Tag Archives: zona metropolitana

01 oameni pe strada trecere de pietoni rp

Strategii de dezvoltare pentru zonele periurbane. Circa 20.000 de oameni, din 17 localtăţi, fac naveta la Cluj-Napoca

Dezvoltarea oraşelor duce implicit la dezvoltarea zonelor periurbane. Iar în cazul oraşului Cluj-Napoca este greşit să luăm în calcul doar cele trei localităţi vecine (Floreşti, Baciu şi Apahida). Numărul real se ridică la 17 localităţi, din care aproape 20.000 de oameni fac navata zilnic spre Cluj-Napoca. Tiparul se aplică şi celorlalte oraşe din judeţ. 

Pentru toate aceste zone periurbane este obligatoriu să existe strategii de dezvoltare, sarcină ce revine Consiliului Judeţean Cluj. Primul pas este însă delimitarea zonelor periurbane din judeţ. În consecinţă, în şedinţa CJ de săptămâna viitoare va fi dezbătut un proiect de hotărâre privind “delimitarea zonelor periurbane aferente municipiilor Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla și orașului Huedin, precum și desemnarea acestora ca zone funcționale de interes județean”.

“Se preconizează că zonele periurbane vor deveni cea mai reprezentativă structură urbană pentru muncă şi trai de pe glob în secolul al XXI-lea (Ravetz, Fertner, Nielsen, 2013). Prin urmare, se consideră necesară elaborarea unui Plan de delimitare a teritoriilor periurbane din Judeţul Cluj, având în vedere şi faptul că Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu completările şi modificările ulterioare, face referire expresă la necesitatea unui studiu de specialitate pentru delimitarea unor astfel de zone. Scopul studiului este de a stabili limitele zonelor periurbane în vederea fundamentării dimensionării spațiale și a elaborării viitoarei strategii de dezvoltare a zonelor periurbane și a planului de amenajare a teritoriilor periurbane din județul Cluj.

Conform definiției din Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, teritoriul periurban reprezintă suprafața din jurul municipiilor şi orașelor, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relații de interdependenta în domeniul economic, al infrastructurii, deplasărilor pentru muncă, asigurărilor cu spaţii verzi şi de agrement, asigurărilor cu produse agroalimentare etc.

Conform prevederilor art. 21 din Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul judeţean coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel judeţean, conform legii, iar în conformitate cu art. 22 Consiliul judeţean stabileşte orientările generale privind amenajarea teritoriului şi organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prin iniţierea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului judeţean şi zonal. În exercitarea atribuțiilor precitate a fost elaborat un studiu de fundamentare care să definească zonele periurbane ale județului și care să fundamenteze realizarea unor strategii de dezvoltare ale acestor zone. Prin acest studiu s-a dorit identificarea şi delimitarea teritoriilor periurbane din Judeţul Cluj, dezvoltate în jurul municipiilor Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla şi în jurul oraşului Huedin, studiindu-se, în acest fel, relaţiile de dependenţă ale mediului urban de cel rural şi ale mediului rural de urban, dar mai ales impactul orașelor asupra satelor și legătura funcțională dintre acestea “, se arată în proiectul de hotărâre.

  • Zona periurbană a municipiului Cluj-Napoca – zonă funcțională de interes județean – compusă din municipiul Cluj-Napoca și comunele Aghireșu, Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Dăbâca, Feleacu, Florești, Gârbău, Gilău, Jucu, Săvădisla și Tureni;
  • Zona periurbană a municipiului Turda – zonă funcțională de interes județean – compusă din municipiul Turda și comunele Călăraşi, Mihai Viteazu, Moldoveneşti, Petreştii de Jos și Sănduleşti;
  • Zona periurbană a municipiului Câmpia Turzii  – zonă funcțională de interes județean – compusă din municipiul Luna Câmpia Turzii și comunele Tritenii de Jos și Viişoara;
  • Zona periurbană a municipiului Dej  – zonă funcțională de interes județean – compusă din municipiul Dej și comunele Căşeiu, Câţcău, Cuzdrioara, Jichişu de Jos, Mica și Vad;
  • Zona periurbană a municipiului Gherla – zonă funcțională de interes județean – compusă din municipiul Gherla și comunele Fizeşu Gherlii și Mintiu Gherlii;
  • Zona periurbană a orașului Huedin – zonă funcțională de interes județean – compusă din orașul Huedin și comunele Izvoru Crişului, Poieni și Sâncraiu;

Zona periurbană a municipiului Cluj-Napoca: 17 comune şi 20.000 de navetişti 

Confor “Studiului de fundamentare privind definirea zonelor periurbane din județul Cluj în scopul realizării planului de amenajare a acestora”, zona periurbană a municipiului Cluj-Napoca este cea mai extinsă, cuprinzând 17 comune.

20.000 de navetişti spre Cluj-Napoca. Strategii de dezvoltare pentru localităţile din jurul oraşelor Clujului

În mare, aceasta se suprapune cu limitele Zonei Metropolitane, cu câteva excepții: trei comune din partea nordică a Zonei Metropolitane (Sânpaul, Vultureni și Borșa) nu se încadrează în zona periurbană, înregistrând valori reduse ale ratei navetismului, ceea ce denotă relații funcționale slabe cu municipiul Cluj-Napoca. De asemenea, comuna Petreștii de Jos, din partea sudică a Zonei Metropolitane, a fost încadrată în zona periurbană a municipiului Turda, ținând cont de orientarea fluxului majoritar de navetism spre Turda. În plus, au fost introduse în zona periurbană a municipiului Cluj-Napoca două comune situate în afara Zonei Metropolitane, Aghireșu și Dăbâca, ambele cu rate ridicate de navetism orientate spre Cluj-Napoca.

De altfel, în cadrul zonei periurbane, fluxul dominant de navetism se orientează spre Cluj-Napoca, valoarea acestuia fiind de cca. 20 000 de persoane pe zi, în anul 2011. “Cu siguranță, acest flux s-a amplificat până în prezent, dar așa cum am arătat și în partea de metodologie, nu avem alte surse de date verificate pentru navetism. Accesibilitatea medie a centrului urban Cluj-Napoca se situează în limite rezonabile, de 25 de minute, ceea ce, teoretic, în parametri optimi, ar trebui să permită o mobilitate crescută a populației și bunurilor. În viitor, în funcție de datele următorului recensământ din anul 2021, componența zonei periurbane poate fi actualizată cu ușurință, dacă pragurile de delimitare vor rămâne nemodificate”, se mai arată în studiul citat.

Delimitarea zonelor periurbane din județul Cluj. Observaţii şi propuneri 

  1. În primul rând, delimitările realizate în acest studiu nu vor face niciun efect, dacă zonele periurbane delimitate nu urmează să fie instituționalizate. Aceasta înseamnă constituirea lor ca entități spațiale de amenajarea teritoriului și urbanism, prin Hotărâre de Consiliu Județean.
  2. Perspectiva dezvoltării integrate a zonelor periurbane și a centrelor urbane polarizatoare pune accent pe oportunitățile oferite, în primul rând pe oportunitățile economice sub forma locurilor de muncă, concentrate, în mare măsură, în centrele urbane. Până în prezent, principalul instrument strategic de valorificare a acestor oportunități a fost reprezentat de PIDU și de proiectele atrase prin acesta. Delimitarea și constituirea zonelor periurbane ar permite susținerea acestora printr-un instrument urbanistic care ar permite valorificarea altor oportunități decât cele economice, indispensabile pentru asigurarea unei dezvoltări economice sustenabile pe termen mediu și lung. Este vorba de oportunitățile de locuire, mobilitate și acces la servicii. Acest lucru se poate realiza prin elaborarea și implementarea Planurilor de Amenajare a Teritoriului Periurban (PATP). Acest document de planificare ar permite, pe de o parte, integrarea obiectivelor de amenajare a teritoriului pentru arealele funcționale constituite în jurul centrelor urbane, pe de altă parte, ar introduce un nivel intermediar în ierarhia documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism. Astfel, se poate asigura preluarea reglementărilor din PATP în documentațiile de urbanism.
  3. Conținutul viitoarelor PATP-uri trebuie să evite suprapunerile cu alte documente de planificare, în special suprapunerile cu PIDU. PATP-le trebuie să rămână documente de amenajare a teritoriului focusate pe următoarele teme majore: reglementarea modului de utilizare a terenurilor, locuire, mobilitate (transport, circulație), dotare infrastructurală. În acest context readucem în discuție cele patru “C”-uri introduce în discuție la începutul capitolului II al acestui studiu, și anume: compactitate, concentrare, conectivitate și corelare. În vederea unei dezvoltări economice sustenabile pe termen mediu și scurt, este nevoie realizarea unor orașe mai compacte, concentrate (spațial și funcțional) și conectate la rețelele majore de transport și comunicații, precum și de corelarea dezvoltării zonelor periurbane cu procesul de dezvoltare urbană.
Tags: , , , , ,
152049_euro_billete_cambio.jpg_1328648940

Clujul va primi până la 5 milioane de euro pentru zona metropolitană

Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), operator pentru programul “Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor” (dezvoltare locală), finanțat din Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021, a lansat apelul restrâns de propuneri de proiecte “Reducerea sărăciei”.

Apelul oferă suport pentru implementarea unor măsuri de reducere a sărăciei și excluziunii sociale derulate la nivel național și/sau local, măsuri care vizează dezvoltarea rezultatelor proiectelor finanțate anterior prin Programul RO25 „Combaterea Sărăciei”, finanțat din Granturile Norvegiene 2009-2014.

Solicitanți eligibili sunt Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, Asociația Misiunea Creștină Armata Salvării din România, Fundația Roma Education Fund Romania, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Reprezentanța în România a Fondului Națiunilor Unite pentru Copii – UNICEF, Direcția Publică Comunitară de Asistență Socială Craiova și Direcția de Asistență Socială Comunitară Timișoara.

Apelul vizează creșterea accesului la servicii sociale și medicale de bază, la piața forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de locuire, sporirea accesului copiilor și tinerilor defavorizați la educația formală și nonformală, precum și alte măsuri care să sprijine eforturile de combatere a sărăciei și de reducere a excluziunii sociale a persoanelor aflate în situații de risc.

Suma alocată apelului este de 20 de milioane de euro, provine din Granturile Norvegiene 2014-2021 (85%) și cofinanțarea publică (15%) și reprezintă o prevedere a memorandumului semnat de donator cu Guvernul României. Valoarea minimă a sumei care poate fi solicitată pentru implementarea unui proiect este de 500.000 de euro, iar cea maximă, de 5 milioane.

Termenul limită de depunere a proiectelor este 28 martie. Programul are un buget de 82 de milioane de euro, incluzând cofinanțarea de 15% acordată de Guvernul României. FRDS a fost înființat în 1998, ca organism sub autoritatea guvernului, prin intermediul căruia sunt finanțate proiecte de reducere a sărăciei, incluziune socială, dezvoltare locală.

În 20 de ani, FRDS a finanțat 1.530 de proiecte de dezvoltare socială, de 130 de milioane de euro. Fondurile administrate au provenit de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, cărora li s-au adăugat contribuția Guvernului României și cea a beneficiarilor direcți.

Din 2017 este operator pentru programul ”Dezvoltare locală, reducerea săraciei și creșterea incluziunii romilor”, finanțat prin Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021. Granturile SEE și Norvegiene 2014 – 2021 sunt fonduri nerambursabile acordate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia pentru reducerea disparităților economice și sociale și consolidarea cooperării celor trei state cu 15 țări beneficiare din UE.

În temeiul acestui acord, Norvegia și partenerii săi fac parte din piața internă europeană. 2,8 miliarde de euro vor fi disponibile în cadrul schemei de granturi pentru perioada 2014-2021 și vor fi distribuite către cele 15 țări beneficiare.

Prin intermediul Granturilor SEE și Norvegiene, România beneficiază de 502 de milioane de euro pentru perioada de programare 2014-2021, pentru a finanța proiecte în domenii ca incluziunea socială, sănătatea publică, dezvoltarea afacerilor, consolidarea sectorului nonguvernamental, cercetarea și educația, energia regenerabilă, mediul, patrimoniul și schimburi culturale, justiție.

Tags: , , , ,