Tag Archives: vot

stampila-vot

Alegeri prezidenţiale 2019 | Când votează diaspora în cele două tururi de scrutin

Alegeri prezidenţiale 2019. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP) Constantin Buică a anunţat că, potrivit hotărârii de Guvern, românii din străinătate vor putea vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

„Ca importanţă pentru acest moment avem hotărârea de Guvern prin care s-a stabilit data alegerilor 10 noiembrie, pentru străinătate este 8-9 şi 10 aşa cum spune legea, fie că este vorba pentru secţia de votare din cadrul misiunilor diplomatice, fie că e vorba de secţiile de votare organizate în afara secţiilor de votare. Şi în ţară avem ziua de 10 noiembrie ca zi a primului tur de scrutin, programul clasic 7:00-21:00, iar în turul al doilea, la fel 24 noiembrie, şi în străinătate 22-23-24. Vom crea un grup de lucru la nivelul AEP în care se vor crea mesajele, toate instrumentele de comunicare astfel încât să ştim că tot ceea ce comunică MAE, Ministerul Românilor de Pretutindeni, misiunile diplomatice şi AEP sunt acceptate şi sunt comunicate în aceeaşi manieră, pentru că dacă până acum niciodată nu s-a ocupat nimeni de a chema şi a ruga aceste instituţii şi ministere să stăm la aceeaşi masă, să facem o campanie de promovare, trebuie să promovăm cât mai mult aceste noutăţi şi la procesul electoral din 10 noiembrie, respectiv 24 să vină cât mai mulţi cetăţeni la vot şi să îşi exprime prin cea mai importantă variantă în străinătate votul prin corespondenţă cât mai mulţi cetăţeni dreptul de vot”, a afirmat Constantin Buică, înr-o conferinţă de presă susţinută miercuri la sediul AEP.

El a adăugat că Autoritatea a primit deja solicitări de înfiinţare de secţii votare în străinătate de la misiunile diplomatice. Constantin Buică a mai spus că la alegerile prezidenţiale 2019 susţinătorii unui candidat la prezidenţiale pot susţine mai mulţi candidaţi. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legea în materie electorală, prin care votul în Diaspora pentru alegerile prezidenţiale 2019 este extins la trei zile, a anunţat şeful statului. Legea introduce, de asemenea, votul prin corespondenţă şi votul electronic.

Tags: , , , , , ,
vot

Comisie parlamentară: Românii din străinătate vor vota pe parcursul a 3 zile

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru eleborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală a decis ca votul în Diaspora să aibă loc pe parcursul a trei zile, respectiv vineri, sâmbătă şi duminică.

„În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7.00 şi se încheie la ora locală 21.00. Prin excepţie de la prevederile alin. 1, votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe la la ora locală 12.00 şi se încheie la ora locală 21.00, iar în ziua de sâmbătă votarea se deschide la ora locală 7.00 şi se încheie la ora locală 21.00”, se arată în articolul adoptat, joi, de comisia comună pentru codul electoral, conform MEDIFAX.RO.

Tags: , , ,
vot

Parlamentul a aprobat înfiinţarea comisiei de modificare a legislaţiei privind votul din diaspora

Birourile Permanente ale Parlamentului au aprobat, marţi, înfiinţarea unei comisii speciale pentru modificarea legislaţiei privind votul din Diaspora, a anunţat Călin Popescu Tăriceanu. Comisia are termen ca până la finalul lunii iunie să vină cu o propunere de modificare a legii.

„S-a discutat propunerea pe care am făcut-o pentru constituirea unei comisii speciale în vederea analizării diferitelor variante de modificare a legislaţiei privind votul în străinătate, având în vedere dificultăţile, problemele care au apărut la votul din 26 mai. Trebuie să găsim o soluţie flexibilă, eficace, nebirocratică pentru a uşura votul românilor din străinătate. Birourile Permanente de astăzi (marţi -n.r.) au aprobat această propunere pe care am înaintat-o. Urmează ca grupurile parlamentare să îşi desemneze reprezentanţi în comisie şi am convenit ca până la finalul acestei sesiuni, analizând propuneri, comisia să ne facă o propunere care să poată fi supusă aprobării Parlamentului. Este o prioritate susţinută de celelalte grupuri parlamentare”, a anunţat Călin Popescu Tăriceanu, la finalul şedinţei Birourilor Permanente.

Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, de asemenea, că cele două comisii juridice ale Parlamentului urmează să analizeze care sunt modificările legislative necesare pentru transpunerea rezultatului referendumului pe justiţie din 26 mai.

„Astăzi (marţi-n.r) la Biroul Senatului şi cred că şi la Cameră, comisiile juridice vor primi însărcinarea să analizeze care sunt modificarile legislative sau constituţionale necesare pentru transpunerea rezultatului referendumului. Mi se pare un punct important. Trebuie acţionat cât se poate de repede”, a conchis Tăriceanu.

Liderul ALDE a declarat săptămâna trecută că va propune vot anticipat pentru alegerile electorale. Astfel, secţiile de vot vor fi deschise timp de o săptămână în diaspora pentru ca toţi românii să îşi exercite dreptul la vot.

În acest context, Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat că va chema toţi ambasadorii la discuţii pentru a analiza desfăşurarea alegerilor din 26 mai şi le va prezenta acestora propunerea votului anticipat.

Tags: , , , ,
stampila-vot

Europarlamentare 2019. Lista candidaţilor pe partide

România va avea în total 32 de europalamentari la Bruxelles. Numărul total de euroaleşi, din toate cele 28 de state membre, este de 751.

Partidul Social-Democrat (PSD):

1. Rovana Plumb,

2. jurnalista Carmen Avram,

3. senatorul Claudiu Manda,

4. preotul Cristian Terhes,

5. Dan Nica, europarlamentar

6. Maria Grapini, europarlamentar

7. deputatul Tudor Ciuhodaru

8. Dragoş Benea

9. Fost ministru pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu

10. Andi Cristea,

11. Natalia Intotero,

12. Gabriela Zoană, europarlamentar

13. Bianca Gavriliţă 1

14. Emilian Pavel

15. Doina Pană

Partidul Naţional Liberal (PNL):

1. Rareş Bogdan, jurnalist

2. Mircea Hava, primar Alba Iulia

3. Siegfried Mureşan, europarlamentar

4. Daniel Buda, europarlamentar

5. Adina Vălean, europarlamentar

6. Vasile Blaga, fost co-preşedinte PNL,

7. Dan Motreanu, fost deputat

8. Gheorghe Falcă, primar Arad

9. Cristian Buşoi, europarlamentar

10. Marian-Jean Marinescu, europarlamentar

11. Vlad Nistor

12. Mihai Ţurcanu, europarlamentar

13. Violeta Alexandru

14. Ligia Ionescu Popescu 1

15. Laura Dumitru.

Alianţa 2020 USR-Plus:

1. Dacian Cioloş, preşedintele PLUS,

2. Cristian Ghinea (USR),

3. Dragoş Pîslaru (PLUS)

4. Clotilde Armand (USR)

5. Dragoş Tudorache (PLUS)

6. Nicolae Ştefănuţă (USR)

7. Vlad Botoş (USR),

8. Ramona Strugariu (PLUS)

9. Vlad Gheorghe (USR),

10. Alin Mituţă (PLUS)

11. Anamaria Naomi Reniuţ (PLUS),

12. Valeriu Nicolae (PLUS)

13. Oana Ţoiu (PLUS)

14. Radu Ghelmez (USR)

15. Liviu Iolu (PLUS).

Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE)

1. Norica Nicolai,

2. Daniel Barbu,

3. Renate Weber,

4. Ovidiu Silaghi,

5. Varujan Vosganian,

6. Andrei Gerea,

7. conf. univ dr. Radu Silaghi Dumitrescu de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj,

8. deputatul Eusebiu Pistru,

9. Horia Victor Toma fost europarlamentar şi

10. Tudor Tim Ionescu de la organizaţia de tineret ALDE

Partidul Mişcarea Populară (PMP):

1. Traian Băsescu

2. Eugen Tomac –preşedinte PMP,

3. Ioana Constantin – consultant management şi Comunicare

4. deputatul Marius Paşcan,

5. Preşedintele PMP Călăraşi Simona Vlădica,

6. deputatul Robert Turcescu,

7. Teodora Desagă –consilier parlamentar,

8. vicepreşedinte PMP Petru Movilă,

9. deputat Cătălina Bozianu,

10. preşedintele PMP Argeş Cătălin Bulf

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR):

1. Eurodeputat Iuliu Winkler

2. Loránt Vincze, preşedinte al Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN)

3. Csilla Hegedüs, vicepreşedinte executiv al UDMR

4. Csongor Oltean, preşedintele Conferinţei Tineretului Maghiar

5. europarlamentarul Csaba Sógor

PRO România:

1.Victor Ponta,

2. comisarul european Corina Creţu,

3. fostul premier Mihai Tudose,

4. fostul premier al Rep. Moldova Iurie Leancă,

5. Geanina Puşcaşu,

6. Gabriela Podaşcă, deputat

7. Cristian Cosmin,

8. Ioana Petrescu,

9. Mihai Sturzu,

10. Ionela Danciu

Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR):

1. Ilie Năstase,

2. Anghel Iordănescu,

3. Luminiţa Adam, vicepreşedinte al partidului, avocat,

4. Claudiu Ciprian Tănăsescu, europarlamentar

5. Mircea Manolache, preşedintele organizaţiei Iaşi,

6. Constantin Tomescu, viceprimarul sectorului 6 Bucureşti,

7. Gheorghe Bică, prof. univ., vicepreşedinte UNPR,

8. Roman Apostol-Picu, jurist, viceprimar al municipiului Galaţi,

9. Laura Berbecaru,

10. Ene Dinga, prof. univ.

Partidul România Unită (PRU):

1.Bogdan Diaconu,

2.Andrei Piticaş,

3. Ionuţ Stuparu,

4. Ioan Constantinescu,

5. Sorin Deac,

6. Narcis Someşfelean,

7. Ştefan Lungu,

8. Laura Vicol

PRODEMO:

1. Alexandrescu Vasile Constantin,

2. Burduşel Emilian Aristide

Partidul Social Democrat Independent (PSDI):

1. George Cornel Comşa,

2. Mariana Carmen Dăscălescu,

3.Radu Stancu,

4. Sergiu Plîngău

Partidul Blocul Unităţii Naţionale (BUN):

1. Alexandru Vulpoiu,

2. Costel Stanciu,

3.Saveta Ionisei,

4. Manuela Aciubotăriţei

Partidul Socialist Român (PSR):

1. Marin Badea,

2. Violeta Mercea,

3. Petrică Dima,

4. Corneliu Reigler

Candidaţi independenţi:

Gregoriana Carmen Tudoran, George-Nicolae Simion, Peter Costea

Tags: , , , , ,
1_3_186051_1558510819_03679_fav

EUROPARLAMENTARE. Campanie inedită la Cluj. Tinerii te scot la vot VIDEO

Scopul campaniei inițiate de Federația Tinerilor din Cluj și Cluj for Youth este să responsabilizeze și să motiveze tinerii din Cluj și din România să participe activ la Alegerile Europarlamentare din data de 26 mai.

”Decât să…Mai bine ies la vot” este mesajul campaniei care se desfășoară, atât în mediu online cât și offline, în perioada aprilie-mai 2019.

“România este țara din Uniunea Europeană cu una dintre cele mai scăzute prezențe la vot. În 2014, doar 20% dintre tinerii români au votat pentru Parlamentul European, deși această categorie de electorat se regăsește cel mai mult în valorile europene.

În mediul online, campania ”Mai bine ies la vot” s-a desfășurat pe rețelele de socializare, prin publicarea de materiale foto și video. Un moment important în promovarea campaniei a pornit în data de 9 mai, cu o serie de mesaje video de la artiști, influenceri, bloggeri, antreprenori și lideri ai comunității de tineret, care au acceptat provocarea de a personaliza mesajul ”Decât să…Mai bine ies la vot”. Au acceptat să se implice în campanie Dj Shiver, Bob Rădulescu, Corina Brandușan, Mircea Bravo și mulți alții au venit cu mesaje către comunitatea clujeană. În campanie s-au implicat și organizațiile de tineret din Cluj, care au preluat mesajul ”Mai bine ies la vot” și l-au diseminat către comunitățile tinerilor și studenților”, transmit organizatorii campaniei.

Federația Tinerilor din Cluj este structură umbrelă, din care fac parte 32 de ONG-uri și entități de tineri și studenți din Cluj-Napoca. FTC are scopul de a investi în tineret și studenți pentru o dezvoltare urbană sustenabilă și responsabilă și de a susține comunitățile de tineri și studenți din Cluj-Napoca și județul Cluj.

Tags: , , , , ,
1_3_184679_1554897827_08373_fav

Bucureşti – Cluj pe jos, pentru a scoate omenii la vot VIDEO

Un pensionar a străbătut pe jos distanţa de 500 de km dintre Bucureşti şi Cluj-Napoca, pentru a îndemna oamenii să meargă la vot. Acesta a avut cu el un steag tricolor şi unul al UE, dar şi un banner cu mesajele „Ieşi la vot. Ieşi şi votează ca fii tăi să vină acasă” şi „300 de parlamentari. Fără penali”.

Mihai Manole este din Bucureşti, are 58 de ani, şi a pornit din Capitală pe 1 aprilie în Marşul deşteptării naţiunii române.

 

 

Tags: , , ,
vot

Cum votează românii, pe regiuni. Iată ce partide preferă

Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a dat publicității două infografice bazate pe datele din ultimul studiu de tip omnibus.

Conform acestora, principalul partid din Moldova este Partidul Social Democrat cu 35%, urmat de Partidul Național Liberal al cu 20% și Partidul Mișcarea Populară cu 14%. Urmează Alianța  2020 cu 12% și, apoi, ALDE și Pro România cu 11% fiecare, a scris stiripesurse.ro

În Muntenia, avansul PSD este și mai mare, partidul având 44%. Următorul partid este PNL cu 25% urmat de ALDE  cu 11%, Alianța 2020 cu 7% și PMP cu 6%.

În Transilvania, principalul partid este Partidul Național Liberal cu 29%, urmat de UDMR și Alianța  2020 cu 18% fiecare iar PSD urmează abia pe locul patru cu 16%. Totuși, distanța dintre locurile 2-4 este nesemnificativă statistic (2%).

Dacă privim la distribuția în funcție de mediul de rezidență, PSD este votat în mediul rural preponderent (38 versus 28%). PNL are o ușoară preponderență urbană (25% versus 22%). Alianța  2020 are o preponderență mai clară în favoarea mediului urban (15% versus 9%). ALDE , PMP și Pro România au o distribuție relativ echilibrată, conform sursei citate.

Tags: , , , , , , , , ,
vot

Tinerii din Cluj, încurajaţi să meargă la VOT! Campanie în Parcul Central

După scăderea drastică a numărului de tineri care au votat la Alegerile Europarlamentare din 2014 (doar 28% din tineri cu vârstă cuprinsă între 18-24 ani au votat), obiectivul campaniei este de a crește semnificativ implicarea tinerilor și a numărului de voturilor la alegerile care urmează (26-29 mai, 2019).

Sâmbătă, 30 martie 2019, caravana echipei European Youth Forum #ChangeIsComing pentru Alegerile Europarlamentare va ajunge la Cluj-Napoca. Evenimentul este deschis publicului larg și va avea loc în Parcul Central „Simion Bărnuțiu”, din Cluj-Napoca.

„Drumul către un nou Parlament European trebuie să includă tinerii! În 2014, doar 20% dintre tinerii din România au votat la Alegerile Europarlamentare. Generația noastră trebuie să își facă vocea auzită cu privire la unele dintre cele mai provocatoare probleme ale Europei și să facă parte din soluția de abordare a acestora. Partidele și candidații europeni, de asemenea, trebuie să recunoască oportunitatea imensă de a interacționa cu tinerii și să pună accent pe îngrijorările tinerilor votanți; Mulți dintre ei simțindu-se privați de drepturi prin austeritate, excludere socială și rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor. Suntem încântați să vedem impactul pe care îl are caravana #ChangeIsComing Roadshow în mobilizarea participării tinerilor în luna mai”, a declarat Anna Widegren, Secretarul general al echipei European Youth Forum.

Caravana  #ChangeIsComing Roadshow la Cluj-Napoca va oferi posibilitatea tinerilor și publicului larg să facă parte din Alegerile Europene, oferind:

  •  Oportunități pentru interviuri și discuții cu politicieni și candidați locali;
  •  Aplicația de comparație politică oferită de echipa European Youth Forum va permite participanților să analizeze și să compare opinii și interese din fiecare campanie electorală ale partidelor candidate;
  • Un video booth  în care participanții vor putea înregistra un mesaj de 20 de secunde pentru candidații Alegerilor Europarlamentare;
  •  ”Activist bootcamp” – o sesiune de training pentru a învăța tinerii cum să se implice în campaniile politice sau să inițieze propria campanie;
  •  Informații de la voluntarii echipei European Youth Forum despre cât de important este votul fiecăruia și cum pot votanții să se asigură că opinia lor este auzită;

Caravana #ChangeIsComing Roadshow  și-a propus să ajungă în opt orașe europene, după cum urmează:

  • 19 martie,  Amiens, Franța
  • 22 martie, Barcelona, Spania
  • 25 martie, Roma, Italia
  • 27 martie, Maribor, Slovenia
  • 30 martie, Cluj-Napoca, România
  •  2 aprilie, Krakow, Polonia
  • 5 aprilie, Berlin, Germania
  • 13 aprilie, Brussels, Belgia

În noiembrie 2018, echipa European Youth Forum a publicat documentul ‘Policy Platform for the European Elections 2019’ care face referire la zece idei pentru a susține Partidele Politice Europene și candidații, crescând nivelul de implicare (#YouthUp) al tinerilor la Alegerile Europarlamentare.

 

Tags: , , , , ,
vot

Europarlamentare 2019. Locuieşti în altă ţară? Cum poţi vota în România

Ca cetățean al UE, trebuie să vă înregistrați pe o listă electorală specială pentru a putea vota în România. 

Primăria municipiului Cluj-Napoca face cunoscut cetățenilor din Uniunea Europeană care domiciliază sau au reședința pe raza municipiului și doresc sa voteze în Cluj-Napoca la scrutinul pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, care va avea loc în data de 26.05.2019, că au posibilitatea să se înscrie în listele electorale speciale până în data de 27.03.2019.

Înscrierea se face la sediul Direcției de Evidență a persoanelor,  str. Moților nr.5, camera 10-secretariat, telefon 0264/596030, interior 3080, pe baza unui act de identitate recunoscut ca atare în țara de apartenență și a unei cereri tip (atașată ), de luni pană vineri, în intervalul orar 09.00-12.00.

Tags: , , , ,
vot

Europarlamentare 2019. Românii sunt nehotărâţi: PSD şi PNL, la egalitate

Ultimul sondaj INSCOP Research relevă că PSD și PNL se află aproape la egalitate în intenția de vot pentru alegerile europarlamentare.

Disponibilitatea românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare din luna mai a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă ”sigur nu voi vota”, iar nota 10 înseamnă ”sigur voi vota”. 11,7% dintre respondenți au ales varianta 1, 3,7% varianta 2, 4,4% varianta 3, 3,7% varianta 4. Varianta 5 a fost aleasă de 7,9% dintre respondenți, în timp ce pentru varianta 6 au optat 5,4% dintre români, pentru varianta 7 7,5%, iar pentru varianta 8 11,2%. 10,3% dintre respondenți au ales varianta 9, în timp ce doar 26,1% au declarat că vor merge sigur să voteze. 8,2% reprezintă non-răspunsuri

Comparativ cu luna noiembrie 2018, se remarcă o scădere cu 2,9% a celor care declară că sigur nu vor vota, în contextul în care apropierea alegerilor pentru Parlamentul European duce la creșterea interesului pentru scrutinul din mai.

În ceea ce privește opțiunile de vot ale românilor, la întrebarea generică – Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul European, și ar candida următoarele partide, cu candidaţii cărui partid sau alianţă aţi vota? – 29,7% dintre respondenți nu s-au hotărât cu cine vor vota, 11,7% declară ferm că nu vor merge la vot, iar 4,1% nu știu sau nu au răspuns la această întrebare.

Dintre românii care își exprimă o opțiune de vot, reprezentând 54,5% din eșantion, 27,8% intenționează să voteze cu PSD, iar 26,7% cu PNL. Urmează USR cu 10%, ALDE cu 9,2% și PLUS cu 7%. De precizat că sondajul a fost demarat înainte de finalizarea negocierilor dintre USR și PLUS pentru formarea Alianței 2020, motiv pentru care cele două formațiuni au fost testate separat. Ar mai depăși pragul electoral Pro România, care este cotată cu 6,6% din intenția de vot, și UDMR care ar obține 5,1%. Pentru PMP și-au exprimat intenția de vot doar 4,4% dintre respondenți, în timp ce 1,5% au ales PNȚCD și 0,8% DEMOS.

Comparativ cu luna noiembrie 2018, procentele cu care este cotat PSD rămân aproape neschimbate  (27,4% în noiembrie, față de 27,6% în ianuarie – februarie), în timp ce PNL câștigă 2,6 procente din intenția de vot. Celelalte partide nu înregistrează evoluții majore.

Opțiunile de vot publicate în cadrul acestui studiu sociologic reflectă opiniile alegătorilor raportate la un eșantion reprezentativ de aproape 55% din populația cu drept de vot rezidentă în România. La alegerile europarlamentare din luna mai 2019, intenția de vot va fi influențată suplimentar de numeroși factori precum activitatea partidelor politice, evenimente de impact pe agenda publică, lista finală de candidați pe care o va prezenta fiecare partid, prezența efectivă la urne în ziua votului sau volumul voturilor din afara țării.

Conform datelor prezentate, cel puțin șase partide și alianțe politice românești au șanse ridicate de a trece pargul electoral și a trimite reprezentanți în Parlamentul European.

Sondajul Inscop Research a fost realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionaului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1080 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Tags: , , , , , ,
vot

Cu cine ar vota românii în primul tur al prezidenţialelor, dacă alegerile ar avea loc acum (SONDAJ)

Un sondaj realizat de Biroul de Cercetări Sociale (BCS), la comanda PMP, arată că 28,7% dintre românii decişi să vină la vot ar pune ştampila pe candidatul PNL, în timp ce 21,5% ar vota PSD, 9,2% PMP, 8,5% ALDE şi 8,0% USR.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 5 decembrie, pe un eşantion de 1.087 persoane cu vârste mai mari de 18 ani domiciliate în 128 de localităţi urbane şi rurale selectate din toate judeţele ţării, potrivit casei de sondare BCS.

În acest context, din totalul de alegători, 1.087 de repondenţi, 19,1% au spus că ar vota candidatul PNL în primul tur al alegerilor prezidenţiale, iar 14,4% PSD. Candidatul PMP ar fi votat de 6,2% dintre alegători, ALDE 5,7%, USR 5,3%. MRÎ 5,2%, Pro România 5,0%, UDMR 3,0%, Candidatul altui partid 2,9%, Nu m-am hotărât 29,3%, Nu voi vota 3,9%.

Dintre cei hotărâţi să vină la vot, 726 de persoane – 66,8%, un procent de 28,7% dintre alegători au răspuns că ar vota candidatul PNL la prezindenţial, în vreme ce 21,5% ar vota PSD, PMP 9,2%, ALDE 8,5%, USR 8,0%, MRÎ 7,7%, Pro România 7,4%, UDMR 4,5% şi candidatul altui partid 4,4%.

De asemenea, întrebaţi, la alegerile europarlamentare de anul viitor cu ce formaţiune politică vor vota, dacă primii candidaţi pe listele partidelor vor fi următorii, din totalul de alegători (1.087 de persoane), 15,8% au spus Crin Antonescu (PNL), 12,8% Viorica Dăncilă (PSD), Dacian Cioloş (MRÎ) 7,7%, Victor Ponta (Pro România) 6,7%, Norica Nicolai (ALDE) 6,6%, Traian Băsescu (PMP) 6,3%, Dan Barna (USR) 5,5%, Iuliu Winkler (UDMR) 2,9%, Victor Iovici (PRM) 0,6%, Aurelian Pavelescu (PNŢCD) 0,6%, Dănuţ Pop (PER) 0,5%.

La aceeaşi întrebare, cei hotărâţi să vină la vot, baza 742 de persoane (68,3%) au răspuns că ar alege Crin Antonescu (PNL) un proncent de 23,3%, în timp ce 18,3% au spus că ar alege-o pe Viorica Dăncilă (PSD), Dacian Cioloş (MRÎ) 11,3%, Victor Ponta (Pro România) 9,8%, Norica Nicolai (ALDE) 9,7%, Traian Băsescu (PMP) 9,3%, Dan Barna (USR) 8,1%, Iuliu Winkler (UDMR) 4,2%, Victor Iovici (PRM) 0,8%, Aurelian Pavelescu (PNŢCD) – 0,8%, Dănuţ Pop (PER) 0,7%.

De asemenea, întrebaţi cum ar vota dacă în ziua alegerilor europarlamentare s-ar organiza un referendum privind introducerea votului electronic, un procent de 59% au spus pentru, 34% împotrivă, 7% nu voi vota. Dacă în ziua alegerilor europarlamentare ar fi organizat un referendum privind unirea României cu Republica Moldovei, 74% au răspuns pentru, 15% împotrivă şi 11% nu voi vota.

Dacă în ziua europarlamentarelor ar fi un referendum privind anularea tuturor pensiilor speciale, 76% s-au arătat pentru, 17% împotrivă, 7% nu voi vota. Totodată, dacă în ziua alegerilor europarlamentare ar fi organizat un referendum privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, 57% – pentru, 34% împotrivă, 9% nu voi vota. La un referendum privind interzicerea ocupării funcţiilor publice de către cei condamnaţi în justiţie, 83% ar vota pentru, 12% împotrivă, 5% nu voi vota.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 5 decembrie, pe un eşantion de 1.087 persoane cu vârste mai mari de 18 ani domiciliate în 128 de localităţi urbane şi rurale selectate din toate judeţele ţării, precizează BCS. Tipul eşantionului – probabilist, stratificat, format din 48 de straturi rezultate din intersecţia a 8 zone geografice cu 6 tipuri de localităţi urbane şi rurale. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă din ţară, cu o eroare de +/- 3%.

Interviurile au fost realizate la domiciliul subiecţilor. Persoanele intervievate au fost alese prin pas statistic, din 3 în 3 apartamente sau case, pornind de la numărul 3 al fiecărei străzi. Sursa citată precizează că “în cazul în care în apartamentele sau casele selectate nu locuia sau nu răspundea nimeni a fost selectată metoda următoarea a 3-a casă. În acest fel a fost păstrat principiul probabilist, fiind improbabil la oamenii care domiciliază la apartamente cu numere multiplu de 3 opinii semnificativ diferite de cei care locuiesc la apartamente cu alte numere”.

Au fost excluse din analiză persoanele instituţionalizate (din spitale, aziluri, mănăstiri, penitenciare, etc.) şi cele plecate în străinătate (peste 20% din total alegătorilor). Datele prezentate sunt cele culese din teren, neponderate. Verificarea corectitudinii lor s-a făcut de către echipa coordonatoare, prin recontactarea telefonică a 219 subiecţi (20%), care au confirmat participarea la sondaj.

Tags: , , , , ,
cp bugetare participativa_800x533

47 de idei pentru Cluj! Ultimele zile de vot + Proiectele cu cele mai multe voturi

Duminică, 21 octombrie 2018, este ultima zi din prima etapă de vot din cadrul procesului Bugetare participativă Cluj-Napoca 2018. Din cele 164 de proiecte depuse de clujeni, 47 au fost declarate eligibile de către comisia tehnică de analiză din cadrul primăriei.

Până în prezent, au fost înregistrate 10.551 de voturi, cele mai multe pentru domeniul spaţii verzi şi locuri de joacă – 2.192, în clasament urmând amenajare spaţii publice – 1.956, infrastructură educaţională şi culturală – 1.839, alei, trotuare şi zone pietonale – 1.623, oraşul digital – 1.578 şi mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei – 1.363. Pe platformă au fost create 23.802 conturi active.

Pe domenii, cele mai votate proiecte sunt:

Alei, trotuare şi zone pietonale

– 813 voturi – dale pentru energie regenerabilă

– 280 – transformarea străzii Iuliu Maniu

Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei

– 583 – parcări biciclet sigure

– 306 – parcări biciclete zone rezidenţiale

Spații verzi și locuri de joacă

– 747 – amenajare parc Bună Ziua

– 323 – jocurile minţii

Infrastructură educațională și culturală

– 808 – Clujul deschis turismului

– 360 – Dotarea laboratoarelor Colegiului Tehnic “Raluca Ripan”

Oraşul digital

– 847 – aplicaţie pentru detectarea locurilor de parcare

– 382 – plata contactless la automatele CTP

Cetățenii care locuiesc, muncesc, studiază în Cluj-Napoca și au peste 18 ani – pot vota prin intermediul platformei www.bugetareparticipativa.ro 6 proiecte, câte unul din fiecare domeniu:

·      Alei, trotuare şi zone pietonale;

·      Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei;

·      Spații verzi și locuri de joacă;

·      Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public etc.);

·      Infrastructură educațională și culturală;

·      Oraşul digital.

Astfel, în această etapă de vot, fiecare cetățean are 6 voturi.

În perioada 22 octombrie – 28 octombrie va avea loc validarea voturilor pe domenii, iar în perioada 29 octombrie – 18 noiembrie se va desfășura etapa finală de vot. În cadrul acestei etape, fiecare cetățean poate vota un singur proiect din cele 30 proiecte care au ajuns în etapa finală.

În data de 26 noiembrie vor fi afișate pe platforma www.bugetareparticipativa.ro cele mai votate 15 proiecte care vor fi implementate de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca începând cu anul 2019.

Votarea online presupune crearea unui cont pe platforma www.bugetareparticipativa.ro sau autentificarea pe platformă cu datele de acces existente (pentru cei care au deja contul creat). Pot vota doar persoanele care se află în aria teritorială a municipiului Cluj-Napoca. Persoanele care nu au acces la internet sau nu sunt familiarizate cu mediul online vor putea vota cu sprijinul Primăriei. La Centrul de Cultură Urbană Casino a fost amenajat un birou unde, în fiecare zi lucrătoare din perioada de vot, între orele 13.00-17.00, se acordă sprijin persoanelor care doresc să voteze.

15 proiecte câştigătoare în 2017

Proiectele declarate câştigătoare anul acesta vor fi cuprinse în bugetul pe 2019. Din cele 15 câștigătoare în 2017, un singur proiect este realizat, autobuzele școlare, alte două fiind în faza de execuție: toalete în oraș și clădiri verzi (deși acesta a fost ”pervertit” în poduri cu vegetație).

Stadiul implementării proiectelor din cadrul Bugetarii participative Cluj-Napoca 2017 poate fi consultat aici: https://bugetareparticipativa.ro/proiecte-in-implementare/

 

Tags: , , , , ,
stampila-vot

Ţara arde şi românii se piaptănă. Cu cine ar vota dacă ar fi acum alegeri

PSD e la al treilea premier în decurs de un an. Cum ar vota românii dacă ar trebuie să meargă, duminică, la urne.

Sondajul, care a fost realizat pe un eşantion de 1068 de respondenţi în perioada 3-10 ianuarie 2018, a arătat că o mare a alegătorilor sunt nehotărâţi, doar 57% dintre respondenţi având o anume opţiune politică.

În contexul în care opoziţia ar fi avut câştig de cauză şi s-ar fi organizat alegeri anticipate, guvernarea ar fi fost adjudecată tot de actuala putere, potrivit celui mai recent sondaj.

Conform sondajului, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, PSD ar câştiga din nou cu 42%, o diferenţă de aproximativ 3 procente faţă de procentul obţinut în decembrie 2016. Social-democraţii au scăzut un procent în intenţia de vot faţă de sondajul realizat de CURS în noiembrie 2017.

Cei de la PNL au o evoluţie pozitivă, arată sursa citată, înregistrând şi cea mai mare creştere dintre partidele parlamentare: 27% acum, faţă de 20% cât au obţinut la parlamentarele din 2016. Din noiembrie până acum, însă, partidul a stagnat, rămânând la acelaşi scor.

Şi cei de ALDE au câştigat mai mulţi susţinători în ultima perioadă, arată tot sondajul CURS realizat pentru ştiripesurse.ro. Astfel, Alianţa condusă de Călin Popescu Tăriceanu a urcat de la 6% la 9%, faţă de cele mai recente alegeri parlamentare, dar a rămas la acelaşi procent comparativ cu luna noiembrie a anului trecut, când a fost realizat un studiu asemănător.

Tags: , , ,
stampila-vot

Alegeri parlamentare 2016. Românii pot să-și compare părerile personale cu programele partidelor printr-o busolă politică online

Centrul pentru Studiul Democrației (Universitatea Babeș-Bolyai) și eDemocracy Centre (Universitatea din Zurich) lansează proiectul VOTUL MEU, o busolă politică online pe tema alegerilor parlamentare de pe 11 decembrie: www.votulmeu.com. Site-ul este disponibil atât în română, cât și în maghiară.

www.votulmeu.com este o aplicație online prin care utilizatorii își pot exprima opinia cu privire la 30 de subiecte politice de actualitate, ceea ce permite aplicației să compare pozițiile lor cu cele ale candidaților importanți din România, atât pentru fiecare subiect în parte, cât și la nivel general.

De asemenea, utilizatorii au posibilitatea de a răspunde la o serie de întrebări suplimentare care sporesc acuratețea rezultatelor. Acestea sunt prezentate sub forma mai multor grafice, care permit utilizatorilor să își vizualizeze poziția raportat la fiecare candidat.

VOTUL MEU este un instrument care nu recomandă utilizatorilor cu cine să voteze, ci să își compare propriile poziții cu cele ale candidaților.

Aceeași echipă de cercetători a realizat aplicația VOTUL MEU cu ocazia alegerilor generale din 2012 și alegerilor prezidențiale din 2014 și a făcut parte din consorțiul european care a realizat aplicația EUvox cu ocazia alegerilor europarlamentare din 2014. Fiecare dintre aceste instrumente a adunat peste 10.000 de respondenți.

„Este important ca oamenii să voteze informaţi, să cunoască ce platforme electorale sunt mai apropiate de valorile personale. Astfel de instrumente s-au dovedit utile cetăţenilor în alte ţări în perioada electorală în a-i ajuta să-şi formuleze sau să-și clarifice opţiunile de vot”, Gabriel Bădescu, Centrul pentru Studiul Democrației.

Acest proiect este independent politic, nu are niciun interes financiar, iar răspunsurile oferite de utilizatori rămân anonime. De asemenea, nu colectează date private precum număr de telefon sau adresă. Datele obținute de cercetători din răspunsurile utilizatorilor vor fi folosite strict în scop academic.

Tags: , , , , , ,
alegeri_locale_2016_21009800

Date parţiale în Cluj: ce procente au scos partidele pentru CJ şi CL (OFICIAL)

Biroul Electoral Județean a anunțat datele parțiale pentru Consiliul Județean Cluj şi Primăriile din judeţ. Cifrele prezentate sunt valabile pentru ora 10.00. 

Consiliul Judeţean. Au fost validate rezultatele din 334 de secții de votare, din totalul de 656.

PNL – 42,11%

PSD – 24,22%

UDMR – 15,71 %

PMP – 3,28%

ALDE – 2,7%

PRM – 1,77%

PSRO – 1,54%

M10 – 1,513%

UCDR – 1,47%

PNTCD – 1,24%

PML – 1, 21%

PPUSL – 1,05%

Partida Romilor – 0,72%

Primării judeţul Cluj. Au fost validate rezultatele din 53 de localități, din totalul de 181.

PNL – 26 primari

PSD – 20 primari

UDMR – 5 primari

ALDE – 1

INDEPENDENT – 1primar

Următoarele rezultate oferite de BEJ vor fi comunicate la ora 17.00, cifrele fiind valabile pentru ora 15.00, respectiv la ora 20.00 pentru ora 17.00.

Consiliul Local

PNL – 34,25%

PSD – 30,94%

UDMR – 13,87%

ALDE -5,13 %

PMP – 4,50%

Independent – 1,82%

PPUSL – 1,62%

PPMT – 1,52%

PSRO – 1,05%

Partida Romilor – 1%

UNPR – 0,82%

PNTCD – 0,69%

M10 – 0,05%

PML – 0,02%

Tags: , , , , , ,