Tag Archives: viorica dancila

dancila

Viorica Dăncilă, desemnată prezidenţiabilul PSD

Viorica Dăncilă a fost desemnată, marţi de către social-democraţi, să fie candidatul formaţiunii, la alegerile prezidenţiale au declarat surse din PSD, pentru MEDIAFAX.

Paul Stănescu şi Dumitru Buzatu au fost singurii care au votat împotriva deciziei luate de social-democraţii, în şedinţa Biroului Permanent Naţional au mai spus sursele citate. Hotărârea urmează să fie validată în şedinţa Comitetului Executiv al partidului. Înaintea hotărârii social-democraţilor, primarul general al Capitalei Gabriela Firea şi-a anunţat colegii în Biroul Permanent Naţional al PSD că îşi retrage candidatura la alegerile prezidenţiale, au afirmat surse din partid, pentru MEDIAFAX.

Tags: , , ,
psd

Dăncilă îi ia locul lui Dragnea în fruntea PSD

Premierul Viorica Dăncilă a fost aleasă, sâmbătă, preşedinte al Partidului Social-democrat. Eugen Teodorovici a devenit preşedinte executiv, iar Mihai Fifor, secretar general.

Viorica Dăncilă a obţinut 2.828 voturi, Liviu Pleşoianu – 715 voturi, Şerban Nicolae – 375 voturi şi Ecaterina Andronescu – 50 de voturi. 22 de voturi au fost nule. Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a fost ales preşedinte executiv al PSD, el obţinând 2.463 de voturi. Contracandidaţii săi au obţinut: Daniel Suciu – 1.358 voturi, Daniel Florea – 129 voturi şi Marius Bota, care s-a retras – 19 voturi. 21 voturi au fost nule. Secretar general al PSD a fost ales Mihai Fifor, cu 2.366 voturi. Gabriel Petrea a obţinut 717 voturi, Felix Stroe – 189, Codrin Ştefănescu – 466 voturi, Rodica Nassar – 77 voturi. 175 voturi au fost nule.

Tags: , , ,
1_3_186871_1560415249_00235_fav

De câte voturi e nevoie ca să cadă Guvernul Dăncilă

Pentru ca moţiunea de cenzură a opoziţiei să treacă sunt necesare 233 de voturi ale parlamentarilor. PNL, USR, PMP, Pro România şi UDMR au anunţat că vor susţine demersul.

Configuraţia Parlamentului are un număr total de 465 de deputaţi şi senatori după cum urmează:

Grupurile Camerei Deputaţilor: PSD – 141, PNL – 68, USR – 27, UDMR – 21, Pro Europa – 21, ALDE – 19, PMP – 12, Minorităţi – 17, Neafiliaţi – 3

Grupurile Senatului: PSD – 69, PNL – 25, USR – 13, ALDE – 12, UDMR – 9, Neafiliaţi – 8

Conform calculului matematic, din totalul de 465 de parlamentari, coaliţie PSD – ALDE are la Camera Deputaţilor 160 aleşi, iar la Senat 81 de senatori. Prin urmare, puterea deţine 241 de parlamentari.

În schimb, Opoziţia are un număr total de 145 de senatori şi deputaţi din partea PNL, USR şi PMP. Dacă grupul deputaţilor Pro Europa va vota moţiunea de cenzură, aşa cum a anunţat fostul premier Mihai Tudose, atunci opoziţia va avea un număr total de 166 voturi. La ei se mai pot adăuga şi câţiva senatori neafiliaţi, dar care provin din fostul grup PMP.

În cazul în care va vota UDMR pentru moţiune, ale cărei grupuri parlamentare numără un total de 30 de aleşi, atunci va fi o susţinere pentru moţiune de 196 de voturi. Dacă ar susţine demersul Opoziţiei şi grupul parlamentar al minorităţilor, de 17 deputaţi, atunci ar fi un număr total de 213 de voturi pentru.

Drept urmare, pentru a avea o şansă, iniţiatorii trebuie să atragă toţi neafiliaţii, adică 11, plus voturi de la PSD şi ALDE (cel puţin 9).

Pro România, prin vocea fostului premier Mihai Tudose, a anunţat miercuri că va vota moţiunea de cenzură. Şi liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat miercuri că partidul său a decis să voteze moţiunea de cenzură pentru a sancţiona ”incapacitatea administrativă şi politică a Guvernului în cazul Valea Uzului”.

Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a declarat miercuri că Opoziţia nu deţine numărul de voturi necesare pentru trecerea moţiunii şi a făcut apel la parlamentarii PSD, ALDE şi a celorlalte grupuri să susţină moţiunea.

Viorica Dăncilă a anunţat, după întâlnirea de marţi cu grupurile parlamentare ale PSD că aceştia nu vor vota moţiunea de cenzură, însă vor asigura cvorumul.

Potrivit procedurii parlamentare, o moţiune de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Pentru a fi adoptată, o moţiune de cenzură are nevoie de votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Numărul total de parlamentari, în prezent, este de 465. Pentru a trece o moţiune de cenzură este nevoie de 233 de voturi.

Moţiunea PNL, sub numele “Guvernul Dăncilă trebuie demis! Fără OUG-uri, fără parole de acces şi fără cozi la vot!” va fi dezbătută şi votată, marţi, 18 iunie, în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Liderii Opoziţiei sunt de părere că Executivul condus de Viorica Dăncilă trebuie demis pentru că în jurul acestuia sunt baroni locali care îşi doresc în continuare ordonanţe favorabile pe justiţie.

Tags: , , , ,
1_3_185655_1557466248_07834

Dăncilă la Cluj! A fugit 4 ore de protestatari, s-a pozat cu PSD Cluj într-o sală de nunți FOTO/VIDEO

Activul de partid s-a întâlnit cu premierul PSD, Viorica Dăncilă, la o sală de nunți din complexul Mercur, din Gheorgheni din Cluj-Napoca. După ce au luat masa, preşedinele formaţiunii politice din Cluj, parlamentarii şi primarii de pe sate au stat la coadă pentru o poză cu prim-ministrul.

“România merită mai mult! Alături de prim-ministrul României, doamna Viorica Dăncila, miniștrii Sorina Pintea, Ştefan-Radu Oprea, Eugen Orlando Teodorovici, candidatul la europarlamentare, deputatul Natalia Intotero, primarii, consilierii județeni și parlamentarii social-democrați din Cluj”, a scris preşedintele PSD Cluj, Horia Nasra, pe Facebook, ca mesaj la cele peste 35 de fotografii ale social-democraţilor clujeni “stând la coadă” pentru o poză cu Viorica Dăncilă puţin derutată.

Dăncilă, după ce a fugit 4 ore de protestatarii din Cluj: “Violența este atributul oamenilor slabi, care nu au proiecte”

După ce a fugit patru ore de protestatarii clujeni, premierul Viorica Dăncilă a dat declarații de presă la finalul vizitei efectuate la Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” (UMF) din Cluj-Napoca. Prim-ministrul a fost însoțit de Sorina Pintea, ministrul Sănătății,Orlando Teodorovici, ministrul Finanțelor, Horia Nasra, președinte PSD Cluj, și Aurel Cherecheș, prefect de Cluj.

“Această manifestare violenta, aceste lucruri urâte, jignirile arată că, de fapt, nu au alte argumente. Eu consider că violența este atributul oamenilor slabi, care nu au proiecte (….) Dacă sunt nemulțumiți de ceva, pot să vorbească despre nemulțumirile lor, pot să aducă în atenția opiniei publice orice lucru pe care îl consideră greșit, dar ca să vii să jignești, să țipi, să arunci, acest lucru nu cred că le face onoare și că ar trebui dânșii, în primul rând, să-și revizuiască un pic comportamentul, pentru că ceea ce fac acum este transmis probabil de mai multe televiziuni, avem summit-ul de la Sibiu și nu cred că este oportun nici acum, nici mai târziu”, a declarat Viorica Dăncilă, la Cluj-Napoca.

Sute de protestatari au așteptat-o pe Vorica Dăncilă, la ora 13.00, în fața Casei de Cultură a Studenților (CCS), unde urma să participe la o întâlnire cu primarii şi consilierii PSD Cluj. Protestatarii au scandat „Casa de cultură, nu de impostură”, „Noi nu vom fi conduşi de hoţi”, „Ne e silă de Dăncilă” şi „Vrem inteligenţă, nu incompetenţă”. În contextul protestului, organizatorii întâlnirii au schimbat locaţia de teama huiduielilor, astfel că premierul Dăncilă, însoţită de ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, au ajuns la o sală de nunți din complexul Mercur, din Gheorgheni, unde s-a întâlnit cu activul de partid.

Ulterior, în jurul orei 14.00, protestatarii s-au mutat în fața Institutului Oncologic “Ion Chiricuță”, de pe strada Republicii. Premierul Viorica Dăncilă a intrat în spital printr-o curte laterală, prin biserica din unitatea spitalicească. Când au aflat veștlile, protestatarii au fugit în direcţia acesteia, strigând „Demisia”, „Jos Guvernul”, „Noi nu vrem să fim conduşi de hoţi” şi „Ne e silă de Dăncilă”. Unul dintre protestatari a aruncat cu un sul de hârtie igienică . Jandarmii au intervenit şi au blocat accesul în curte. De asemenea, la intrarea din faţă a Institutului Oncologic Cluj-Napoca, jandarmii au încercat să confişte un banner de la un protestatar, însă s-a produs o busculadă, iar persoanele prezente au huiduit şi au scandat „Jandarmeria apără hoţia”, sărind în apărarea acestuia. În cele din urmă, jandarmii i-au lăsat bannerul proprietarului.

Ultima locație unde premierul a fost așteptat de protestatari a fost rectoratul Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” (UMF), de pe strada Victor Babeș. La finalul vizitei, după insistențele jurnaliștilor, Vorica Dăncilă a acceptat să răspundă la 3 întrebări, în cadrul unei conferințe de presă ad-hoc.

De la Cluj-Napoca premierul a plecat la Alba Iulia, fără a da ochii cu protestatarii furioși.

Tags: , , , ,
bani

Primarii marilor oraşe cer o întâlnire cu Dăncilă şi Teodorovici. Clujul poate pierde 28 milioane euro

Primarii marilor oraşe din România solicită, de urgență, o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă și cu ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, pe tema bugetului pentru anul 2019. 

Primarii acuză că au aflat din presă că bugetul general pentru anul 2019 ar urma să fie aprobat până joi, 31 ianuarie 2019 , fără ca problema banilor alocaţi Unităţilor Administrativ Teritoriale (UAT) să fie dezbătută. Asociaţia Municipiilor din România solicită o întâlnire urgentă cu Viorica Dăncilă şi o invită la şedinţa Comitetului Director, convocată pentru marţi, 29 ianuarie 2019.

Scrisoarea transmisă Guvernului Dăncilă 

Având în vedere discuțiile din spatiul public legate de prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2019, Asociația Municipiilor din România a decis convocarea Comitetului Director al AMR pentru data de marti, 29 ianuarie 2019,ora 15:00 la sediul AMR din str. Matei Basarab nr.63,Sector 3 , ședință la care vă adresăm invitația să participați.

In semestrul II din anul 2018 , dar si in luna ianuarie a anului 2019, AMR v-a solicitat în mod repetat demararea procesului de consultare a structurilor asociative, pentru identificarea unei soluții privind finanțarea administrației publice locale în anul 2019, conform Programului de Guvernare 2018-2020, dar și promisiunilor anterioare ale Guvernului.

Este pentru prima oară in istoria AMR când solicitările noastre de dialog adresate Guvernului României, pe teme care privesc în mod direct funcționarea administrației publice locale sunt refuzate , astfel incat la niciuna din cererile transmise nu s-a primit vreun răspuns, de orice natură, de la echipa guvernamentală.

Ne aflăm acum la sfârșitul lunii ianuarie 2019, fără să avem în dezbatere publică un proiect de Lege a bugetului de stat pe anul 2019, deși, aflăm din presă că Guvernul va adopta acest proiect până joi, 31 ianuarie a.c.

Tot din surse neoficiale sunt și speculatiile referitoare la cotele din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei UAT, ce urmează să fie alocate prin Legea bugetului de stat pe anul 2019 :

  • 20% la bugetul local al judeţului;
  • 45-50% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit, față de procentul de 60% solicitat de structurile asociative.
  • 30-35% pentru echilibrarea bugetelor locale, față de procentul de 20% solicitat.

Dincolo de gravitatea cuantumului procentelor vehiculate în presă, care nu corespund în niciun caz celor solicitate de reprezentanții APL, considerăm, stimată doamnă Prim-ministru, că structurile asociative ale administrației publice locale ar trebui să primească informațiile care privesc bugetele locale în următorii ani, direct de la sursă și că, mai mult decât atât, acestea ar trebui să fie cel mai important partener de dialog al Guvernului, atunci când în discuție sunt finanțele publice locale.

Având în vedere că până în prezent nu există nicio informație oficială privind fundamentarea bugetelor locale în cadrul Legii bugetului de stat pe anul 2019, solicităm, doamnă Prim-ministru, organizarea unei întâlniri cu Dvs. pentru discutarea cotelor din IV ce urmeaza a fi alocate UAT si a alocărilor bugetare de care depinde dezvoltarea comunităților urbane în următorii ani , astfel, va invitam să vă alăturați primarilor de municipii, marți, 29 ianuarie 2019, începând cu ora 15, str. Matei Basarab nr. 63 la reuniunea CD al AMR.

Documentul este semnat de Robert Negoiţă, în numele Comitetului Director.  Darius Vâlcov, consilierul premierului, a declarat, duminică seară, la Antena 3, că proiectul de lege a bugetului pentru 2019 este gata, urmând a fi prezentat de către Guvern marţi, 29 ianuarie.

Comitetul Director al Asociaţiei Municipiilor din România:

1 Robert Sorin Negoiţă, primarul Sectorului 3, Bucureşti
2 Ilie Gavril Bolojan, Oradea
3 Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad
4 Mihail Genoiu, primarul municipiului Craiova
5 Dan Bobouţanu, primarul municipiului Hunedoara
6 Ovidiu Teodor Creţu, primarul municipiului Bistriţa
7 Daniel Ştefan Drăgulin, primarul municipiului Călăraşi
8 Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa
9 Ion Lungu, primarul municipiului Suceava
10 Marian Dragomir, primarul municipiului Brăila
11 Adrian Mocioniu primarul municipiului Slobozia
12 Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroşani
13 Arpad Andras Antal, primarul municipiului Sfântu Gheorghe
14 Nicolae Barbu, primarul municipiului Giurgiu
15 Emil Boc, primarul municipiului Cluj Napoca
16 Marcel Romanescu, primarul municipiului Târgu Jiu
17 Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi
18 Gabor Kereskenyi, primarul municipiului Satu Mare
19 Cristi Misăilă, primarul municipiului Focşani
20 Florin Oancea, primarul municipiului Deva
21 Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău
22 Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi
23 Constantin Toma, primarul municipiului Buzău
24 Francisc Boldea, primarul municipiului Lugoj
25 Dumitru Boroş, primarul municipiului Bârlad
26 Ionel Ciunt, primarul municipiului Zalău
27 Constantin Hogea, primarul municipiului Tulcea
28 Lucian Ovidiu Micu, primarul municipiului Roman
29 Costan Morar, primarul municipiului Dej
30 Nicolae Robu, primarul municipiului Timişoara
31 Marius Screciu, primarul municipiului Drobeta Turnu Severin

Statul ia Clujului 28 milioane de euro

Conform primarului Emil Boc, Clujul riscă să piardă 28 de milioane de euro şi în 2019, adică o treime din bugetul de investiţii, pierdere rezultă din diminuarea cotelor din impozitul pe venit care revin municipiului. Totuși, administraţia locală încearcă să acopere această pierdere din fonduri europene.

“Pierdem 28 de milioane de euro anual. Sper să nu pierdem şi anul acesta, dar nu am nicio veste de la Guvern. Nici că da, nici că ba. Nu transpiră nimic, nu ştiu ce au de gând guvernanţii, dar “no news” înseamnă deocamdată menţinerea politicii de anul trecut, cu acelaşi nivel al cotelor defalcate care să revină municipalităţilor, care înseamnă că pierdem în continuare bani care ni s-ar fi cuvenit şi care merg, ştiu eu, la bugetul central. Acum avem nevoie mai mult ca niciodată de banii aceştia pentru că intrăm în perioada exproprierilor”, declara, la început de ianuarie 2019, primarul Clujului, Emil Boc, în cadrul matinalului Realitatea FM Cluj.

Municipiul Cluj-Napoca a pierdut 28 de milioane de euro în urma diminuării cotelor din impozitul pe venit care revin municipiului. Pana în 2018, municipiului îi revenea un procent de 41,7% din cota de 16% care se plătea de către toți salariații din oraș. Pentru a se păstra aceeași sumă de bani ca în 2017, trebuia ca această cotă de 41,7% sa fie majorată la cel puțin 60%, însă s-a majorat de la 41,7 la doar 43,3%. Diferența de 28 de milioane de euro înseamnă o pierdere directă la bugetul municipiului, pierdere care reprezintă o treime din bugetul de investiții.

În 2018, municipalitatea clujeană a semnat 14 contracte de finanțare din fonduri europene însumând 109 milioane de euro. Au fost depuse alte 25 de cereri pentru proiecte de 110 milioane de euro, iar până în martie vor mai fi depuse încă două proiecte, de 10 milioane. În total, primăria susţine că va implementa 41 de proiecte finanţate din fonduri europene de 230 de milioane de euro.

 

Tags: , , , , , ,
guvernul-dancila-final

Se pregătesc remanieri în Guvernul Dăncilă

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat că există miniştri care refuză să semneze şi aceştia nu mai pot rămâne în Guvern, urmând ca după referendumul pentru familie să existe o discuţie clară privind remanierea guvernamentală.

“Doamna premier va veni cu un set de propuneri, generat de analiza ei. Asta va fi sigur după referendumul pentru familie şi va fi o decizie foarte dezbătută în Cex”, a declarat Liviu Dragnea, la Antena 3, citat de Mediafax.ro. 

Preşedintele PSD nu a vrut să nominalizeze vreun ministru.

 

Tags: , , , , , ,
dancila-dragnea-1000x600

Ce NU a amintit Dăncilă în bilanţul Guvernului PSD

Premierul Viorica Dăncilă şi-a prezentat luni bilanţul, un monolog triumfalist care a trecut sub tăcere o serie de lucruri importante.

Înainte ca Ministerul de Finanţe să prezente execuţia bugetară la primul semestru, Viorica Dăncilă a anunţat că veniturile bugetului consolidat au crescut în S1 cu 12%, până la 132 de miliarde lei. Nu a spus însă că veniturile fiscale sunt în mare suferinţă – la cinci luni ele cres­când cu doar 0,5%, an/an (nu avem datele la şase luni, pe care Finanţele le publică după data de 25 a lunii). Nu a spus că veniturile din TVA sunt şi ele sub semnul întrebării şi cresc mai încet decât con­sumul: 6-7% este creş­terea consu­mului, faţă de un plus de 4% înregistrat de încasările din TVA.

De asemenea, premierul nu a amintit că avansul cu două cifre al veniturilor bugetare este, mai degrabă, un artificiu, după ce guvernul a decis să includă la venituri sumele pentru subvenţiile europene pentru agricultură – 1,6 miliarde de euro în primele şase luni.

Premierul a lăudat transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, fapt care a adus, spune ea, la buget, un plus de 12,3 miliarde lei. Sindicatele s-au plâns însă, recent, că o treime din angajaţii din mediul privat au avut de suferit de pe urma acestui transfer.
Premierul a vorbit şi despre creşterea sumelor alocate de la Uniunea Europeană pentru România, spunând că acestea au făcut un salt, anul acesta, de 19,7% comparativ cu S1 2017. Dar grosul acestor sume sunt chiar subvenţiile agricole, care în 2018 au venit în prima parte din an. Pe fondurile structurale, la şase luni, România a luat de la UE doar 188 de milioane de euro, adică sub 1% din sumele alocate exerciţiului fi­nanciar 2014 – 2020.

Investiţiile stră­ine directe au cres­cut cu 65,7%, într-un interval de trei ani, a spus pre­mierul. Dar, în perioada man­da­tului ei, ele au crescut cu 15,6%, până la 2,2 mld. euro.

Şeful Executivului a vorbit şi despre şomaj, a cărui ţintă este de a fi redus, până în 2020, sub 3% şi s-a lăudat cu majorările importante de salarii în domeniul medical. Dar nu a amintit deloc despre spitalele promise în programul de guvernare, pentru care nu s-a alocat, nicăieri, niciun leu.

De asemenea, Viorica Dăncilă nu a amintit nimic despre inflaţia care a sărit de 5% în ultimele două luni şi care roade serios din veniturile reale ale salariaţilor.

Tags: , , ,
dancila-dragnea-1000x600

Bilanţul Guvernului pe trimestrul I abundă de măsuri care se vor aplica în perioadele următoare

O serie de lucrări de investiţii şi măsuri economice aflate în faza de proiect în primele trei luni din 2018 şi care ar putea demara în perioadele următoare sunt trecute drept realizări în Bilanţul Guvernului pe trimestrul I, prezentat luni în şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD.

Câteva exemple:
– la Drumul Expres Piteşti-Craiova, „a fost lansată procedura de achiziţie publică pentru execuţia lucrărilor, iar în trimestrul II se vor semna contractele pentru cel puţin 2 din 4 loturi”
– la extinderea platformei Aeroportului Henri Coandă Otopeni „s-a finalizat proiectul tehnic, urmează licitaţia pentru execuţia lucrărilor”

– la construcţia a 3 din 4 stadioane noi în vederea Euro 2020 „s-au aprobat indicatorii tehnicoeconomici ai obiectivelor de investiţii”
– investiţii PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală) conducte apă şi canal: „realizat în trimestrul I – 308 km, estimat în trimestrul II – 300 km”
– investiţii PNDL în locuinţe: „realizat în trimestrul I – 84 de unităţi, estimat în trimestrul II – 100 de unităţi”
– investiţii PNDL în drumuri judeţene şi comunale: „realizat în trimestrul I – 419 km, estimat în trimestrul II – 520 km”
– construcţie de creşe şi grădiniţe: „realizat în trimestrul I – 4 unităţi, estimat în trimestrul II – 28 de unităţi”
– modernizare unităţi de învăţământ: „realizat în trimestrul I – 2 unităţi, estimat în trimestrul II – 104 unităţi”
– cămine culturale şi bazine de înot: „realizat în trimestrul I – 5 unităţi, estimat în trimestrul II – 27 de unităţi”.

De asemenea, ca „realizări” în bilanţul pe trimestrul I apar înfiinţarea Consiliului de Programare Economică, coordonarea schemelor de ajutor de stat, a PPP-urilor (parteneriatelor public-pricvate –n.n.) şi a proiectelor majore de investiţii şi coordonarea Comisiei Naţionale pentru adoptarea monedei euro.

Una dintre realizările Guvernului este şi achiziţia Şantierului naval Mangalia, unde statul redevine acţionar majoritar şi „va deţine 51% din capitalul social al companiei”.

Tot ca o „realizare a trimestrului I” este trecută şi „implementarea noului sistem electronic de achiziţii publice (SICAP)”, în condiţiile în care sistemul este funcţional din data de 2 aprilie.

Referitor la măsurile fiscale, documentul de bilanţ pe trimestrul I 2018 menţionează, între altele, că vom plăti „totul online” din anul 2019.

Printre măsurile sociale prevăzute în bilanţul citat este amintită „creşterea salariilor profesorilor cu 20% de la 1 martie”, cu precizarea că „din decembrie până în prezent, salariile profesorilor au crescut cu 40%”, respectiv că „din aprilie 2016, salariile nete ale medicilor s-au dublat”. De asemenea, „de la 1 ianuarie 2018 indemnizaţiile persoanelor cu dizabilităţi au crescut în medie cu circa 30%”.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a prezentat, în cadrul Comitetului Executiv Naţional al PSD de luni, primul bilanţ al Guvernului. Întrebat, pe 10 aprilie, dacă va fi făcută o evaluare a Guvernului la şedinţa CExN al PSD, Liviu Dragnea, a răspuns: „Nu. Va fi o prezentare făcută de prim-ministru, o analiză, un mini-bilanţ”.

Chestionat dacă este mulţumit de activitatea miniştrilor Cabinetului Dăncilă, Dragnea a replicat: „Sunt mulţumit de activitatea prim-ministrului”, precizând însă că programul de guvernare se implementează ca la carte.

Tags: , , ,
00172227_large

CJ actualizează PUZ-ul pentru proiectul spitalului regional din Cluj

Consiliul Judeţean îi răspune premierului Dăncilă, care susţine că nu este suficient teren pentru realizarea spitalului regional din Cluj, că va actualiza PUZ-ul conform proiectului actual transmis de Ministerul Sănătății.

Președintele Consiliului Județean Cluj a inițiat un proiect de hotărâre pentru aprobarea Protocolului de asociere între Consiliul Județean și Ministerul Sănătății, proiect ce va fi supus spre aprobarea deliberativului județean în cadrul ședinței extraordinare convocate pentru data de mâine, vineri, 23 februarie 2018. În esență, protocolul are drept scop facilitarea derulării și respectarea termenelor de implementare a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgență Cluj.

“Am decis să inițiez acest proiect de hotărâre, pentru care am și convocat consilierii județeni în regim de urgență, întrucât nimeni nu este mai interesat decât noi de construirea acestui Spital Regional și pentru că ne dorim ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. În acest fel, continuăm, într-o nouă etapă și într-o formă și mai avansată, ajutorul pe care l-am dat constant pe parcursul anilor acestui proiect cu adevărat strategic pentru întreaga regiune”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

Conform protocolului, Consiliul Județean Cluj va actualiza Planul Urbanistic Zonal necesar realizării pe terenul de 14 hectare a obiectivului de investiții în noua formă, prin actualizarea celui existent conform proiectului actual transmis de Ministerul Sănătății. Totodată, Consiliul Județean va elabora, pe baza datelor tehnice transmise de Minister, documentațiile tehnico-economice necesare realizării infrastructurii tehnico-edilitare. În același timp, forul județean va realiza, sub rezerva asigurării finanțării de către Ministerul Sănătății, branșamentele, racordurile și drumurile de acces necesare în scopul bunei funcționări a obiectivului. Nu în ultimul rând, Consiliul Județean va asigura susținerea logistică, la nivel local, a implementării proiectului de edificare a Spitalului Regional de Urgență Cluj. Totodată, în perspectiva demarării efective a lucrărilor de construcție, Consiliul Județean va finaliza eliberarea amplasamentului de vegetația și construcțiile existente aflate în proprietatea privată a Județului Cluj.

Reamintim în acest context faptul că forul administrativ clujean a fost primul dintre autoritățile din țară vizate de construirea unui spital regional, respectiv Cluj, Iași și Craiova, care a finalizat în bune condiții întreaga procedură prin care s-a pus la dispoziție un teren propice amplasării spitalului regional de urgență. Pentru a ajunge în etapa finală, Consiliul Județean a derulat o procedură laborioasă prin care a dezmembrat terenul în cauză și s-a ocupat de evaluarea suprafeței transmise pentru construirea spitalului, a adoptat hotărârea 167/26.07.2017 de modificare a HCJ nr. 258/29.11.2016 prin care terenul a fost transferat din domeniul public al județului Cluj în domeniul public al Statului Român. Ulterior, Consiliul Județean a acționat pentru înscrierea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate asupra terenului al Statului Român și a înițiat demersurile necesare în vederea casării și, respectiv demolării construcțiilor dezafectate existente pe terenul în cauză. Astfel, în data de 1 noiembrie 2017, Consiliul Județean Cluj a predat Ministerului Sănătății, prin intermediul unui protocol de predare-primire, terenul pe care urmează să fie edificat viitorul Spital Regional de Urgență de la Cluj, situat în comuna Florești, Str. Avram Iancu, nr. 370-374.

Tags: , , , , , , ,
dancila-dragnea-1000x600

PSD a votat componenţa Guvernului Dăncilă. LISTA miniştrilor

Guvernul Dăncilă îşi schimbă structura şi va avea patru vicepremieri, potrivit unor surse politice, cei patru fiind Viorel Ştefan, Ana Birchall, Paul Stănescu şi Graţiela Gavrilescu.

Lista completă a Cabinetului Dăncilă:

Viorica Dăncilă – premier

Viorel Ştefan – vicepremier

Graţiela Gavrilescu – vicepremier şi ministrul Mediului

Ana Birchall – vicepremier şi ministru pentru implementarea Afacerilor Europene

Paul Stănescu – vicepremier şi ministrul Dezvoltării

Valentin Popa – ministrul Educaţiei

Nicolae Burnete –  ministrul Cercetării

Anton Anton – ministerul Energiei

Teodor Meleşcanu – ministrul de Externe

Rovana Plumb – ministrul Fondurilor Europene

Viorel Ilie – ministrul pentru Relaţia cu Parlament

Eugen Orlando Teodorovici – ministrul Finanţelor

George Ivaşcu – ministrul Culturii

Sorina Pintea – ministrul Sănătăţii

Dănuţ Andruşca –  ministrul Economiei

Radu Oprea- ministrul pentru Mediul Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

Lucian Şova – ministrul Transporturilor

Carmen Dan – ministrul Afacerilor Interne

Mihai Fifor – ministrul Apărării

Tudorel Toader – ministrul Justiţiei

Petre Daea – ministrul Agriculturii

Lia Olguţa Vasilescu – ministrul Muncii

Bogdan Cojocaru – ministrul Comunicaţiilor

Ioana Bran – ministrul pentru Tineret şi Sport

Bogdan Trif – ministrul Turismului

Ioan Deneş – ministrul Apelor şi Pădurilor

Natalia Intotero – ministerul Românilor de Pretutindeni

Victor Negrescu – ministru delegate pentru Afaceri Europene

Tags: , , , , ,
20180108124001-1

Cine este prima femeie prim-ministru din istoria României

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că dă încă o şansă PSD-ALDE şi acceptă nominalizarea Vioricăi Dăncilă pentru funcţia de premier.

“Am ascultat foarte multe opinii legate de formarea noului guvern de desemnarea premierului. Astăzi toată ziua am ascultat opiniile şi argumentele politicienilor, dar am reuşit, între întâlniri, să ascult şi opiniile oamenilor simpli, să citesc mesaje inclusiv pe reţele de socializare. Sunt foarte multe opinii şi foarte multe argumente. Sunt argumentele legate de politica partidelor, evident, sunt multe argumente legate de politica internă a României, legate de politica externă şi de securitate a României. Am ascultat şi am citit cu atenţie toate aceste opinii şi argumente şi le-am cântărit. Fiindcă acum trebuie să decid. Dar ce fel de decizie este aceasta pe care trebuie să o iau. În primul rând, această decizie trebuie să fie conformă cu Constituţia şi cu deciziile CCR în materie de desemnare şi aici argumentul cel mai puternic este aritmetica parlamentară. În Parlament, îmi este foarte clar PSD dispune de o majoritate”, a spus şeful statului.

Drept urmare, preşedintele Iohannis a desemnat pentru funcţia de premier propunerea PSD ALDE, în persoana Vioricăi Dăncilă. Iohannis a transmis însă şi un avertisment pentru PSD.

“Acum PSD trebuie să performeze. Românii au mari aşteptări şi eu am mari aşteptări. PSD a promis şi în campania electorală, şi după, lucruri importante, a promis salarii, pensii, şcoli, manuale, spitale, infrastructură, dar până acum prea puţin s-a realizat. Acum PSD trebuie să dovedească că ce a promis face. Avem, la un an de la alegerile parlamentare, care au fost câştigate de PSD, două guverne PSD eşuate. Acum primesc şansa de a dovedi că ştiu ce vor şi stiu cum se face. În continuare îi invit pe cei implicaţi în procedură să se mobilizeze şi să lucreze repede şi bine. Este posibil ca până la 1 februatie întreaga procedură să fie finalizată şi noul Guvern să se apuce de treabă şi să rezolve problemele mai degrabă decât să le încurce.”

Viorica Dăncilă (n. 16 decembrie 1963, Roșiorii de Vede, România) este un politician român, membru al Partidului Social Democrat. Din 2014, aceasta a fost aleasă deputat în Parlamentul European, pe listele PSD, pentru al doilea mandat. De asemenea, Viorica Dăncilă deține, din 2015, funcția de președinte al Organizației Femeilor Social Democrate. 

Viorica Dăncilă, europarlamentar PSD, a fost propusă în ședința CexN, pentru a prelua funcția de premier, aceasa fiind votată în umanimitate de colegii din partid. Înainte de a intra în politica mare, Dăncilă a fost profesoară la Liceul din Videle și inginer la OMV Petrom. Numele Vioricăi Dăncilă a mai fost vehiculat și în decembrie 2016, pentru funcție de premier, cand a fost propus Sorin Grindeanu. Mai mult, Dăncilă vine din judeţul Teleorman, acolo unde a deţinut funcţia de lider al Organizaţiei de Femei PSD Videle şi a fost consilier judeţean.

Viorica Dăncilă, membru PSD Teleorman din 1996

Viorica Dăncilă a devenit membru al Partidului Social Democrat în anul 1996, în organizația din Teleorman a PSD. De-a lungul anilor a deținut poziții alese atât în cadrul PSD, cât și în cadrul administrației locale. Viorica Dăncilă a fost consilier local și consilier județean, până în anul 2009, când a fost aleasă ca europarlamentar, pentru un prim mandat. De asemenea, Viorica Dăncilă a deținut în partid funcțiile de președinte de organizație locală, vicepreședinte al Organizației PSD Teleorman, președinte al OFSD Teleorman fiind, în prezent, președinte la nivel național al Organizației Femeilor Social Democrate.

Viorica Dăncilă este europarlamentar din 2009

În anul 2009, Viorica Dăncilă a fost aleasă pe listele Partidului Social Democrat pentru un prim mandat de deputat în cadrul Parlamentului European. Aceasta a activat în cadrul Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European.

Ce avere are Viorica Dancilă

Viorica Dăncilă deține o avere impresionantă, alături de soțul ei, Cristinel Dăncilă. Cei doi au trei terenuri în județele Brașov și Dolj, moștenite sau cumpărate, patru imobile, un autoturism Volkswagen Passat, fabricat în 2014, dar și mai multe conturi în euro, dolari și lei.

Potrivit declarației sale de avere, europarlamentarul PSD Viorica Dăncilă a făcut și două donații consistente în conturile partidului: una de 20.000 de lei, în perioada ianuarie-octombrie 2016, și una de 40.000 de lei, în mai 2014.

Dăncilă are 10 conturi care însumează peste 68.000 de euro, 17.000 de dolari și peste 183.000 de lei, deschise în perioada 2007-2017. Pentru funcția de europarlamentar, Viorica Dăncilă încasează anual 78.174 euro, în timp ce soțul ei are o indemnizație anuală de 436.162 lei, pentru funcția managerială deținută în cadrul OMV Petrom. În declarația de avere însă, s-a strecurat și o greșeală: în loc de „indemnizație manager”, europarlamentarul a scris „indemnizație maneger”.

Cele patru imobile deținute de Viorica Dăncilă și soțul ei au fost dobândite după cum urmează: unul prin cumpărare, cu o suprafață de 100 de metri pătrați, un altul construit, de 156 metri pătrați, și alte două obținute prin moșterniri: unul de 140 de metri pătrați, altul de 44 metri pătrați.

Tags: , , , ,
20180108124001-1

Viorica Dăncilă, propunerea PSD pentru funcţia de PREMIER. Fişa biografică

Europarlamentarul Viorica Dăncilă este propunerea PSD pentru funcţia de premier, după demisia lui Mihai Tudose, după ce Ecaterina Andronescu- o altă variantă luată în discuţie- a refuzat din start propunerea. CEx PSD a votat, marţi, în unanimitate, ca Viorica Dăncilă să fie propunerea PSD pentru premier.

Potrivit surselor citate, Viorica Dăncilă a fost votată cu majoritate de voturi, membrii Comitetului Executiv aplaudând după anunţarea rezultatelor.

Liderii PSD şi ALDE au fost chemaţi miercuri la Cotroceni pentru a anunţa propunerea coaliţiei de guvernare, după ce PSD a decis retragerea sprijinului acordat Guvernului Tudose.

Cine este Viorica Dăncilă

Viorica Dăncilă este eurodeputat, membru al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European. Ea a mai avut un mandat de europarlamentar între 2009-2014.

Dăncilă este o apropiată a liderului PSD Liviu Dragnea, aceasta fiind susţinută de Dragnea pentru poziţia de şef al delegaţiei europarlamentarilor români în Parlamentul European, funcţie pe care o ocupă în prezent.

Mai mult, Dăncilă vine din judeţul Teleorman, acolo unde a deţinut funcţia de lider al Organizaţiei de Femei PSD Videle şi a fost consilier judeţean.

Tags: , , , , ,