Tag Archives: uniunea europeana

zona-euro

Noul Cod Vamal al Uniunii Europene aduce schimbări majore pentru operatorii economici din România

Începând cu 1 mai 2016, Codul Vamal al Uniunii Europene și actele sale de implementare (Regulamentul Delegat și Regulamentul de aplicare al Comisiei) vor fi aplicabile în întregime în România. Apariția noului Cod Vamal reprezintă un pas important în procesul de modernizare a legislației vamalela nivelul tuturor celor 28 de state membre, prin crearea unei infrastructuri IT care să permită un acces facil  pe cale electronică, fără a mai fi necesară utilizarea formularelor pe suport de hârtie.

Specialiștii PwC au prezentat în cadrul unei conferințecele mai importante modificări aduse de Codul Vamal al Uniunii Europene, prin prisma impactului acestora asupracompaniilor din România şi a modului în care aceste companii vor trebui să reacționeze şi să se adapteze schimbărilor.

Alături de consultanții PwC România, la eveniment au participat şi reprezentanții Direcţiei Generale a Vămilor, precum şi liderul serviciilor de consultanţă vamală pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa din cadrul PwC – Ruud Tusveld, care a participat la discuțiilecu reprezentanțiiComisiei Europene pe marginea acestui pachet legislativ.

„Necesitatea coordonării celui mai important bloc comercial din lume, a colectării taxelor vamale, care reprezintă aproximativ 15% din bugetul total al UE, precum şi procesarea anuală a aproximativ 280 de milioane de declarații vamale,implicăun amplu proces de modernizare al autorităților vamale din cele 28 de state membre. O parte importantă a acestei modernizări o reprezintăşi vama electronică (e-customs),de la care se așteaptă o mai bună cooperare dintre vamă şi fisc, o creștere a colectăriişi a luptei împotriva fraudei şi, nu în ultimul rând, un parteneriat cu operatorii de bună credinţă care să faciliteze comerţul”, a declarat Ruud Tusveld.

„Din perspectiva predictibilitățiişi a aplicării practice a noului pachet legislativ de bază,care în prezent are  aproximativ 1.000 de pagini, la care se vor adăuga si un număr ridicat de ordine ale ANAF care urmează să fie emise în perioada imediat următoare. Tocmai de aceea, am propus constituirea unui grup de lucru între reprezentanții mediului de afaceri şi cei ai vămii române”, a adăugat Daniel Anghel, Lider Impozite şi Taxe Indirecte, PwC Europa Centrală şi de Est.

Pe parcursul conferinței s-a abordat şi nevoia de coordonare dintre legislația privind preţurile de transfer şi cea privind valoarea în vamă,având în vedere călegea din România permite contribuabililor români angajați în tranzacții intra-grup să solicite autorităților fiscale emiterea de acorduri de preț în avans.

„În problematica preţurilor de transfer şi a valorii în vamă este important ca operatorii economici săpoată beneficia de o abordare unitară, care să aibă la bază punctele de vedere exprimate de autoritatea fiscală şi cea vamală. Spre exemplu, se impune o astfel de abordare înaintea emiterii unui Acord de Preț în Avans”, a precizat Daniela Dinu, Director, Consultanţă Fiscală, PwC România.

În noul Cod vamal, regimurile vamale vor fi reorganizateîntr-o nouă structură. Unele dispar, iar altele vor continua sub o altă denumire.  Astfel, după 1 mai 2016 va fi necesară şi o corelare a prevederilor din Codul fiscal cu noile regimuri specialeprevăzute de Codul Vamal al Uniunii Europene.

De asemenea, noua definiție a exportatorului din legislația vamală trebuie corelată cu legislația privind TVA, întrucât operatorii din afara UE nestabiliți nu vor mai putea realiza operaţiuni de export.

„Un aspect important pe care dorim să-l aducem în atenția companiilor se referă la redevențe și drepturi de licență, care, începând cu 1 mai 2016, vor trebui să fie incluse mai des în valoarea în vamă” a declarat Lorina Dărmănescu, Senior Manager, Consultanţă Fiscală, PwC România.

„Astfel, companiile din România  trebuie să realizeze o radiografie internă prin care să stabilească modul în care aceste schimbări în materie vamală le afectează activitatea şi să se pregătească în mod corespunzător. De asemenea,având în vedere numărul mare de schimbări prevăzute de Codul Vamal al Uniunii Europene şi actele sale de implementare,  precum şi faptul că aceste schimbări, prin natura lor, au condus la o serie de interpretări, considerăm că este necesar ca Direcţia Generală a Vămilor să reacţioneze  şi să emită clarificările necesare  care să confere operatorilor economici din România o înţelegere cât mai bunăasupra noilor modificări”, a conchis Daniel Anghel.

 

Tags: , , , ,
autostrada feat

Soluție de la Cluj la probleme de infrastructură ale României

Comisia de Transport și Turism din cadrul Parlamentului European a fost prezentă, ieri, la Cluj-Napoca unde a participat la o dezbatere cu reprezentanții instituțiilor regionale și locale pe tema îndeplinirii premiselor de accesare a fondurilor structurale pe domeniul transportului, în particular elaborarea Master Planului General de Transport al României şi al Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Zonei Metropolitane Cluj (PMUD).

12888561_991782347577257_8490066500631355487_o

În cadrul acestei întâlniri, primarul Emil Boc a ridicat problema infrastructurii din România, mai precis decalajul de competitivitate pe acest segment dintre țările membre UE de dinainte de criză și cele ce au aderat ulterior, cum este și cazul țării noastre, Bulgariei sau Croației. Mai mult, a înaintat o propunere Comisiei Europene care să permită recuperarea acestui decalaj.

“Obiectivul nostru este să ajungem la nivelul de dezvoltare al țărilor din Uniunea Europeană. Noi, alături de Croația și Bulgaria, suntem printre ultimii care am intrat în UE. Pentru a reduce decalajul de competitivitate, infrastrucura este elementul cheie. Nu putem fi competitivi cu Olanda, Germania, Italia dacă nu refacem această diferență. România nu a avut șansa pe care au avut-o alte țări din UE când, în perioade în care nu a fost criză economică, au fost deficite mari – de 7-9% sau datorii ca Grecia de 150% din produsul intern brut. Am intrat în UE la momentul crizei și a venit Parlamentul European și a spus regula de aur: deficit de 3%, datorii publice de maximum 60% din PIB. Noi ne-am făcut reformele interne foarte dure și am coborât deficitul sub 3% de la 9 %, iar datoria publică a României este de 42% din PIB, mult sub maxima de 60%. În condițiile în care România va fi ținută în continuare sub regula deficitului de 3% (educație, fondul de pensii, sănătate), de unde să ai resurse financiare pentru infrastrucură? Pentru construcție de autostrăzi, de centuri ocolitoare. Banii europeni sunt puțini. Maste Plan. Nu e suficient ca să acopere necesarul României pentru infrastructură”, a declarat Boc.

Deficit special pentru cheltuielile de infrastructură

“Și atunci ce soluție, pe care să o aveți în discuție cu Comisia Europeană, propun? Poate și pentru Croația, poate și pentru Bulgaria. Regula de aur, deficit de 3%, pe care ne obligăm să o respectăm în toalitate, să permită anual un procent de deficit numai pentru cheltuieli de infrastructură. De 1-2%. Pe proiecte aprobate special de România în parteneriat cu Comisia Europeană și care să ne permită să putem realiza construcția de autostrăzi, centuri ocolitoare, drumuri expres, pentru a putea face față la această interconectivitate. Altfel ce se întâmplă? Banii pe care trebuie să îi punem ca confinanțare la infrastructură la proiectele naționale fac parte din acest deficit, deci noi trebuie să luăm bani de la educația, de la pensii, de la sănătate. Imposibil să recuperezi decalajul față de celelalte țări din UE. Cred că Comisia Europeană trebuie să aibă o altfel de abordare față de aceste țări ce au probleme de instrastructură, este și o sursă de creștere economică internă. E adevărat ce spune și Comisia Europeană. Banii pe care noi îi avem îi cheltuim ineficient, am pierdut bani. Pentru noi a fost primul exercițiu 2007-2013. Nu am fost pregătiți, am învățat”, a conchis acesta.

autostrada

Amintim că centura metropolitană a Clujului a devenit prioritate națională. A fost inclusă în Master Planul General de Transport al României 2014-2020 și va primi 153 de milioane de euro de la Guvern.

alternativa1

Citește și:

Autostrada Transilvania VIDEO cu stadiul lucrărilor 2016

Ce autostrăzi se vor construi, în 2016, în România. Buget de 4.23 miliarde lei

 

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
locuri-de-munca5

Scade numărul locurilor de muncă disponibile în UE. Ce meserii se caută

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în Spaţiul Economic European sunt disponibile, în momentul de faţă, doar 425 de posturi vacante.

Cea mai bogată ofertă o are Marea Britanie, ţară ce caută 60 de îngrijitori persoane/ infirmieri, 60 de asistenţi medicali, 58 de bucătari, 30 de îngrijitori persoane şi un şofer profesionist.

Germania are o game extrem de diversificată de posturi disponibile, fiind nevoie de 15 factori poştali, 10 mecanici proces în tehnologia prelucrării plasticului şi a cauciucului, 7 lucrători calificaţi în producţie (industria automobilelor), 7 electricieni, 7 sudori MIG- MAG/WIG, 6 hamali, 5 operatori stivuitor, 5 operatori CNC (laminor şi strung), 5 electricieni industriali, 5 ingineri proces în tehnologia prelucrării plasticului şi a cauciucului, 5 şoferi camion pe distanţe lungi, 2 ingineri electricieni, 2 ergoterapeuţi, 2 tehnicieni electronişti (tehnologie de operare), 1 inginer calitate (producţia de echipamente în industria aerospaţială), 1 dezvoltator software, 1 inginer sistem de navigaţie satelit Galileo, 1 şofer camion (trafic local) şi 1 mecanic echipamente sanitare, de încălzire şi aer condiţionat.

În Suedia se caută 20 de femei de serviciu, 15 vopsitori auto, 10 mecanici auto şi 10 tinichigii auto, iar Slovacia vrea să găsească 30 de şoferi autocamion transport internaţional, 7 îngrijitori
persoane/ infirmieri şi 6 sticlari.

Republica Cehă are vacante 21 locuri de muncă, dintre care 15 de şofer profesionist camion, 5 de şlefuitor/ pilitor şi unul de şofer camion (transport intern şi internaţional).

Polonia caută câte un administrator/ muncitor birou asistenţă, dezvoltator Android, designer grafic şi asistent manager, Norvegia un doctorand în departamentul biomedical, un postdoctorand în departamentul biomedical şi un inginer instrumente de măsurare, Belgia un manager senior de proces (inginer în industria chimică cu experienţă vastă în lucrul cu polimeri, iar Spania un maseur.

 

Tags: , , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

România rămâne cu cinci regiuni între cele mai sărace 21 din UE. Între acestea şi cea de Nord-Vest

Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE (PIB pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare – 50% din media UE), potrivit Eurostat. Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

Tot în categoria regiunilor aflate sub 50% din media UE se situează şi regiunea Sud-Est a României, însă aici PIB pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare este la 49,5% din media europeană, foarte aproape de pragul de 50%.

Singura regiune a României care trece de media UE este Bucureşti-Ilfov, cu 129%. Uşor peste jumătate din media europeană se situează regiunea Vest – cu 58%, precum şi Centru – cu 52%, potrivit Eurostat.

Cele mai sărace regiuni din UE sunt Severozapaden (Bulgaria), cu 30% din medie, şi Mayotte, potrivit unui raport al biroului de statistică al UE, Eurostat, care utilizează date din 2014.

Cea mai bogată regiune a UE a rămas centrul financiar londonez, unde PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare s-a situat la 539% din media UE.

Doar 21 de regiuni au consemnat un PIB pe cap de locuitor cu cel puţin 50% peste media europeană. În această categorie, Germania este prezentă cu cinci regiuni, Olanda şi Marea Britanie cu câte trei, Austria cu două, iar cu câte una Belgia, Cehia, Danemarca, Irlanda, Franţa, Slovacia, Suedia şi Luxemburg.

Tags: , , , , ,
12342531_1074454129239833_7296907591180225404_n

Clujul, în finala competiţiei “Capitală Culturală Europeană în 2021″

Ministerul Culturii a anunţat, astăzi, lista scurtă a oraşelor candidate la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Cei patru adversari sunt: Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

În cursă s-au înscris 14 orașe: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Târgu-Mureş şi Timişoara.

Juriul însărcinat cu evaluarea candidaturilor a fost format din 12 experiţi – Sylvia Amann, Cristina Farinha, Ulrich Fuchs, Steve Green, Valentina Iancu, Jordi Pardo, Anton Rombouts, Aiva Rozenberga, Pauli Sivonen, Raluca Velisar, Agnieska Wlazel, Suzana Žilič Fišer – numiți de CE, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene (UE), Comitetul Regiunilor şi Ministerul Culturii.

Dosarul de candidatură al Clujului, al cărui program are 9 teme principale – satul transilvan, creativitatea socială, interculturalitate, Someș de la Vest la Est, Youth Legacy, artele spectacolului, centru european de artă contemporană, Cluj Media City, Treasure Cluj – poate fi consultat AICI.

În luna mai a acestui an, Primăria Cluj-Napoca a anunţat că se angajează să susţină financiar participarea Clujului la programul UE cu 15 milioane de euro. Suma devine accesibilă doar dacă oraşul va câştiga acest titlu, fiind o garanţie în faţa juriului internaţional privind determinarea autorităţilor de a implementa proiectul.

Totalul bugetului necesar ajunge la suma de 35 milioane euro şi se împarte pe trei categorii: programul cultural, cheltuieli pentru marketing şi comunicare şi cheltuielile cu angajaţii, colaboratorii şi administrative, logistică. La buget vor contribui şi Consiliul Judeţean Cluj – 6 milioane euro, Guvernul României – 10 milioane euro, Fonduri Europene – 1.5 milioane euro, Sponsori – 2.5 milioane euro.

Citeşte o analiză comparată: Cluj – alte oraşe desemnate Capitale Culturale sau candidate la acest titlu.

Etapa finală a competiţiei va avea loc în toamna lui 2016

În 2021, pe lângă România şi Grecia, titlul de Capitală Culturală Europeană va fi deținut și de un oraș din statele candidate sau potențial candidate la UE, desemnarea acestui oraș fiind realizată printr-o competiție paralelă.

În 2007, Capitala Culturală Europeană a fost Sibiul.

Tags: , , , , ,