Tag Archives: UK

untitled

Harta care spune cel mai bine de ce este România aşa cum este şi de ce Brexit nu înseamnă nimic

Eurostat a publicat în urmă cu câteva zile o serie de date legate de ponderea absolvenţilor de studii superioare în segmentul 25 – 64 de ani, pe regiuni de dezvoltare din Europa.

Datele sunt sintetizate într-o hartă: cu cât zonele sunt mai verzi, cu atât mai bogate în absolvenţi sunt, cu cât sunt mai galbene, cu atât mai puţini. Nu este greu sa remarcăm “deşertul” din România şi uniformitatea acestuia, care contrastează cu restul zonelor preponderea îngălbenite – Turcia, Ungaria sau Italia, dar care mai au spărturi cât de cât mai colorate, scrie mediafax.ro.

Ba chiar şi vecinii bulgari stau mai bine decât noi, contrazicând anume credinţe peiorative despre vecinii de la sud.

În procente, regiunea Centru stă cel mai bine, pe locul 286 din 330 de regiuni, cu 17,8% absolvenţi de studii superioare, urmează Nord-Vest, locul 288, Sud-Vest Oltenia 294, Vest pe 297, Sud-Est pe 319, Sud-Muntenia pe 320 şi Nord-Est pe 323, cu 11,6%.

Trişez puţin, pentru că Bucureşti – Ilfov, cu 33,6% absolvenţi de studii superioare se află pe locul 116, o poziţie onorabilă, dar care nu face decât să accentueze prăpastia dintre capitală şi restul ţării. Pentru comparaţie, Praga şi Berlin au 40%, respectiv 37% absolvenţi de studii superioare.

Cea mai mare concentrare de ingineri, medici şi finanţişti se află, pe plan european, în Londra şi în jurul capitalei Marii Britanii, regiunile de acolo ocupând patru din primele şase cele mai puternice regiuni. Inner London West are 69,7% absolvenţi de studii superioare; în top se mai află regiuni din zona oraşelor Bruxelles şi Oslo.

Care ar fi impactul respectivelor date şi al acumulării sau a lipsei de carte? Cea mai bună împărţire a lumii a făcut-o, în opinia mea, un fost premier britanic, care a spus că lumea se împarte în ţări de unde lumea pleacă şi ţări unde lumea vine. Londra este un loc unde lumea vine: are universităţi de renume, un City care mânuieşte o bună parte din banii întregii lumi şi găzdueşte cel mai important hub tehnologic european, cu 275.000 de companii şi 1,5 milioane de angajaţi, care au atras în zece ani 8,3 miliade de euro.

Pentru comparaţie, startup-urile tehnologice din România au atras în ultimul deceniu 14,8 milioane de euro.

Cred că impactul Brexit, dacă va fi să apară, va fi atenuat de această uriaşă forţă umană şi economică – răspunsul rapid şi ferm al Băncii Angliei este un bun exemplu de reacţie cu efecte pe termen mediu şi lung. Iar inteligenţa cultivată şi pusă la muncă este în măsură să combată orice neajuns economic, să aducă bani şi să inducă schimbare în bine.

Inginerii, medicii şi finanţiştii asigură, în număr mare,infrastructura umană care ţine societatea în mişcare, fundamentele şi acoperişul, o fac inovatoare, mai puţin coruptibilă, ba dispusă să se implice, într-o mare măsură, în problemele obştii.

La capătul opus al societăţii se află imobilismul, supuşenia şi inerţia, masele manevrabile.

Absolvenţii de studii superioare constituie clasa de mijloc, coloana vertebrală a oricărei societăţi, care consumă bunuri, se dezvoltă şi induce dezvoltare; una dintre consecinţele majore ale stării economiei şi ale politicilor de austeritate guvernamentale este faptul că România a pierdut clasă de mijloc – oameni educaţi, cu putere de muncă şi bine pregătiţi, care au preferat să plece – exodul personalului sanitar, al medicilor, este unul dintre exemple.

În deşertul cu ponderi de 11 – 17% au loc politicieni corupţi şi funcţionari nepăsători, puternice sunt doar forţa brută şi vulgaritatea, iar munca înseamnă supravieţuire şi nu un mod de exprimare individuală menit să îmbogăţească insul şi societatea.

M-aş feri să spun că deşertul pe care îl invoc este o consecinţă a sistemului de învăţământ, mai degrabă sunt tentat să zic că avem de-a face cu o problemă ce ţine de ansamblul societăţii, de sistemele de valori şi de aşteptările personale. Dar există şi o statistică îngrozitoare care arată că 42% dintre elevi sunt ceea ce se cheamă analfabeţi funcţionali, care nu sunt capabili să facă raţionamente elementare, nu pot folosi în viaţa de zi cu zi operaţii aritmetice simple şi nu înţeleg un text pe care îl citesc.

Intrăm în curând în campanie electorală, chiar sunt curios câţi dintre candidaţi vor căuta şi vor propune soluţii pentru a înverzi deşertul România.

Tags: , , , , ,
????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

Cât valorează Brexitul în România? Unde şi cât investesc britanicii în ţara noastră

Un eventual Brexit al oamenilor de afaceri britanici din România ar însemna evaporarea a aproximativ 2,6 miliarde de euro din economie, arată un studiu efectuat de analiştii de la KeysFin, pe baza datelor companiilor cu acţionar majoritar din Regat.

De la construcţii şi imobiliare la industria berii, domeniul farmaceutic, IT, tutun sau comerţ, britanicii sunt prezenţi în aproape toate segmentele economiei româneşti, astfel că efectele unei ieşiri din piaţă a firmelor cu capital majoritar din UK ar fi semnificative, în ciuda asigurărilor optimiste date de autorităţi.

Potrivit datelor KeysFin, afacerile celor 1.098 de firme cu acţionariat majoritar britanic din România au crescut în ultimii ani în mod susţinut, de la 10,7 miliarde de lei în 2010, la 10,9 miliarde în 2011, 11,3 miliarde în 2013 şi au depăşit 11,89 miliarde lei în 2014. Singurul an în care trendul a fost descendent a fost punctul de maxim al crizei, din 2011, când business-ul cu pedigree englez a atins 10,39 miliarde lei.

Statistica arată, totodată, că britanicii fac cele mai mari afaceri în România în sectorul farmaceutic, de peste 2 miliarde lei, urmate de piaţa berii, cu 1,41 miliarde lei şi fabricarea articolelor din fire metalice (lanţuri şi arcuri metalice) – 963 milioane lei.

Producţia de software, comerţul şi producţia de îmbrăcăminte adună împreună 1,8 miliarde lei, iar industria tutunului şi cea a jocurilor de noroc plusează cu peste jumătate de miliarde de lei.

O altă statistică KeysFin arată că, din punct de vedere al domeniului de activitate, cele mai multe firme cu acţionariat majoritar britanic sunt prezente în sectorul imobiliar (237 firme) urmate de cele din domeniul consultanţei pentru afaceri şi management (72 companii) şi producţia de software (31 de firme). 21 de companii au drept obiect de activitate producţia de îmbrăcăminte, 11 producţia de energie electrică şi 10 sunt specializate în comerţ.

Cei mai importanţi investitori britanici în economia românească sunt, potrivit datelor statistice de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe, cei de la SABMiller, care controlează Ursus Breweries SA, care au realizat în 2014, în industria berii, o cifră de afaceri de 1,41 miliarde de lei.

Pe locurile următoare în topul investitorilor britanici în România se situează Sews Romania SRL, cu 963,6 milioane de lei, Europharm Holding SA, cu 870, 9 milioane lei, Bricostore Romania SA cu 572,4 milioane lei şi Glaxosmithkline SRL, cu 514,7 milioane lei.

Clasamentul primilor 10 investitori cu capital majoritar britanic este completat de Europharm SA (426,3 milioane lei), Faist Mekatronic SRL (292,6 milioane lei), Alison Hayes SRL (268,2 milioane lei), Ipsos Interactive Services SRL (221,3 milioane lei) şi Public Games SRL (185 milioane de lei).

Prntre investitorii britanici importanţi din România mai întâlnim nume precum British American Tabacco, Paypoint Service SRL, Glaxosmithkline Consumer Healthcare SRL, Xerox Romania şi Eurest Rom SRL, fiecare cu afaceri în 2014 între 78 şi 180 milioane de lei.

“Prezenta investitorilor britanici este una extrem de activă şi susţinută în multe domenii de activitate”, spun analiştii de la Keysfin.

“78% dintre firme sunt active, astfel că derulează afaceri, iar gradul de profitabilitate este unul peste medie. Cu alte cuvinte, britanicii chiar ştiu să investească, să găsească oportunităţile şi să exploateze resursele de business din ţara noastră”, au mai adăugat aceştia.

Brexitul, poveste cu două tăişuri

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar avea consecinţe negative greu de estimat la nivel financiar, pentru că multe dintre firmele cu capital majoritar din UK sunt implicate adânc în lanţul economic din România, spun analiştii de la KeysFin.

“La prima vedere, judecând teoretic, închiderea acestor firme ar evapora din piaţă 2,6 miliarde de euro, însă trebuie luate în calcul efectele pe orizontală, pe lanţurile de furnizori, clienţi etc. Practica economică arată că retragerea unei firme importante în piaţă duce, dincolo de la evaporarea ofertei, la blocaje financiare, pierderi de locuri de muncă, venituri în scădere din taxe şi impozite etc., astfel că eventualele consecinţe trebuie multiplicate cu un ordin de mărime superior”, mai spun aceştia.

Experţii de la KeysFin cred însă că, dincolo de decizia politică privind Brexitul, business-ul britanicilor va continua în România, o piaţă cu potenţial pentru capitalul din UK.

“Britanicii se află printre investitorii străini cei mai bine ancoraţi în realităţile din România. Sunt implicaţi în mod direct în business-uri cu potenţial, iar perspectivele investiţionale, până să vină Brexitul, erau dintre cele mai pozitive. Nu credem că, în viitor, trendul se va schimba. În cel mai rău caz, o parte din firme vor trece pe offshore-uri, pentru a evita o posibilă taxare suplimentară celei practicată în prezent”, au mai spus aceştia.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, nu este exclus ca interesele economice ale britanicilor în UE, implicit în România, să repună problema Brexitului pe tapet, în sensul suspendării sau chiar anulării acestuia.

“După primul val emoţional, abia acum încep analizele impactului referendumului. Iar acestea ar putea sta la baza unei noi abordări în privinţa deciziei politice. Pentru România, pentru relaţiile noastre economice cu Regatul Unit, perspectivele unui Brexit ar putea fi rezolvate printr-un acord de liber schimb, prin pârghii economice pe care autorităţile celor două ţări le-ar putea pune în practică, bineînţeles în limitele legislaţiei europene”, au mai spus analiştii KeysFin.

 

 

Tags: , , , , ,
????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

Impactul Brexit la nivelul mediului de afaceri din România

Conform rezultatelor definitive ale referendumului, 51,9% dintre britanicii care s-au prezentat la vot au optat pentru ieșirea din Uniunea Europeană, numărul acestora fiind mai mare cu aproximativ 1,3 milioane, comparativ cu numărul votanților care au optat pentru rămânerea în UE.

“Deși această decizie naște foarte multe incertitudini, iar impactul indirect pe termen mediu și lung este foarte greu de anticipat, putem aprecia totuși că impactul direct pe termen scurt, în ceea ce privește România este unul limitat”, se arată într-o analiză Coface.

Din punct de vedere macroeconomic, relațiile bilaterale directe între România și UK sunt limitate:

  • Tranzacții comerciale directe limitate: exporturile orientate către UK pe parcursul anului 2015 au fost de 2,4 MLD. EUR, reprezentând 4,4% din totalul exporturilor și doar 1,5% din PIB, în timp ce ponderea importurilor din UK a fost de 2,5% din totalul importurilor, ajungând la 1,6 MLD. EUR în anul 2015;
  • Tranzacții financiare directe restrânse, în condițiile în care investițiile străine directe provenite din UK au reprezentat 2,5% din totalul ISD în anul 2014, în timp ce sectorul financiar este foarte puțin expus către dețineri de capital direct din UK. Într-adevar,  prin scăderea contribuției UK la bugetul Uniunii Europene, sursele de finanțare prin fonduri europene devin mai limitate. Oricum, relativ la situația țărilor din UE, România nu a exploatat eficient aceste resurse, în condițiile în care gradul de absorbție a fost unul oricum moderat.
  • O expunere socială redusă, în condițiile în care numărul cetățenilor români care lucrează în UK este de aproximativ 180.000, conform estimărilor Eurostat, ceea ce reprezintă doar 7% din totalul cetățenilor români care lucrează în străinătate.

Relațiile comerciale și bilaterale directe între România și UK sunt astfel limitate, iar acest lucru se observă și în ponderea redusă a companiilor locale cu acționariat înregistrat în UK. Pentru a delimita aceste companii, au fost considerate următoarele filtre:

  • Companiile respective au depus declarațiile financiare pentru activitatea desfășurată în anul 2015
  • Au cel puțin un acționar persoană juridică sau persoană fizică care este înregistrată cu sediu social/ adresă de domiciliu în UK;
  • Au fost eliminate companiile care înregistrează în structura de capital investitori instituționali cu sediu operațional în UK care nu sunt deținute 100% de către capital provenind din UK (ex: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare);
  • Nu au fost considerate relațiile de apartenență la mediul de afaceri britanic prin legăturile de management. Cu alte cuvinte, au fost eliminate companiile care înregistrează administrator persoane fizice sau juridice cu sediul în UK, în măsura în care acestea nu înregistrează și cel puțin un acționar provenind din UK.

Astfel, conform înregistrărilor oficiale la Ministerul de Finanțe și Registrul Comerțului, a rezultat un număr de 1.094 de companii locale care înregistrează acționari cu sediul social în UK și îndeplinesc condițiile de mai sus. Acestea reprezintă doar 0,3% din totalul companiilor active din România, dar generează aproximativ 2,2% din totalul cifrei de afaceri a tuturor companiilor înregistrate în România.

Analizând distribuția sectorială în funcție de mai multe criterii, observăm următoarele:

  • 354 dintre acestea nu au înregistrat nicio activitate pe parcursul anului 2015, în condițiile în care nivelul cifrei de afaceri a fost zero, în timp ce încă 248 de companii au raportat un nivel al veniturilor sub 100.000 EUR. Astfel, rămân doar 492 de companii cu venituri peste 100.000 EUR în anul 2015, înregistrând o medie a cifrei de afaceri în acel an de aproximativ 11 MIL. EUR;
  • Durata medie de viață a acestor companii este de 8 ani, în condițiile în care doar 152 dintre acestea au fost înregistrate în ultimii trei ani, și doar 128 de firme au fost înregistrate în perioda 1990-2000. Anul în care investitorii din UK au înregistrat cele mai multe companii noi în România este 2007, respectiv anul aderării în UE, nivel comparabil cu întreaga perioadă 2008-2010, când volumul a scăzut considerabil din cauza efectelor crizei financiare;
  • Cele mai multe companii sunt concentrate în sectoarele de prestări servicii (17%), tranzacții imobiliare (16%); construcții (13%); comerț cu ridicata și distribuție (10%) și IT (8%);
  • În schimb, dacă analizăm dispersia veniturilor la nivel de sector, vom observa câteva industrii diferite. Astfel, veniturile generate de aceste companii sunt concentrate în industria metalurgică (16%), comerț cu ridicata și distribuție (15%), poștă și telecomunicații (14%), IT (12%) și industria alimentară și a băuturilor (7%);
  • Companiile locale care sunt deținute de către investitori provenind din UK au raportat în declarațiile financiare aferente exercițiului 2015 un număr total de 66.637 de salariați, respectiv 2% din totalul locurilor de muncă înregistrate în România în mediul privat. Dintre acestea, cele mai multe sunt concentrate în IT (19%), industria metalurgică (17%), fabricarea produselor textile (13%), industria de mașini și echipamente precum și servicii prestate în general companiilor, fiecare în parte cu o pondere de 8%. Practic, aceste sectoare generează aproximativ două treimi din totalul locurilor de muncă raportate de întreg eșantionul;
  • Având în vedere și specificul obiectului de activitate, cele mai multe investiții pe termen lung finanțate de către investitorii care provin din UK în companiile locale au fost orientate în poștă și telecomunicații, industria metalurgică, industria alimentară și a băuturilor, construcții și tranzacții imobiliare. Practic, aceste 5 sectoare generează aproape 70% din valoarea tuturor activelor imobilizate, indicând astfel și proporționalitatea investițiilor strategice.

Analizând situația financiară a acestor companii, observăm următoarele:

  • Structura de capital a firmelor locale cu acționariat în UK este mai bună decât media înregistrată la nivel național. Astfel, companiile deținute de către investitori din UK înregistrează o îndatorare medie de 70%, comparativ cu media națională de aproape 78%;
  • În ciuda acestui fapt, nivelul mediu de eficiență al acestor companii este foarte scăzut, în condițiile în care profitabilitatea totală este negativă. Astfel, companiile locale, deținute de către investitori care provin din UK, au înregistrat în anul 2015 o pierdere consolidată de 60 MIL. RON. Această situație, corelată cu un grad de îndatorare (finanțări atrase de la bănci, furnizori, stat și entități afiliate) sub media înregistrată la nivel național, implică faptul că firmele respective care au înregistrat pierderi au fost susținute de către acționari prin capitalizarea acestora;
  • În contextul incertitudinilor în creștere cauzate de către Brexit, investitorii care provin din UK probabil nu vor mai putea aloca fonduri suplimentare pentru finanțarea companiilor locale, în condițiile în care acestea din urmă înregistrează pierderi. În acest context, aceste companii vor trebui să treacă printr-un proces de restructurare, iar sectoarele care înregistrează cele mai mari pierderi și vor fi cel mai mult afectate de acest proces sunt (considerăm doar companiile deținute de către investitorii din UK): construcții (-38%), industria extractivă (-30%), agricultura (-24%), industria alimentară și a băuturilor (-24%), tranzacții imobiliare (-19%) și comerțul cu amănuntul (-18%). Sectoarele menționate generează un număr total de aproximativ 6.300 de locuri de muncă, concentrate în 406 companii;
  • La polul opus sunt companii locale foarte profitabile care sunt deținute de către investitorii din UK, sectoarele cu cel mai ridicat nivel de profitabilitate fiind transporturi (17%), industria metalurgică (9%) și fabricarea produselor chimice (6%). Totuși, în condițiile în care gradul de capitalizare al companiilor din sectoarele menționate este foarte ridicat, respectiv 60% (corelat deci cu un grad de îndatorare foarte scăzut, de aproximativ 40%), iar companiile mamă din UK vor avea nevoie de capitaluri pentru stabilizarea problemelor întâmpinate în contextul Brexit, o decapitalizare a acestor sectoare este destul de probabilă, în condițiile în care impozitul pentru dividendele plătite este foarte scăzut, comparativ cu cel înregistrat în trecut. Aceste sectoare generează aproximativ 15.000 de locuri de muncă.

“Investitorii din UK dețin în mod direct doar 1.094 de companii locale, din care doar 492 de firme cu venituri peste 100.000 EUR în anul 2015. Deoarece ponderea veniturilor acestor companii în totalul înregistrat la nivel național nu este decât de 2%, eventuale probleme ale acestor firme nu pot cauza un efect sistemic în rândul economiei private. În schimb, putem vorbi despre anumite riscuri izolate. Astfel, deși aceste companii au un grad acceptabil de capitalizare de 30%, 7 din 10 înregistrează pierderi, iar rezultatul net consolidat la nivel de eșantion este negativ. În acest context, dar și pe fondul incertitudinilor alimentate de către decizia Brexit, investitorii care provin din UK probabil nu vor mai putea aloca fonduri suplimentare pentru finanțarea companiilor locale, în condițiile în care acestea din urma înregistrează pierderi. Astfel, companiile respective vor fi nevoite să se eficientizeze prin măsuri de restructurare în vederea creșterii competitivității”, a declarat Iancu Guda, Director Servicii, Coface România.

 

Tags: , , , , , , , ,