Tag Archives: UE

David Cameron

Rezultate Brexit: Marea Britanie iese din UE. What happens next?

Marea Britanie va ieşi din UE, după ce 51.9 la sută dintre cetăţenii britanici au votat pentru ieşirea ţării din Blocul Comunitar, potrivit rezultatelor finale. What happens next?

London Stock Market, Bursa de la Londra se va deschide la ora 08:00 (10:00, ora României), iar soarta acesteia depinde de o eventuală declaraţie a lui David Cameron, asta după ce în timpul nopţii număratoarea voturilor cu privire la Brexit a înclinat spre o ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, lucru confirmat în această dimineaţă.

Orice decizie politică luată în acest moment de Regatul Unit va avea un impact masiv asupra economiei mondiale, iar relaţiile internaţionale cu siguranţă vor avea de suferit.

“Dacă Marea Britanie se retrage, UE va deveni dominată de un instinct corporatist şi birocratic, cu o elită dominată de francezi şi germani şi mişcări populiste de dreapta”, declara Simon Hix, profesor de ştiinţe politice din cadrul Şcolii de Economie şi Ştiinţe Politice din Londra, conform The Telegraph.

Acest lucru va avea un impact major asupra Marii Britanii, având în vedere că cel mai mare partener va rămâne tot Uniunea Europeană. Practic, Regatul Unit va trebuie să respecte reglementările UE pentru a putea face schimburi de bunuri şi servicii cu bătrânul continent. Concret, chiar dacă se va afla în afara Uniunii Europene, Marea Britanie va fi nevoită să facă diverse schimburi mai degrabă cu Germania decât cu Statele Unite, cu Italia şi nu cu India sau cu Belgia şi nu cu Australia, din simplul fapt că va rămâne constrânsă de factorul geografic.

În ciuda faptlului că Marea Britanie se îndreaptă spre Brexit, partenerii cei mai puternici par să le fie în continuare alături.

“Uniunea Europeană va trebui să aibă o abordare calmă indiferent de rezultatul referendumului din Marea Britanie”, declara joi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, conform site-ului agenţiei AP.

“Cred că discuţiile vor trebui să continue cu 28 de ţări dacă va fi posibil sau cu 27 de ţări; trebuie să răspundem în mod calm. Eu sper că vom rămâne 28″, a spus Merkel.

“Dacă britanicii votează să părăsească UE, aceştia nu vor mai beneficia de avantajele pieţii comune din cadrul Uniunii”, a mai subliniat Merkel.

Banca Centrală Europeană este pregătită pentru “orice eventualitate” în gestionarea efectelor generate de potenţiala ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, a declarat preşedintele BCE, Mario Draghi, citat de site-ul ziarului Il Sole 24 Ore.

“Suntem pregătiţi pentru orice eventualitate, am făcut toate pregătirile necesare. Mesajul nostru este că ne concentrăm eforturile pentru ca Europa, casa noastră comună, să fie mai puternică”, a subliniat Mario Draghi.

“Nu cred că Uniunea europeană va fi în pericol de moarte dacă Marea Britanie ne părăseşte. Vom continua procesul de cooperare în Europa, în special pe sectoare cum sunt cele economice sau monetare”, declara Jean-Claude Juncker înainte de referendum.

Pe de altă parte, Michel Sapin, ministrul francez de Finanţe, afirma faptul că “Brexitul va fi dificil pentru Europa, pentru noi, dar va reprezenta o tragedie pentru britanici”.

În ciuda faptului că s-a insistat pe faptul că nu există un plan B, cel mai probabil pentru a întări ideea de uniune, au început deja să fie confirmate diverse aranjamente după Brexit, pentru a preveni ca întregul bloc european să dezintegrat.

Primul efect al Brexitului pentru britanici: călătorii mai scumpe. Costurile unei vacanţe la Marea Mediterană ori în alte zone turistice majore din UE va însemna cheltuileli cu aproape 230 de lire mai mari pentru o familie din Regatul Unit, avertiza Cameron luna trecută.

Un nou referendum pentru independenţa Scoţiei? Primul ministru scoţian, Nicola Sturgeon, a declarat că “s-a arătat clar că scoţienii se văd în continuare ca parte a Uniunii Europene.” Predecesorul său, Alex Salmond a sugerat că un Brexit va genera un al doilea referendum privind independenţa Scoţiei.

O liră mai slabă? Chiar dacă specialiştii în economie nu sunt de acord, Brexitul cu siguranţă va impacta valoare lirei şi implicit a monedei Uniunii Europene, lăsând teren tot mai mult dolarului american.

Britanicii care locuiesc în UE ar trebui să se întoarcă în Regatul Unit. Cel puţin aceasta era sugestia guvernului britanic înainte de referendum, în cazul în care Marea Britanie ar vota “Leave”, lucru care se pare că s-a şi întâmplat.

David Cameron a spus, că în cazul unui vot în favoarea părăsirii Uniunii Europene, ar face apel la articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, prin care s-ar iniţia procesul de ieşire din Uniunea Europenă.

Negocierile ar trebui să fie finalizate în termen de doi ani de la pronunţarea prin referendum a ieşirii Marii Britanii din UE, iar Parlamentul European va drept de veto asupra oricărui nou acord prin care se reglementează viitoarele relaţii dintre Marea Britanie şi UE.

UPDATE: David Cameron a anunţat că va demisiona din funcţia de prim-ministru al Marii Britani,i după ce aproape 52% dintre britanici au votat pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană, informează The Independent.

Tags: , , , ,
lira-sterlina-bun

Lira sterlină îşi continuă creşterea înaintea votului pentru Brexit

Lira sterlină se apropie de maximul ultimelor cinci luni în raport cu dolarul, în condiţiile în care şansele ca Marea Britanie să rămână în UE au crescut considerabil, potrivit estimărilor din piaţă, scrie Bloomberg.

Lira sterlină se apropie de cea mai bună săptămână din ultimii şase ani, în urma semnalelor scăderii suportului popular pentru Brexit, cauzat în mare parte de uciderea deputatei Jo Cox săptămâna trecută.

Un indice al “pariurilor”, realizat de Oddschecker, plasează probabilitatea rămânerii în UE la 79%, faţă de 63%, pe 14 iunie, chiar dacă diferenţele din sondaje nu sunt încă definitorii.

Lira sterlină a crescut cu 0,2%, la 1,4676 dolari, după ce se apreciase marţi la 1,4783, cel mai puternic nivel de pe patru ianuarie.

Şi euro s-a apreciat în raport cu dolarul, la 1,12 dolari/euro, în creştere cu 0,17%.

Tags: , , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

Antreprenor: Asocierea cu firme mari, în special din UE, va creşte mult productivitatea

Asocierea cu firme mari, în special din UE, care ştiu să facă proiecte în colaborare va creşte foarte mult productivitatea muncii, crede Constantin Popeci, administrator al producătorului de utilaje şi subansamble Popeci Utilaj Greu din Dolj.

“Cred că până la urmă va trebui să ne asociem cu firme mari şi care să ştie să facem proiecte alături de ei. (…) Posibil că dacă un investitor străin va deţine 51% din acţiuni vom creşte foarte mult productivitatea muncii. În domeniul nostru nu putem lucra singuri, trebuie să ne asociem cu firme din Uniunea Europeană şi astfel vom putea bate şi firme din China şi din alte ţări” spune el.

Antreprenorul spune că se gândeşte să vândă o parte din companie în 5-10 ani astfel încât să dezvolte businessul.

În ultimii ani, mai mulţi antreprenori români au luat decizia de a vinde pachete majoritare de acţiuni unor companii străine. Exemple sunt Cristian Amza, care a vândut 92% din companie către fondul de investiţii Oresa Ventures, Ioan Istrate, care a atras compania letoniană Food Union în businessul pe care l-a creat, sau Ioan Tecar, care a „predat“ o parte din grupul Pehart Tec fondului de investiţii Abris Capital Partners. De asemenea, şi familia Korponay a vândut 50% din acţiunile companiei veterinare Maravet către gigantul american Henry Schein.

În marea majoritate a cazurilor, antreprenorii şi-au justificat decizia de a vinde părţi din businessurile pe care le-au fondat şi clădit prin faptul că investitorii străini vin cu bani pentru dezvoltarea afacerilor.
Tags: , , , ,
salariu_mediu_net

Corporatistul român câștigă de patru ori mai puțin decât cel din alte țări UE

Un angajat dintr-o corporaţie din România câştigă, în medie, de patru ori mai puţin decât un angajat din aceeaşi companie care are filială în alt stat din Europa, potrivit datelor unui studiu salarial efectuat pe 200 de companii de către firma cu activităţi în domeniul resurselor umane Consulteam.

O analiză comparativă arată că un angajat dintr-o corporaţie din România câştigă, în medie, 15.000 de dolari pe an în România, acestea fiind valori brute, care includ bonusurile şi alte beneficii. În Europa, în aceleaşi companii, media veniturilor primite de un angajat este 61.000 de dolari pe an, în Asia este de 48.000 de dolari, în Africa este de 30.000 de dolari, în America Latină este de 55.000 de dolari, în America de Nord este de 94.000 de dolari, iar în Orientul Mijlociu este de 65.000 de dolari brut”, spune Oana Botolan Datki, SEE managing partner al Consulteam.

În ceea ce priveşte ponderea bonusurilor în totalul veniturilor încasate de angajaţi, datele Consulteam arată că, în România, bonusul reprezintă 8% din venitul anual al unui angajat, ceea ce înseamnă că bonusurile primite de un angajat de-a lungul unui an echivalează cu valoarea unui salariu lunar.

Tags: , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

Salariu minim în țările UE. Unde se clasează România

Cel mai mic salariu minim din Europa este de 214 euro pe lună în Bulgaria, iar cel mai mare este de 1.923 de euro pe lună în Luxemburg. În România, salariul minim este de circa 236 de euro brut pe lună, conform unui studiu realizat de firma de consultanţă fiscală şi audit KPMG.

salariu

Un număr de 22 de state din Europa au stabilit, prin legislaţie, un salariu minim la nivel naţional.

„Aproape toate statele incluse în studiu au o formă de salariu minim, dar aspectele specifice variază foarte mult de la un stat la altul. În unele state, cum e România, există un salariu minim unic la nivel naţional, iar altele au mai multe niveluri de salariu minim, care depind de factori precum industria în care activează angajatorul, funcţia deţinută de angajat, vârsta acestuia, sau de alte criterii. În aceste cazuri, salariile minime sunt stabilite adesea în baza unor contracte colective de muncă”, a spus Mădălina Racoviţan, Partener şi Coordonator al Diviziei People Services din cadrul KPMG în România.

ro

Ea a mai spus că, şi în cele mai simple cazuri, atunci când legislaţia defineşte un salariu minim unic la nivel naţional, pot exista o serie de complicaţii, mai ales pentru angajatorii care detaşează personal în acel stat.

„De exemplu, ce se consideră a fi parte a salariului minim? Dacă angajatorul suportă costurile de cazare pe perioada detaşării, acestea pot fi luate în calcul la determinarea încadrării în nivelul salariului minim? De multe ori, modul de definire a salariului minim variază semnificativ de la un stat la altul. Mai mult decât atât, dacă este necesară o suplimentare a salariului din statul de origine pentru a îndeplini cerinţele de salariu minim în statul gazdă, sub ce formă se poate face? Poate fi o soluţie creşterea salariului de bază în statul de origine, sau ar putea o asemenea creştere să genereze probleme la întoarcerea salariatului din detaşare, când se va impune o reducere a salariului?”, a mai spus Racoviţan.

Citește și

Cioloş: Problema salarizării are două abordări – OUG pentru anul acesta şi cel viitor, lege din 2018. Inechităţile privind salarizarea bugetarilor, eliminate din a doua jumătate a acestui an

Tags: , , , , ,
focus-energetic.ro_

Bani europeni, accesați online. Cum funcționează aplicația care scapă românul de birocrație

Ministerul Fondurilor Europene a deschis oficial noul sistem electronic MySMIS 2014, prin care potenațialii beneficiari români vor putea cere banii europeni din perioada de programare 2014-2020.

Momentan, în aplicația online sunt disponibile modulele “Definire Apel” – prin care autoritățile de management vor lansa primele apeluri de proiecte – și “Depunerea cererii de finanțare” – prin care solicitanți vor cere banii europeni.

aplicatie fonduri eu

Softul este conectat la baza de date a Ministerului de Interne și la cea a ANAF pentru a-i scuti pe cei care aplică de câteva drumuri. În plus documentele solicitate nu mai trebuie depuse la ghișeu, pot fi scanate și atașate pe internet.

Până la lansarea primelor apeluri de proiecte, potențialii beneficiari pot să se autentifice în sistem, creându-și cont cu parolă.

Mai jos, un tutorial de utilizare al aplicației realizat de StartupCafe România.

Prin acest sistem informatic, antreprenorii, organizațiile non-guvernamentale, universitățile, autoritățile locale și centrale vor putea cere fonduri europene alocate României, în valoare totală de 34 de miliarde de euro, în 7 programe operaționale gestionate de 3 ministere. Mai multe detalii AICI. 

 

Tags: , , , , ,
protocol-romania-va-exporta-peste-500-000-de-vaci-in-china

Crescătorii de vaci şi porcine vor beneficia de un sprijin financiar în valoare de 11 milioane euro

Crescătorii de vaci şi de porcine vor beneficia de un sprijin financiar în valoare totală de peste 11 milioane de euro în scopul compensării unei părţi a pierderilor înregistrate din cauza embargoului impus de Rusia, încetinirii economice a Chinei şi a eliminării cotelor de lapte în UE.

Guvernul a adoptat, miercuri, o hotărâre care stabileşte că ajutorul financiar pentru sectorul laptelui şi produselor lactate este echivalentul în lei al sumei de 8.773.154 euro, iar pentru sectorul de creştere a porcinelor echivalentul în lei al sumei de 2.372.804 euro, informează Biroul de presă al Executivului.

De asemenea, actul normativ include criteriile şi condiţiile utilizate pentru acordarea ajutorului financiar, cuantumul ajutorului financiar pe fiecare categorie de beneficiari din sectorul laptelui şi produselor lactate, documentele specifice care însoţesc cererea, aceasta urmând a fi depusă până la 8 aprilie. Plăţile se vor face până la 30 iunie, potrivit Guvernului.

Solicitanţii acestui ajutor trebuie să respecte criteriile şi condiţiile de alocare a sumelor pentru sectorul lapte şi produse lactate, respectiv să fie înscrişi în sistemul cotelor de lapte la A.P.I.A., prin Compartimentul de administrare a cotelor de lapte, ca producători cu cote de livrări pentru anul de cotă 2014-2015, respectiv deţin cotă de livrări la data de 31 martie.

Pentru sectorul carne de porc se alocă sume pentru îngrăşare, dar şi pentru reproducţie, crescătorilor care deţin exploataţii autorizate de ANSVSA .

Suma cuvenită fiecărui producător agricol se calculează de către A.P.I.A. prin împărţirea sumei la efectivul de porci livraţi şi clasificaţi în abatoare autorizate, în perioada 1 ianuarie-31 august 2015, dar nu la mai mult de 300 mii capete pe beneficiar, precum şi la efectivul mediu de scroafe şi/sau la efectivul de scrofiţe de reproducţie, livrate şi/sau transferate, în perioada 1 ianuarie-31 august 2015.

Criteriile şi condiţiile de alocare a sumelor pentru sectoarele lapte şi produse lactate şi carne de porc au fost stabilite în baza unor consultări prealabile cu reprezentanţii asociaţiilor de producători din cele două sectoare.

“Crescătorii de animale, în special crescătorii de vaci de lapte şi crescătorii de porci, înregistrează pierderi de venit din cauza contextului global nefavorabil, în ceea ce priveşte dezechilibrarea raportului dintre cerere şi ofertă, în sensul ofertei excedentare, cauzate de embargoul impus de Rusia constând în interdicţia importului de produse agroalimentare europene şi prelungirea acestuia de către guvernul rus până la 6 august 2016, eliminarea cotelor de lapte în Uniunea Europeană, care a permis creşterea producţiei, deci a ofertei, încetinirea economică a Chinei care a dus la diminuarea importurilor de lapte din Europa şi la diminuarea cererii de lapte la nivel mondial, precum şi din cauza scăderii preţurilor la nivel mondial”, se arată în comunicatul Guvernului.

În acest context, a fost adoptat, la nivelul Comisiei Europene, Regulamentul delegat (UE) nr. 1853 / 2015 al Comisiei din 15 octombrie 2015 de acordare a unor ajutoare excepţionale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creşterii animalelor. Conform acestuia, României i s-a alocat un pachet financiar în valoare de 11.145.958 euro, care se direcţionează producătorilor de lapte şi carne de porc.

Tags: , , , ,
portofel-cu-bani

Economistul-şef al BNR: Inegalitatea relativă privind veniturile în România e cea mai mare în UE, oamenii o acuză

Inegalitatea relativă în privinţa veniturilor din România este cea mai mare la nivel european şi se plasează în creştere, oamenii simţind această inegalitate, pe care o acuză, ceea ce explică faptul că avansul economic nu este perceput de români ca atare în nivelul de trai.

“Creşterea economică se translatează în creşterea veniturilor şi în avuţie, avuţia pe familie a crescut, dacă ne gândim la apartamentele în care locuiţi, care valorau la un moment dat 10.000 de dolari şi acum este undeva la 50.000 de euro”, a afirmat Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, la conferinţa de prezentare a Raportului de ţară întocmit de Comisia Europeană.

Pe de altă parte, el a explicat că românii nu simt creşterea economică în nivelul de trai din cauza faptului că inegalitatea relativă a veniturilor este foarte mare în România.

“Inegalitatea dintre unii oameni şi alţii a crescut foarte mult, avem cea mai mare inegalitate la nivel european şi e în creştere. Raportul între primii 20%, din topul veniturilor, şi ultimii 20%, de la bază, este de 7,2 la 1, în comparaţie cu 5 la 1 la nivel european. Oamenii simt inegalitatea asta şi o acuză”, a mai spus Lazea.

El a subliniat că salariile mici reprezintă aproape singurul motiv pentru care investitorii sunt atraşi de mediul de business din România, având în vedere că statul nu le oferă predictibiliate şi stabilitate legislativă, infrastructură sau cercetare-dezvoltare.

“Forţa de muncă din România este subplătită, dar restul ţărilor din jurul nostru oferă infrastructură, stabilitate, cercetare-dezvoltare şi aşa mai departe”, a precizat Lazea.

În ceea ce priveşte Raportul de ţară, economistul a apreciat că lucrul cel mai bun este că România se află printre cele şase ţări unde nu se constată debalansări, punctând totodată progresele în ceea ce priveşte PIB-ul şi reducerea deficitului de cont curent.

De asemenea, a adăugat că raportul notează şi două riscuri majore pentru România, respectiv actele legislative care pot submina stabilitatea financiară (legea dării în plată) şi supraîncălzirea economiei pe fondul unor politici prociclice în acest an şi anul viitor.

“Trebuie să spun că, de acum încolo, creşterea potenţială a României nu mai poate fi stimulată prin măsuri fiscale şi monetare, care au fost epuizate, ci doar prin măsuri structurale”, a mai spus Lazea.

Măsurile structurale sunt cele care pot conduce la creşterea PIB-ului potenţial, situat la 2,8% la finele anului trecut, până spre 4,5%-5% pe an, pe cele trei componente, respecitv de capital, forţa de muncă şi productivitate.

Printre acestea se numără o mai bună absorbţie a fondurilor europene, stimularea atragerii de investiţii străine directe, promovarea Bursei de Valori Bucureşti de la o piaţă de frontieră la una emergentă, stimularea sănătăţii şi natalităţii, a educaţiei, precum şi stimularea cercetării-dezvoltării, a construcţiei de şosele care să traverseze Carpaţii, dar şi a exploatării agricole.

“Toate sunt grele, nu aduc voturi, dar cum atrage atenţia Comisia Europeană voalat şi diplomatic, nu mai este loc de relaxare fiscală şi monetară”, a atras atenţia economistul-şef al băncii centrale.

Tags: , , , , , ,
crestere-economica-economie

România se află în topul creşterii economice în UE, dar şi în topul sărăciei

România se situează în topul creşterii economice printre statele Uniunii Europene, dar în acelaşi timp figurează şi în topul sărăciei, ceea ce arată că modelul de creştere nu este în beneficiul cetăţenilor, iar Comisia Europeană nu-l poate încuraja, a afirmat şeful pentru România, Angela Filote.

“România este în topul creşterii în Uniunea Europeană, dar în acelaşi timp se află şi în topul sărăciei. Asta îmi spune mie că actualul model de creştere nu lucrează în interesul cetăţeanului. Nu este un model pe care să-l încurajăm”, a declarat miercuri Angela Filote, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, la conferinţa de prezentare a Raportului de ţară.

Competitivitatea este bazată pe costuri mici, nu pe calitate, pe salarii mici, astfel că începe să se explice acest paradox, apreciază Filote.

Ea a punctat că un element-cheie îl reprezintă relansarea investiţiilor, arătând că România “încă stă bine” la criteriile de deficit bugetar, însă Comisia Europeană este îngrijorată de trendul care se prefigurează, întrucât disciplina economică s-a bazat pe tăierea cheltuielilor, lipsind investiţiile, decât pe creşterea veniturilor.

“Ne dorim să vedem o relansare puternică a investiţiilor în România. Sperăm, pe viitor, ca măsurile care au un impact fiscal important să nu mai fie luate în afara programării bugetare anuale, întrucât se pune presiune pe buget“, a adăugat Filote.

Şeful reprezentanţei CE a amintit de planul de investiţii Junker, o “oportunitate foarte mare la nivelul UE”, la care România încă nu participă, încurajând aceste demersuri la nivel naţional.

Raportul de ţară întocmit de Comisia Europeană va fi urmat de un răspuns al Guvernului României, printr-un program naţional de reformă, un program de convergenţă, iar după analizarea documentelor CE va face recomandările de ţară.

Tags: , , ,
Alexandru Tulai

“Orăşelul informaticii” din Cluj, nominalizat în raportul UE privind cercetarea şi inovarea la nivelul ţărilor membre

Proiectul de dezvoltare urbană integrată Cluj Innovation City, care urmărește să creeze o comunitate sustenabilă pentru generațiile următoare, a fost nominalizat în raportul Uniunii Europene privind cercetarea și inovarea la nivelul țărilor membre. Alături de proiectul inovativ de la Cluj, în raport mai figurează proiectul ELI-NP de la Măgurele (cel mai puternic laser din lume) și Centrul Internațional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră.

„Nominalizarea Cluj Innovation City pe prima poziție în raportul Uniunii Europene ne confirmă începutul bun și ne oferă încredere că vom putea dezvolta acest proiect în premieră nu doar în țara noastră, ci la nivelul întregii Uniuni Europene”, a declarat Alexandru Tulai, directorul executiv al Fundației Cluj Innovation City. Potrivit acestuia, proiectul coagulează deja factori decizionali importanți din cercetare și educație, business și administrație, iar primele elemente ale CIC ar putea primi „undă verde” anul viitor.

Raportul „Performanța cercetării și inovării în Uniunea Europeană – Progresul în inovație al Uniunii, la nivelul țărilor”, finalizat recent de Directoratul General pentru Cercetare & Inovare al Comisiei Europene, arată următoarele:

„Investițiile private din sectorul Cercetare& Inovare (C&I) rămân subdezvoltate și continuă declinul de după anul 2000. Măsurile existente de promovare a investițiilor private C&I nu sunt comparabile cu provocările cu care se confruntă întreprinderile inovatoare naționale, multinaționalele și start-up-urile. Mai mult, există un dezacord clar între abilitățile dorite pe piața cunoașterii și competențele oferite de mediul academic, iar acest lucru ar trebui dezbătut. O temă de discuție poate fi dacă sistemul ar beneficia în urma înlocuirii intervențiilor „aceeași măsură pentru toți” cu unele specifice întreprinderilor inovatoare cu succes demonstrat. În plus, prevederile incerte și contradictorii cu privire la drepturile de autor obligă companiile mari la o anumită reticență când este vorba să investească în inovație. Finalizarea Legii Patentelor Angajaților și implementarea normelor metodologice sunt pași esențiali către creșterea investițiilor străine directe în activitățile inovatoare din România. Cu toate acestea, merită menționată o tendință relativ recentă, de tipul „de jos în sus”, ce indică o concentrare a resurselor inovatoare în jurul unor sectoare economice cum ar fi industria auto și IT sau al infrastructurii de cercetare științifică în domenii ca științele vieții și fizica nucleară, precum: Cluj Innovation City, cluster economic focalizat pe patru sectoare: IT, energie, mediu și sănătate; Infrastructura Europeană a Luminii (ELI-NP) din Măgurele, cluster științific promițător;Centrul Internațional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, care dezvoltă programe pornind de la unicitatea naturală a zonei și face parte din Strategia Dunării.”

În acest context, continuă raportul, „este firesc ca autoritățile să dezvolte măsuri clare pentru a susține aceste clustere, dat fiind faptul că ele rezolvă într-o manieră „de jos în sus” probleme ale sistemului pentru care abordarea „de sus în jos” nu a avut prea mult succes până acum. Există deja date care arată că aceste clustere sunt tot mai capabile să atragă finanțări din surse europene și naționale. În plus, problema guvernanței pare să fi fost clarificată pentru proiectele concrete. Aceste clustere adună cercetători, afaceri și factori decizionali (autorități), ceea ce reprezintă triunghiul cunoașterii într-un sistem C&I național, în prezent”.

Tags: , , , , ,