Tag Archives: UE

isarescu_foto_jurnalul.ro

De ce nu merge Isărescu să discute despre ROBOR

Banca Națională a României își exprimă din nou disponibilitatea de a răspunde unei eventuale invitații la dialog, formulate de Parlamentul României.

Din păcate, formula utilizată de senatorul Daniel Zamfir, de a se substitui Parlamentului României, a făcut acest dialog imposibil până acum, în condițiile în care un alt senator a considerat invitarea conducerii BNR ca nerespectând procedura și fiind din această cauză un act abuziv al senatorului Zamfir. Mai mult, centrarea invitației pe persoana Guvernatorului BNR, ca și cum nu ar exista o conducere legitimă a băncii, reprezentată de Consiliul de administrație, și solicitarea repetată și în permanență a prezenței Guvernatorului BNR la întâlnirea cu senatorul Zamfir, sugerează mai mult o agendă personală decât o dorință de dialog real.

Conducerea Băncii Naționale a României a fost în cursul anului trecut de patru ori în Comisia economică și, de fiecare dată, nu subiectele discutate i-au trezit interesul senatorului Zamfir, ci prezența sau absența Guvernatorului BNR. Transformarea unei preocupări personale într-un demers public în numele Parlamentului României nu poate reprezenta un motiv de discuție, cum nici faptul că domnul Zamfir își arogă un rol de reprezentativitate dincolo de cea pe care o are. Demersul senatorului Zamfir pare mai degrabă un demers personal, și nu o invitație legitimă pentru o prezentare serioasă pe care BNR o poate face în fața Parlamentului României, în baza legii sale de funcționare și a Tratatului Unional[1].

În consecință, conducerea BNR nu va refuza niciodată o invitație din partea Parlamentului, dar refuză ferm să confunde un senator care inventează false probleme cu cel mai important for al statului.

[1] Articolul 130 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene: „În exercitarea competenţelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin Statutul SEBC și al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunii lor.”

[1] Articolul 130 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene: În exercitarea competenţelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin Statutul SEBC și al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunii lor.”

Tags: , , , , , , , , , ,
steaguri-UE

Priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul UE şi regulile de îngheţare a fondurilor pentru nerespectarea statului de drept

Priorităţile Preşedinţiei României a Consiliului UE şi evaluarea rezultatelor preşedinţiei austriece din ultimele şase luni, precum şi regulile de îngheţare a plăţilor UE către statele membre care intervin în instanţele judecătoreşti sau care nu iau măsuri împotriva fraudei şi a corupţiei, se află pe agenda primei sesiuni plenare a Parlamentului European (PE) ce va avea loc în perioada 14-17 ianuarie la Strasbourg.

Eurodeputaţii vor discuta marţi cu premierul român Viorica Dăncilă despre priorităţile preşedinţiei României a Consiliului UE – axate pe coeziune şi valori comune, siguranţă şi consolidarea Europei ca actor global – în cadrul unei dezbateri care va începe la 16:00 ora României. Mai multe detalii AICI!

Tags: , , , ,
1_3_181652_1547200285_09940_fav

UE organizează la ​Cluj Startup Europe Summit 2019

Șapte evenimente importante vor fi organizate la Cluj-Napoca cu ocazia președinției române a Consiliului UE, cel mai important fiind Startup Europe Summit.

Municipiul Cluj-Napoca va găzdui ediția 2019 a Startup Europe Summit, un eveniment la care antreprenorii din toată Europa pot afla informații despre fondurile europene care pot fi accesate direct de la Bruxelles, pentru afaceri inovatoare. Cei interesați să participe la eveniment se pot pre-înregistra online AICI.  

Pentru organizarea acestui eveniment la Cluj-Napoca, administraţia locală alocă 282.000 de lei, de la bugetul local pe anul 2019. Costurile totale se ridică însă la 1.450.000 de lei, contribuţia Comisiei Europene fiind de 600.000 de lei, iar a Ministerului Comunicaţiilor de 500.000 de lei.

Tema ediţiei din acest an a Startup Europe Summit este “Digital Single Market”. Peste 400 de persoane, din cadrul Comisiei Europene, a companiilor din domeniul digitalizării şi inovării, din cadrul oraşelor înfrăţite, sunt aşteptate în capitala Transilvaniei, în primăvară. Anul trecut, Startup Europe Summit a avut loc la Sofia.

Cele 7 evenimente internaţionale organizate la Cluj-Napoca:

  • Reuniunea informală a directorilor politici MAE (10 – 11 ianuarie), la Casino Centru de Cultură Urbana Cluj-Napoca, Parcul Central Simion Bărnutiu.
  • Vizita grupurilor de lucru CODEV + COHAFA (cooperare pentru dezvoltare + asistență umanitară) – 21 martie, la Casino Centru de Cultură Urbana Cluj-Napoca, Parcul Central Simion Bărnutiu
  • Startup Europe Summit (21 – 22 martie), la Grand Hotel Italia
    Reuniunea experţilor pentru evenimente sportive majore (EU Think Tank) (16 – 18 aprilie), la Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate
  • Reuniune informală a directorilor de arhive ale ministerelor afacerilor externe din statele membre UE (7 – 8 mai), la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
  • Workshop privind programele de vaccinare în UE și modul de creștere a acoperirii vaccinale în contextul amenințării la adresa sănătății publice (9-10 mai), la Universitate de Medicină și Farmacie
  • Reuniunea reţelei Birourilor Europa Creativă (5 iunie), la Casino Centru de Cultură Urbana Cluj-Napoca, Parcul Central Simion Bărnutiu
  • Reuniunea reţelei Birourilor Europa Creativă (6 iunie), la Sala Polivalentă Cluj-Napoca

Ediția din anul 2018 a avut loc în noiembrie, la Sofia. La una dintre precedentele ediții, pe lângă oficiali UE, la eveniment a participat și cofondatorul Uber Travis Kalanick, fost CEO al startupului de mobilitate urbană. Calendarul oficial al evenimentelor poate fi consultat pe site-ul www.romania2019.eu.

Tags: , , , ,
indice bursier in scadere

O măsură nejustificată economic şi raţional, cu efecte puternic negative în economie

Opinia analistilor financiari cu privire la taxarea activelor sectorului bancar in functie de amplitudinea deviatiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR fata de pragul de referinta (1,5%).

Masurile propuse de proiectul de OUG privind taxarea activelor sectorului bancar in functie de amplitudinea deviatiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR fata de pragul de referinta (1,5%),  va genera o serie de efecte puternic negative in economie, deoarece:

Lipseste motivatia rationala – in conditiile in care motivatia acestei taxe face referire la lacomia sectorului bancar, in contextul profitului inregistrat la nivelul intregului sector bancar de 1,3 miliarde euro in primele 9 luni ale acestui an (ceea ce reflecta un randament al capitalului investit de aproape 16%), comparativ cu 1,2 miliarde euro pentru tot anul 2017. Acest lucru este normal, si reflecta performanta sectorului bancar ca urmare a proceselor indelungate de restructurare si reducere a ratei creditelor neperformante aproape de 5% (de cinci ori sub nivelul de acum un deceniu). De asemenea, se desconsidera total randamentul capitalului reinvestit la nivelul intregului sector bancar pentru ultimul deceniu, respectiv 3%, extrem de redus avand in vedere riscul asumat. Desigur, la un randament al capitalurilor de 3%, nu se poate vorbi despre lacomie. Costul crizei financiare anterioare a fost de aproape 9 miliarde euro, iar statul roman nu a ajutat bancile (asa cum s-a intamplat in alte tari) pentru a depasi problemele din recesiune.

Lipseste motivatia economica – analizand evolutia din ultimul deceniu, media indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni s-a pozitionat la 1% (un punct procentual) peste media inflatiei. Fundamentele economice indica o corelatie pozitiva foarte apropiata dintre cei doi indicatori. Astfel, AAFBR a avertizat inca din luna August 2017, ca indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni (situat la 0,9% la acel moment) va depasi pragul de 2% in primul semestru din 2018, respectiv 3% in a doua jumatate a anului, din cauza presiunilor inflationiste. Avand in vedere ca rata medie a inflatiei pentru ultimele 12 luni este de 4,6%, respectiv 3,4% in luna Noiembrie 2018 fata de aceeasi luna a anului anterior, apreciem ca nivelul actual al indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni de 3,04% este chiar scazut (situat sub nivelul inflatiei anuale). Spre exemplu, la finalul anului 2012, indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni era situat la 6,04%, in conditiile in care inflatia anuala la vremea respectiva era aproape de 5%. Variabilele esentiale care determina evolutia indicelui ROBOR nu se refera la preferintele unor anumitor banci, ci reflecta nivelul de lichiditate din piata (corelatie inversa), inflatiei (corelatie pozitiva) si al riscului de creditare, aspecte care sunt imputabile unei intregi natiuni.

Efectele asupra economiei sunt negative – consumatorul roman, si companiile active in Romania, nu sunt sprijinite de aceasta masura, deorece conditiile de finantare se vor inaspri iar costurile aditionale se pot transfera partial catre consumatorul final. Chiar daca aceasta masura exista si in alte tari din UE, mediul de afaceri activ in Romania difera semnificativ fata de media din UE, din mai multe considerente: gradul foarte ridicat de indatorare (respectiv 75%, maximul din UE), capitalul de lucru negativ (companiile nu se pot autofinanta pe termen scurt), nivelul de polarizare foarte ridicat (primele 1% din companiile active concentreaza 67% din veniturile inregistrare de intregul mediu de afaceri) si varsta foarte redusa (durata medie de viata a unei firme active in Romania este de aproape 10 ani), termenul de incasare al creantelor este foarte extins. Astfel, companiile active in Romania sunt mult mai vulnerabile la socurile externe, accesul la finantare sau costul capitalului influentand semnificativ supravieturirea acestora. Pe termen mediu, inclusiv statul roman urmeaza sa aibe foarte mult de suferit, din cauza cresterii insolventelor si a disponibilizarii personalului din companiile foarte vulnerabile.

Comparatie cu alte tari din UE – chiar daca aceasta masura exista sub diferite forme si in alte state din UE (exemplu: Polonia, Ungaria, Franta, Germania sau Austria), exista diferente majore privind modalitatea de aplicare si destinatia fondurilor. Majoritatea tarilor respective au implementat aceste masuri dupa dezbateri cu sectorul bancar (oferind astfel predictibilitate si perspectivele unor masuri finale optime) si utilizeaza fondurile astfel colectate pentru eventuale ajutoare viitoare care urmeaza sa fie oferite sectorului bancar in contextul unei crize financiare majore. Astfel, ratiunea acestor masuri este oferirea unei stabilitati sectorului bancar, care sa poata continua finantarea economiei si pe durata de recesiune, diminuand astfel efectele negative resimtite de populatie si companii in diferite etape ale ciclului economic.

Impact asupra bursei locale este negativ - indicele BET, al celor mai lichide actiuni de la BVB,  se deprecia in jurul orei 13.30 cu circa 11% fata de ziua anterioara, in timp ce actiunile marilor banci pierdeau din valoare intre 15%-17% fata de inchiderea din ziua precedenta.  Evolutia bursei este un indicator de predictie economica si duce la deteriorarea increderii in evolutia economica viitoare. Cresterea volatilitatii indicelui bursier, din cauza fluctuatiilor majore pe termen scurt, reflecta majorarea riscului din economie, ceea ce poate duce la diminuarea investitiilor straine directe si a investitiilor companiilor pe termen lung. Toate acestea contribuie la scaderea competitivitatii companiilor active in Romania si pericliteaza siguranta locurilor de munca.

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
152049_euro_billete_cambio.jpg_1328648940

Clujul va primi până la 5 milioane de euro pentru zona metropolitană

Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), operator pentru programul “Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor” (dezvoltare locală), finanțat din Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021, a lansat apelul restrâns de propuneri de proiecte “Reducerea sărăciei”.

Apelul oferă suport pentru implementarea unor măsuri de reducere a sărăciei și excluziunii sociale derulate la nivel național și/sau local, măsuri care vizează dezvoltarea rezultatelor proiectelor finanțate anterior prin Programul RO25 „Combaterea Sărăciei”, finanțat din Granturile Norvegiene 2009-2014.

Solicitanți eligibili sunt Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, Asociația Misiunea Creștină Armata Salvării din România, Fundația Roma Education Fund Romania, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Reprezentanța în România a Fondului Națiunilor Unite pentru Copii – UNICEF, Direcția Publică Comunitară de Asistență Socială Craiova și Direcția de Asistență Socială Comunitară Timișoara.

Apelul vizează creșterea accesului la servicii sociale și medicale de bază, la piața forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de locuire, sporirea accesului copiilor și tinerilor defavorizați la educația formală și nonformală, precum și alte măsuri care să sprijine eforturile de combatere a sărăciei și de reducere a excluziunii sociale a persoanelor aflate în situații de risc.

Suma alocată apelului este de 20 de milioane de euro, provine din Granturile Norvegiene 2014-2021 (85%) și cofinanțarea publică (15%) și reprezintă o prevedere a memorandumului semnat de donator cu Guvernul României. Valoarea minimă a sumei care poate fi solicitată pentru implementarea unui proiect este de 500.000 de euro, iar cea maximă, de 5 milioane.

Termenul limită de depunere a proiectelor este 28 martie. Programul are un buget de 82 de milioane de euro, incluzând cofinanțarea de 15% acordată de Guvernul României. FRDS a fost înființat în 1998, ca organism sub autoritatea guvernului, prin intermediul căruia sunt finanțate proiecte de reducere a sărăciei, incluziune socială, dezvoltare locală.

În 20 de ani, FRDS a finanțat 1.530 de proiecte de dezvoltare socială, de 130 de milioane de euro. Fondurile administrate au provenit de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, cărora li s-au adăugat contribuția Guvernului României și cea a beneficiarilor direcți.

Din 2017 este operator pentru programul ”Dezvoltare locală, reducerea săraciei și creșterea incluziunii romilor”, finanțat prin Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021. Granturile SEE și Norvegiene 2014 – 2021 sunt fonduri nerambursabile acordate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia pentru reducerea disparităților economice și sociale și consolidarea cooperării celor trei state cu 15 țări beneficiare din UE.

În temeiul acestui acord, Norvegia și partenerii săi fac parte din piața internă europeană. 2,8 miliarde de euro vor fi disponibile în cadrul schemei de granturi pentru perioada 2014-2021 și vor fi distribuite către cele 15 țări beneficiare.

Prin intermediul Granturilor SEE și Norvegiene, România beneficiază de 502 de milioane de euro pentru perioada de programare 2014-2021, pentru a finanța proiecte în domenii ca incluziunea socială, sănătatea publică, dezvoltarea afacerilor, consolidarea sectorului nonguvernamental, cercetarea și educația, energia regenerabilă, mediul, patrimoniul și schimburi culturale, justiție.

Tags: , , , ,
internet

Poţi avea net gratuit în 30 de locaţii din Cluj! UE mai dă bani pentru extinderea WiFi-ului “moca”

Primăria Cluj-Napoca se află printre municipalitățile din Europa câștigătoare ale primului apel de proiecte din programul WiFi4EU al Comisiei Europene. 

Municipiul Cluj-Napoca beneficiază astfel de finanțare europeană de 15.000 euro pentru instalarea în spațiile publice a mai multor puncte wireless de acces deschis la internet, pentru clujeni și turiști.

Amimtim că, la Cluj-Napoca, cetățenii și turiștii beneficiază deja de internet Wi-Fi gratuit în zona centrală a orașului și în cartiere, prin cele peste 30 de hotspot-uri instalate de Primăria Cluj-Napoca în piețe și variate zone cu trafic pietonal intens. De asemenea, cei care călătoresc cu mijloacele de transport public din oraș pot accesa internetul gratuit în autobuze și tramvaie, dar și să își încarce telefoanele sau tabletele prin mufele tip USB disponibile în noile autobuze Mercedes, care circulă în Cluj-Napoca din acest an.

Unde ai acces la Wi-Fi gratuit în Cluj-Napoca

• Parcul Central (zona Centrul de cultură urbană Casino)
• Piața Unirii
• Bd. Eroilor nr. 7 (Centrul de Informare Turistică) – cu acoperire până la Bd. Eroilor 43
• Baza Sportivă Gheorgheni (intrare)
• Intersecția G. Barițiu – Splaiul Independenței (zona Operei Maghiare, înspre str. Emil Isac)
• Piața Ștefan cel Mare (parcul din zona Operei Române);
• Piața Mihai Viteazu/Hală
• Piața Mihai Viteazu/Horea (înspre str. Barițiu)
• Piața Gării (zona stației de biciclete Cluj Bike)
• Parc Stadion (str. G. Coșbuc)
• Piața 14 iulie (zona parcului)
• Piața Muzeului (zona cantinei Primăriei)
• Splaiul Independenței (acoperă jumătate din Platoul Sălii Sporturilor și până la podul Garibaldi)
• Memorandumului 10 (acoperă din Piața Unirii până la Electrica)
• Moților 5 (acoperă de la Electrica până la Policlinica de stomatologie de pe Moților)
• Parcul Primăverii (lângă Primăria de cartier)
• Piața Mărăști (în stația C.T.P. vizavi de piață)
• str. Mirăslău (în zona pieței din cartierul Grigorescu)
• Sala Polivalentă
• zona ștradului Sun
• Parcul Engels (Piața Ion Agârbiceanu)
• Piața Cipariu
• Str. Kogălniceanu – zona Universității Babeș-Bolyai
• Str. Kogălniceanu – zona bibliotecii

Printre oraşele şi localităţile clujene care vor avea internet gratuit în spaţii publice, după investiţii cu bani europeni, se numără şi Dej, Mihai Viteazu sau Jucu. Lista integrală AICI! 

În total, au fost alocate 42 de milioane de euro pentru toate cele 2.800 de municipalităţi din întreaga Uniune Europeană care vor beneficia de finanţare în cadrul acestui prim apel WiFi4EU. Până în 2020 vor fi alocate 120 de milioane de euro din bugetul UE pentru aproximativ 8.000 de localităţi din toate statele membre, precum şi din Norvegia şi Islanda, potrivit anunțului Comisiei Europene de săptămâna trecută.

Tags: , , , , ,
comisia-europeana-da-unda-verde-exploatarii-gazelor-de-sist-in-spatiul-ue-18471893

România, în vizorul UE. Ce se întâmplă astăzi?

Parlamentului European dezbate şi votează marţi rezoluţia privind statul de drept din România. Textul semnalează îngrijorarea instituţiei UE referitoare la modificarea legislaţiei penale şi judiciare din prisma potenţialului de a submina independenţa sistemului judiciar şi lupta anticorupţie.

Textul rezoluţiei Parlamentului European semnalează îngrijorarea instituţiei UE privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare din România din prisma potenţialului de a submina independenţa sistemului judiciar şi lupta anticorupţie.

Rezoluţia vine şi ca rezultat al celor două dezbateri din Parlamentul European, la care au participat premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis.

Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi lupta anticorupţie.

Totodată, dacă aceasta rezoluţie va fi aprobată, Parlamentul European condamnă “intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018″.

Textul rezoluţiei Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări:

1: Subliniază că este fundamental să fie garantat faptul că valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin şi drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;

2. Este profund îngrijorat de rescrierea legislaţiei privind legislaţia penală şi juridică românească, în mod special de potenţialul de a submina în mod structural independenţa sistemului juridic şi capacitatea de a lupta în mod eficient împotriva corupţiei în România, cât şi să afecteze statul de drept;

3. Condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;

4. Invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care ar putea afecta sistemul de control şi echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;

5. Îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupţia; şi să aplice strategia naţională anticorupţie;

6. Recomandă în mod ferm să fie reconsiderată legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată; consideră că ar trebui să fie pe deplin aliniată la Cadrul UE;

7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice asupra libertăţii mass-mediei şi faţă de propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate şi de reintroducere a defăimării în Codul penal;

8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi subliniază necesitatea abordării chestiunilor menţionate anterior pe baza unui proces transparent şi cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în conformitate cu principiul cooperării loiale, aşa cum este prevăzut în Tratat;

10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;

11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;

12. Solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al Tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor de autorităţile române, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate;

13. Încredinţează Preşedintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Preşedintelui României”.

Raportul MCV cumulează cele două avize ale Comisiei de la Veneţia

Comisia Europeană va prezenta, marţi, raportul MCV despre modificarea legislaţiei în domeniul justiţiei, document care va ţine cont şi de cele două avize la Comisiei de la Veneţia.

În ceea ce priveşte raportul MCV, CE a anunţat că analiza care va fi prezentată pe 13 noiembrie, va lua în considerare şi avizele Comisiei de la Veneţia pe Legile justiţiei şi Codurile penale. Totodată, oficialii europeni au solicitat autorităţilor române să ţină cont de avizele forului european.

“Am luat cunoştinţă în mod favorabil de cele două avize ale Comisiei de la Veneţia pe Codurile Penale şi Legile Justiţiei. Solicităm autorităţilor din România să le ia în considerare. După cum a declarat şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans în cadrul dezbaterii Parlamentului European: <În timp ce vom continua să dialogăm cu autorităţile române, în spiritul cooperării şi în contextul Mecanismului de Verificare şi Cooperare, Comisia trage concluziile adecvate dacă amendamentele la Legile justiţiei, Codurile penale şi la Legile privind conflictul de interese şi combaterea corupţiei nu ţin cont de aceste preocupări>”, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX.

Anunţul Comisiei Europene a venit după ce Comisia de la Veneţia a recomandat României, în avizul publicat spre sfârşitul lunii octombrie pe site-ul instituţiei, să reanalizeze sistemul de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt, notând că, în pofida unor îmbunătăţiri, proiectele de lege în domeniul justiţiei riscă să genereze presiuni şi să submineze independenţa sistemului judiciar.

În raportul forului european există şi o recomandare pentru reexaminarea motivelor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi “abandonarea definitivă” a schemei de retragere anticipată din activitate, “dacă nu pot fi oferite garanţii că nu vor exista efecte adverse asupra funcţionării sistemului”.
Raportul Comisiei de la Veneţia se referă la modificările aduse Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Modificările aduse pachetului de legi din justiţie au fost contestate de acelaşi for şi în luna iulie, în raportul preliminar.

În aviz, Comisia de la Veneţia a exprimat preocupare şi faţă de proiectele de amendamente la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală din România. Instituţia arată că modificările afectează grav eficienţa sistemului judiciar penal şi acţiunile anticorupţie.

În ceea ce priveşte legile Justiţiei, proiectele de lege pentru aprobarea OUG 92/2018 care modifică legile Justiţiei şi OUG 90/2018 privind operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se află în procedură parlamentară.

Referitor la raportul MCV, preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat, duminică la un post TV, că documentul va conţine “trăsnăi”. În opinia sa, România nu ar trebui să stea în defensivă şi să accepte observaţii “ca şi cum am fi copiii de la şcoală”.

“Se apropie raportul pe MCV! O să vedeţi ce trăznăi sunt acolo. Asta este supărarea mea. Mi-aş dori pentru ţara mea mai mult. Vreau pentru concetăţenii mei mai mult, vreau inclusiv nu numai să ne fie bine că ne creşte salariul, dar vreau să ne bucurăm de o imagine care să fie în concordanţă cu realităţile, vreau să văd o Românie care este capabilă să joace un rol activ, nu un rol în care stă în defensivă şi primim observaţii de la unii şi de la alţii, ca şi când am fi copiii de la şcoală”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, duminică seară la România Tv.

Textul rezoluţiei Parlamentului European semnalează îngrijorarea instituţiei UE privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare din România din prisma potenţialului de a submina independenţa sistemului judiciar şi lupta anticorupţie.

Rezoluţia vine şi ca rezultat al celor două dezbateri din Parlamentul European, la care au participat premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis.

Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi lupta anticorupţie.

Totodată, dacă aceasta rezoluţie va fi aprobată, Parlamentul European condamnă “intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018″.

Textul rezoluţiei Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări:

1: Subliniază că este fundamental să fie garantat faptul că valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin şi drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;

2. Este profund îngrijorat de rescrierea legislaţiei privind legislaţia penală şi juridică românească, în mod special de potenţialul de a submina în mod structural independenţa sistemului juridic şi capacitatea de a lupta în mod eficient împotriva corupţiei în România, cât şi să afecteze statul de drept;

3. Condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;

4. Invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care ar putea afecta sistemul de control şi echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;

5. Îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupţia; şi să aplice strategia naţională anticorupţie;

6. Recomandă în mod ferm să fie reconsiderată legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată; consideră că ar trebui să fie pe deplin aliniată la Cadrul UE;

7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice asupra libertăţii mass-mediei şi faţă de propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate şi de reintroducere a defăimării în Codul penal;

8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi subliniază necesitatea abordării chestiunilor menţionate anterior pe baza unui proces transparent şi cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în conformitate cu principiul cooperării loiale, aşa cum este prevăzut în Tratat;

10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;

11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;

12. Solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al Tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor de autorităţile române, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate;

13. Încredinţează Preşedintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Preşedintelui României”.

Tags: , , , , ,
Termosistem-bloc-locuinte-01

Românii vor să fie proprietari. Sunt primii în UE

Aproximativ 96% dintre români erau în 2016 proprietarii caselor în care locuiau, acesta fiind cel mai mare procent de proprietari de case din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în timp ce în Germania puţin peste jumătate (52%) dintre cetăţeni deţineau propria lor locuinţă, arată datele publicate marţi de Eurostat.

La nivelul UE, procentul cetăţenilor care deţin propria locuinţă s-a menţinut stabil, la aproximativ 70%, în perioada 2010-2016. În rândul statelor membre, cel mai ridicat procent al cetăţenilor care deţineau în 2016 propria locuinţă se observa în România (96%), Croaţia şi Lituania (ambele cu 90%), la polul opus fiind Germania (52%), Austria (55%), Danemarca (62%) şi Marea Britanie (63%).

De asemenea, peste 11% dintre cetăţenii UE declară că sunt împovăraţi de costurile cu locuinţa. În 2016, cu această problemă se confruntau în primul rând cetăţenii din Grecia (41%), urmaţi de cei din Bulgaria (21%), Germania (16%), Danemarca (15%) şi România (14,4%). Cel mai redus nivel era în Malta (1%), Cipru (3%) şi Finlanda (4%).

Preţurile caselor şi apartamentelor, inclusiv achiziţiile de locuinţe noi şi existente, au înregistrat în UE rate de creştere de aproximativ 8% în 2006 şi 2007, după un declin de 4% în 2009, ca rezultat al crizei financiare. Preţurile au început din nou să crească în 2014.

Per ansamblu, în perioada 2010-2017, preţurile locuinţelor au crescut cu 11% în UE şi cu 6% în zona euro. În această perioadă, cel mai semnificativ avans s-a înregistrat în Suedia (56%), Austria (49%), Letonia (47%) şi Luxemburg (4 %), iar cel mai important declin în Spania (minus 17%), Italia (minus 15%) şi Cipru (minus 9%). În România, preţurile locuinţelor au crescut cu 6,1% în 2017, după ce în 2010 înregistraseră un declin de 7,5%

Tags: , , , ,
agricultura ecologica

Eurostat: O treime din fermele din UE sunt în România, dar reprezintă doar 3, 4% din producţia blocului comunitar

Peste 171 de hectare de teren din Uniunea Europeană a fost utilizat în 2016 pentru producţia agricolă, iar o treime din ferme (33%) sunt în România, o altă treime fiind în Polonia (14%), Italia (10%) şi Spania (9%), arată datele publicate joi de Eurostat.

Deşi numeroase, majoritatea fermelor din UE au suprafeţe reduse: 65% din fermele din UE au o suprafaţă de sub cinci hectare. Totuşi, în cele 7% din ferme care au 50 de hectare sau mai mult se cultivă puţin peste două treimi (68%) din terenul agricol utilizat al UE.

În fermele din UE lucrează aproximativ 10,3 milioane de fermieri şi directori de exploataţii agricole dar, deşi sunt numeroase, majoritatea au suprafeţe reduse: două treimi (65%) din fermele din UE au o suprafaţă de sub cinci hectare. În contrast, cele 3% din fermele din UE care au 100 de hectare sau mai mult reprezintă peste jumătate din terenul agricol utilizat al UE.

Cea mai contrastantă distribuţie este în România: nouă din zece ferme (92% sau 3,1 milioane) au o suprafaţă mai mică de cinci hectare, dar în cele 0,5% din fermele care au 100 de hectare sau mai mult se cultivă peste jumătate (51%) din întregul teren agricol utilizat al ţării.

Marile ferme (cu 100 de hectare sau mai mult) sunt mai des întâlnite în Luxemburg (52%), Franţa (41%), Marea Britanie (39%) şi Danemarca (35%). În majoritatea statelor membre ale UE, cea mai mare parte a terenului agricol utilizat este concentrat în marile ferme.

Din cele 10,3 milioane de ferme din UE, patru milioane au o producţie standard de sub 2.000 de euro şi sunt responsabile pentru doar 1% din producţia agricolă totală.

În UE, aproximativ jumătate (54%) din producţia standard generată de agricultură era în 2016 din fermele din Franţa (17%), Germania (13%), Italia (12%) şi Spania (11%). Deşi o treime din fermele din UE sunt în România, ele reprezintă doar 3,4% din producţia standard a UE.

Tags: , , ,
salariu_mediu_net

KPMG: România are al treilea cel mai mic salariu minim din UE

România este cea de-a treia ţară din Uniunea Europeană în topul celor mai mici salarii minime, fiind surclasată de Bulgaria şi Lituania, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă KPMG.

Astfel, dintre cele 20 de state membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţiei care au un salariu minim stabilit la nivel naţional, cel mai mic salariu minim brut pe economie îl are Bulgaria (261 euro), urmată de Lituania (400 euro) şi România (416 euro).

La polul opus, cele mai mari salarii minime brute pe economie se înregistrează în Luxemburg (1.999 euro), Irlanda (1.834 euro) şi Germania (1.818 euro).

În anul 2017, România avea al doilea cel mai mic salariu brut (323 euro), după Bulgaria. Această schimbare de poziţie se datorează însă creşterii artificiale a salariului minim brut, ca urmare a transferului contribuţiilor sociale ale angajatorului în sarcina angajatului. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că, din punctul de vedere al sumelor nete, pentru 2018, România are al doilea cel mai mic salariu net (243 euro), după vecina sa Bulgaria (202 euro).

Cota efectivă de impozitare în România este de 44%, a şaptea cea mai mare cotă de impozitare efectivă dintre cotele înregistrate în cele 20 de state membre ale UE, SEE şi Elveţia care au un salariu minim stabilit la nivel naţional. Extremele sunt reprezentate de Irlanda, cu o cotă efectivă de impozitare de 15%, şi de Franţa, cu o cotă efectivă de 87%.

Consultanţii KPMG subliniază că, în mod surprinzător, ţările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când ţările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar şi cotele de contribuţii, raportate la valoarea salariului brut .

Tags: , , ,
Harta 3D a Romaniei

Eurostat: România este a 16-a economie din Uniunea Europeană

Economia României se află pe locul 16 în Uniunea Europeană, cu o pondere în PIB-ul UE de 1,2%, la egalitate cu Grecia, potrivit datelor publicate vineri de biroul european de statistică, Eurostat, aferente anului 2017, care arată că peste jumătate din PIB-ul regiunii, de 15.300 miliarde de euro, este generat de Germania, Marea Britanie şi Franţa.

Cu un Produs Intern Brut de aproape 3.300 de miliarde de dolari în 2017, Germania şi-a consolidat poziţia de cea mai mare economie din UE, reprezentând peste o cincime din PIB-ul UE (21,3%). Marea Britanie şi-a păstrat poziţia a doua, cu o pondere în PIB-ul european de 15,2%, chiar dacă a înregistrat o scădere de 0,9 puncte procente, iar la mică distanţă s-a plasat Franţa (14,9%).

Cele trei state sunt urmate de Italia (11,2%), Spania (7,6%) şi Olanda (4,8%).

La polul opus se află 11 state care au o pondere în PIB-ul UE de sub 1%, şi anume Malta, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, Luxemburg, Slovacia şi Ungaria.

Cele 19 state care formează zona euro au avut în 2017 un PIB combinat de aproape 11.200 de miliarde de euro. Zona euro a reprezentat anul trecut 72,9% din PIB-ul UE. Germania (29,2%) şi Franţa (20,5%) au format împreună jumătate din PIB-ul zonei euro, iar Italia (15,4%) şi Spania (10,4%) un sfert.

viewscnt

Tags: , , ,
IancuGuda-Color

Fragilitatea companiilor la fluctuaţia costului de finanţare (guest post Iancu Guda)

Orice antreprenor trebuie să cunoască  pragul minim al veniturilor care asigură lichiditatea necesară continuării activității, și să gândească planuri de rezervă atunci când veniturile realizate sunt inferioare acestui prag. Desigur, pe durata proiectului de investiție, fluctuația și incertitudinea veniturilor nu sunt singurul risc. Un element foarte important care poate influența decisiv profitabilitatea proiectului de investiție este fluctuația costului de finanțare, asupra căruia ne vom concentra în prezentul articol.

Creșterea costului de finanțare ar trebui să fie o preocupare pentru majoritatea antreprenorilor în perioada următoare, având în vedere că vremea dobânzilor mici a trecut. Inflația anuală înregistrată în luna martie a anului curent a fost de 5%, majorarea prețurilor fiind cauzată atât de ofertă (creșterea costurilor salariale și a cheltuielilor cu combustibilul) cât și de avansul cererii (pe fondul creșterii salariului mediu nominal cu 14% în sectorul privat și a soldului creditelor acordate populației cu 8%).   Ultimele estimări oficiale ale Băncii Naționale a României indică o inflație de 3,5% pentru anul în curs, iar consensul analiștilor financiari reflectă așteptări de majorare a dobânzii de politică monetară până la 3% la finalul anului curent. În acest context, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni ar trebui să crească gradual până la 3,5%, comparativ cu nivelul actual de 2,1% și o medie de 1,15% pe parcursul anului anterior. Așa cum se observă în graficul următor, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni a depășit constant inflația anuală, diferența medie dintre acestea fiind de aproape 1% începând cu anul 2010. Acest lucru este normal și necesar, pentru evitarea perpetuării unor dobânzi real negative, care au alimentat presiuni suplimentare asupra deprecierii monedei naționale. Singurele perioade când inflația a depășit nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni au fost între lunile august 2010-iunie 2011 (când inflația a fost alimentată temporar de majorarea TVA la 24%, iar dobânzile mici au fost necesare pentru stimularea consumului și a investițiilor în contextul măsurilor de austeritate fiscală) și Noiembrie 2017 – prezent, când ciclul de întărire a politicii monetare este mai degrabă acomodativ (în contextul incertitudinilor fiscale, temperării creșterii economice și re-așezării consumului).

Grafic 1: Evoluţia dobânzilor vs inflaţie

Grafic dobanzi

Sursa: BNR, date prelucrate autor

 În acest context, dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru creditele noi contractate în RON de către companiile private ar trebui să crească până la 6%-8% pe parcursul anului curent, comparativ cu o medie de 4,10% înregistrată pe parcusul anului 2017. Având în vedere creșterea gradului de povară financiară în contextul creșterii costului de finanțare, vor fi companii care vor înregistra dificultăți în rambursarea creditelor contractate de la bănci. Un indicator foarte important care reflectă capacitatea unei companii de rambursare a serviciului datoriilor contractate este gradul de acoperire al dobânzilor prin  profitul operațional (eng. EBIT = Earnings Before Interest and Tax). Normele de analiză financiară recomandă ca profitul operațional să acopere de cinci ori cheltuielile privind dobânzile, tocmai pentru a permite o profitabilitate finală competitivă chiar și în contextul creșterii costului de finanțare. Așa cum observăm din cifrele ilustrate în tabelul următor, media acestui indicator pentru întreg mediul de afaceri activ în România este foarte aproape de acest prag în anul 2016, respectiv 5,1.

Tabelul 1: Gradul de acoperire al dobânzilor prin profitul operațional

Segment Sectorul de activitate Rezultat Exploatare : Cheltuieli privind dobânzile
 Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Top 5 cele mai performante sectoare Fabricarea substanțelor și produselor chimice 14,4 9,6 8,2 7,20
IT 13,8 9,2 7,9 6,89
Comerț cu amănuntul 13,3 8,9 7,6 6,65
Comerț cu ridicata și distribuție 9,3 6,2 5,3 4,63
Industria de mașini și echipamente 9,1 6,1 5,2 4,55
Total mediu de afaceri 5,1 3,3 2,9 2,50
Top 5 cele mai putin performante sectoare Industria metalurgică 3,7 2,4 2,1 1,83
Tranzacții imobiliare 1,9 1,2 1,1 0,93
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze 1,9 1,2 1,1 0,93
Construcții 1,9 1,2 1,1 0,93
Poșta și telecomunicații 1,2 0,8 0,7 0,59

Sursa: MFP, date prelucrate autor

Totuși, în contextul majorării dobânzii medii pentru creditele contractate la 6% (scenariul 1), 7% (scenariul 2) sau 8% (scenariul 3), gradul mediu de acoperire al costului de finanțare prin profitul operațional scade la 3,3 (scenariul 1), 2,9 (scenariul 2) respectiv 2,5 (scenariul 3).

În contextul creșterii costului de finanțare, o parte dintre companii se vor regăsi într-o situație foarte delicată, în condițiile în care profitul operațional va deveni insuficient pentru acoperirea dobânzilor aferente creditelor contractate. Mai exact, numărul companiilor cu risc major de insolvență va crește de la 15% (anul 2016) la 32% (scenariul 1), 35% (scenariul 2 respectiv 39% (scenariul 3).

Companiile cele mai afectate vor fi cele care înregistrează o structură fixă a costurilor, marjă de profitabilitate în scădere și un grad ridicat de îndatorare. Mai exact, aproape jumătate din companiile care activează în sectorul producției și furnizării de energie, industria extractiva și construcții se vor regăsi în această situație.

Tabelul 2: Scenariile de stres privind creșterea costului de finanțare

Rezultat Exploatare /Cheltuieli Dobânzi  Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Peste 1 85% 68% 65% 61%
Sub 1 – Risc mare de insolventa 15% 32% 35% 39%
EBIT/Ch.Dob 5,1 3,3 2,9 2,5

Sursa: calcule proprii autor

Ce opțiuni au companiile în acest context?

  • Să opteze pentru refinanțarea liniilor de credit la o dobândă fixă pentru următorii 3 ani;
  • Să se protejeze împotriva majorării costului de finanțare prin contracte de tip forward pe rata dobânzii;
  • Se crească ponderea capitalurilor proprii prin reinvestirea în companie a profiturilor obținute. Firmele care vor opta pentru această strategie vor crește finanțarea din resurse interne și vor deveni mai puțin vulnerabile la fluctuația costurilor de finanțare.

În ciuda creșterii dobânzilor în perioada următoare, nu cred că aceasta este principala problemă a companiilor active în România. O firmă competitivă trebuie să reziste ciclurilor economice, care sunt marcate de fluctuații ale costurilor de finanțare și facilitatea accesului la capital.

În articolul următor voi demonstra că cele mai profitabile investiții realizate în România sunt acelea inițiate atunci când costul capitalului a fost ridicat și accesul la finanțare a fost mai dificil. Spre deosebire de acestea, când banii s-au obținut ușor și ieftin, s-au realizat cele mai proaste investiții.

Așadar, nu vă lăsați descurajați de creșterea dobânzilor, și concentrați-vă asupra valorii adăugate pe care compania o poate aduce partenerilor de afaceri! Pe curând!

Iancu GUDA, CFA, EMBA
SERVICES DIRECTOR

AAFBR PRESIDENT

IBR-RBI LECTURER

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
portofel-cu-bani

România are al treilea cel mai mic salariu minim pe economie din UE

În luna ianuarie 2018, Bulgaria avea cel mai mic salariu minim pe economie din Uniunea Europeană, 261 de euro pe lună, urmată de Lituania, 400 de euro, şi România, 408 euro, arată datele publicate vineri de Eurostat.

La nivel general, salariul minim pe economie este mai mic de 500 de euro pe lună în statele membre din estul UE şi de peste 1.000 de euro în nord-vestul UE, în frunte fiind Luxemburg (1.999 de euro pe lună), Irlanda (1.614 euro), Olanda (1.578 euro), Belgia (1.563 euro), Germania şi Franţa (ambele cu 1.498 de euro pe lună).

Comparativ, salariul minim federal în SUA era de 1.048 de euro pe lună în ianuarie 2018.

În UE, doar 22 dintre cele 28 de state membre au un salariu minim pe economie, ţările care nu au un astfel de salariu fiind: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.

Eurostat precizează că cel mai mare salariu minim din UE este de aproape opt ori mai mare decât cel mai mic. Însă decalajele salariale în rândul statelor membre sunt mai mici dacă sunt eliminate diferenţele de preţuri. Exprimate la paritatea standard a puterii de cumpărare (PPS), salariul minim din Bulgaria este de 546 PPS şi de 1.597 PPS în Luxemburg ceea ce înseamnă că cel mai mare salariu minim din UE este de aproape trei ori mai mare decât cel mai mic. În România, salariul minim exprimat în paritatea standard a puterii de cumpărare este de 808 PPS, mai mare decât cel de 787 PPS din Portugalia.

Tags: , , ,
Harta 3D a Romaniei

În ce locuințe trăiesc europenii? Români vs. restul statelor UE

Cetățenii statelor membre ale UE locuiesc în proporție de 41,2% în centre urbane mari, respectiv în proprorție de 30,6% în orașe mici și suburbii. În total, doar 28,2% din populație trăiește în zonele rurale.

De menționat este și faptul că, la nivelul UE, 82,3% dintre oameni care locuiesc în care în marile orașe stau la casă, față de doar 38,6% în zonele rurale. În plus, 61,4% dintre europenii care trăiesc în principalele centre urbane stau la bloc.

Un alt aspect semnalat de statisticile Eurostat este acela că populația supusă riscului de sărăcie și excluziune socială este întâlnită în statele membre vestice și nordice în rândul orășenilor, în timp ce în țările din estul și sudul Europei, dar și în regiunea Baltică aceasta se regăsește în mediul rural.

Principala diferență dintre România și celelalte țări este aceea că la noi se înregistrează cel mai mare procent de proprietari din rândul statelor membre ale UE, respectiv de 96%. În top, alături de țara noastră se află la acest capitol și Lituania, Croația și Slovacia. În plus, potrivit celor mai recente date Eurostat, doar 4% dintre români mai sunt chiriași, mult sub media europeană de aproape 31%.

La polul opus față de România se află state precum Germania, Austria și Danemarca unde procentul proprietarilor variază între 51,7% și 62%.

De menționat este, totodată, și faptul că 48% dintre români trăiau în 2016 în locuințe supraglomerate, mult peste media de aproape 17% întâlnită la nivel european, și că 30% nu aveau grupuri sanitare în locuințe, față de media europeană de sub 2%.

Tags: , , , ,
01 oameni pe strada trecere de pietoni rp

Cea mai rapidă creştere economică din UE nu i-a făcut mai bogaţi pe români

Bogăţia ţării – calculată după activele nete ale cetăţenilor ca parte din venitul disponibil – a rămas la fel ca acum cinci ani, chiar dacă economia României a avut cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană, arată o analiză publicată duminică de Bloomberg.

„Beneficiile vieţii în economia cu cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană ar putea să nu mai dureze prea mult pentru români. În pofida faptului că Guvernul a mărit într-un mod extravagant salariile din sectorul public şi a redus impozitele, bogăţia ţării balcanice – calculată după activele nete ale cetăţenilor ca parte din venitul disponibil – rămâne la fel ca acum cinci ani”, arată Bloomberg.

„Pentru unii (n.n.- dintre români), câştigurile acoperă doar cheltuielile esenţiale de zi cu zi, inclusiv alimente şi haine – lucru de înţeles într-o ţară a cărei condiţii de viaţă se află printre cele mai grele din UE (…) Puţini români îşi investesc profitul în active pe termen lung, cum ar fi apartamentele” mai arată sursa citată.

Contactat de Bloomberg, Florian Libocor – economistul-şef al BRD Groupe Societe Generale SA din Bucureşti – a declarat că oamenii se comportă ca şi cum facilităţile acordate de guvern vor continua pe termen nelimitat. „Cetăţenii nu au acumulat avere în ultimii ani. Şi-au crescut gradul de îndatorare pe baza aşteptărilor pozitive. Mulţi oameni nu au aşteptat nici măcar să vadă dacă promisiunile se materializează şi au consumat mai mult, dar au acumulat şi alte datorii. La un moment dat, o corecţie este inevitabilă”, a spus Libocor.

„UE estimează că economia României va creşte cu 4,4% în 2018 după ce în 2017 a depăşit creşterile celorlalte ţări din blocul comunitar. Dar apar primele semne ale unei presiuni asupra cetăţenilor: inflaţia s-a apropiat de 4% în decembrie, iar banca centrală a început deja să majoreze ratele dobânzilor, care fuseseră blocate la un nivel minim record începând cu anul 2015. S-ar putea să fie deja prea târziu să economisească suficienţi bani pentru a amortiza o eventuală lovitură”, mai arată Bloomberg.

Tags: , , , ,
masini_trafic

Harta de zgomot în Cluj. România, pe locul 5 în UE la populația deranjată de trafic

România se află pe locul 5 în topul statelor membre ale UE unde populația este deranjată de zgomotul produs de traficul rutier și  de cel venit de la vecini. Circa 20% din populație semnalează această problemă, potrivit celor mai recente date Eurostat, aferente anului 2016. La nivelul UE, aproape 18% din populație suferă din cauza zgomotului produs de traficul rutier și de cel venit de la vecini.

Cea mai mare problemă la acest capitol poate fi observată în Malta unde un sfert din populație semnalează disconfortul produs de zgomot. Malta este urmată în clasament de Grecia, Olanda și Portugalia. La polul opus se află Irlanda, Croația și Bulgaria.

Traficul rutier, una dintre principalele surse ale poluării fonice din România

Zgomotul produs de traficul rutier este, alături de traficul feroviar, aerian și de zgomotul industrial, una dintre sursele poluării fonice din România. Potrivit hărții strategice de zgomot pentru traficul rutier din Cluj-Napoca, 129.000 de persoane sunt expuse în 24 de ore la un nivel de zgomot de peste 60 de dB.

harta-zgomot-cluj

Mai multe AICI! 

Tags: , , , , ,