Tag Archives: UE

Termosistem-bloc-locuinte-01

Românii vor să fie proprietari. Sunt primii în UE

Aproximativ 96% dintre români erau în 2016 proprietarii caselor în care locuiau, acesta fiind cel mai mare procent de proprietari de case din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în timp ce în Germania puţin peste jumătate (52%) dintre cetăţeni deţineau propria lor locuinţă, arată datele publicate marţi de Eurostat.

La nivelul UE, procentul cetăţenilor care deţin propria locuinţă s-a menţinut stabil, la aproximativ 70%, în perioada 2010-2016. În rândul statelor membre, cel mai ridicat procent al cetăţenilor care deţineau în 2016 propria locuinţă se observa în România (96%), Croaţia şi Lituania (ambele cu 90%), la polul opus fiind Germania (52%), Austria (55%), Danemarca (62%) şi Marea Britanie (63%).

De asemenea, peste 11% dintre cetăţenii UE declară că sunt împovăraţi de costurile cu locuinţa. În 2016, cu această problemă se confruntau în primul rând cetăţenii din Grecia (41%), urmaţi de cei din Bulgaria (21%), Germania (16%), Danemarca (15%) şi România (14,4%). Cel mai redus nivel era în Malta (1%), Cipru (3%) şi Finlanda (4%).

Preţurile caselor şi apartamentelor, inclusiv achiziţiile de locuinţe noi şi existente, au înregistrat în UE rate de creştere de aproximativ 8% în 2006 şi 2007, după un declin de 4% în 2009, ca rezultat al crizei financiare. Preţurile au început din nou să crească în 2014.

Per ansamblu, în perioada 2010-2017, preţurile locuinţelor au crescut cu 11% în UE şi cu 6% în zona euro. În această perioadă, cel mai semnificativ avans s-a înregistrat în Suedia (56%), Austria (49%), Letonia (47%) şi Luxemburg (4 %), iar cel mai important declin în Spania (minus 17%), Italia (minus 15%) şi Cipru (minus 9%). În România, preţurile locuinţelor au crescut cu 6,1% în 2017, după ce în 2010 înregistraseră un declin de 7,5%

Tags: , , , ,
agricultura ecologica

Eurostat: O treime din fermele din UE sunt în România, dar reprezintă doar 3, 4% din producţia blocului comunitar

Peste 171 de hectare de teren din Uniunea Europeană a fost utilizat în 2016 pentru producţia agricolă, iar o treime din ferme (33%) sunt în România, o altă treime fiind în Polonia (14%), Italia (10%) şi Spania (9%), arată datele publicate joi de Eurostat.

Deşi numeroase, majoritatea fermelor din UE au suprafeţe reduse: 65% din fermele din UE au o suprafaţă de sub cinci hectare. Totuşi, în cele 7% din ferme care au 50 de hectare sau mai mult se cultivă puţin peste două treimi (68%) din terenul agricol utilizat al UE.

În fermele din UE lucrează aproximativ 10,3 milioane de fermieri şi directori de exploataţii agricole dar, deşi sunt numeroase, majoritatea au suprafeţe reduse: două treimi (65%) din fermele din UE au o suprafaţă de sub cinci hectare. În contrast, cele 3% din fermele din UE care au 100 de hectare sau mai mult reprezintă peste jumătate din terenul agricol utilizat al UE.

Cea mai contrastantă distribuţie este în România: nouă din zece ferme (92% sau 3,1 milioane) au o suprafaţă mai mică de cinci hectare, dar în cele 0,5% din fermele care au 100 de hectare sau mai mult se cultivă peste jumătate (51%) din întregul teren agricol utilizat al ţării.

Marile ferme (cu 100 de hectare sau mai mult) sunt mai des întâlnite în Luxemburg (52%), Franţa (41%), Marea Britanie (39%) şi Danemarca (35%). În majoritatea statelor membre ale UE, cea mai mare parte a terenului agricol utilizat este concentrat în marile ferme.

Din cele 10,3 milioane de ferme din UE, patru milioane au o producţie standard de sub 2.000 de euro şi sunt responsabile pentru doar 1% din producţia agricolă totală.

În UE, aproximativ jumătate (54%) din producţia standard generată de agricultură era în 2016 din fermele din Franţa (17%), Germania (13%), Italia (12%) şi Spania (11%). Deşi o treime din fermele din UE sunt în România, ele reprezintă doar 3,4% din producţia standard a UE.

Tags: , , ,
salariu_mediu_net

KPMG: România are al treilea cel mai mic salariu minim din UE

România este cea de-a treia ţară din Uniunea Europeană în topul celor mai mici salarii minime, fiind surclasată de Bulgaria şi Lituania, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă KPMG.

Astfel, dintre cele 20 de state membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţiei care au un salariu minim stabilit la nivel naţional, cel mai mic salariu minim brut pe economie îl are Bulgaria (261 euro), urmată de Lituania (400 euro) şi România (416 euro).

La polul opus, cele mai mari salarii minime brute pe economie se înregistrează în Luxemburg (1.999 euro), Irlanda (1.834 euro) şi Germania (1.818 euro).

În anul 2017, România avea al doilea cel mai mic salariu brut (323 euro), după Bulgaria. Această schimbare de poziţie se datorează însă creşterii artificiale a salariului minim brut, ca urmare a transferului contribuţiilor sociale ale angajatorului în sarcina angajatului. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că, din punctul de vedere al sumelor nete, pentru 2018, România are al doilea cel mai mic salariu net (243 euro), după vecina sa Bulgaria (202 euro).

Cota efectivă de impozitare în România este de 44%, a şaptea cea mai mare cotă de impozitare efectivă dintre cotele înregistrate în cele 20 de state membre ale UE, SEE şi Elveţia care au un salariu minim stabilit la nivel naţional. Extremele sunt reprezentate de Irlanda, cu o cotă efectivă de impozitare de 15%, şi de Franţa, cu o cotă efectivă de 87%.

Consultanţii KPMG subliniază că, în mod surprinzător, ţările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când ţările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar şi cotele de contribuţii, raportate la valoarea salariului brut .

Tags: , , ,
Harta 3D a Romaniei

Eurostat: România este a 16-a economie din Uniunea Europeană

Economia României se află pe locul 16 în Uniunea Europeană, cu o pondere în PIB-ul UE de 1,2%, la egalitate cu Grecia, potrivit datelor publicate vineri de biroul european de statistică, Eurostat, aferente anului 2017, care arată că peste jumătate din PIB-ul regiunii, de 15.300 miliarde de euro, este generat de Germania, Marea Britanie şi Franţa.

Cu un Produs Intern Brut de aproape 3.300 de miliarde de dolari în 2017, Germania şi-a consolidat poziţia de cea mai mare economie din UE, reprezentând peste o cincime din PIB-ul UE (21,3%). Marea Britanie şi-a păstrat poziţia a doua, cu o pondere în PIB-ul european de 15,2%, chiar dacă a înregistrat o scădere de 0,9 puncte procente, iar la mică distanţă s-a plasat Franţa (14,9%).

Cele trei state sunt urmate de Italia (11,2%), Spania (7,6%) şi Olanda (4,8%).

La polul opus se află 11 state care au o pondere în PIB-ul UE de sub 1%, şi anume Malta, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, Luxemburg, Slovacia şi Ungaria.

Cele 19 state care formează zona euro au avut în 2017 un PIB combinat de aproape 11.200 de miliarde de euro. Zona euro a reprezentat anul trecut 72,9% din PIB-ul UE. Germania (29,2%) şi Franţa (20,5%) au format împreună jumătate din PIB-ul zonei euro, iar Italia (15,4%) şi Spania (10,4%) un sfert.

viewscnt

Tags: , , ,
IancuGuda-Color

Fragilitatea companiilor la fluctuaţia costului de finanţare (guest post Iancu Guda)

Orice antreprenor trebuie să cunoască  pragul minim al veniturilor care asigură lichiditatea necesară continuării activității, și să gândească planuri de rezervă atunci când veniturile realizate sunt inferioare acestui prag. Desigur, pe durata proiectului de investiție, fluctuația și incertitudinea veniturilor nu sunt singurul risc. Un element foarte important care poate influența decisiv profitabilitatea proiectului de investiție este fluctuația costului de finanțare, asupra căruia ne vom concentra în prezentul articol.

Creșterea costului de finanțare ar trebui să fie o preocupare pentru majoritatea antreprenorilor în perioada următoare, având în vedere că vremea dobânzilor mici a trecut. Inflația anuală înregistrată în luna martie a anului curent a fost de 5%, majorarea prețurilor fiind cauzată atât de ofertă (creșterea costurilor salariale și a cheltuielilor cu combustibilul) cât și de avansul cererii (pe fondul creșterii salariului mediu nominal cu 14% în sectorul privat și a soldului creditelor acordate populației cu 8%).   Ultimele estimări oficiale ale Băncii Naționale a României indică o inflație de 3,5% pentru anul în curs, iar consensul analiștilor financiari reflectă așteptări de majorare a dobânzii de politică monetară până la 3% la finalul anului curent. În acest context, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni ar trebui să crească gradual până la 3,5%, comparativ cu nivelul actual de 2,1% și o medie de 1,15% pe parcursul anului anterior. Așa cum se observă în graficul următor, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni a depășit constant inflația anuală, diferența medie dintre acestea fiind de aproape 1% începând cu anul 2010. Acest lucru este normal și necesar, pentru evitarea perpetuării unor dobânzi real negative, care au alimentat presiuni suplimentare asupra deprecierii monedei naționale. Singurele perioade când inflația a depășit nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni au fost între lunile august 2010-iunie 2011 (când inflația a fost alimentată temporar de majorarea TVA la 24%, iar dobânzile mici au fost necesare pentru stimularea consumului și a investițiilor în contextul măsurilor de austeritate fiscală) și Noiembrie 2017 – prezent, când ciclul de întărire a politicii monetare este mai degrabă acomodativ (în contextul incertitudinilor fiscale, temperării creșterii economice și re-așezării consumului).

Grafic 1: Evoluţia dobânzilor vs inflaţie

Grafic dobanzi

Sursa: BNR, date prelucrate autor

 În acest context, dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru creditele noi contractate în RON de către companiile private ar trebui să crească până la 6%-8% pe parcursul anului curent, comparativ cu o medie de 4,10% înregistrată pe parcusul anului 2017. Având în vedere creșterea gradului de povară financiară în contextul creșterii costului de finanțare, vor fi companii care vor înregistra dificultăți în rambursarea creditelor contractate de la bănci. Un indicator foarte important care reflectă capacitatea unei companii de rambursare a serviciului datoriilor contractate este gradul de acoperire al dobânzilor prin  profitul operațional (eng. EBIT = Earnings Before Interest and Tax). Normele de analiză financiară recomandă ca profitul operațional să acopere de cinci ori cheltuielile privind dobânzile, tocmai pentru a permite o profitabilitate finală competitivă chiar și în contextul creșterii costului de finanțare. Așa cum observăm din cifrele ilustrate în tabelul următor, media acestui indicator pentru întreg mediul de afaceri activ în România este foarte aproape de acest prag în anul 2016, respectiv 5,1.

Tabelul 1: Gradul de acoperire al dobânzilor prin profitul operațional

Segment Sectorul de activitate Rezultat Exploatare : Cheltuieli privind dobânzile
 Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Top 5 cele mai performante sectoare Fabricarea substanțelor și produselor chimice 14,4 9,6 8,2 7,20
IT 13,8 9,2 7,9 6,89
Comerț cu amănuntul 13,3 8,9 7,6 6,65
Comerț cu ridicata și distribuție 9,3 6,2 5,3 4,63
Industria de mașini și echipamente 9,1 6,1 5,2 4,55
Total mediu de afaceri 5,1 3,3 2,9 2,50
Top 5 cele mai putin performante sectoare Industria metalurgică 3,7 2,4 2,1 1,83
Tranzacții imobiliare 1,9 1,2 1,1 0,93
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze 1,9 1,2 1,1 0,93
Construcții 1,9 1,2 1,1 0,93
Poșta și telecomunicații 1,2 0,8 0,7 0,59

Sursa: MFP, date prelucrate autor

Totuși, în contextul majorării dobânzii medii pentru creditele contractate la 6% (scenariul 1), 7% (scenariul 2) sau 8% (scenariul 3), gradul mediu de acoperire al costului de finanțare prin profitul operațional scade la 3,3 (scenariul 1), 2,9 (scenariul 2) respectiv 2,5 (scenariul 3).

În contextul creșterii costului de finanțare, o parte dintre companii se vor regăsi într-o situație foarte delicată, în condițiile în care profitul operațional va deveni insuficient pentru acoperirea dobânzilor aferente creditelor contractate. Mai exact, numărul companiilor cu risc major de insolvență va crește de la 15% (anul 2016) la 32% (scenariul 1), 35% (scenariul 2 respectiv 39% (scenariul 3).

Companiile cele mai afectate vor fi cele care înregistrează o structură fixă a costurilor, marjă de profitabilitate în scădere și un grad ridicat de îndatorare. Mai exact, aproape jumătate din companiile care activează în sectorul producției și furnizării de energie, industria extractiva și construcții se vor regăsi în această situație.

Tabelul 2: Scenariile de stres privind creșterea costului de finanțare

Rezultat Exploatare /Cheltuieli Dobânzi  Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Peste 1 85% 68% 65% 61%
Sub 1 – Risc mare de insolventa 15% 32% 35% 39%
EBIT/Ch.Dob 5,1 3,3 2,9 2,5

Sursa: calcule proprii autor

Ce opțiuni au companiile în acest context?

  • Să opteze pentru refinanțarea liniilor de credit la o dobândă fixă pentru următorii 3 ani;
  • Să se protejeze împotriva majorării costului de finanțare prin contracte de tip forward pe rata dobânzii;
  • Se crească ponderea capitalurilor proprii prin reinvestirea în companie a profiturilor obținute. Firmele care vor opta pentru această strategie vor crește finanțarea din resurse interne și vor deveni mai puțin vulnerabile la fluctuația costurilor de finanțare.

În ciuda creșterii dobânzilor în perioada următoare, nu cred că aceasta este principala problemă a companiilor active în România. O firmă competitivă trebuie să reziste ciclurilor economice, care sunt marcate de fluctuații ale costurilor de finanțare și facilitatea accesului la capital.

În articolul următor voi demonstra că cele mai profitabile investiții realizate în România sunt acelea inițiate atunci când costul capitalului a fost ridicat și accesul la finanțare a fost mai dificil. Spre deosebire de acestea, când banii s-au obținut ușor și ieftin, s-au realizat cele mai proaste investiții.

Așadar, nu vă lăsați descurajați de creșterea dobânzilor, și concentrați-vă asupra valorii adăugate pe care compania o poate aduce partenerilor de afaceri! Pe curând!

Iancu GUDA, CFA, EMBA
SERVICES DIRECTOR

AAFBR PRESIDENT

IBR-RBI LECTURER

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
portofel-cu-bani

România are al treilea cel mai mic salariu minim pe economie din UE

În luna ianuarie 2018, Bulgaria avea cel mai mic salariu minim pe economie din Uniunea Europeană, 261 de euro pe lună, urmată de Lituania, 400 de euro, şi România, 408 euro, arată datele publicate vineri de Eurostat.

La nivel general, salariul minim pe economie este mai mic de 500 de euro pe lună în statele membre din estul UE şi de peste 1.000 de euro în nord-vestul UE, în frunte fiind Luxemburg (1.999 de euro pe lună), Irlanda (1.614 euro), Olanda (1.578 euro), Belgia (1.563 euro), Germania şi Franţa (ambele cu 1.498 de euro pe lună).

Comparativ, salariul minim federal în SUA era de 1.048 de euro pe lună în ianuarie 2018.

În UE, doar 22 dintre cele 28 de state membre au un salariu minim pe economie, ţările care nu au un astfel de salariu fiind: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.

Eurostat precizează că cel mai mare salariu minim din UE este de aproape opt ori mai mare decât cel mai mic. Însă decalajele salariale în rândul statelor membre sunt mai mici dacă sunt eliminate diferenţele de preţuri. Exprimate la paritatea standard a puterii de cumpărare (PPS), salariul minim din Bulgaria este de 546 PPS şi de 1.597 PPS în Luxemburg ceea ce înseamnă că cel mai mare salariu minim din UE este de aproape trei ori mai mare decât cel mai mic. În România, salariul minim exprimat în paritatea standard a puterii de cumpărare este de 808 PPS, mai mare decât cel de 787 PPS din Portugalia.

Tags: , , ,
Harta 3D a Romaniei

În ce locuințe trăiesc europenii? Români vs. restul statelor UE

Cetățenii statelor membre ale UE locuiesc în proporție de 41,2% în centre urbane mari, respectiv în proprorție de 30,6% în orașe mici și suburbii. În total, doar 28,2% din populație trăiește în zonele rurale.

De menționat este și faptul că, la nivelul UE, 82,3% dintre oameni care locuiesc în care în marile orașe stau la casă, față de doar 38,6% în zonele rurale. În plus, 61,4% dintre europenii care trăiesc în principalele centre urbane stau la bloc.

Un alt aspect semnalat de statisticile Eurostat este acela că populația supusă riscului de sărăcie și excluziune socială este întâlnită în statele membre vestice și nordice în rândul orășenilor, în timp ce în țările din estul și sudul Europei, dar și în regiunea Baltică aceasta se regăsește în mediul rural.

Principala diferență dintre România și celelalte țări este aceea că la noi se înregistrează cel mai mare procent de proprietari din rândul statelor membre ale UE, respectiv de 96%. În top, alături de țara noastră se află la acest capitol și Lituania, Croația și Slovacia. În plus, potrivit celor mai recente date Eurostat, doar 4% dintre români mai sunt chiriași, mult sub media europeană de aproape 31%.

La polul opus față de România se află state precum Germania, Austria și Danemarca unde procentul proprietarilor variază între 51,7% și 62%.

De menționat este, totodată, și faptul că 48% dintre români trăiau în 2016 în locuințe supraglomerate, mult peste media de aproape 17% întâlnită la nivel european, și că 30% nu aveau grupuri sanitare în locuințe, față de media europeană de sub 2%.

Tags: , , , ,
01 oameni pe strada trecere de pietoni rp

Cea mai rapidă creştere economică din UE nu i-a făcut mai bogaţi pe români

Bogăţia ţării – calculată după activele nete ale cetăţenilor ca parte din venitul disponibil – a rămas la fel ca acum cinci ani, chiar dacă economia României a avut cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană, arată o analiză publicată duminică de Bloomberg.

„Beneficiile vieţii în economia cu cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană ar putea să nu mai dureze prea mult pentru români. În pofida faptului că Guvernul a mărit într-un mod extravagant salariile din sectorul public şi a redus impozitele, bogăţia ţării balcanice – calculată după activele nete ale cetăţenilor ca parte din venitul disponibil – rămâne la fel ca acum cinci ani”, arată Bloomberg.

„Pentru unii (n.n.- dintre români), câştigurile acoperă doar cheltuielile esenţiale de zi cu zi, inclusiv alimente şi haine – lucru de înţeles într-o ţară a cărei condiţii de viaţă se află printre cele mai grele din UE (…) Puţini români îşi investesc profitul în active pe termen lung, cum ar fi apartamentele” mai arată sursa citată.

Contactat de Bloomberg, Florian Libocor – economistul-şef al BRD Groupe Societe Generale SA din Bucureşti – a declarat că oamenii se comportă ca şi cum facilităţile acordate de guvern vor continua pe termen nelimitat. „Cetăţenii nu au acumulat avere în ultimii ani. Şi-au crescut gradul de îndatorare pe baza aşteptărilor pozitive. Mulţi oameni nu au aşteptat nici măcar să vadă dacă promisiunile se materializează şi au consumat mai mult, dar au acumulat şi alte datorii. La un moment dat, o corecţie este inevitabilă”, a spus Libocor.

„UE estimează că economia României va creşte cu 4,4% în 2018 după ce în 2017 a depăşit creşterile celorlalte ţări din blocul comunitar. Dar apar primele semne ale unei presiuni asupra cetăţenilor: inflaţia s-a apropiat de 4% în decembrie, iar banca centrală a început deja să majoreze ratele dobânzilor, care fuseseră blocate la un nivel minim record începând cu anul 2015. S-ar putea să fie deja prea târziu să economisească suficienţi bani pentru a amortiza o eventuală lovitură”, mai arată Bloomberg.

Tags: , , , ,
masini_trafic

Harta de zgomot în Cluj. România, pe locul 5 în UE la populația deranjată de trafic

România se află pe locul 5 în topul statelor membre ale UE unde populația este deranjată de zgomotul produs de traficul rutier și  de cel venit de la vecini. Circa 20% din populație semnalează această problemă, potrivit celor mai recente date Eurostat, aferente anului 2016. La nivelul UE, aproape 18% din populație suferă din cauza zgomotului produs de traficul rutier și de cel venit de la vecini.

Cea mai mare problemă la acest capitol poate fi observată în Malta unde un sfert din populație semnalează disconfortul produs de zgomot. Malta este urmată în clasament de Grecia, Olanda și Portugalia. La polul opus se află Irlanda, Croația și Bulgaria.

Traficul rutier, una dintre principalele surse ale poluării fonice din România

Zgomotul produs de traficul rutier este, alături de traficul feroviar, aerian și de zgomotul industrial, una dintre sursele poluării fonice din România. Potrivit hărții strategice de zgomot pentru traficul rutier din Cluj-Napoca, 129.000 de persoane sunt expuse în 24 de ore la un nivel de zgomot de peste 60 de dB.

harta-zgomot-cluj

Mai multe AICI! 

Tags: , , , , ,
25443079_1517110798402530_4779777800848482940_n

80 de milioane, bani de la UE, pentru drumurile Clujului

Luni, 18 decembrie 2017, Consiliul Județean Cluj a încheiat trei contracte de finanțare europeană care vizează reabilitarea și modernizarea unor drumuri județene.

Considerate a fi de importanță regională și cunoscute sub denumirile de Drumul Apuseni și Drumul Bistriței, drumurile județene în cauză au o importanță strategică din punct de vedere turistic și leagă județul Cluj de județele limitrofe. Contractele de finanțare au fost semnate la București de către vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Marius Mînzat.

Drumurile județene ce fac obiectul contractelor semnate astăzi fac parte din Traseul Regional Transilvania de Nord care asigură conectivitatea cu rețeaua europeană de transport TEN-T și vor beneficia de finanțare europeană nerambursabilă în cuantum total de 357.072.099,96 lei prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020. La această sumă se adaugă contribuția Consiliului Județean Cluj de 8.854.673,4 lei. În lungime totală de 98,97 km, aceste drumuri județene traversează și deservesc nu mai puțin de 12 comune, respectiv Poieni, Săcuieu, Bonțida, Borșa, Vultureni, Așchileu, Țaga, Căianu, Pălatca, Geaca, Jucu și Căianu.

„Este o mare reușită pentru județul Cluj întrucât vorbim de nu mai puțin de 80 de milioane de euro, bani europeni, ce vor fi folosiți la reabilitarea în profunzime a aproximativ 100 de km de drumuri județene. Mă bucur că la finalul a aproape doi ani de eforturi intense și după depășirea a numeroase obstacole, legate în special de intabularea drumurilor, am obținut această finanțare extrem de consistentă. În acest fel, economisind banii pe care altfel ar fi trebuit să îi cheltuim din bugetul județului, vom putea aloca sume suplimentare continuării marilor proiecte de dezvoltare a județului și demarării unora noi“ a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

Urmare a obținerii finanțării europene, o parte a drumurilor județene care inițial urmau să fie reabilitate cu bani proveniți din creditul de 50 de milioane de euro contractat de Consiliul Județean vor beneficia de finanțare europeană nerambursabilă. În consecință, noi sectoare de drumuri județene vor putea fi incluse în lista celor care vor beneficia de lucrări de reabilitare și modernizare.

În ceea ce privește Traseul Regional Transilvania Nord, Drumul Apuseni, Proiectul 1 vizează două tronsoane de drumuri județene, și anume DJ 108K de la km. 26+455 la km. 29+495 și DJ 764B de la km. 0+000 la km. 22+164,500, în lungime totală de 25,2 km.
Proiectul 2 din cadrul Traseului Regional Transilvania Nord, Drumul Bistriței, cuprinde DJ 109 de la km. 0+000 la km 31+976, care se întinde pe circa 31,98 km, în timp ce Proiectul 3, parte a aceluiași traseu, vizează trei sectoare de drumuri județene, respectiv DJ 172A de la km. 33+000 la km. 39+452, DJ 161G de la km. 0+000 la km. 18+406 și DJ 161 de la km. 0+000 la km. 16+933,100, cu o lungime totală de 41,79 km.

Tags: , , , ,
1396269005_targuldecariereinitmartie2014cluj2

Fonduri UE de 550 de milioane de euro pentru angajatorii de șomeri și tineri

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a lansat mai multe ghiduri privind accesarea fondurilor europene în valoare totală de 550 de milioane de euro pentru firmele care vor să angajeze șomeri și tineri, în special din mediul rural, a declarat, luni, secretarul de stat în MDRAPFE Mihaela Toader, la conferința “Criza forței de muncă în construcții – provocări și soluții”, organizată de ziarul Bursa.

“Pe piața forței de muncă, oferim o mare parte de finanțare. Vineri au fost lansate la finanțare, au fost deja la consultare publică, o serie de ghiduri care vizează sprijinirea forței de muncă prin servicii de formare profesională, certificare a competențelor și prime de mobilitate, prime de stabilitate, subvenții pentru angajatorii care angajează șomeri de lungă durată, în special din mediul rural, precum și tineri, apeluri deschise în valoare totală de 550 de milioane de euro. Sperăm ca antreprenorii să se bucure de această finanțare, pentru că încercăm să preluăm o parte din costurile cu ucenicia, cu angajarea sau cu mobilitatea pentru o parte din cei care angajează șomeri”, a spus Toader.

Ea a adăugat că acestea sunt scheme de granturi, iar contribuția privată este mică, sub 5%, deci nu există o povară administrativă pentru firme. Aceste apeluri sunt deschise până în luna ianuarie.

“Prin urmare, vă rugăm să vă uitați dacă acolo găsiți resursele necesare să antrenați această mare masă de șomeri și inactivi. Mediul rural în România este afectat de mai multe condiții greu de abordat. Pe de o parte ai lipsa diversificării, cei de acolo nu au unde să se angajeze, ai lipsa de formare și mai sunt cei care își desfășoară activitatea în propria gospodărie. Aceștia nu figurează în înregistrările ANOFM sau ale Ministerului Muncii, nu le cunoaștem nivelul de calificare, nu știm profilul pe care îl au sau la ce ar putea ei să fie buni, pentru că sunt convinsă că orice om poate să fie bun la ceva”, a continuat secretarul de stat.

Tags: , , , ,
apartam imobiliare

România, țara cu cei mai mulți proprietari de locuințe din UE

România este pe primul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al procentajului populației care trăiește în locuințe proprietate personală, 96% în 2016, cu mult peste media din UE, de 69,3%, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Anul trecut, în fiecare stat membru al UE erau mai mulți proprietari de locuințe decât chiriași. Cel mai ridicat procentaj de cetățeni care trăiesc în locuințe proprietate personală se înregistra în 2016 în România (96%), Lituania (90,3%), Croația (90,1%), Slovacia (89,5%) și Ungaria (86,3%), iar cel mai redus în Germania (51,7%), Austria (55%), Danemarca (62%), Marea Britanie (63,4%), Franța (64,9%) și Suedia (65,2%).

Doar 4% dintre locuitorii României aveau anul trecut statut de chiriași, mult sub media din UE, de 30,7%. Comparativ, 48,3% dintre germani și 45% dintre austrieci erau chiriași.

În 2016, mai mult de jumătate din populația UE (57,5%) locuia în case și 41,8% în apartamente.

În majoritatea statelor membre, cea mai mare parte a populației locuia anul trecut în case, cel mai ridicat procentaj fiind consemnat în Irlanda (92,5% în 2015), Marea Britanie (84,8%), Croația (79,8%), Belgia (77,7%) și Olanda (76,2%). În zece țări membre, apartamentele erau principalul tip de locuință, în special în Spania și Letonia (în ambele 66,1% din populație trăia în apartamente în 2016), Estonia (62%), Lituania (58,2%), Germania și Grecia (ambele cu 57,1%).

În România, 63,7% din populație locuia anul trecut în case, în timp ce 36,3% erau în apartamente.

Tags: , , , ,
zona-euro

România nu va adera la zona euro până nu finalizează reformele structurale la care s-a angajat

Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, a declarat, duminică, la Alba Iulia, că România s-a angajat la îndeplinirea unor reforme structurale extrem de importante şi nu se va putea vorbi de aderarea ţării noastre la zona euro până ce aceste reforme nu vor fi îndeplinite.

„Ceea ce este important din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, este ca înainte de a stabili data ţintă este foarte important de stabilit toţi paşii care trebuie să se întâmple până când România poate să adere. Ei sunt cunoscuţi şi printre primii paşi sunt nişte reforme structurale extrem de importante la care România s-a angajat dar pe care nu le-a finalizat şi nu putem vorbi de aderare înainte de finalizarea acestor reforme structurare. În acelaşi timp întreaga zonă euro este într-un mare proces de reformă şi este important pentru ţările care nu sunt state în zona euro, precum România, să participe la acest proces de reformare pentru că atunci vor avea un cuvânt de spus la felul în care va arăta această zonă euro atunci când România va fi pe deplin stat membru” a spus Angela Cristea.

Ea a adăugat că în tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană nu există o dată limită pentru aderarea la zona euro, iar acest lucru se va întâmpla când ţara va fi pregătită.

„Nu avem în tratatul de aderare  obligaţii de aderare la moneda euro. Nu am stabilit o dată limită pentru că este foarte important atât pentru România cât şi pentru restul zonei euro ca aderarea la această zonă să se facă atunci când statul este pregătit, când mediul de afaceri este pregătit pentru această aderare pentru că vorbim nu numai de criterii nominale ci mai ales de criterii reale. Şi când spunem reale ne referim la nivelul de trai spre exemplu. În cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană nivelul de trai a crescut destul de mult, România a recuperat într-o mare măsură decalajele faţă de media europeană” a mai spus Cristea.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat, duminică, la Alba Iulia, împreună cu şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România la o conferinţă în care au dialogat cu cetăţenii despre politicile europene.

Tags: , , , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
bere_metru

România, al nouălea producător de bere din UE

Anul trecut o cantitate de 39 de miliarde de litri de bere conținând alcool a fost produsă în Uniunea Europeană, cu 400 de milioane de litri mai mult decât în 2015, la care se adaugă 900 milioane de litri de bere fără alcool sau cu un conținut de alcool mai mic de 0,5%, iar România s-a situat pe locul nouă în topul celor mai importanți producători de bere din UE, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Cu o producție de 8,31 miliarde litri (21% din producția totală a UE), Germania a fost principalul producător în 2016, când una din cinci beri conținând alcool produsă în UE a venit din Germania. Urmează în ordine, Marea Britanie (5,14 miliarde litri), Polonia (4,04 miliarde litri), Spania (3,70 miliarde litri), Olanda (2,64 miliarde litri), Belgia (2,29 miliarde litri), Franța (1,88 miliarde litri), Cehia (1,86 miliarde litri) și România (1,76 miliarde litri).

În ceea ce privește marii exportatori de bere din UE, pe prima poziție este Olanda cu 1,9 miliarde litri de bere conținând alcool exportați în 2016, urmată de Germania (1,7 miliarde litri), Belgia (1,5 miliarde litri), Franța (700 milioane litri) și Marea Britanie (600 milioane litri).

SUA au fost principala destinație pentru exporturile de bere ale statelor UE către țările din afara blocului comunitar (1,1 miliarde litri de bere conținând alcool fiind exportați în 2016, sau 34% din exporturile totale extracomunitare de bere), urmate de China (525 milioane litri), Canada (202 milioane litri ), Coreea de Sud (117 milioane litri), Elveția (113 milioane litri) și Taiwan (101 milioane litri).

Când vine vorba de importurile de bere în UE, preferată este berea din Mexic cu 179,5 milioane litri sau aproape jumătate din toate importurile de bere din afara UE înregistrate în 2016, urmată de berea din Serbia (46,9 milioane litri), SUA (36,5 milioane litri), Belarus (20,6 milioane litri), China (16,4 milioane litri) și Rusia (11,6 milioane litri).

Tags: , , ,
mituri-si-adevaruri-inghetata-1

România este al 10-lea producător de înghețată din UE

România a fost al 10-lea producător de înghețată din Uniunea Europeană (UE) în 2016, cu o producție de 44,4 milioane litri, fiind responsabilă pentru aproximativ 1,4% din producția totală a UE de 3,211 miliarde de litri, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

În rândul statelor membre, cel mai mare producător de înghețată din UE este Italia cu o producție de 595 milioane litri în 2016, sau 19% din producția totală a UE, urmată de Germania cu 515 milioane litri sau 16% din producția UE și Franța cu 454 milioane litri sau 14%. Pe locurile următoare se situează, în ordine, Spania, Polonia, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Norvegia

(membră AELS) și România.

În urma României se situează țări precum Cehia, Ungaria, Grecia, Finlanda, Bulgaria și Danemarca.

Tags: , , ,