Tag Archives: UE

Harta 3D a Romaniei

În ce locuințe trăiesc europenii? Români vs. restul statelor UE

Cetățenii statelor membre ale UE locuiesc în proporție de 41,2% în centre urbane mari, respectiv în proprorție de 30,6% în orașe mici și suburbii. În total, doar 28,2% din populație trăiește în zonele rurale.

De menționat este și faptul că, la nivelul UE, 82,3% dintre oameni care locuiesc în care în marile orașe stau la casă, față de doar 38,6% în zonele rurale. În plus, 61,4% dintre europenii care trăiesc în principalele centre urbane stau la bloc.

Un alt aspect semnalat de statisticile Eurostat este acela că populația supusă riscului de sărăcie și excluziune socială este întâlnită în statele membre vestice și nordice în rândul orășenilor, în timp ce în țările din estul și sudul Europei, dar și în regiunea Baltică aceasta se regăsește în mediul rural.

Principala diferență dintre România și celelalte țări este aceea că la noi se înregistrează cel mai mare procent de proprietari din rândul statelor membre ale UE, respectiv de 96%. În top, alături de țara noastră se află la acest capitol și Lituania, Croația și Slovacia. În plus, potrivit celor mai recente date Eurostat, doar 4% dintre români mai sunt chiriași, mult sub media europeană de aproape 31%.

La polul opus față de România se află state precum Germania, Austria și Danemarca unde procentul proprietarilor variază între 51,7% și 62%.

De menționat este, totodată, și faptul că 48% dintre români trăiau în 2016 în locuințe supraglomerate, mult peste media de aproape 17% întâlnită la nivel european, și că 30% nu aveau grupuri sanitare în locuințe, față de media europeană de sub 2%.

Tags: , , , ,
01 oameni pe strada trecere de pietoni rp

Cea mai rapidă creştere economică din UE nu i-a făcut mai bogaţi pe români

Bogăţia ţării – calculată după activele nete ale cetăţenilor ca parte din venitul disponibil – a rămas la fel ca acum cinci ani, chiar dacă economia României a avut cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană, arată o analiză publicată duminică de Bloomberg.

„Beneficiile vieţii în economia cu cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană ar putea să nu mai dureze prea mult pentru români. În pofida faptului că Guvernul a mărit într-un mod extravagant salariile din sectorul public şi a redus impozitele, bogăţia ţării balcanice – calculată după activele nete ale cetăţenilor ca parte din venitul disponibil – rămâne la fel ca acum cinci ani”, arată Bloomberg.

„Pentru unii (n.n.- dintre români), câştigurile acoperă doar cheltuielile esenţiale de zi cu zi, inclusiv alimente şi haine – lucru de înţeles într-o ţară a cărei condiţii de viaţă se află printre cele mai grele din UE (…) Puţini români îşi investesc profitul în active pe termen lung, cum ar fi apartamentele” mai arată sursa citată.

Contactat de Bloomberg, Florian Libocor – economistul-şef al BRD Groupe Societe Generale SA din Bucureşti – a declarat că oamenii se comportă ca şi cum facilităţile acordate de guvern vor continua pe termen nelimitat. „Cetăţenii nu au acumulat avere în ultimii ani. Şi-au crescut gradul de îndatorare pe baza aşteptărilor pozitive. Mulţi oameni nu au aşteptat nici măcar să vadă dacă promisiunile se materializează şi au consumat mai mult, dar au acumulat şi alte datorii. La un moment dat, o corecţie este inevitabilă”, a spus Libocor.

„UE estimează că economia României va creşte cu 4,4% în 2018 după ce în 2017 a depăşit creşterile celorlalte ţări din blocul comunitar. Dar apar primele semne ale unei presiuni asupra cetăţenilor: inflaţia s-a apropiat de 4% în decembrie, iar banca centrală a început deja să majoreze ratele dobânzilor, care fuseseră blocate la un nivel minim record începând cu anul 2015. S-ar putea să fie deja prea târziu să economisească suficienţi bani pentru a amortiza o eventuală lovitură”, mai arată Bloomberg.

Tags: , , , ,
masini_trafic

Harta de zgomot în Cluj. România, pe locul 5 în UE la populația deranjată de trafic

România se află pe locul 5 în topul statelor membre ale UE unde populația este deranjată de zgomotul produs de traficul rutier și  de cel venit de la vecini. Circa 20% din populație semnalează această problemă, potrivit celor mai recente date Eurostat, aferente anului 2016. La nivelul UE, aproape 18% din populație suferă din cauza zgomotului produs de traficul rutier și de cel venit de la vecini.

Cea mai mare problemă la acest capitol poate fi observată în Malta unde un sfert din populație semnalează disconfortul produs de zgomot. Malta este urmată în clasament de Grecia, Olanda și Portugalia. La polul opus se află Irlanda, Croația și Bulgaria.

Traficul rutier, una dintre principalele surse ale poluării fonice din România

Zgomotul produs de traficul rutier este, alături de traficul feroviar, aerian și de zgomotul industrial, una dintre sursele poluării fonice din România. Potrivit hărții strategice de zgomot pentru traficul rutier din Cluj-Napoca, 129.000 de persoane sunt expuse în 24 de ore la un nivel de zgomot de peste 60 de dB.

harta-zgomot-cluj

Mai multe AICI! 

Tags: , , , , ,
25443079_1517110798402530_4779777800848482940_n

80 de milioane, bani de la UE, pentru drumurile Clujului

Luni, 18 decembrie 2017, Consiliul Județean Cluj a încheiat trei contracte de finanțare europeană care vizează reabilitarea și modernizarea unor drumuri județene.

Considerate a fi de importanță regională și cunoscute sub denumirile de Drumul Apuseni și Drumul Bistriței, drumurile județene în cauză au o importanță strategică din punct de vedere turistic și leagă județul Cluj de județele limitrofe. Contractele de finanțare au fost semnate la București de către vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Marius Mînzat.

Drumurile județene ce fac obiectul contractelor semnate astăzi fac parte din Traseul Regional Transilvania de Nord care asigură conectivitatea cu rețeaua europeană de transport TEN-T și vor beneficia de finanțare europeană nerambursabilă în cuantum total de 357.072.099,96 lei prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020. La această sumă se adaugă contribuția Consiliului Județean Cluj de 8.854.673,4 lei. În lungime totală de 98,97 km, aceste drumuri județene traversează și deservesc nu mai puțin de 12 comune, respectiv Poieni, Săcuieu, Bonțida, Borșa, Vultureni, Așchileu, Țaga, Căianu, Pălatca, Geaca, Jucu și Căianu.

„Este o mare reușită pentru județul Cluj întrucât vorbim de nu mai puțin de 80 de milioane de euro, bani europeni, ce vor fi folosiți la reabilitarea în profunzime a aproximativ 100 de km de drumuri județene. Mă bucur că la finalul a aproape doi ani de eforturi intense și după depășirea a numeroase obstacole, legate în special de intabularea drumurilor, am obținut această finanțare extrem de consistentă. În acest fel, economisind banii pe care altfel ar fi trebuit să îi cheltuim din bugetul județului, vom putea aloca sume suplimentare continuării marilor proiecte de dezvoltare a județului și demarării unora noi“ a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

Urmare a obținerii finanțării europene, o parte a drumurilor județene care inițial urmau să fie reabilitate cu bani proveniți din creditul de 50 de milioane de euro contractat de Consiliul Județean vor beneficia de finanțare europeană nerambursabilă. În consecință, noi sectoare de drumuri județene vor putea fi incluse în lista celor care vor beneficia de lucrări de reabilitare și modernizare.

În ceea ce privește Traseul Regional Transilvania Nord, Drumul Apuseni, Proiectul 1 vizează două tronsoane de drumuri județene, și anume DJ 108K de la km. 26+455 la km. 29+495 și DJ 764B de la km. 0+000 la km. 22+164,500, în lungime totală de 25,2 km.
Proiectul 2 din cadrul Traseului Regional Transilvania Nord, Drumul Bistriței, cuprinde DJ 109 de la km. 0+000 la km 31+976, care se întinde pe circa 31,98 km, în timp ce Proiectul 3, parte a aceluiași traseu, vizează trei sectoare de drumuri județene, respectiv DJ 172A de la km. 33+000 la km. 39+452, DJ 161G de la km. 0+000 la km. 18+406 și DJ 161 de la km. 0+000 la km. 16+933,100, cu o lungime totală de 41,79 km.

Tags: , , , ,
1396269005_targuldecariereinitmartie2014cluj2

Fonduri UE de 550 de milioane de euro pentru angajatorii de șomeri și tineri

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a lansat mai multe ghiduri privind accesarea fondurilor europene în valoare totală de 550 de milioane de euro pentru firmele care vor să angajeze șomeri și tineri, în special din mediul rural, a declarat, luni, secretarul de stat în MDRAPFE Mihaela Toader, la conferința “Criza forței de muncă în construcții – provocări și soluții”, organizată de ziarul Bursa.

“Pe piața forței de muncă, oferim o mare parte de finanțare. Vineri au fost lansate la finanțare, au fost deja la consultare publică, o serie de ghiduri care vizează sprijinirea forței de muncă prin servicii de formare profesională, certificare a competențelor și prime de mobilitate, prime de stabilitate, subvenții pentru angajatorii care angajează șomeri de lungă durată, în special din mediul rural, precum și tineri, apeluri deschise în valoare totală de 550 de milioane de euro. Sperăm ca antreprenorii să se bucure de această finanțare, pentru că încercăm să preluăm o parte din costurile cu ucenicia, cu angajarea sau cu mobilitatea pentru o parte din cei care angajează șomeri”, a spus Toader.

Ea a adăugat că acestea sunt scheme de granturi, iar contribuția privată este mică, sub 5%, deci nu există o povară administrativă pentru firme. Aceste apeluri sunt deschise până în luna ianuarie.

“Prin urmare, vă rugăm să vă uitați dacă acolo găsiți resursele necesare să antrenați această mare masă de șomeri și inactivi. Mediul rural în România este afectat de mai multe condiții greu de abordat. Pe de o parte ai lipsa diversificării, cei de acolo nu au unde să se angajeze, ai lipsa de formare și mai sunt cei care își desfășoară activitatea în propria gospodărie. Aceștia nu figurează în înregistrările ANOFM sau ale Ministerului Muncii, nu le cunoaștem nivelul de calificare, nu știm profilul pe care îl au sau la ce ar putea ei să fie buni, pentru că sunt convinsă că orice om poate să fie bun la ceva”, a continuat secretarul de stat.

Tags: , , , ,
apartam imobiliare

România, țara cu cei mai mulți proprietari de locuințe din UE

România este pe primul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al procentajului populației care trăiește în locuințe proprietate personală, 96% în 2016, cu mult peste media din UE, de 69,3%, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Anul trecut, în fiecare stat membru al UE erau mai mulți proprietari de locuințe decât chiriași. Cel mai ridicat procentaj de cetățeni care trăiesc în locuințe proprietate personală se înregistra în 2016 în România (96%), Lituania (90,3%), Croația (90,1%), Slovacia (89,5%) și Ungaria (86,3%), iar cel mai redus în Germania (51,7%), Austria (55%), Danemarca (62%), Marea Britanie (63,4%), Franța (64,9%) și Suedia (65,2%).

Doar 4% dintre locuitorii României aveau anul trecut statut de chiriași, mult sub media din UE, de 30,7%. Comparativ, 48,3% dintre germani și 45% dintre austrieci erau chiriași.

În 2016, mai mult de jumătate din populația UE (57,5%) locuia în case și 41,8% în apartamente.

În majoritatea statelor membre, cea mai mare parte a populației locuia anul trecut în case, cel mai ridicat procentaj fiind consemnat în Irlanda (92,5% în 2015), Marea Britanie (84,8%), Croația (79,8%), Belgia (77,7%) și Olanda (76,2%). În zece țări membre, apartamentele erau principalul tip de locuință, în special în Spania și Letonia (în ambele 66,1% din populație trăia în apartamente în 2016), Estonia (62%), Lituania (58,2%), Germania și Grecia (ambele cu 57,1%).

În România, 63,7% din populație locuia anul trecut în case, în timp ce 36,3% erau în apartamente.

Tags: , , , ,
zona-euro

România nu va adera la zona euro până nu finalizează reformele structurale la care s-a angajat

Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, a declarat, duminică, la Alba Iulia, că România s-a angajat la îndeplinirea unor reforme structurale extrem de importante şi nu se va putea vorbi de aderarea ţării noastre la zona euro până ce aceste reforme nu vor fi îndeplinite.

„Ceea ce este important din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, este ca înainte de a stabili data ţintă este foarte important de stabilit toţi paşii care trebuie să se întâmple până când România poate să adere. Ei sunt cunoscuţi şi printre primii paşi sunt nişte reforme structurale extrem de importante la care România s-a angajat dar pe care nu le-a finalizat şi nu putem vorbi de aderare înainte de finalizarea acestor reforme structurare. În acelaşi timp întreaga zonă euro este într-un mare proces de reformă şi este important pentru ţările care nu sunt state în zona euro, precum România, să participe la acest proces de reformare pentru că atunci vor avea un cuvânt de spus la felul în care va arăta această zonă euro atunci când România va fi pe deplin stat membru” a spus Angela Cristea.

Ea a adăugat că în tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană nu există o dată limită pentru aderarea la zona euro, iar acest lucru se va întâmpla când ţara va fi pregătită.

„Nu avem în tratatul de aderare  obligaţii de aderare la moneda euro. Nu am stabilit o dată limită pentru că este foarte important atât pentru România cât şi pentru restul zonei euro ca aderarea la această zonă să se facă atunci când statul este pregătit, când mediul de afaceri este pregătit pentru această aderare pentru că vorbim nu numai de criterii nominale ci mai ales de criterii reale. Şi când spunem reale ne referim la nivelul de trai spre exemplu. În cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană nivelul de trai a crescut destul de mult, România a recuperat într-o mare măsură decalajele faţă de media europeană” a mai spus Cristea.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat, duminică, la Alba Iulia, împreună cu şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România la o conferinţă în care au dialogat cu cetăţenii despre politicile europene.

Tags: , , , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
bere_metru

România, al nouălea producător de bere din UE

Anul trecut o cantitate de 39 de miliarde de litri de bere conținând alcool a fost produsă în Uniunea Europeană, cu 400 de milioane de litri mai mult decât în 2015, la care se adaugă 900 milioane de litri de bere fără alcool sau cu un conținut de alcool mai mic de 0,5%, iar România s-a situat pe locul nouă în topul celor mai importanți producători de bere din UE, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Cu o producție de 8,31 miliarde litri (21% din producția totală a UE), Germania a fost principalul producător în 2016, când una din cinci beri conținând alcool produsă în UE a venit din Germania. Urmează în ordine, Marea Britanie (5,14 miliarde litri), Polonia (4,04 miliarde litri), Spania (3,70 miliarde litri), Olanda (2,64 miliarde litri), Belgia (2,29 miliarde litri), Franța (1,88 miliarde litri), Cehia (1,86 miliarde litri) și România (1,76 miliarde litri).

În ceea ce privește marii exportatori de bere din UE, pe prima poziție este Olanda cu 1,9 miliarde litri de bere conținând alcool exportați în 2016, urmată de Germania (1,7 miliarde litri), Belgia (1,5 miliarde litri), Franța (700 milioane litri) și Marea Britanie (600 milioane litri).

SUA au fost principala destinație pentru exporturile de bere ale statelor UE către țările din afara blocului comunitar (1,1 miliarde litri de bere conținând alcool fiind exportați în 2016, sau 34% din exporturile totale extracomunitare de bere), urmate de China (525 milioane litri), Canada (202 milioane litri ), Coreea de Sud (117 milioane litri), Elveția (113 milioane litri) și Taiwan (101 milioane litri).

Când vine vorba de importurile de bere în UE, preferată este berea din Mexic cu 179,5 milioane litri sau aproape jumătate din toate importurile de bere din afara UE înregistrate în 2016, urmată de berea din Serbia (46,9 milioane litri), SUA (36,5 milioane litri), Belarus (20,6 milioane litri), China (16,4 milioane litri) și Rusia (11,6 milioane litri).

Tags: , , ,
mituri-si-adevaruri-inghetata-1

România este al 10-lea producător de înghețată din UE

România a fost al 10-lea producător de înghețată din Uniunea Europeană (UE) în 2016, cu o producție de 44,4 milioane litri, fiind responsabilă pentru aproximativ 1,4% din producția totală a UE de 3,211 miliarde de litri, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

În rândul statelor membre, cel mai mare producător de înghețată din UE este Italia cu o producție de 595 milioane litri în 2016, sau 19% din producția totală a UE, urmată de Germania cu 515 milioane litri sau 16% din producția UE și Franța cu 454 milioane litri sau 14%. Pe locurile următoare se situează, în ordine, Spania, Polonia, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Norvegia

(membră AELS) și România.

În urma României se situează țări precum Cehia, Ungaria, Grecia, Finlanda, Bulgaria și Danemarca.

Tags: , , ,
autostrada

România a atras doar 7% din fondurile UE pentru infrastructură cheltuite în Europa Centrală şi de Est

Cu toate că România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din UE în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii, conform Potrivit Indexului Competitivităţii Globale publicat de Forumul Economic Mondial, am atras doar 7% din suma cheltuită în ECE din fondurile UE pentru infrastructură.

Ţările din Europa Centrală şi de Est reprezintă 28% din teritoriul Uniunii Europene, 22% din populaţia acesteia, dar numai 10% din PIB-ul UE.

Iar una dintre principalele provocări cu care se confruntă regiunea în prezent este să găsească surse de finanţare pentru proiectele de infrastructură de transport. Mai mult de 80 de miliarde de euro au fost investite în regiune în exerciţiul financiar european 2007-2013 din fonduri structurale şi de coeziune, se arată într-un comunicat al PwC.

Însă necesarul de finanţare a investiţiilor în infrastructură rămâne foarte ridicat, regiunea având nevoie de 615 miliarde de euro până în 2025. Modalităţile de impulsionare a investiţiilor în infrastructură în Europa Centrală şi de Est (ECE) sunt prezentate pe larg într-un nou raport realizat de PwC şi de Atlantic Council intitulat The road ahead – CEE transport infrastructure dynamics.

Raportul prezintă starea actuală a infrastructurii în regiunea ECE şi detaliază care sunt acum principalele obstacole pentru îmbunătăţirea infrastructurii în regiune – analizând politicile sectoriale, dificultăţile de reglementare şi de finanţare, înaintând totodată o serie de recomandări pentru accelerarea investiţiilor.

„În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani, la nivelul ţărilor din regiune există în continuare un deficit de investiţii în infrastructura de transport. Este clar însă că necesarul de finanţare a acestor lucrări de infrastructură depăşeşte posibilităţile actuale ale bugetelor naţionale ale ţărilor din regiune, implicit şi pe cel al României. Tocmai de aceea trebuie căutate resurse financiare suplimentare în sectorul privat, prin punerea în aplicare a unei legislaţii viabile privind Parteneriatele Public-Privat. Din păcate, deşi în România avem bazele unei astfel de legislaţii, acesteia îi lipsesc normele de aplicare, nefiind funcţională la acest moment”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

„Având în vedere această nevoie de investiţii în infrastructură, ne aşteptăm ca sectorul construcţiilor din ECE să crească cu un ritm anual de 3,1%, depăşind astfel ritmul de creştere din ţările din Europa Occidentală în următorii cinci ani.”, a precizat Sorin Petre, Partener, Servicii de Evaluare şi Analiză Economică, PwC România, care este specializat, printre altele, în analiza economică a marilor proiecte de investiţii.

„România îndeosebi are nevoie de investiţii masive pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport. Potrivit Indexului Competitivităţii Globale publicat de Forumul Economic Mondial, România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii, de 3,61, în vreme ce media ţărilor UE 15 este de 5,65, iar media statelor din ECE este de 4.02. În exerciţiul financiar european 2007-2013, din totalul de 82 de miliarde de euro de fonduri structurale şi de coeziune investite în regiune în proiectele de infrastructură de transport, România a atras mai puţin de 7%, în vreme ce Polonia a folosit peste 30% din această sumă”, a adăugat Ruxandra Chiriţă, Director, Servicii de Consultanţă pentru Sectorul Public, implicată de-a lungul timpului în numeroase proiecte ample de investiţii din sectorul public.

După decenii de lipsă de investiţii, regiunea Europei Centrale şi de Est a făcut progrese fără precedent în îmbunătăţirea infrastructurii în ultimii ani: peste 5.600 de kilometri de autostradă fiind construiţi în ultimii 20 de ani.

Acest lucru s-a datorat în bună măsură finanţărilor europene: peste 150 de miliarde de euro din fondurile structurale au fost utilizate în această perioadă în regiune, la care s-au adăugat facilităţi adiţionale precum Connecting Europe sau finanţările oferite de Banca Europeană de Investiţii.

În plus, investitorii privaţi au investit miliarde de euro în proiecte de transport cheie în Polonia, Slovacia, Ungaria şi Croaţia.

Autorii raportului PwC şi Atlantic Council subliniază faptul că deşi investitorii rămân interesaţi de astfel de oportunităţi în regiune, aceştia se aşteaptă la proiecte bine documentate şi cu un profil echilibrat de risc şi profitabilitate. Atingerea acestui echilibru între risc şi rentabilitate va fi esenţială pentru a menţine fluxul de investiţii private în regiune.

Raportul analizează în detaliu cele cinci coridoare de transport care se aşteaptă să joace un rol esenţial în conectarea regiunii Europei Centrale şi de Est de restul ţărilor UE (Marea Nordului – Baltica, Marea Baltică – Marea Adriatică, coridorul Rin – Dunăre, coridorul Orient-Est Med şi coridorul mediteranean). Este nevoie de cel puţin 384 de miliarde de euro pentru finanţarea a peste 2000 de proiecte pentru finalizarea acestor cinci coridoare de transport.

Potrivit raportului, una dintre provocările cruciale în regiunea ECE este aceea de a construi un proces eficient de finanţare a proiectelor de infrastructură de transport care să reducă decalajul de dezvoltare între estul şi vestul Uniunii Europene. Cetăţeanul mediu din vechile State Membre ale Uniunii Europene are la dispoziţie de două ori mai mulţi kilometri de autostradă per capita decât cel din noile state membre.

Pe baza experienţei PwC în gestionarea unor astfel de proiecte în ECE, dar şi a discuţiilor cu diferiţi actori relevanţi din domeniu, raportul propune şase recomandări pentru a aduce infrastructura de transport din regiune la nivelul necesar pentru a susţine ambiţiile de creştere ale ţărilor din ECE: consens politic, coordonare la nivel regional, prioritizarea proiectelor, mobilizarea resurselor financiare din sectorul privat pentru a depăşi dificultăţile de finanţare, îmbunătăţirea eficienţei proiectelor de investiţii existente şi monitorizarea constantă a lecţiilor învăţate.

Cum va arăta infrastructura de transport din regiune în viitor? Raportul îndrăzneşte să afirme că 75% din infrastructura din 2050 nu există în prezent în ţările din regiune – noile tehnologii vor avea un impact nu doar asupra modului în care este proiectată, construită şi operată infrastructura de transport, dar şi asupra cererii privind serviciile de transport. Acest lucru sugerează că o abordare regională a problemelor dezvoltării infrastructurii de transport ar fi mult mai eficientă şi ar maximiza şansele de succes, tocmai de aceea iniţiative regionale, aşa cum este nou lansata Iniţiativă a celor Trei Mări, pot juca un rol cheie.

 

Tags: , , ,
brexit

Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să introducă taxe comunitare după Brexit

Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare introducerea unor taxe comunitare pentru a majora bugetul şi a acoperi deficitul financiar anual de peste 10 miliarde de euro creat de Brexit, informează Bloomberg, făcând trimitere la documentul publicat miercuri, 28 iunie, de Comisia Europeană.

Deşi retragerea Marii Britanii din blocul comunitar va însemna pierderea unui important partener şi contribuitor la finanţarea programelor şi politicilor Uniunii Europene, Brexitul va înlătura câteva obstacole din calea sectorului de venit al bugetului UE, potrivit Comisiei Europene.

Prin Documentul de reflecţie al Comisiei privind viitorul finanţelor UE se cere statelor membre să examineze modul în care pot fi îmbunătăţite propriile resurse, care, în prezent, sunt reprezentate de impozitul asupra taxelor din vânzări, de taxele vamale şi de transferurile de la bugetele celor 28 de state membre.

Marea Britanie asigură 12 miliarde de euro la bugetul blocului comunitar.

Tags: , , ,
steaguri-UE

România are în UE statut de inovator modest. Performanţa în inovaţie a scăzut dramatic în ultimii ani

România şi Bulgaria sunt singurele ţări din Uniunea Europeană care au statutul de inovator modest, performanţa României în materie de inovaţie scăzând cu 14,1% în 2016, comparativ cu 2010, potrivit celui mai recent tablou de bord privind inovarea, publicat marţi, de Comisia Europeană.

În ultimii şase ani, performanţa României în materie de inovaţie a scăzut cu 14,1%, de la 47,9% în raport cu media performanţei Uniunii Europene în 2010, la 33,8%,în 2016.

Punctele forte ale sistemului de inovaţie românesc sunt reprezentate de mediul prietenos cu inovarea, vânzările şi resursele umane, în timp ce punctele slabe se remarcă la capitolele investiţiile firmelor, finanţe şi suport.

Sectorul de finanţe şi suport a înregistrat o scădere de 34,6%, de la 52,6%, în 2010, la 18,1%, în 2016 în raport cu media Uniunea Europeană (UE).

Investiţiile firmelor au scăzut cu 52,3%, ajungând la 18,1% faţă de media UE în 2016. Cea mai mare scădere au înregistrat-o cheltuielile pentru inovare care nu sunt alocate cercetării şi dezvoltării, de 188,1%, atingând nivelul de 21,3%.

Un alt punct slab este reprezentat de cofinanţarea cheltuielilor publice de cercetare şi dezvoltare de către mediul privat, care a scăzut în şase ani cu peste 36%.

La capitolul inovatori, România a atins nivelul zero, de la 38,5% din media UE, în 2010.

Domeniul de resurse umane a raportat, anul trecut, o creştere de peste 7%, comparativ cu 2010.

Tags: , , ,
Harta 3D a Romaniei

România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru din 2017

România a înregistrat cea mai mare creştere a Produsului Intern Brut (PIB) din Uniunea Europeană în primul trimestru din 2017, comparativ cu trimestrul anterior şi cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui raport Eurostat publicat joi.

În primele trei luni din 2017 faţă de aceeaşi perioadă din 2016, România a înregistrat a creştere a PIB-ului de 5,6%, fiind urmată de Slovenia (5%), Letonia şi Estonia (4%).

Comparativ cu trimestrul anterior, în primul trimestru de anul acesta, România a avut cea mai mare creştere economică dintre statele membre ale Uniunii Europene, de 1,7%, fiind urmată de Letonia (1,6%), Slovenia (1,5%) şi Lituania (1,4%), în timp ce Marea Britanie (0,2%) a raportat cea mai mică creştere.

PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,6% atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, în primele trei luni din 2017, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit estimărilor publicate de Eurostat. În trimestrul anterior, PIB-ul a crescut cu 0,5%, respectiv 0,6%.

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut, în primele trei luni de anul acesta PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 1,9% în zona euro şi cu 2,1% în Uniunea Europeană (UE), după creşterile de 1,8% şi 2% din trimestrul anterior.

În primul trimestru din 2017, cheltuielile de consum finale ale gospodăriilor au crescut cu 0,3% în zona euro şi cu 0,4% în UE. Exporturile au crescut cu 1,2% în zona euro şi cu 1% în UE. Importurile au crescut cu 1,3% în zona euro şi cu 1,7% în UE.

Tags: , , , ,
Harta 3D a Romaniei

România este pe locul patru în Europa, după numărul de locuri de muncă generate de investițiile străine directe

România ocupă locul patru în Europa în clasamentul țărilor cu cel mai mare număr de locuri de muncă nou create prin investiții străine directe în 2016, conform ediţiei din 2017 a barometrului EY European attractiveness survey. Anul trecut, România a atras 132 de proiecte de investiții străine directe (în creștere de 32% față de anul precedent) care au generat 17.545 de noi locuri de muncă.

Untitled

Marea Britanie este în fruntea clasamentului cu peste 43.000 de noi locuri de muncă, urmată de Polonia (cu 22.000) și de Germania, care a avut aproape 20.000 de noi locuri de muncă generate prin proiecte ISD.

În privința numărului de proiecte de investiții atrase în 2016, România se situează la mică distanță înaintea Cehiei și Ungariei în zona Europei Centrale și de Est și pe poziția a doisprezecea în topul general european.

Investiţiile străine directe în Europa

Investiţiile străine directe (ISD) în Europa au atins un nivel record în 2016, cu 5.845 de noi proiecte înregistrate (o creştere de 15% față de anul precedent). Acest fapt a dus la crearea unui număr de de aproape 260.000 locuri noi de muncă (o creştere de 19%).

Marea Britanie (1.100 proiecte), Germania (1.063 proiecte) şi Franţa (aproape 800 proiecte) au fost principalele trei destinaţii europene pentru investiții în 2016, care au atras mai bine de jumătate (51%) din investiţiile străine directe. Spania şi-a consolidat poziţia a patra, în timp ce Polonia a urcat o poziţie în clasamentul ISD, devenind prima ţară din Europa Centrală care a intrat în primele cinci destinaţii de investiţii. România este pe locul 12 (cu132 proiecte, în creștere cu 35% față de 2015).

Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România, spune:

“În 2016, preocupările de natură geopolitică au fost prioritare pentru consiliile de administraţie, dar  s-au continuat investițiile în cea mai mare piaţă unică din lume, unde PIB-ul Zonei Euro l-a depășit pe cel al Statelor Unite pentru prima dată după criza financiară din 2008. Creşterea lentă a multor pieţe emergente din 2016 pare să fi contribuit la atractivitatea europeană, iar investitorii globali văd forţa de muncă din Europa ca pe un activ foarte important. Robotica și inteligența artificială au contribuit, de asemenea, la consolidarea principalelor sectoare tradiționale de producție și de servicii de business din Europa.”

Din rândul primelor trei destinaţii pentru investiții, Franţa a cunoscut cea mai mare creştere, cu 30% mai multe proiecte faţă de anul precedent. Ea a fost urmată de Germania (creştere de 12%) şi Marea Britanie (creştere de 7%). Cu cele 1.063 de proiecte înregistrate, Germania şi-a întărit atacul la prima poziţie din clasament, deţinută de multă vreme de Marea Britanie în topul european al destinaţiilor ISD.

Doar Olanda (-5%), Belgia (-5%) şi Elveţia (-2%) au înregistrat creşteri globale negative, fapt ce marchează o încetinire faţă de 2015, când toate au înregistrat creşteri pozitive.

În ciuda unui an 2016 pozitiv pentru ISD în Europa – o regiune cu peste 500 milioane de consumatori şi 30 milioane de companii – provocările geopolitice şi macroeconomice au avut impact, pe termen scurt, asupra sentimentului privind investiţiile. Dintre cei 505 executivi de la nivel global intervievaţi în luna martie a acestui an, doar 28% intenţionează să-şi extindă operaţiunile europene în anul următor, ceea ce înseamnă o scădere de patru puncte procentuale faţă de nivelul de 32% din 2015.

Cu toate acestea, încrederea investitorilor în perspectivele europene pe termen mai lung a crescut semnificativ, dacă se ia în calcul procentul investitorilor care se aşteaptă la revenirea către o creştere economică stabilă, după cel puţin cinci ani de stagnare, procent care a ajuns la 56% faţă de 45% în 2015.

Companiile americane sunt cel mai mare investitor în Europa

Cu un număr de 1.310 proiecte ISD, companiile americane reprezintă cel mai mare bloc de investitori în Europa, cumulând 22% din toate proiectele ISD europene în 2016. Proiectele ISD din Statele Unite au crescut în 2016 cu 10% faţă de anul anterior.

Cele mai multe investiţii străine directe în Europa au provenit, însă, din fluxuri intra-europene de ISD, care au crescut cu 18% în 2016. Germania și-a consolidat poziția de principal investitor transfrontalier, lansând 651 de proiecte în 2016 – cu 25% mai mult față de anul precedent. După Germania, primii cinci investitori intra-europeni, după numărul de proiecte ISD, au fost Franţa, Marea Britanie, Elveţia şi Italia.

Oraşele rămân atractive, în ciuda deteriorării sentimentului privind investiţiile

Zona metropolitană londoneză se situează pe primul loc în clasamentul zonelor urbane după numărul de proiecte ISD din 2016 – atrăgând 40% din proiectele ISD din Marea Britanie. Este urmată de zona metropolitană pariziană.

Se înregistrează o creştere a atractivităţii zonelor germane Dusseldorf şi Oberbayern (Munchen), care au ocupat poziţiile trei şi patru, în timp ce regiunea spaniolă Catalonia (Barcelona) a urcat o poziţie, pe locul cinci, cu o creştere anuală de 5%.

În privința sentimentului legat de investiţii, Londra şi-a păstrat poziţia de cel mai atractiv oraş european. Paris şi Berlin au fost clasificate de investitori pe locurile doi şi trei drept cele mai atractive destinaţii pentru investiţii – deşi atractivitatea lor a scăzut comparativ cu anul anterior în favoarea altor oraşe europene, printre care Frankfurt, Munchen şi Amsterdam.

Analiza pe sectoare

Sectoarele de software şi servicii pentru afaceri au atras împreună un sfert din proiectele ISD în 2016, fapt care subliniază transformarea digitală a Europei. Producţia software a atras cele mai multe investiții străine directe în Europa în 2016, generând 780 de proiecte – o creştere de 12%.

Serviciile pentru afaceri au urmat pe locul al doilea, cu un număr în creștere de proiecte, de 47% în 2016. Această creştere a fost alimentată de puternica activitate înregistrată în Marea Britanie, Franţa şi Spania. Irlanda şi Olanda s-au remarcat și ele prin creşteri impresionante ale numărului de proiecte ISD în servicii pentru afaceri, de 343%, respectiv 133%.

Sectorul de producţie european a atras peste 1.500 de proiecte ISD în 2016 – o creştere anuală de 6%, față de 29% din proiectele ISD (1.455) şi 53% din noile locuri de muncă în 2015.

Regiunea CEE se poziţionează din ce în ce mai mult ca “atelierul de producţie” al Europei. În 2016, regiunea CEE şi-a asigurat 755 de proiecte, marcând o creştere de 15% şi o cotă globală de 49% din totalul proiectelor ISD europene de producţie – în creştere faţă de 45% în 2015.

Activităţile de vânzări şi marketing au atras 46% din toate proiectele ISD în 2016, în creştere faţă de 41% în 2015. Este de remarcat faptul că firmele care au inițiat proiecte de investiții străine directe în afara Europei au cumulat 45% din proiectele ISD din vânzări şi marketing.

Privind înainte: viitorul Europei se bazează pe talent şi inovare

Întrebaţi despre impactul pe care l-ar putea avea Brexitul asupra operaţiunilor companiilor lor, 80% dintre investitorii stabiliţi în Europa au declarat că nu au planuri de schimbare sau de relocare. Cu toate acestea, au subliniat că au unele îngrijorări legate de posibilele consecinţe fiscale, administrative şi de reglementare. Fără să nege incertitudinea legată de climatul geopolitic curent, 65% dintre investitorii intervievaţi au încredere în viitorul Uniunii Europene.

Datele arată că libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului şi a forţei de muncă pe cuprinsul celor 28 de state membre continuă să ofere un mediu suficient de atractiv în care afacerile să se dezvolte, se se adapteze şi să investească – generând astfel profit și noi locuri de muncă.

Educaţia şi urgența îmbunătăţirii abilităţilor profesionale din Europa sunt principalele motive pentru care investitorii acționează în regiune (37%, în creştere faţă de 29% în 2015), urmate de necesitatea de a susține sectorul high-tech şi inovaţia (34%).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tags: , , , , ,
zona-euro

BNR a calculat averea românilor. De peste zece ori mai mică decât cea a unui european din zona euro

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor, cu toate că tendinţa a fost descendentă faţă de anii de boom economic.

Fiecare român are în medie o avu­ţie netă de aproximativ 11.000 de euro, de peste zece ori mai mică decât un european din zona euro, în timp ce datoria pe persoană ajun­ge în România la circa 1.400 de euro, po­trivit datelor BNR din Raportul asupra sta­bilităţii financiare 2017.

Potrivit Ziarului Financiar, avuţia netă a populaţiei a continuat ten­din­ţa ascendentă începută în anul 2012, iar în pe­rioada septembrie 2015-septembrie 2016 a avan­­sat cu 9%, până la peste 1.000 mld. lei (cir­ca 220 mld. euro). Saltul avuţiei a fost deter­mi­nat în principal de creşterea acti­ve­lor nefinan­cia­re, cu peste 11%. În 2015, avu­ţia netă a popu­laţiei crescuse cu 7,1% faţă de anul anterior.

Activele financiare nete, calculate ca diferenţă între activele financiare şi pasivele financiare (datorii), au urcat în ultimii ani de aproximativ trei ori, de la 126 miliarde lei în 2009. Activele nefinanciare au avut o con­tri­bu­ţie importantă la dinamica pozitivă a ave­rii ne­te, valoarea acestora crescând cu 11,3% în pe­rioa­da analizată, susţin specialiştii de la BNR.

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor, cu toate că tendinţa a fost descen­dentă faţă de anii de boom economic, scăderea fiind determinată de ajustările de preţ înregistrate în anii de criză.

Nivelul activelor imobiliare ale populaţiei era anul trecut de aproximativ 700 miliarde lei. În 2009, nivelul depăşea 700 miliarde lei, iar în 2007, activele imobiliare ale populaţiei urcaseră la un maxim de 948 miliarde lei.

Citeşte continuarea pe ZF.ro

Tags: , , , ,