Tag Archives: turisti

salina pro

Clujul, între judeţele preferate de turişti

Județele Hunedoara și Cluj au atras anul trecut peste 1 million de turiști, atât români cât și străini. Cele mai vizitate obiective turistice din zonă au fostă Salina Turda (Cluj), Castelul Corvinilor și Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia (Hunedoara).

Salina Turda, din județul Cluj, a fost vizitată anul trecut de 600.000 de persoane. În prezent se lucrează pentru extinderea capacității de vizitare a salinei, investiție estimată la 10 milioane de euro. În 2017, Castelul Corvinilor a fost vizitat de 333.334 de turiști, înregistrând încasări de 6,2 milioane de lei.

Cetatea dacica Sarmizegetusa Regia a fost vizitată în 2017 de 70.000 de turiști. Potrivit datelor statistice ale Consiliului Județean Hunedoara, au fost înregistrate creșteri ale veniturilor cu 300%, de la 224.000 de lei în 2016, la 670.000 de lei în 2017.

Pentru acest an, obiectivul autorităților județene este dezvoltarea activității de turism în zona cetății Sarmizegetusa Regia, intenționându-se și o creștere a veniturilor obținute până în jurul valorii de 1 milion de lei, conform Capital.ro.

Tags: , , , ,
Cluj_Napoca_turisti

Înnoptările turiştilor au crescut mai rapid în România decât în UE

Numărul înnoptărilor înregistrate anul trecut în structurile de primire turistică din Uniunea Europeană au depăşit 3,25 miliarde, în creştere cu 5,1% faţă de 2016, arată datele preliminare publicate miercuri de Eurostat.

În termeni absoluţi, Spania cu 471 milioane înnoptări, în creştere cu 3,6% comparativ cu 2016, a rămas lider în Uniunea Europeană, urmată de Franţa cu 431 milioane înnoptări, creştere de 6,6%, Italia (425 milioane înnoptări, creştere de 5,4%) şi Germania (400 milioane înnoptări, creştere de 2,7%).

Cu excepţia Luxemburgului, numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică a crescut în toate statele membre în 2017 comparativ cu 2016, cele mai mari creşteri procentuale fiind înregistrate în Letonia (12%), Slovenia (11,3%) şi Croaţia (10,6%). În România, numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică a crescut cu 6,1% până la 26,8 milioane.

La nivelul UE, în 2017 comparativ cu 2016, numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică a crescut mai rapid în cazul non-rezidenţilor (6,9%) decât în cazul rezidenţilor (3,5%). Situaţia este similară în aproape toate statele membre, inclusiv în România unde înnoptările non-rezidenţilor au crescut cu 8,9% iar cele ale rezidenţilor au crescut cu 5,5%.

Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în România înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în primele 11 luni din 2017 au crescut cu 6,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2016, până la 25,325 milioane, în timp ce sosirile au crescut cu 10,4%, până la 11,272 milioane

Tags: , , ,
00169016_large

37 milioane de euro pentru România de Revelion. Din turism

Peste 167.000 de turişti români au cheltuit în staţiunile din ţară de Revelionul 2017/2018 aproape 37 de milioane de euro, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, potrivit unei analize realizate de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). De asemenea, numărul turiştilor a înregistrat în acest an un plus de 5,5%.

“În ciuda faptului că hotelierii se aşteptau ca în acest an, de Revelion, numărul turiştilor să scadă comparativ cu anul trecut,
ţinând cont de puterea de cumpărare mai mică şi de faptul că în această perioadă n-a fost zăpadă, au avut o surpriză plăcută, pentru că staţiunile din ţară au fost cu 5,5% mai pline decât de Revelionul 2016/2017″, precizează FPTR într-un comunicat remis AGERPRES.

În opinia prim-vicepreşedintelui Federaţiei, Dragoş Răducan, România se detaşează de la an la an ca fiind principala opţiune de vacanţă a turiştilor români.

“Fără să fi devenit, aşa cum ne dorim, de altfel, cu toţii, o destinaţie pe care străinii o iau în calcul atunci când îşi plănuiesc vacanţa de Revelion, România se detaşează de la an la an ca fiind principala opţiune de vacanţă a turiştilor români. Tarifele de cazare accesibile, mâncarea mai ieftină decât oriunde în destinaţiile concurente şi faptul că este o ţară sigură, fac ca numărul de români din staţiunile autohtone să se majoreze constant de la an la an. Cu toate acestea, vremea caldă, anormală pentru această perioadă, a scăzut cererea pentru destinaţiile de schi interne şi externe”, a declarat Dragoş Răducan.

Potrivit sursei citate, evenimentele politice, sociale, dar, mai ales, cele economice din ultima parte a acestui an nu au influenţat fluxul de turişti români şi nu au existat modificări semnificative pentru rezervările de Revelion în staţiunile din ţară, comparativ cu anul trecut, lucrurile mergând chiar mai bine per total, deşi anumite segmente au scăzut.

Datele federaţiei arată că destinaţiile cu tradiţie au fost arhipline, înregistrându-se la nivel naţional o creştere a numărului de turişti cu 5,5% faţă de anul trecut. În continuare, cel mai mare număr de locuri vândute de Revelion se înregistrează în turismul rural. Astfel, 58.000 de turişti au preferat să-şi petreacă noaptea de Revelion la pensiuni, cu 5,5% mai mult faţă de anul trecut. Datorită pachetelor consistente de servicii, în acest segment s-au înregistrat cele mai lungi sejururi, de până la cinci nopţi.

“Peste 28.000 de români au ales să petreacă sărbătorile de iarnă în staţiunile balneare, în scădere cu 3,4%, faţă de anul trecut. Scăderi s-au înregistrat şi în zonele montane, unde 36.000 de persoane au optat să-şi petreacă vacanţa de Revelion la munte, cu 5,5% mai puţin faţă de anul trecut. Motivul principal pentru aceasta involuţie a fost vrema extrem de caldă, nespecifică acestei perioade şi lipsa posibilităţilor de agrement alternativ sporturilor de iarnă”, se menţionează în comunicatul patronatului din turism.

FPTR precizează că pentru ofertele de Revelion ale hotelurilor din marile oraşe ale României au plătit peste 36.000 de persoane, în creştere cu aproximativ 3% faţă de anul anterior. Creşteri s-au înregistrat în Delta Dunării, dar şi pe Litoral, numărul turiştilor din aceste destinaţii fiind, totuşi, foarte mic.

În ceea ce priveşte tarifele percepute în perioada sărbătorilor, se constată că acestea au crescut faţă de 2017 cu o medie de 5%.

Astfel, românii au cheltuit peste 172 milioane de lei pentru achiziţionarea pachetelor de Revelion în ţară, în creştere cu 11% faţă de anul anterior. Cele mai căutate zone au fost Valea Prahovei, Poiana Braşov, Păltiniş, Rânca, Strajă, Călimăneşti, Felix şi zonele tradiţionale rurale Bran-Moieciu, Maramureş, Bucovina.

Patronatul menţionează că românii care au ales să îşi petreacă vacanţa de sărbători în străinătate au avut de ales între destinaţii de schi şi sporturi de iarnă, pachete turistice de tip city-break în oraşe europene şi destinaţii exotice îndepărtate. Chiar dacă au beneficiat de un număr mai mic de zile libere, aproape 11.000 de turişti români au apelat la agenţiile de turism pentru petrecerea Revelionului în străinătate.

În aceste condiţii, numărul celor care au petrecut sărbătorile de iarnă în alte ţări a crescut cu aproximativ 8% faţă de anul 2016, aceştia cheltuind cu 13% mai mult faţă de anul trecut. Cei mai mulţi şi-au cumpărat pachete pentru destinaţii de schi şi sporturi de iarnă în Austria, Franţa, Italia şi Bulgaria.

“Se menţine, în schimb, un interes scăzut pentru destinaţii tip city-break,  precum şi dispariţia solicitărilor pentru ţările din zona Orientului apropiat şi mijlociu, compensate de creşterea interesului pentru destinaţii îndepărtate. Au apărut destinaţii noi de Revelion în preferinţele turiştilor români, precum Bahamas, Jamaica, Australia, Africa de Sud, Dubai. S-a înregistrat un interes crescut pentru Republica Dominicană, Maldive, Singapore, Mauritius şi Thailanda”, se mai arată în comunicat.

Conform FPTR, pe finalul acestui an s-a menţinut trendul organizării pe cont propriu a vacanţelor, astfel numărul turiştilor români care îşi cumpără servicii turistice folosind sisteme de rezervări online este în continuă creştere. Aceştia rezervă în special bilete de avion şi cazări în destinaţii externe, renunţând la serviciile de masă şi agrement, specifice perioadei.

FPTR precizează că datele furnizate sunt aproximative şi au fost obţinute pe baza  estimărilor făcute de membrii FPTR şi a sondajului aplicat unui număr semnificativ de operatori din turism

Tags: , , , , ,
Cluj_Napoca_turisti

Peste două milioane de turişti străini în România. Câţi bani au cheltuit

Peste două milioane de turişti nerezidenţi au fost cazaţi în structurile de cazare turistică, cheltuielile acestora ridicându-se la 4,6 miliarde de lei, în primele nouă luni din 2017, afacerile şi conferinţele fiind principalele motive ale sejurului, potrivit datelor publicate vineri de INS.

În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017, numărul de turişti nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 2,1 milioane, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 4,67 miliarde de lei. Turiştii nerezidenţi sosiţi în România au cheltuit în medie 2.159,8 lei/persoană în primele nouă luni din 2017.

Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România, în primele nouă luni din 2017, este reprezentat de afaceri, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (58,3% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 60,4% din total.

Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în ţară l-a reprezentat călătoriile în scop particular (41,7% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (64,5%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,2%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (89,3%). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 18,8%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 12,4%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 42,5% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor, urmate de cheltuieli pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri 35,1%. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 52,9% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri au reprezentat 47,5% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 49,5% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 32,1% ṣi-au organizat singuri sejurul.

Principalul mijloc de transport utilizat de turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (77,0% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au reprezentat 12,5%, urmate de autocare şi autobuze cu 7,9%, alte mijloace ( tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 2,6%.

Numărul total de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective în trimestrul al treilea din 2017 a fost de 960.500, iar cheltuielile acestora s-au ridicat la peste două miliarde de lei.

Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România în trimestrul al treilea din 2017 l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (55,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 58,9% din total.

Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (44,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (61,7%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,3%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (93,5%). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 18,2%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 12,0%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 43,4% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor, urmate de cheltuieli pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri 35,6%. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 50,1% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 55,1% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 49,8% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 32,5% si-au organizat singuri sejurul.

Principalul mijloc de transport utilizat de turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (74,9% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au reprezentat 13,6%, urmate de autocare şi autobuze cu 8,1%, alte mijloace ( tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 3,4%.

Tags: , , ,
mancare-romaneasca

Bucate tradiționale “ca la mama acasă” pentru turişti. Din 2018

Turiștii vor putea mânca în satele românești, de la anul, bucate tradiționale gătite “ca la mama acasă”, după înființarea Punctelor Gastronomice Locale Familiale (PGLF), un proiect inițiat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) cu scopul de a ajuta la dezvoltarea comunităților și a turismului local.

“România are un specific unic prin poziționarea geografică și tradiția gastronomică de peste 2.000 de ani, fiind totodată vestită în Uniunea Europeană prin ospitalitatea nativ românească. De aceea, ANSVSA vrea să aibă o contribuție la dezvoltarea locală a comunităților, o dezvoltare pe orizontală, pe de o parte prin asigurarea unor locuri de muncă la nivel local, iar pe de altă parte prin utilizarea materiei prime autohtone. Și nu în ultimul rând va da o notă în plus de interes turismului local. Analizând împreună cu colegii, am considerat că este mai bine să le denumim Puncte Gastronomice Locale Familiale, pentru că sunt deservite în integralitate de membrii unei familii. Va fi o apropiere familiară în modul de servire, modul de preparare a mâncării în aceste puncte pentru toți cei care le vor călca pragul”, a declarat, pentru AGERPRES, președintele ANSVSA, Geronimo Brănescu.

Acesta a precizat că ANSVSA desfășoară în prezent o campanie națională referitoare la înființarea acestor puncte în satele din România, campanie care a început pe 25 octombrie și va continua până pe 30 noiembrie 2017.

“Campania are un dublu scop: pe de o parte să informăm potențialii aplicanți să dezvolte o astfel de afacere, iar pe de altă parte să preluăm informația de la aceștia pentru a avea un cadru legislativ cât se poate de acoperitor. Nu vrem să creăm întâi ordinul de funcționare și pe parcurs să îl corectăm. De asemenea, vrem să avem o bază de informare cât se poate de generoasă. La finalul campaniei vom cuantifica toate informațiile primite de la cei care vor să dezvolte o astfel de afacere, dar și de la cei care vor să guste, și le vom transpune legislativ, măsuri pe care le putem aplica și modul de intervenție. Acestea vor avea un mod de identificare specific, dar se vor regăsi și pe site-ul autorității”, a explicat șeful ANSVSA.

Deși proiectul a fost lansat relativ recent, direcțiile județene sanitar-veterinare au primit deja numeroase solicitări, întrebări, dar și idei proprii referitoare la modul de funcționare a acestor PGLF, susține președintele Autorității.

“Eu am fost oarecum uimit de intensitatea solicitărilor venite din țară și acest lucru se poate vedea prin întrebările care se regăsesc la direcțiile sanitar-veterinare județene, dar și la nivel serviciului de comunicare din cadrul Autorității. Oamenii sunt interesați, vor să afle, vor să comunice și vor să participe prin ideile proprii pe care noi le structurăm pentru definirea unui cadru legislativ cât se poate de eficient și acoperitor. Este o măsură de pionierat la nivelul țării noastre, iar dintr-un anumit unghi poate fi privită și ca o măsură de pionierat la nivelul Uniunii Europene. Încercăm să avem efecte bine gestionate și bine cuantificate, tocmai de aceea nu ne-am dat un orizont exact de timp. Important este să facem bine ceea ce facem și când începem să fim pregătiți și noi și potențialii aplicanți. Nu este foarte simplu să le definești, să le încadrezi și să le gestionezi. Dacă va fi o inițiativă de succes, poate fi un exemplu și pentru alte țări care vor să facă acest lucru”, a spus Brănescu, menționând că începutul anului 2018 este un orizont de timp fezabil pentru lansarea acestor puncte gastronomice în diferite regiuni ale țării.

Potrivit sursei citate, Punctele Gastronomice Familiale Locale își vor putea desfășura activitatea numai dacă vor funcționa într-una din formele legale juridice din România, vor fi înregistrate sanitar-veterinar, evident contra unor taxe percepute de ANSVSA și vor îndeplini condițiile minime legale.

“Gospodăriile trebuie să fie obligatoriu identificate, obligatoriu vor fi înregistrate sanitar-veterinar, obligatoriu vor fi catagrafiate de care direcțiile sanitar-veterinare județene și se vor afla în evidența lor pe toată perioada funcționării lor și vor fi obligatoriu controlate dacă respectă condițiile sanitar-veterinare și siguranța alimentelor. Aici nu este vorba de alimente procesate, ci doar de mâncare gătită, tot ceea ce se gătește într-o zi se mănâncă în acea zi. Exact ca la bunica acasă, de exemplu. Bucătăria bunicii trebuie să îndeplinească un minim standard sanitar-veterinar și ea trebuie să ne spună ce alimente a folosit, fie că sunt din ograda proprie sau cumpără carne de la măcelărie. Nu are nicio o obligație să asigure din sursă proprie alimentele, însă alimentele trebuie să vină dintr-o sursă înregistrată sau autorizată sanitar-veterinar”, a explicat Brănescu.

Șeful ANSVSA afirmă că legislația pentru funcționarea acestor puncte va fi elaborată “într-un cadru adecvat nativ românesc și fără a aduce atingere legislației europene”, dar nu exclude solicitarea unor derogări de la normele europene pentru anumite produse.

“Pe de o parte, noi încercăm să așezăm legislația într-un cadru adecvat nativ românesc, fără a aduce atingere legislației europene și fără a genera nicio formă de risc sanitar-veterinar. Prioritatea noastră este ca alimentul să fie sigur. Pe de altă parte, avem și suportul autorităților locale. Am fost plăcut surprins să văd că administrația locală este foarte dornică de a promova acest gen de întreprindere, ceea ce nu vine decât să ne dea esență de carburant pentru activitățile viitoare. Au fost primari care au spus că au două, trei puncte de interes în localitatea lor, un copac în vârstă, un monument, oamenii vin, fac o fotografie și pleacă, dar adăugând aceste puncte gastronomice poate rămân, gustă ceva tradițional, leagă prietenii, își notează traseul. În privința necesității unui acord din partea Comisiei Europene, suntem în perioada văzând și făcând, iar în funcție de presiunea dorințelor și nivelul solicitărilor vom încerca să obținem eventuale derogări de la anumite nivele de aplicabilitate ale legislației europene pe anumite segmente, pe produse și materie primă, dar despre derogări de la siguranța alimentară nici nu poate fi vorba”, a adăugat președintele ANSVSA.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul României au fost identificate 300 de produse care se pot încadra pe sistemele de calitate naționale și europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele de calitate europene.

Aproximativ 20 de produse au fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, până în 2019, respectiv Telemea de Vaideeni (județ Vâlcea), Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de știucă, Virșli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmburești, Cârnați oltenești, Mere de Voinești etc.

În prezent, România are protejate la nivel european patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP) și Telemea de Ibănești (DOP). De asemenea, alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP). Tot pentru obținerea de indicații geografice protejate se află într-un proces de verificare și nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș și Țuica Zetea de Medieșu Aurit.

Tags: , , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Clujul turistic, fruntaş în România

Cluj-Napoca îşi păstrează locul fruntaş în topul oraşelor din România cu cea mai mare creştere turistică (27,02% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut), aproape triplul mediei naţionale şi dublu faţă de ocupantul locului doi, scrie viceprimarul Dan Tarcea pe Facebook. 

În primele opt luni ale anului au sosit in Cluj-Napoca 312.889 turişti, conform datelor furnizate de unităţile hoteliere. La aceştia se adaugă turiştii care au ales alte forme de cazare, astfel încât numărul real este mult mai mare. Numărul de înnoptări în primele opt luni a fost de 587.436, înregistrând o creştere de 24,07% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Şi la Centrul de Informare Turistică s-a înregistrat o creştere record a numărului de turişti (35,55% faţă de primele opt luni ale anului 2016), la aceştia se adaugă turiştii care au beneficiat de servicii şi materiale de informare turistică la standul de promovare cu care am fost prezenţi la Sala Polivalentă, Untold şi alte evenimente din cursul anului.

Tags: , , ,
Vacanta_de_vara

Noi măsuri de protecţie a turiştilor

Membrii Guvernului au adoptat, miercuri, o ordonanţă care prevede o serie de măsuri de protecţie ale turiştilor şi impune agenţiilor de turism să ia măsuri suplimentare de garantare a serviciilor pe care le oferă.

”Agenţiile de turism care îşi desfăşoară activităţile pe teritoriul naţional, care comercializează către consumatori persoane fizice pachete de servicii turistice sau componente ale acestora, au obligaţia să asigure furnizarea serviciilor turistice sau rambursarea tuturor plăţilor efectuate de către sau pe seama turiştilor, în măsura în care respectivele servicii contractate nu sunt furnizate ca urmare a faptului că agenţia de turism se află în dificultate financiară, definită potrivit legii. În cazul în care, în contractul privind comercializarea pachetului de servicii turistice este inclus transportul de pasageri, agenţia de turism asigură şi garanţii pentru repatrierea turiştilor”, informează Guvernul.

Sistemele de garantare sunt reprezentate de scrisori de garanţie bancară, poliţe de asigurare sau alte instrumente de garantare legal constituite. Suma asigurată şi modalitatea de organizare şi funcţionare a sistemelor de garantare se stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Turismului şi Autoritatea de Supraveghere Financiară.

”În prezent, legislaţia obligă agenţiile de turism touroperatoare să încheie asigurări în caz de insolvenţă pentru o sumă asigurată de cel mult 50.000 de dolari, respectiv pentru 10.000 de dolari pentru agenţiile de turism de tip detailiste. Prin Ordonanţa adoptată astăzi de Guvernul României se actualizează măsurile contravenţionale aplicate în cazul încălcării legii de către agenţiile de turism. Astfel, se majorează cuantumul amenzii de la 5 până la 10 puncte-amendă (un punct amendă reprezintă contravaloarea unui salariu brut pe ţară garantat în plată), faţă de nivelul actual cuprins între 400 şi 1.000 de lei”,precizează sursa citată.

Actul normativ transpune în legislaţia naţională cerinţele Comisiei Europene şi are ca scop creşterea disciplinei financiare în raporturile contractuale dintre agenţiile de turism partenere, cât şi în raporturile dintre agenţiile de truism şi consumatorii finali/turişti.

Tags: , , ,
Cluj_Napoca_turisti

Câţi turişti aduce Clujul

Un milion de turişti străini s-au cazat în hotelurile din ţară în prima jumătate a acestui an, trafic în creştere cu 8,5% faţă de perioada similară a anului trecut, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

00160263_large

În hotelurile din Capitală s-au cazat 527.000 de străini în ianuarie-iunie anul acesta, faţă de 507.000 de turişti străini în aceeaşi perioadă a anului tre­cut, adică o creştere cu doar 4,5% arată cal­culele ZF.

Bucureştiul este oraşul cu cea mai dezvoltată infrastructură hotelieră, capacitatea de cazare fiind de 11.000 de camere în hoteluri, din care jumătate sunt clasificate la patru stele. Tot în Capitală sunt şi cele mai multe hoteluri de cinci stele, 11 unităţi, cu aproape 1.930 de camere şi circa 3.800 de locuri de cazare (paturi). Cu toate acestea, cea mai mare creştere a traficului de turişti străini, cu peste 40% în S1, a fost înregistrată de judeţele Hunedoara şi Tulcea, aceste judeţe ajungând la 4.000 şi respectiv 8.000 de turişti străini în primele şase luni din acest an.

Ca număr de turişti străini cazaţi în hoteluri, Braşov, Timiş, Cluj şi Sibiu sunt judeţele din ţară fruntaşe, cu un total de 207.000 de străini, în creştere cu 23% faţă de perioada similară a anului trecut.

Tags: , , ,
casabio1

Căsuţa din Transilvania care atrage turişti din toate colţurile lumii

Doi fraţi din Sîngeorz-Băi au construit o căsuţă unică, din paie, lemn şi muşchi de copac, care atrage ca un magnet turiştii din toate colţurile lumii dornici să locuiască într-un loc rustic, dar totuşi modern.

În căsuţa construită de Paul şi Cristian Axinte, oamenii pot auzi noaptea, prin pereţii construiţi din paie, greierii, iar dimineaţa păsările cum cântă. O astfel de experienţă inedită caută zeci de turişti peste hotare, dar, mai nou din România, în căsuţa desprinsă parcă din poveşti. Mică şi totuşi încăpătoare, rustică şi în acelaşi timp modernă, foarte veselă, căsuţa primeşte cu uşile deschise pe oricine vrea să-i treacă pragul.

Căsuţa de poveste are 80 de metri pătraţi este la mare căutare în rândul celor care apreciază natura şi traiul ecologic.

Ideea aceste căsuţe i-a venit lui Paul, care, în urmă cu mai bine de un deceniu, a plecat în străinătate, unde a întâlnit-o pe Ann, într-o căsuţă asemănătoare cu cea pe care a construit-o în România, s-a căsătorit şi au împreună trei copii. Cei doi tineri au hotărât să îşi amenajeze o căsuţă asemănătoare cu cea în care s-au cunoscut şi acasă, în România.

Au construită căsuţa în vârf de deal, lângă staţiunea Sîngeorz-Băi. Locuinţa a fost ridicată din baloţi de paie şi totul a durat doi ani, iar costurile au depăşit 10.000 de euro.

Pentru a şti cum să realizeze căsuţa Paul a luat cursuri în Belgia în care au învăţat cum să-şi construiască o căsuţă ecologică, din baloţie de paie. De profesie inginer, Paul a ştiut exact ce vrea de la proiect însă cu meşterii din România i-a fost foarte greu pentru că ei nu au înţeles de ce vrea cineva să îşi construiască o casă din baloţi de paie…

L-a ajutat fratele său, Cristian, care de când a aflat de proiect i-a fost alături şi, de altfel, el a rămas în România să gestioneze căsuţa şi să primească turiştii.

“A fost foarte complicat cu avizele pentru că nicicum nu am reuşit să obţinem autorizaţia de construcţie. Nimeni nu înţelegea nici cum cum o să realizăm această casă, sută la sută ecologică, fără pereţi din cărămidă şi zidărie. Nici pe cei de la mediu nu am reuşit să-i convingem să ne dea avizele decât foarte greu. Am făcut zeci de drumuri. În cele din urmă, cu chiu cu vai, după multe drumuri şi acte refăcute am reuşit şi am primit toate autorizaţiile de care am avut nevoie”, a povestit, pentru MEDIAFAX, Cristian Axinte.

Dacă cu autorizaţiile au reuşit să rezolve după numeroase drumuri la Bistriţa, cel mai complicat a fost cu găsirea meşterilor care să înţeleagă ideile lui Paul despre cum trebuie construită casa de paie. În întreaga construcţie au intrat aproximativ 400 de baloţi de paie pe care tinerii i-au presat cu cricul de la maşină pentru a-i face foarte rezistenţi.

La parter căsuţa are două dormitoare, ambele cu intrări separate iar la etaj e bucătăria şi livingul integrat.

Şemineul care asigură încălzirea casei, realizat de un sculptor celebru din zonă este şi el unul deosebit, iar scara îngustă, sculptată manual, asigură accesul de la dormitoarele amenajate la parter la livingul şi bucătăria de la etaj.

Pe acoperiş, printre muşchi şi flori aduse din străinătate te poţi relaxa în voie şi poţi admira oraşul de la înălţime.

“Am folosit cob pentru a tencui casa, care este foarte rezistent şi-mi place foarte mult ca material. Este un amestec de paie şi nisip. Este uşor să lucrezi cu paiele pentru că este un material uşor şi natural. De altfel toate materialele din casă sunt din natură – paie, copaci, acoperişul verde. Mi-a plăcut foarte mult ideea de casă alternativă, sustenabilă unde poţi să-ţi pui amprenta. Totul e ecologic. Este şi foarte rezistentă, e extrem de elastică. Înăuntru creează un aer foarte plăcut şi curat, nu ai probleme cu igrasia. Iarna menţine căldura şi vara răcoare. E un aer curat pentru că toţi pereţii respira”, poveste şi Paul Axinte care în fiecare vacanţă vine împreună cu soţia şi cei trei copii în România să petreacă câteva zile în căsuţa de poveste.

Când nu stă familia în căsuţă, Cristian Axinte o închiriază, pentru noapte petrecută aici turiştii plătesc aproximativ 40 de euro, iar pentru toată casa preţul poate ajunge şi la 100 de euro.

Turiştii nu se lasă aşteptaţi, au auzit de căsuţa din paie şi îşi fac rezervări din timp pentru a petrece câteva ore într-o oază verde

Tags: , , , , ,
UNTOLD2016_0807_062806-9246_MVA

Preşedinte FAPT: Untold şi Neversea aduc contribuţii majore pentru turismul şi imaginea României

Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică (FAPT) din România, Corina Martin, consideră că festivalurile de muzică UNTOLD şi NEVERSEA plasează România pe harta internaţională de top a evenimentelor de acest gen şi aduc contribuţii majore pentru turismul românesc.

„La UNTOLD 2016, organizatorii au înregistrat un trafic de peste 300.000 de participanţi în patru zile, iar pentru ediţia 2017 se aşteaptă un trafic de peste 320.000 de participanţi. Pentru oraşul Cluj, promovarea, încasările şi dezvoltarea au reprezentat beneficii incredibil de mari, ce nu ar fi fost câştigate altfel, chiar şi prin multe evenimente locale la un loc”, a precizat Corina Martin, miercuri, într-o declaraţie de presă.

Preşedintele FAPT consideră că şi pentru Constanţa, prima ediţie a NEVERSEA va aduce peste 150.000 de persoane, între aceştia anunţându-şi participarea şi mulţi turişti străini, preţurile reduse pentru biletele fiind „un plus pentru România”.

„Este unicul festival muzical din Europa ce se derulează pe o plajă! În plus, tarifele de acces sunt incomparabil mai mici în România, comparativ cu cele pe care se plătesc la festivaluri din Belgia, Anglia sau Olanda, ceea ce reprezintă un beneficiu major, ce trebuie valorificat în interesul promovării turistice a României”, a spus preşedintele FAPT.

În opinia acesteia, un alt beneficiu este acela că în România acest gen de festivaluri se derulează şi pe timpul nopţii, „ceea ce încă pare sa fie unic în Europa”, iar în numai câteva zile, Constanţa va urca direct în top destinaţii europene de profil.

„La fel ca şi activitatea cluburilor de noapte din Mamaia sau în general din România, cluburi în care distracţia continuă până în zori. (…) România, guvernul şi autorităţile locale, trebuie să susţină şi să încurajeze organizarea şi dezvoltarea acestui gen de evenimente, pe care câţiva investitori privaţi s-au încumetat să le organizeze şi susţină şi care transformă peste noapte imaginea şi certificatul unor oraşe, ce devin astfel capitale europene/internaţionale ale muzicii şi spectacolului”, a mai precizat Corina Martin.

Tags: , , , , ,
romania1

Străinii nu vin să viziteze România. Cu ce scop au venit cei 446.000 în primul semestru din 2017

Numărul total al turiştilor străini cazaţi în hoteluri şi pensiuni în primele trei luni ale anului a fost de 446 de mii, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 1030,7 milioane de lei, conform datelor INS. Cei mai mulţi (65,5%) au venit cu afaceri sau pentru conferinţe şi târguri.

Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România în trimestrul I 2017 l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (65,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 66,1% din total.

Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (34,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (60,4%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,7%), fiind preferată cazarea cu mic dejun inclus (89,8%). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurant.

Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 38,9% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor, urmate de cheltuieli pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri 36,4%. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 51,5% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru bilete de intrare în muzee, obiective turistice, grădini zoologice/botanice au reprezentat 50,7% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Din totalul turiştilor străini sosiţi în România, 47,5% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 34,2% si-au organizat singuri sejurul.

Principalul mijloc de transport utilizat de turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (81,1% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au reprezentat 11,4%, urmate de autocare şi autobuze cu 5,6%, alte mijloace ( tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 1,9%.

Tags: , , ,
1-mai-mare-litoral

Rusalii: Peste 130.000 de turişti au petrecut în staţiunile din ţară

Mai mult de 130.000 de turişti, dintre care 50.000 pe litoral şi 45.000 în pensiuni din întreaga ţară, au cheltuit în minivacanţa de Rusalii aproximativ 7,5 milioane de euro, potrivit unui studiu al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Anul acesta, românii s-au bucurat de cinci zile de vacanţa datorită sărbătorii de Rusalii, care a venit în continuarea weekend-ului şi a Zilei Copilului. Cu toate acestea, sejurul mediu în această perioadă a fost de numai trei zile. În această perioadă, mai mult de 130.000 de români au achiziţionat pachete turistice în ţară, atât pe litoral, cât şi în staţiunile montane sau balneare.

În aceste zile, mai mult de 50.000 de români şi-au petrecut minivacanţa de Rusalii în staţiunile de pe litoral şi au cheltuit aproximativ trei milioane de euro. Cele mai aglomerate au fost structurile e cazare din nordul litoralului – Mamaia şi Năvodari, dar foarte mulţi turişti au ajuns şi în Vama Veche. Dacă în staţiunile din sud (Saturn, Venus, Jupiter şi Neptun) au sosit mai mult familii cu copii, în cele din nord şi în Vama Veche au venit în general tineri, atraşi de distracţie şi petreceri, se arată în comunicatul FPTR.

În acest an, hotelierii au venit în întâmpinarea turiştilor cu oferte avantajoase pentru minivacanţa de Rusalii, tarifele fiind cu 30%-40% mai scăzute faţă de cele din sezon, iar pentru turiştii care au stat mai multe zile s-au aplicat tarifele din programul “Litoralul pentru toti”. Pachete turistice au fost variate, unele dintre ele au inclus toate tipurile de masă. Unii dintre turişti au achiziţionat pachete all inclusiv, alţii au preferat să mănânce la terase, putinele terase deschise. Tarifele medii au variat de la o categorie de confort la alta, începând cu 60 de lei pe noapte camera de o stea, 100 de lei camera de două stele, 150 de lei camera de trei stele şi 350 de lei camera de aptru stele.

Chiar dacă la munte s-au anunţat precipitaţii, 20.000 de români şi-au rezervat o vacanţă într-unul din hotelurile din staţiunile montane. Din estimările FPTR, aceştia au cheltuit pe vacanţă în jur de 1,2 milioane de euro. La munte, cazarea a costat între 80-500 lei de persoană. Cele mai căutate staţiuni au fost cele de pe Valea Prahovei.

Peste 45.000 de romani au preferat să meargă la pensiuni, cele din zona Bran, Moeciu, Mărginimea Sibiului fiind pe primul loc în topul solicitărilor. Pentru astfel de vacanţe, turiştii au plătit aproximatv 2,4 milioane de euro.

Staţiunile balneare au fost şi ele solicitate în această perioadă. Astfel, 15.000 de români au ales să-şi petreaca vacanţa la băi, unde au putut beneficia de programe speciale de tratament şi relaxare. La Băile Felix, trei nopţi de cazare cu mic dejun, la hotel de patru stele cu Spa, au costat 600 lei. Per total, cei 15.000 de turişti au plătit pentru vacanţă în staţiunile balneare aproape 700.000 de euro.

Românii care şi-au dorit să petreacă în natura s-au orientat spre Delta Dunării. Este vorba despre 1.500 de persoane, în special pescari pasionaţi şi turişti dornici de inedit. În ceea ce priveşte tarifele, în Delta Dunării, de exemplu, trei nopţi de cazare la un hotel de trei stele, cu mic dejun, costă 500 de lei de persoană. Din calculele FPTR, în Deltă s-au cheltuit în această perioadă aproximativ 200.000 de euro.

Studiul a fost realizat pe baza datelor furnizate de către structurile de cazare.

Tags: , , , ,
ia-oia-santorini-grecia

Cât costă vacanţa de vară 2017 în staţiunile din Europa

În funcţie de perioada aleasă, preţurile pentru un pachet de servicii care include transportul cu avionul pornesc de la 329 de euro/persoană (în Malta) şi pot depăşi o mie de euro în Grecia, în vârf de sezon la un hotel de patru stele.

Grecia, Spania şi Bulgaria sunt destinaţiile-vedetă ale acestei veri. Românii alocă un buget de aproximativ 450 de euro/persoană în acest an pentru principala vacanţă a anului şi preferă hotelurile de trei şi patru stele cu referinţe bune şi unele servicii incluse în preţ precum Wi-Fi gratuit şi micul dejun. De asemenea, pentru această vară, pentru destinaţia Turcia, am vândut cu 10% mai mult decât anul trecut, la această dată. Turcia a suferit o corecţie la tarife, ceea ce a dus la o mare creştere a cererii. Practic, preţul unei vacanţe de cinci stele cu All Inclusive în Turcia a scăzut considerabil de la 750 de euro la 550 de euro”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Cosmin Marinof, director naţional de vânzări TUI TravelCenter/Eurolines.

Acesta spune că bugetul mediu pentru o vacanţă în străinătate este de aproximativ 450 de euro/persoană, un nivel constant comparativ cu 2016.

Există o creştere a tarifelor pentru Grecia, de circa 5% şi Spania, până la 3%, dar ele sunt compensate de scăderea tarifelor în Turcia”, arată Marinof.

Reprezentantul TUI menţionează că, în acest an, se simte o orientare a turiştilor către agenţiile şi hotelurile din lanţuri hoteliere cunoscute în toată lumea, care oferă servicii de calitate, cele care aparţin unui brand puternic, dar şi cumpărarea tot mai din timp a vacanţei dorite şi creşterea aşteptărilor de la pachetul de servicii achiziţionat.

De exemplu, la TUI TravelCenter, un sejur de şapte nopţi în Turcia, la un hotel de cinci stele din Antalya, în sistem All Inclusive, costă în luna august 550 de euro/persoană, cu bilet de avion inclus.

Iar în Grecia, în Corfu, o vacanţă de şapte nopţi, la un hotel de patru stele, cu mic dejun şi bilet de avion, costă 960 de euro/persoană.

O vacanţă de şapte nopţi în Malta, la un hotel de trei stele, prin Marshal Turism costă de la 329 de euro/persoană în luna iunie şi ajunge la 375 de euro în vârf de sezon. Separat se plăteşte taxa de aeroport (95 de euro) şi trasnferul de la aeroport la hotel şi retur (15 euro/persoană). Iar pe insula portugheză Madeira, pachetul de servicii pentru şapte nopţi de cazare, cu mic dejun, la un hotel de trei stele, plus transportul cu avionul, costă de la 730 de euro/persoană.

În Spania, pe Costa Brava, o vacanţă de şapte nopţi cu demipensiune la un hotel de trei stele începe de la 498 de euro/persoană, cu bilet de avion.

Iar, compania Czech Airlines are o ofertă specială pentru perioada 19-23 iulie, ce include vizitarea oraşului Praga şi a oraşului medieval Cesky Krumlov. Preţul începe de la 339 de euro/persoană pentru un hotel de trei stele şi ajunge la 559 de euro la unul de cinci stele. Pe lângă cazare, în preţ sunt incluse: un tur panoramic în Praga cu ghid vorbitor de limba română, excursie de o zi la Cesky Krumlov cu masa de prânz şi biletul de avion.

Tags: , , , ,
pensiunea-hajnal-sancraiu-3-800x600

Cât costă minivacanţa de Rusalii. Clujul, între destinaţiile preferate

Cei mai mulți dintre turiștii români vor merge la mare în această minivacanță de Rusalii, iar hotelierii le-au pregătit 50.000 de locuri de cazare, la prețurile din programul “Litoralul pentru toți”, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Dragoș Răducan, prim-vicepreședinte executiv al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

“Așteptările noastre sunt foarte mari. Litoralul va fi vedeta în această minivacanță. Foarte mulți turiști vor merge la mare, mai ales că de 1 mai nu au fost multe zile libere. Hotelierii le-au pregătit 50.000 de locuri de cazare”, a spus Răducan.

Potrivit acestuia, și de data aceasta preferată va fi stațiunea Mamaia, în principal hotelurile de trei stele, cu micul dejun inclus. “Acum vin cei care caută un raport bun calitate-preț, iar prețurile sunt foarte bune, mai ales că acum suntem în plin program “Litoralul pentru toți”‘, a adăugat oficialul FPTR.

Acesta a amintit o problemă mai veche a hotelierilor de pe litoral, respectiv faptul că terasele nu sunt obligate să fie deschise începând cu 1 mai, astfel că stațiunea nu are deocamdată un aspect de vacanță.

“Multe terase nu sunt deschise, astfel că se dă un aspect dezolant stațiunii. În Bulgaria, toți deschid în același timp. Ar trebui să fie și la noi la fel, dar terasele sunt lăsate să deschidă atunci când vor ele. Înțeleg că toată lumea vrea să facă profit, dar noi, hotelierii, facem eforturi să aducem turiștii, iar ceilalți doar profită în vârf de sezon”, a subliniat Răducan.

O altă categorie de turiști vor prefera muntele și zonele rurale, iar la mare căutare vor fi pensiunile din stațiunile de pe Valea Prahovei, din jurul Sibiului și al Clujului, precum și din zona Bran-Moeciu-Rucăr, unde turiștii vor să facă un grătar și să se bucure de natură.

“De asemenea, vor fi căutate stațiunile balneare cu ștranduri, cum ar fi Călimănești, Felix, Sovata, pentru cei care nu pot ajunge la mare și care caută o alternativă la litoral. Oricum, toată lumea va căuta să stea la soare în această perioadă”, a spus Dragoș Răducan.

Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a lansat, în urmă cu o săptămână, programul “Litoralul pentru toți”, care se va derula până la 18 iunie, cu tarife care sunt mai mici cu până la 50% față de cele din vârf de sezon.

Tarifele maxime pentru zona Mamaia — Constanța — Eforie, ajung în această ediție, pentru un sejur de 6 nopți/persoană, până la 205 lei la hotel de o stea, 235 lei la hotel 2 stele și 265 lei la hotel 3 stele, fără mic dejun.

Cu mic dejun, tarifele vor fi de 315 lei la Hotel de 2 stele, 425 lei la Hotel 3 stele, 485 lei la Hotel de 4 stele și 605 lei la hotel de 5 stele

În sudul litoralului (stațiunile Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche), tarifele ajung până la 159 lei la hotel de o stea, 179 lei la hotel de 2 stele, 199 lei la hotel de 3 stele, fără mic dejun, respectiv la 269 lei la hotel de 2 stele, 329 lei la hotel de 3 stele, 379 lei la hotel de 4 stele și 469 lei la hotel de 5 stele, cu mic dejun. Toate variantele de preț sunt pentru o singură persoană și un sejur de 6 nopți.

Până în prezent, s-au înscris în program 12 hoteluri din toate stațiunile de pe litoral, care pun la dispoziție 1.450 de locuri pe serie, ceea ce înseamnă că aproximativ 5.000 de turiști vor putea beneficia de vacanțe, la tarife reduse, pe litoralul românesc.

Tags: , , , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

Turismul în vremea atacurilor teroriste. Care sunt riscurile pentru turiştii români

În ultimii ani, românii au renunţat la vacanţele în ţară, fiind atraşi de obiectivele din străinătate. Specialiştii explică care sunt riscurile la care ne supunem, cum am putea avea o vacanţă sigură şi cum ar trebui să reacţionăm dacă suntem părtaşi ai unui atentat.

Recentul atentat terorist din Manchester, Marea Britanie, a reamintit întregii lumi de conflictul dintre oragnizaţia Stat Islamic (ISIS), care doreşte să semene groază în rândul occidentalilor, şi autorităţi, care încearcă să contracareze acţiunile extremiste.

“Sunt ţintite cluburi, săli de concerte, târguri, pieţe publice pentru ca atentatul să aibă vizibilitate. Iar acestea nu sunt împotriva turiştilor, aşa cum s-a întâmplat în Egipt sau Tunisia, ci împotriva localnicilor. Organizaţiile teroriste din trecut, ETA, IRA, Luptătorii pentru Eliberarea Palestinei, organizau atentate teroriste fară victime, ţinta lor era să demonstreze că pot produce teroare, nu să producă victime în rândul cetăţenilor. În schimb, Al Quaida şi ISIS tocmai asta îşi propun, să producă victime cât mai multe, fără a avea un scop anume, ci la întâmplare. Mesajul pe care vor să îl transmită, practic, este că Occidentul în general nu mai este sigur”, spune expertul în securitate, Hari Bucur.

Mai multe AICI. 

Tags: , , , , ,
Vacanta_de_vara

Românii, pe ultimul loc în UE când vine vorba de sejururi turistice

Doar 26% din populația în vârstă de peste 15 ani a României a efectuat cel puțin un sejur turistic în scop personal în anul 2014, în condițiile în care media la nivelul Uniunii Europene este de 60% iar în Finlanda a fost de 88,2%, arată datele publicate marți de Oficiul european de statistică (Eurostat).

De asemenea, românii se situează pe ultimul loc în UE când vine vorba de numărul nopților petrecute peste hotare raportate la populația țării. În 2015, Luxemburg a fost țara ai cărui rezidenți au petrecut cele mai multe nopți peste hotare per cap de locuitor (cu o medie de 23,3 nopți), la polul opus fiind România, Bulgaria și Grecia ai căror locuitori au petrecut, în medie, mai puțin de o noapte peste hotare în 2015.

La nivelul Uniunii Europene, în anul 2015 Spania a fost principala destinație turistică pentru non-rezidenți, cu 270 milioane înnoptări în unitățile de cazare turistică, echivalentul a 21,3% din totalul înnoptărilor în unitățile de cazare turistică din UE, urmată de Italia (193 milioane înnoptări), Franța (130 milioane) și Marea Britanie (118 milioane). Împreună cele patru țări au fost responsabile pentru mai mult de jumătate (56,2%) din totalul înnoptărilor în unitățile de cazare turistică din UE ale non-rezidenților. România se situează la coada clasamentului, în apropiere de Slovacia, Estonia, Lituania, Letonia și Luxemburg.

În ceea ce privește aspectele economice ale turismului internațional, în 2015 ponderea veniturilor din turism în PIB-ul statelor membre UE era cea mai mare în Croația (18,1%), Malta (13,4%) și Cipru (12,7%), confirmând importanța turismului pentru aceste țări. În cifre absolute, cele mai mari sume de pe urma turismului internațional au fost înregistrate în Spania (50,9 miliarde de dolari), Franța (41,4 miliarde euro) și Marea Britanie (41,1 miliarde euro).

Tags: , , , ,