Tag Archives: turisti

1-mai-mare-litoral

De 1 Mai, românii se mută pe litoralul românesc, dar şi în staţiunile balneo din Bulgaria, Turcia şi Grecia

Ziua de 1 mai este o sărbătoare aşteptată de români, pentru că vine întotdeauna însoţită de o minivacanţă pe care, în ultimii ani, tot mai mulţi şi-o petrec pe litoralul românesc, în staţiunile balneo, pe Valea Prahovei, iar mai nou în capitale europene şi pe plaje exotice.

“Dacă în perioada dinainte de 1990 românii defilau pe străzi şi petreceau de dragul ideologiei comuniste, acum 1 mai aduce cu sine un adevărat plan de vacanţă. Urmărind dinamica obiceiurilor românilor în această perioadă, observăm ca o mare parte a acestora au renunţat la celebrul grătar cu prietenii în parc şi şi-au îndreptat atenţia către pachete de vacanţă în destinaţii interne sau externe. Litoralul Marii Negre, Delta Dunării şi Valea Prahovei rămân vedete şi de acest 1 mai, dar vin din urmă şi alte zone care capătă teren: Băile Felix, Mehedinţi, Covasna, Bucovina şi Maramureş”, a precizat Raluca Anghel, specialist în marketing turistic.

Aceasta apreciază că tot mai mulţi români aleg ca destinaţie Romania, pe care vor să o descopere, să experimenteze trăiri autentice asociate activităţilor în natură, vizitelor la obiective turistice consacrate precum Salina Turda, castelul Peleş, castelul Huniazilor, castre romane sau vor să se relaxeze la SPA.

Pe de altă parte, sunt şi turişti care aleg capitalele europene, beneficiind de ofertele agenţiilor de turism.

“Beneficiind de ofertele agenţiilor de turism, românii aleg o minivacanţă în Roma, Stockholm, Atena, Paris sau Barcelona. Există şi români care folosesc cele patru zile şi pleacă în destinaţii extra-europene, precum Republica Dominicană, Cuba, Maldive, Thailanda, Cambodgia, Vietnam, cu menţiunea că pachetele în aceste destinaţii sunt potrivite pentru vacanţe de minimum 7 nopţi”, spune Raluca Anghel.

După ce s-a anunţat oficial că 30 aprilie a devenit zi liberă, vânzările în agenţiile de turism au crescut spectaculos. Numeroşi clienţi au aşteptat această decizie a autorităţilor înainte să rezerve un sejur pe timpul minivacanţei de 1 mai.

“Vânzările pachetelor pentru turismul intern au înregistrat anul acesta creşteri de 5% pentru vacanţele pe litoralul românesc şi de 20% la destinaţiile balneo-montane. În ceea ce priveşte destinaţiile externe, volumul vânzărilor s-a menţinut la aceleaşi valori ca şi anul trecut. Din totalul vânzărilor, 15% din plăţi au fost făcute cu vouchere de vacanţă. Consilierii companiei i-au sfătuit pe posesorii de vouchere de vacanţă cum să profite la maximum de acestea pentru a petrece un sejur în cele mai bune condiţii”, a precizat pentru AGERPRES Lucia Morariu preşedinte-fondator al Eximtur.

Pentru litoralul românesc, turiştii au preferat hotelurile din zona de Nord a staţiunii Mamaia şi pe cele din Eforie Nord, dar s-au vândut şi sejururi în staţiunile de la Sud – Costineşti, Olimp şi Neptun. În ceea ce priveşte turismul balneo şi montan, destinaţiile preferate se menţin: Felix, Sovata, Căciulata şi, bineînţeles, Valea Prahovei. Lucia Morariu spune că durata medie a pachetelor interne de 1 mai este de 3 nopţi.

“Gradul de ocupare al hotelurilor de la munte nu mai este aşa mare ca de Paşte. După o iarnă târzie, în martie, românii vor la mare. Majoritatea aleg hoteluri cu bazine încălzite. La Vama Veche, camerele pentru minivacanţa de 1 mai sunt vândute de circa o lună. Primele vânzări s-au făcut în luna ianuarie. Preţurile au variat între 100 lei/cameră cu baie comună şi jur de 200 lei/cameră/noapte cu baie privată eventual cu frigider şi televizor şi aer condiţionat, că e important de 1 mai. La vamă vor fi ceva concerte live”, a precizat Adrian Voican, director general BIBI Touring.

Acesta spune că, din vânzările de anul acesta, se observă o creştere uşoară a puterii de cumpărare. Majoritatea, 70%, au ales pachete de vacanţă de 4 zile şi 30% de 3 zile, faţă de anul trecut când majoritatea românilor au cumpărat pachete de două zile.

Pe locul secund în topul destinaţiilor interne preferate de români pentru minivacanţa de 1 mai se află Valea Prahovei – Predeal, Buşteni şi Sinaia fiind cele mai căutate staţiuni montane, apreciază cei de la Christian Tour. La un hotel de patru stele din Predeal, o noapte de cazare în perioada menţionată costă 250 lei/camera, preţ care include şi mic dejun, acces la spa, un discount la procedurile de înfrumuseţare, parcare şi loc de joacă pentru copii. Un pachet de trei nopţi de cazare cu mic dejun şi o cină tradiţională la un hotel de trei stele din Buşteni costă 490 lei/camera.

Conform datelor Asociaţiei de Promovare şi Dezvoltare a Turismului Prahova (APDT Prahova), gradul de ocupare este de 75% în Azuga, 70% în Buşteni, Sinaia – 85%, Breaza – 60% şi Câmpina – 60%. Reprezentanţii asociaţiei susţin că “toate aceste cifre sunt în creştere, rezervări încă se fac în fiecare zi”.

Pentru această perioadă, pentru 3 nopţi de cazare la un hotel de 3 stele turiştii vor achita 445 lei/persoană cu mic dejun inclus şi cină festivă şi petrecere cu DJ în data de 28 aprilie. La o vilă de 3 stele preţul este de 523 lei/persoană pentru 4 nopţi de cazare cu mic dejun inclus şi cină barbeque cu foc de tabără, iar la un hotel de 4 stele oferta pentru minivacanţa de 1 mai include 4 nopţi de cazare cu mic dejun inclus, primirea oaspeţilor cu produse tradiţionale şi cina cu barbeque la foc de tabără în data de 30 şi acces la SPA inclus cu 1.020 lei/persoană.

În ceea ce priveşte topul destinaţiilor externe alese anul acesta de turiştii Eximtur, acesta a cunoscut o schimbare semnificativă, Grecia fiind înlocuită în preferinţe de Turcia, destinaţie care cunoaşte anul acesta o revenire spectaculoasă. “În acelaşi timp, Bulgaria şi Italia au rămas destinaţiile preferate de români, numai că anul acesta durata medie a sejurului a crescut de la 3 la 4 zile. Cu excepţia pachetelor pentru Bulgaria şi Turcia, de tip all inclusive, pentru celelalte destinaţii europene au fost preferate vacanţe de tip city break cu mic dejun inclus”, spune Lucia Morariu.

La rândul său, consultantul în turism, Traian Bădulescu, a precizat că în acest an s-a observat o diversificare a destinaţiilor de 1 Mai. “Mulţi turişti aleg circuite prin ţară sau străinătate, Delta Dunării şi turism rural, pe lângă clasicul litoral. Câştigător, ca număr de turişti, este litoralul Mării Negre, dar sunt multe solicitări şi pentru Bulgaria, Grecia, Turcia. De asemenea, la mare căutare sunt city break-urile şi circuitele prin Europa, dar şi destinaţii precum Republica Moldova, pentru care se înregistrează o creştere a cererii, Maroc, Azore şi Madeira”, a subliniat Bădulescu.

Cu toate acestea, România a început să primească şi turişti străini de 1 Mai, din ţări precum Israel, Austria, Germania, Polonia, Marea Britanie, Grecia.

“De 1 Mai organizăm două circuite prin România, cu turişti români dar şi români din Diaspora, din ţări precum Israel, SUA (California) şi Germania. Avem un circuit în Munţii Apuseni, unde se vizitează Galeriile Antice de la Roşia Montana, Peştera lui Ionele, Huda lui Papara, Gheţarul Scărişoara, Casa Memorială a lui Horea. O a doua destinaţie este Oltenia de Sub Munte, unde se va vizita patrimoniul Brâncuşi, Peştera Ponoarele, Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele, Centrul de ceramică de la Horezu şi Mănăstirea Hurezi – unica mănăstire din sudul României înscrisă în patrimoniul UNESCO”, a precizat pentru AGERPRES Costin Corboianu, director general Scorilo Turism.

Dacă românii din Diaspora vin să se relaxeze în ţară de 1 mai, anul acesta mulţi români vor profita de această minivacanţă pentru a merge în concediu la plajă în străinătate.

“Tendinţa românilor de a pleca în număr mare pe litoral în străinătate încă de primăvara s-a manifestat anul acesta de Paşte, când numărul celor care şi-au făcut vacanţele la mare peste graniţe l-a depăşit pe cel al turiştilor de pe litoralul românesc. Deşi staţiunile autohtone de la Marea Neagră au fost ani de-a rândul principala atracţie a turiştilor de 1 Mai, cele patru zile libere vor determina un număr mare de români să aleagă de această dată şi staţiuni din Egipt, Grecia ori Turcia, unde deja pot face plajă şi pot intra în mare”, a spus Raluca Hatmanu, director de comunicare Christian Tour.

Turiştii care preferă ca mijloc de transport autocarul vor profita de zilele libere pentru a se relaxa pe litoralul grecesc, Corfu, Lefkada şi Zakynthos fiind destinaţiile predilecte către care se vor îndrepta.

“Marele avantaj pentru cei care pleacă în vacanţă la începutul sezonului estival este legat de costurile mult mai mici. De pildă, pentru şapte nopţi de cazare în Lefkada un turist plăteşte acum 92 de euro, sumă din care are asigurat şi transportul cu autocarul. Un sejur de şapte nopţi în regim all inclusive la un hotel de patru stele din Antalya şi transport cu avionul costă la sfârşitul lui aprilie – începutul lui mai 297 euro/persoană”, a spus Adriana Irimia, director de rezervări Christian Tour.

Tot peste graniţă, dar mai aproape de casă, Bulgaria este o altă destinaţie preferată de români pentru minivacanţa de 1 Mai. În staţiunea Nisipurile de Aur, în perioada 28 aprilie – 1 mai, o noapte de cazare la un hotel de patru stele în regim all inclusive costă de la 24 euro/persoană. În Albena, o noapte de cazare costă de la 35 euro/persoană la un hotel de patru stele, iar în staţiunile Sunny Beach şi Constantin şi Elena, 30 euro/noapte.

Pe litoralul românesc, principala destinaţie către care se îndreaptă turiştii români în minivacanţa de 1 Mai, Mamaia şi Vama Veche sunt staţiunile preferate datorită multiplelor variante de distracţie. În Mamaia, de pildă, pe lângă cluburile care vor fi deschise în această perioadă, în intervalul 26 aprilie – 1 mai se desfăşoară Festivalul Sunwaves care atrage mulţi fani ai muzicii electronice. Preţul pentru o noapte de cazare în nordul litoralului porneşte de la 69 lei/persoană, la un hotel de două stele fără mic dejun.

De asemenea, turoperatorii susţin că şi Delta Dunării va fi, de 1 mai, una dintre destinaţiile în vogă pentru români.

“Vom avea grupuri în Sulina, turiştii urmând să fie cazaţi la hotelul nostru plutitor. Ţinând cont că în această perioadă Sulina găzduieşte şi Festivalul Scrumbiei, gradul de ocupare este deja de 100%. Asigurăm croaziere pe braţul Sulina, cu vizite la Mila 23 şi Murighiol şi excursii la Pădurea Letea, Musura şi un jeep-safari pe traseul Sulina – Sf. Gheorghe”, spune Gelu Irimia, director general Carpatia Turism.

De 1 mai, agenţiile de turism organizează o serie de circuite culturale tematice. Chiar dacă în trend rămâne litoralul bulgaresc, datorită serviciilor all inclusive şi ultra all inclusive, turoperatorii spun că în acest an se înregistrează o creştere mare pe partea de turism intern datorită introducerii voucherelor de vacanţă

Tags: , , , ,
09-10-2012_cluj-napoca

Clujul, între destinaţiile preferate de turişti. De unde provin şi cu ce scop vin în România

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică în primele două luni din 2018 a crescut cu 6,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai mari valori fiind înregistrate în Capitală, Braşov, Prahova şi Cluj.

Din numărul total de sosiri, cele ale turiştilor români în structurile de primire turistică având funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada menţionată 79,4%, iar ale turiştilor străini 20,6%, ponderi similare cu cele din primele două luni din 2017.
În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,6% din total turişti străini), iar din aceştia 82,1% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Pe judeţe, în primele două luni din 2018, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Capitală (265.200), Braşov (210.600), Prahova (88.500) şi Cluj (71.800), iar numărul de înnoptări ale turiştilor a înregistrat valori mai mari în Braşov (447.600), Bucureşti (432.500), Prahova (187.600) şi Mureş (133.500).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 22,8% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 1,4 puncte procentuale. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare s-au înregistrat la hoteluri (28,5%), vile turistice (18,5%), pensiuni turistice (17,7%), hosteluri (16,8%) şi cabane turistice (15,3%).

Durata medie a şederii a fost de 1,9 zile la turiştii români şi două zile la turiştii străini.

Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Israel (33.100), Italia (32.100), Germania (30.700), Franţa (18.900) şi Regatul Unit (17.500).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada ianuarie-februarie 2018 de 1,548 milioane, în creştere cu 15,6% faţă de primele două luni din 2017. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (90,9%).

Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 52,4% au provenit din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (27,7%), Ungaria (22,2%), Italia (10,8%), Germania (7,0%), Franţa (5,1%) şi Polonia (4,8%).

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada menţionată de peste 2,937 milioane, în creştere cu 7,9% comparativ cu perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2017. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,3% din numărul total de plecări.

În februarie 2018, comparativ cu aceeaşi lună din 2017, sosirile în structurile de primire turistică au crescut cu 3,9%, iar înnoptările s-au majorat cu 3,3%, la peste 1,343 milioane.

Din numărul total de sosiri, cele ale turiştilor români au reprezentat 79,5%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 20,5%, ponderi similare cu cele din luna februarie 2017. Cea mai mare pondere în cazul turiştilor străini au deţinut-o cei din Europa (75,5% din total turişti străini), iar din aceştia 84,2% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte înnoptările, cele ale turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în februarie 79,3%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 20,7%. Ponderea cea mai mare în cazul turiştilor străini au deţinut-o cei din Europa (74,5% din total turişti străini), iar din aceştia 83,9% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Durata medie a şederii în luna februarie 2018 a fost de 1,9 zile, atât la turiştii români, cât şi la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna februarie 2018 a fost de 23,9% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 0,9 puncte procentuale faţă de luna februarie 2017. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna februarie 2018 s-au înregistrat la hoteluri (30,3%), vile turistice (18,4%), pensiuni turistice şi hosteluri (fiecare cu câte 18,0%), bungalouri (16,0%) şi cabane turistice (15,5%).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna februarie 2018 de 740.800, în creştere cu 9% faţă de februarie 2017. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (90,8%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 53,9% au provenit din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (26%), Ungaria (22,3%), Italia (10,8%), Germania (7,3%), Franţa (5,2%) şi Regatul Unit (5 %).

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în februarie de peste 1,226 milioane, în creştere cu 0,9% comparativ cu aceeaşi lună din 2017. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 65,9% din numărul total de plecări.

Tags: , , ,
cluj-napoca_224434102-524x350

Câţi turişti au ajuns la Cluj la început de an. De unde provin

Peste 34.000 de turişti au ajuns, în ianuarie 2018, la Cluj-Napoca. Conform Direcţiei Judeţene de Statistică, peste 17% au fost străini.

În perioada 1.01 – 31.01 2018 unităţile de turism în funcţiune cu minim 10 locuri-pat, au oferit turiştilor  4553 camere cu 9312 locuri. În luna ianuarie 2018 au fost cazaţi 34858 turişti, din care 5920 turişti străini (reprezentând 17,0% din totalul turiştilor). Comparativ cu luna ianuarie 2017  numărul turiştilor străini a crescut cu 0,5%. Cei mai  mulţi turişti străini provin din: Italia (1039), Germania (834), Ungaria (582), Regatul Unit (444), Franţa (353). Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna ianuarie 2018 a fost de 22,1%, cu 0,5 puncte procentuale mai mic faţă de luna ianuarie 2017.

Tags: , , ,
romania1

Aproape 3 milioane de turişti, în 2017, în România

Numărul de turişti străini în România a crescut anul trecut cu 11,3% faţă de anul anterior, la 2,75 milioane, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În anul 2016, numărul de turişti nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică a fost de 2,47 milioane.

În 2017, cheltuielile turiştilor străini au fost de 6 miliarde lei, în creştere cu 1,3% faţă de 2016.

În ultimul trimestru al anului trecut, numărul total de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică a fost de 584.000 mii, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 1,326 miliarde lei.

Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România în trimestrul al patrulea l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (62,6% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 63,1% din total.

”Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (37,4% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (65,0%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi”, se arată în comunicat.

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (56,3%), fiind preferată cazarea cu mic dejun inclus (93%). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 16,3%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 11,6%.

”Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 42,3% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri, urmate de cheltuieli pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor 37,1%. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 60,6% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinourui, săli de jocuri mecanice au reprezentat 46,5% din totalul cheltuielilor pentru recreere”, se arată în comunicat.

viewscnt

Tags: , ,
Cluj_Napoca_turisti

Clujul, în topul judeţelor cu cei mai mulţi turişti

Sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat în luna ianuarie 2018, comparativ cu aceaşi lună din anul precedent, creşteri de aproape 10%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Conform sursei menţionate, în luna ianuarie, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în judeţul Cluj a fost de 34.900, cele mai mari valori fiind înregistrate în Bucureşti – 128.400, Braşov – 107.000 şi Prahova – 45.900.

“Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2018 au însumat 722.100, în creştere cu 9,6 % faţă de cele din luna ianuarie 2017″. Din numărul total de sosiri, turiştii români au reprezentat 79,4%, iar turiştii străini 20,6%, “ponderi similare cu cele din luna ianuarie 2017″, potrivit INS.

Statistica arată că şi înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au înregistrat creşteri de 9,6%, în luna ianuarie 2018 faţă de ianuarie 2017, însumând 1361,6 mii.

“Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna ianuarie 2018 78,1%, în timp ce înnoptările turiştilor străini  au reprezentat 21,9%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică,  cea mai mare pondere au deţinut‐o cei din Europa (74,3% din total turişti străini), iar din aceştia 75,7%  au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene”.

Tags: , , , ,
cluj-napoca-panorama

Creştere de 35% pentru Clujul turistic în 2017. Din ce ţări provin vizitatorii

Clujul devine încet, încet un pol de atracţie mondial, fiind vizitat an de an de tot mai mulţi turişti. Cu 35% a crescut numărul turiştilor străini în 2017, conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică.

În perioada 1 – 31 decembrie 2017 unităţile de turism în funcţiune cu minim 10 locuri-pat au oferit turiştilor 4.376 camere cu 8.994 locuri. În anul 2017 au fost cazaţi 630.555 turişti, din care 134.086 turişti străini (reprezentând 21,3% din totalul turiştilor). Comparativ cu anul 2016, numărul turiştilor străini a crescut cu 35,3%. Cei mai mulţi turişti străini provin din: Ungaria (20376), Germania (16680), Italia (12713), Regatul Unit (9113), Franţa (8688), Polonia (6684). Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna decembrie 2017 a fost de 25,5%, cu 1,9 puncte procentuale mai mare faţă de luna decembrie 2016.

Trebuie amintit că festivalurile Clujului – Transilvania Film Festival, Untold, Electric Castle şi Jazz in the Park – adună, an de an, sute de mii de turişti, din toate colţurile lumii.

Peste 130.000 de persoane au participat la ediţia din 2017 a Fesivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), eveniment ce a avut loc între 2 şi 11 iunie la Cluj-Napoca. Electric Castle 2017 a însemnat peste 160.000 de festivalieri, între 13 și 16 iulie 2017, pe domeniul Castelului Banffy din Cluj, iar Untold a fost gazda distracţiei pentru peste 330.000 de persoane, între 3 şi 6 august. Nu în ultimul rând, circa 70.000 de persoane au participat la cele 11 zile Jazz in the Park, festival ce a avut loc între 26 iunie şi 2 iulie la Cluj-Napoca, în Parcul Central, pe malul Someşului, la Opera Maghiară şi la Pata Rât.

Tags: , , , , ,
salina pro

Clujul, între judeţele preferate de turişti

Județele Hunedoara și Cluj au atras anul trecut peste 1 million de turiști, atât români cât și străini. Cele mai vizitate obiective turistice din zonă au fostă Salina Turda (Cluj), Castelul Corvinilor și Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia (Hunedoara).

Salina Turda, din județul Cluj, a fost vizitată anul trecut de 600.000 de persoane. În prezent se lucrează pentru extinderea capacității de vizitare a salinei, investiție estimată la 10 milioane de euro. În 2017, Castelul Corvinilor a fost vizitat de 333.334 de turiști, înregistrând încasări de 6,2 milioane de lei.

Cetatea dacica Sarmizegetusa Regia a fost vizitată în 2017 de 70.000 de turiști. Potrivit datelor statistice ale Consiliului Județean Hunedoara, au fost înregistrate creșteri ale veniturilor cu 300%, de la 224.000 de lei în 2016, la 670.000 de lei în 2017.

Pentru acest an, obiectivul autorităților județene este dezvoltarea activității de turism în zona cetății Sarmizegetusa Regia, intenționându-se și o creștere a veniturilor obținute până în jurul valorii de 1 milion de lei, conform Capital.ro.

Tags: , , , ,
Cluj_Napoca_turisti

Înnoptările turiştilor au crescut mai rapid în România decât în UE

Numărul înnoptărilor înregistrate anul trecut în structurile de primire turistică din Uniunea Europeană au depăşit 3,25 miliarde, în creştere cu 5,1% faţă de 2016, arată datele preliminare publicate miercuri de Eurostat.

În termeni absoluţi, Spania cu 471 milioane înnoptări, în creştere cu 3,6% comparativ cu 2016, a rămas lider în Uniunea Europeană, urmată de Franţa cu 431 milioane înnoptări, creştere de 6,6%, Italia (425 milioane înnoptări, creştere de 5,4%) şi Germania (400 milioane înnoptări, creştere de 2,7%).

Cu excepţia Luxemburgului, numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică a crescut în toate statele membre în 2017 comparativ cu 2016, cele mai mari creşteri procentuale fiind înregistrate în Letonia (12%), Slovenia (11,3%) şi Croaţia (10,6%). În România, numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică a crescut cu 6,1% până la 26,8 milioane.

La nivelul UE, în 2017 comparativ cu 2016, numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică a crescut mai rapid în cazul non-rezidenţilor (6,9%) decât în cazul rezidenţilor (3,5%). Situaţia este similară în aproape toate statele membre, inclusiv în România unde înnoptările non-rezidenţilor au crescut cu 8,9% iar cele ale rezidenţilor au crescut cu 5,5%.

Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în România înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în primele 11 luni din 2017 au crescut cu 6,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2016, până la 25,325 milioane, în timp ce sosirile au crescut cu 10,4%, până la 11,272 milioane

Tags: , , ,
00169016_large

37 milioane de euro pentru România de Revelion. Din turism

Peste 167.000 de turişti români au cheltuit în staţiunile din ţară de Revelionul 2017/2018 aproape 37 de milioane de euro, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, potrivit unei analize realizate de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). De asemenea, numărul turiştilor a înregistrat în acest an un plus de 5,5%.

“În ciuda faptului că hotelierii se aşteptau ca în acest an, de Revelion, numărul turiştilor să scadă comparativ cu anul trecut,
ţinând cont de puterea de cumpărare mai mică şi de faptul că în această perioadă n-a fost zăpadă, au avut o surpriză plăcută, pentru că staţiunile din ţară au fost cu 5,5% mai pline decât de Revelionul 2016/2017″, precizează FPTR într-un comunicat remis AGERPRES.

În opinia prim-vicepreşedintelui Federaţiei, Dragoş Răducan, România se detaşează de la an la an ca fiind principala opţiune de vacanţă a turiştilor români.

“Fără să fi devenit, aşa cum ne dorim, de altfel, cu toţii, o destinaţie pe care străinii o iau în calcul atunci când îşi plănuiesc vacanţa de Revelion, România se detaşează de la an la an ca fiind principala opţiune de vacanţă a turiştilor români. Tarifele de cazare accesibile, mâncarea mai ieftină decât oriunde în destinaţiile concurente şi faptul că este o ţară sigură, fac ca numărul de români din staţiunile autohtone să se majoreze constant de la an la an. Cu toate acestea, vremea caldă, anormală pentru această perioadă, a scăzut cererea pentru destinaţiile de schi interne şi externe”, a declarat Dragoş Răducan.

Potrivit sursei citate, evenimentele politice, sociale, dar, mai ales, cele economice din ultima parte a acestui an nu au influenţat fluxul de turişti români şi nu au existat modificări semnificative pentru rezervările de Revelion în staţiunile din ţară, comparativ cu anul trecut, lucrurile mergând chiar mai bine per total, deşi anumite segmente au scăzut.

Datele federaţiei arată că destinaţiile cu tradiţie au fost arhipline, înregistrându-se la nivel naţional o creştere a numărului de turişti cu 5,5% faţă de anul trecut. În continuare, cel mai mare număr de locuri vândute de Revelion se înregistrează în turismul rural. Astfel, 58.000 de turişti au preferat să-şi petreacă noaptea de Revelion la pensiuni, cu 5,5% mai mult faţă de anul trecut. Datorită pachetelor consistente de servicii, în acest segment s-au înregistrat cele mai lungi sejururi, de până la cinci nopţi.

“Peste 28.000 de români au ales să petreacă sărbătorile de iarnă în staţiunile balneare, în scădere cu 3,4%, faţă de anul trecut. Scăderi s-au înregistrat şi în zonele montane, unde 36.000 de persoane au optat să-şi petreacă vacanţa de Revelion la munte, cu 5,5% mai puţin faţă de anul trecut. Motivul principal pentru aceasta involuţie a fost vrema extrem de caldă, nespecifică acestei perioade şi lipsa posibilităţilor de agrement alternativ sporturilor de iarnă”, se menţionează în comunicatul patronatului din turism.

FPTR precizează că pentru ofertele de Revelion ale hotelurilor din marile oraşe ale României au plătit peste 36.000 de persoane, în creştere cu aproximativ 3% faţă de anul anterior. Creşteri s-au înregistrat în Delta Dunării, dar şi pe Litoral, numărul turiştilor din aceste destinaţii fiind, totuşi, foarte mic.

În ceea ce priveşte tarifele percepute în perioada sărbătorilor, se constată că acestea au crescut faţă de 2017 cu o medie de 5%.

Astfel, românii au cheltuit peste 172 milioane de lei pentru achiziţionarea pachetelor de Revelion în ţară, în creştere cu 11% faţă de anul anterior. Cele mai căutate zone au fost Valea Prahovei, Poiana Braşov, Păltiniş, Rânca, Strajă, Călimăneşti, Felix şi zonele tradiţionale rurale Bran-Moieciu, Maramureş, Bucovina.

Patronatul menţionează că românii care au ales să îşi petreacă vacanţa de sărbători în străinătate au avut de ales între destinaţii de schi şi sporturi de iarnă, pachete turistice de tip city-break în oraşe europene şi destinaţii exotice îndepărtate. Chiar dacă au beneficiat de un număr mai mic de zile libere, aproape 11.000 de turişti români au apelat la agenţiile de turism pentru petrecerea Revelionului în străinătate.

În aceste condiţii, numărul celor care au petrecut sărbătorile de iarnă în alte ţări a crescut cu aproximativ 8% faţă de anul 2016, aceştia cheltuind cu 13% mai mult faţă de anul trecut. Cei mai mulţi şi-au cumpărat pachete pentru destinaţii de schi şi sporturi de iarnă în Austria, Franţa, Italia şi Bulgaria.

“Se menţine, în schimb, un interes scăzut pentru destinaţii tip city-break,  precum şi dispariţia solicitărilor pentru ţările din zona Orientului apropiat şi mijlociu, compensate de creşterea interesului pentru destinaţii îndepărtate. Au apărut destinaţii noi de Revelion în preferinţele turiştilor români, precum Bahamas, Jamaica, Australia, Africa de Sud, Dubai. S-a înregistrat un interes crescut pentru Republica Dominicană, Maldive, Singapore, Mauritius şi Thailanda”, se mai arată în comunicat.

Conform FPTR, pe finalul acestui an s-a menţinut trendul organizării pe cont propriu a vacanţelor, astfel numărul turiştilor români care îşi cumpără servicii turistice folosind sisteme de rezervări online este în continuă creştere. Aceştia rezervă în special bilete de avion şi cazări în destinaţii externe, renunţând la serviciile de masă şi agrement, specifice perioadei.

FPTR precizează că datele furnizate sunt aproximative şi au fost obţinute pe baza  estimărilor făcute de membrii FPTR şi a sondajului aplicat unui număr semnificativ de operatori din turism

Tags: , , , , ,
Cluj_Napoca_turisti

Peste două milioane de turişti străini în România. Câţi bani au cheltuit

Peste două milioane de turişti nerezidenţi au fost cazaţi în structurile de cazare turistică, cheltuielile acestora ridicându-se la 4,6 miliarde de lei, în primele nouă luni din 2017, afacerile şi conferinţele fiind principalele motive ale sejurului, potrivit datelor publicate vineri de INS.

În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017, numărul de turişti nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 2,1 milioane, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 4,67 miliarde de lei. Turiştii nerezidenţi sosiţi în România au cheltuit în medie 2.159,8 lei/persoană în primele nouă luni din 2017.

Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România, în primele nouă luni din 2017, este reprezentat de afaceri, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (58,3% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 60,4% din total.

Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în ţară l-a reprezentat călătoriile în scop particular (41,7% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (64,5%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,2%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (89,3%). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 18,8%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 12,4%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 42,5% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor, urmate de cheltuieli pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri 35,1%. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 52,9% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri au reprezentat 47,5% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 49,5% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 32,1% ṣi-au organizat singuri sejurul.

Principalul mijloc de transport utilizat de turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (77,0% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au reprezentat 12,5%, urmate de autocare şi autobuze cu 7,9%, alte mijloace ( tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 2,6%.

Numărul total de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective în trimestrul al treilea din 2017 a fost de 960.500, iar cheltuielile acestora s-au ridicat la peste două miliarde de lei.

Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România în trimestrul al treilea din 2017 l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (55,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 58,9% din total.

Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (44,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (61,7%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,3%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (93,5%). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 18,2%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 12,0%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 43,4% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor, urmate de cheltuieli pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri 35,6%. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 50,1% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 55,1% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 49,8% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 32,5% si-au organizat singuri sejurul.

Principalul mijloc de transport utilizat de turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (74,9% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au reprezentat 13,6%, urmate de autocare şi autobuze cu 8,1%, alte mijloace ( tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 3,4%.

Tags: , , ,
mancare-romaneasca

Bucate tradiționale “ca la mama acasă” pentru turişti. Din 2018

Turiștii vor putea mânca în satele românești, de la anul, bucate tradiționale gătite “ca la mama acasă”, după înființarea Punctelor Gastronomice Locale Familiale (PGLF), un proiect inițiat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) cu scopul de a ajuta la dezvoltarea comunităților și a turismului local.

“România are un specific unic prin poziționarea geografică și tradiția gastronomică de peste 2.000 de ani, fiind totodată vestită în Uniunea Europeană prin ospitalitatea nativ românească. De aceea, ANSVSA vrea să aibă o contribuție la dezvoltarea locală a comunităților, o dezvoltare pe orizontală, pe de o parte prin asigurarea unor locuri de muncă la nivel local, iar pe de altă parte prin utilizarea materiei prime autohtone. Și nu în ultimul rând va da o notă în plus de interes turismului local. Analizând împreună cu colegii, am considerat că este mai bine să le denumim Puncte Gastronomice Locale Familiale, pentru că sunt deservite în integralitate de membrii unei familii. Va fi o apropiere familiară în modul de servire, modul de preparare a mâncării în aceste puncte pentru toți cei care le vor călca pragul”, a declarat, pentru AGERPRES, președintele ANSVSA, Geronimo Brănescu.

Acesta a precizat că ANSVSA desfășoară în prezent o campanie națională referitoare la înființarea acestor puncte în satele din România, campanie care a început pe 25 octombrie și va continua până pe 30 noiembrie 2017.

“Campania are un dublu scop: pe de o parte să informăm potențialii aplicanți să dezvolte o astfel de afacere, iar pe de altă parte să preluăm informația de la aceștia pentru a avea un cadru legislativ cât se poate de acoperitor. Nu vrem să creăm întâi ordinul de funcționare și pe parcurs să îl corectăm. De asemenea, vrem să avem o bază de informare cât se poate de generoasă. La finalul campaniei vom cuantifica toate informațiile primite de la cei care vor să dezvolte o astfel de afacere, dar și de la cei care vor să guste, și le vom transpune legislativ, măsuri pe care le putem aplica și modul de intervenție. Acestea vor avea un mod de identificare specific, dar se vor regăsi și pe site-ul autorității”, a explicat șeful ANSVSA.

Deși proiectul a fost lansat relativ recent, direcțiile județene sanitar-veterinare au primit deja numeroase solicitări, întrebări, dar și idei proprii referitoare la modul de funcționare a acestor PGLF, susține președintele Autorității.

“Eu am fost oarecum uimit de intensitatea solicitărilor venite din țară și acest lucru se poate vedea prin întrebările care se regăsesc la direcțiile sanitar-veterinare județene, dar și la nivel serviciului de comunicare din cadrul Autorității. Oamenii sunt interesați, vor să afle, vor să comunice și vor să participe prin ideile proprii pe care noi le structurăm pentru definirea unui cadru legislativ cât se poate de eficient și acoperitor. Este o măsură de pionierat la nivelul țării noastre, iar dintr-un anumit unghi poate fi privită și ca o măsură de pionierat la nivelul Uniunii Europene. Încercăm să avem efecte bine gestionate și bine cuantificate, tocmai de aceea nu ne-am dat un orizont exact de timp. Important este să facem bine ceea ce facem și când începem să fim pregătiți și noi și potențialii aplicanți. Nu este foarte simplu să le definești, să le încadrezi și să le gestionezi. Dacă va fi o inițiativă de succes, poate fi un exemplu și pentru alte țări care vor să facă acest lucru”, a spus Brănescu, menționând că începutul anului 2018 este un orizont de timp fezabil pentru lansarea acestor puncte gastronomice în diferite regiuni ale țării.

Potrivit sursei citate, Punctele Gastronomice Familiale Locale își vor putea desfășura activitatea numai dacă vor funcționa într-una din formele legale juridice din România, vor fi înregistrate sanitar-veterinar, evident contra unor taxe percepute de ANSVSA și vor îndeplini condițiile minime legale.

“Gospodăriile trebuie să fie obligatoriu identificate, obligatoriu vor fi înregistrate sanitar-veterinar, obligatoriu vor fi catagrafiate de care direcțiile sanitar-veterinare județene și se vor afla în evidența lor pe toată perioada funcționării lor și vor fi obligatoriu controlate dacă respectă condițiile sanitar-veterinare și siguranța alimentelor. Aici nu este vorba de alimente procesate, ci doar de mâncare gătită, tot ceea ce se gătește într-o zi se mănâncă în acea zi. Exact ca la bunica acasă, de exemplu. Bucătăria bunicii trebuie să îndeplinească un minim standard sanitar-veterinar și ea trebuie să ne spună ce alimente a folosit, fie că sunt din ograda proprie sau cumpără carne de la măcelărie. Nu are nicio o obligație să asigure din sursă proprie alimentele, însă alimentele trebuie să vină dintr-o sursă înregistrată sau autorizată sanitar-veterinar”, a explicat Brănescu.

Șeful ANSVSA afirmă că legislația pentru funcționarea acestor puncte va fi elaborată “într-un cadru adecvat nativ românesc și fără a aduce atingere legislației europene”, dar nu exclude solicitarea unor derogări de la normele europene pentru anumite produse.

“Pe de o parte, noi încercăm să așezăm legislația într-un cadru adecvat nativ românesc, fără a aduce atingere legislației europene și fără a genera nicio formă de risc sanitar-veterinar. Prioritatea noastră este ca alimentul să fie sigur. Pe de altă parte, avem și suportul autorităților locale. Am fost plăcut surprins să văd că administrația locală este foarte dornică de a promova acest gen de întreprindere, ceea ce nu vine decât să ne dea esență de carburant pentru activitățile viitoare. Au fost primari care au spus că au două, trei puncte de interes în localitatea lor, un copac în vârstă, un monument, oamenii vin, fac o fotografie și pleacă, dar adăugând aceste puncte gastronomice poate rămân, gustă ceva tradițional, leagă prietenii, își notează traseul. În privința necesității unui acord din partea Comisiei Europene, suntem în perioada văzând și făcând, iar în funcție de presiunea dorințelor și nivelul solicitărilor vom încerca să obținem eventuale derogări de la anumite nivele de aplicabilitate ale legislației europene pe anumite segmente, pe produse și materie primă, dar despre derogări de la siguranța alimentară nici nu poate fi vorba”, a adăugat președintele ANSVSA.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul României au fost identificate 300 de produse care se pot încadra pe sistemele de calitate naționale și europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele de calitate europene.

Aproximativ 20 de produse au fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, până în 2019, respectiv Telemea de Vaideeni (județ Vâlcea), Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de știucă, Virșli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmburești, Cârnați oltenești, Mere de Voinești etc.

În prezent, România are protejate la nivel european patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP) și Telemea de Ibănești (DOP). De asemenea, alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP). Tot pentru obținerea de indicații geografice protejate se află într-un proces de verificare și nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș și Țuica Zetea de Medieșu Aurit.

Tags: , , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Clujul turistic, fruntaş în România

Cluj-Napoca îşi păstrează locul fruntaş în topul oraşelor din România cu cea mai mare creştere turistică (27,02% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut), aproape triplul mediei naţionale şi dublu faţă de ocupantul locului doi, scrie viceprimarul Dan Tarcea pe Facebook. 

În primele opt luni ale anului au sosit in Cluj-Napoca 312.889 turişti, conform datelor furnizate de unităţile hoteliere. La aceştia se adaugă turiştii care au ales alte forme de cazare, astfel încât numărul real este mult mai mare. Numărul de înnoptări în primele opt luni a fost de 587.436, înregistrând o creştere de 24,07% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Şi la Centrul de Informare Turistică s-a înregistrat o creştere record a numărului de turişti (35,55% faţă de primele opt luni ale anului 2016), la aceştia se adaugă turiştii care au beneficiat de servicii şi materiale de informare turistică la standul de promovare cu care am fost prezenţi la Sala Polivalentă, Untold şi alte evenimente din cursul anului.

Tags: , , ,
Vacanta_de_vara

Noi măsuri de protecţie a turiştilor

Membrii Guvernului au adoptat, miercuri, o ordonanţă care prevede o serie de măsuri de protecţie ale turiştilor şi impune agenţiilor de turism să ia măsuri suplimentare de garantare a serviciilor pe care le oferă.

”Agenţiile de turism care îşi desfăşoară activităţile pe teritoriul naţional, care comercializează către consumatori persoane fizice pachete de servicii turistice sau componente ale acestora, au obligaţia să asigure furnizarea serviciilor turistice sau rambursarea tuturor plăţilor efectuate de către sau pe seama turiştilor, în măsura în care respectivele servicii contractate nu sunt furnizate ca urmare a faptului că agenţia de turism se află în dificultate financiară, definită potrivit legii. În cazul în care, în contractul privind comercializarea pachetului de servicii turistice este inclus transportul de pasageri, agenţia de turism asigură şi garanţii pentru repatrierea turiştilor”, informează Guvernul.

Sistemele de garantare sunt reprezentate de scrisori de garanţie bancară, poliţe de asigurare sau alte instrumente de garantare legal constituite. Suma asigurată şi modalitatea de organizare şi funcţionare a sistemelor de garantare se stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Turismului şi Autoritatea de Supraveghere Financiară.

”În prezent, legislaţia obligă agenţiile de turism touroperatoare să încheie asigurări în caz de insolvenţă pentru o sumă asigurată de cel mult 50.000 de dolari, respectiv pentru 10.000 de dolari pentru agenţiile de turism de tip detailiste. Prin Ordonanţa adoptată astăzi de Guvernul României se actualizează măsurile contravenţionale aplicate în cazul încălcării legii de către agenţiile de turism. Astfel, se majorează cuantumul amenzii de la 5 până la 10 puncte-amendă (un punct amendă reprezintă contravaloarea unui salariu brut pe ţară garantat în plată), faţă de nivelul actual cuprins între 400 şi 1.000 de lei”,precizează sursa citată.

Actul normativ transpune în legislaţia naţională cerinţele Comisiei Europene şi are ca scop creşterea disciplinei financiare în raporturile contractuale dintre agenţiile de turism partenere, cât şi în raporturile dintre agenţiile de truism şi consumatorii finali/turişti.

Tags: , , ,
Cluj_Napoca_turisti

Câţi turişti aduce Clujul

Un milion de turişti străini s-au cazat în hotelurile din ţară în prima jumătate a acestui an, trafic în creştere cu 8,5% faţă de perioada similară a anului trecut, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

00160263_large

În hotelurile din Capitală s-au cazat 527.000 de străini în ianuarie-iunie anul acesta, faţă de 507.000 de turişti străini în aceeaşi perioadă a anului tre­cut, adică o creştere cu doar 4,5% arată cal­culele ZF.

Bucureştiul este oraşul cu cea mai dezvoltată infrastructură hotelieră, capacitatea de cazare fiind de 11.000 de camere în hoteluri, din care jumătate sunt clasificate la patru stele. Tot în Capitală sunt şi cele mai multe hoteluri de cinci stele, 11 unităţi, cu aproape 1.930 de camere şi circa 3.800 de locuri de cazare (paturi). Cu toate acestea, cea mai mare creştere a traficului de turişti străini, cu peste 40% în S1, a fost înregistrată de judeţele Hunedoara şi Tulcea, aceste judeţe ajungând la 4.000 şi respectiv 8.000 de turişti străini în primele şase luni din acest an.

Ca număr de turişti străini cazaţi în hoteluri, Braşov, Timiş, Cluj şi Sibiu sunt judeţele din ţară fruntaşe, cu un total de 207.000 de străini, în creştere cu 23% faţă de perioada similară a anului trecut.

Tags: , , ,
casabio1

Căsuţa din Transilvania care atrage turişti din toate colţurile lumii

Doi fraţi din Sîngeorz-Băi au construit o căsuţă unică, din paie, lemn şi muşchi de copac, care atrage ca un magnet turiştii din toate colţurile lumii dornici să locuiască într-un loc rustic, dar totuşi modern.

În căsuţa construită de Paul şi Cristian Axinte, oamenii pot auzi noaptea, prin pereţii construiţi din paie, greierii, iar dimineaţa păsările cum cântă. O astfel de experienţă inedită caută zeci de turişti peste hotare, dar, mai nou din România, în căsuţa desprinsă parcă din poveşti. Mică şi totuşi încăpătoare, rustică şi în acelaşi timp modernă, foarte veselă, căsuţa primeşte cu uşile deschise pe oricine vrea să-i treacă pragul.

Căsuţa de poveste are 80 de metri pătraţi este la mare căutare în rândul celor care apreciază natura şi traiul ecologic.

Ideea aceste căsuţe i-a venit lui Paul, care, în urmă cu mai bine de un deceniu, a plecat în străinătate, unde a întâlnit-o pe Ann, într-o căsuţă asemănătoare cu cea pe care a construit-o în România, s-a căsătorit şi au împreună trei copii. Cei doi tineri au hotărât să îşi amenajeze o căsuţă asemănătoare cu cea în care s-au cunoscut şi acasă, în România.

Au construită căsuţa în vârf de deal, lângă staţiunea Sîngeorz-Băi. Locuinţa a fost ridicată din baloţi de paie şi totul a durat doi ani, iar costurile au depăşit 10.000 de euro.

Pentru a şti cum să realizeze căsuţa Paul a luat cursuri în Belgia în care au învăţat cum să-şi construiască o căsuţă ecologică, din baloţie de paie. De profesie inginer, Paul a ştiut exact ce vrea de la proiect însă cu meşterii din România i-a fost foarte greu pentru că ei nu au înţeles de ce vrea cineva să îşi construiască o casă din baloţi de paie…

L-a ajutat fratele său, Cristian, care de când a aflat de proiect i-a fost alături şi, de altfel, el a rămas în România să gestioneze căsuţa şi să primească turiştii.

“A fost foarte complicat cu avizele pentru că nicicum nu am reuşit să obţinem autorizaţia de construcţie. Nimeni nu înţelegea nici cum cum o să realizăm această casă, sută la sută ecologică, fără pereţi din cărămidă şi zidărie. Nici pe cei de la mediu nu am reuşit să-i convingem să ne dea avizele decât foarte greu. Am făcut zeci de drumuri. În cele din urmă, cu chiu cu vai, după multe drumuri şi acte refăcute am reuşit şi am primit toate autorizaţiile de care am avut nevoie”, a povestit, pentru MEDIAFAX, Cristian Axinte.

Dacă cu autorizaţiile au reuşit să rezolve după numeroase drumuri la Bistriţa, cel mai complicat a fost cu găsirea meşterilor care să înţeleagă ideile lui Paul despre cum trebuie construită casa de paie. În întreaga construcţie au intrat aproximativ 400 de baloţi de paie pe care tinerii i-au presat cu cricul de la maşină pentru a-i face foarte rezistenţi.

La parter căsuţa are două dormitoare, ambele cu intrări separate iar la etaj e bucătăria şi livingul integrat.

Şemineul care asigură încălzirea casei, realizat de un sculptor celebru din zonă este şi el unul deosebit, iar scara îngustă, sculptată manual, asigură accesul de la dormitoarele amenajate la parter la livingul şi bucătăria de la etaj.

Pe acoperiş, printre muşchi şi flori aduse din străinătate te poţi relaxa în voie şi poţi admira oraşul de la înălţime.

“Am folosit cob pentru a tencui casa, care este foarte rezistent şi-mi place foarte mult ca material. Este un amestec de paie şi nisip. Este uşor să lucrezi cu paiele pentru că este un material uşor şi natural. De altfel toate materialele din casă sunt din natură – paie, copaci, acoperişul verde. Mi-a plăcut foarte mult ideea de casă alternativă, sustenabilă unde poţi să-ţi pui amprenta. Totul e ecologic. Este şi foarte rezistentă, e extrem de elastică. Înăuntru creează un aer foarte plăcut şi curat, nu ai probleme cu igrasia. Iarna menţine căldura şi vara răcoare. E un aer curat pentru că toţi pereţii respira”, poveste şi Paul Axinte care în fiecare vacanţă vine împreună cu soţia şi cei trei copii în România să petreacă câteva zile în căsuţa de poveste.

Când nu stă familia în căsuţă, Cristian Axinte o închiriază, pentru noapte petrecută aici turiştii plătesc aproximativ 40 de euro, iar pentru toată casa preţul poate ajunge şi la 100 de euro.

Turiştii nu se lasă aşteptaţi, au auzit de căsuţa din paie şi îşi fac rezervări din timp pentru a petrece câteva ore într-o oază verde

Tags: , , , , ,
UNTOLD2016_0807_062806-9246_MVA

Preşedinte FAPT: Untold şi Neversea aduc contribuţii majore pentru turismul şi imaginea României

Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică (FAPT) din România, Corina Martin, consideră că festivalurile de muzică UNTOLD şi NEVERSEA plasează România pe harta internaţională de top a evenimentelor de acest gen şi aduc contribuţii majore pentru turismul românesc.

„La UNTOLD 2016, organizatorii au înregistrat un trafic de peste 300.000 de participanţi în patru zile, iar pentru ediţia 2017 se aşteaptă un trafic de peste 320.000 de participanţi. Pentru oraşul Cluj, promovarea, încasările şi dezvoltarea au reprezentat beneficii incredibil de mari, ce nu ar fi fost câştigate altfel, chiar şi prin multe evenimente locale la un loc”, a precizat Corina Martin, miercuri, într-o declaraţie de presă.

Preşedintele FAPT consideră că şi pentru Constanţa, prima ediţie a NEVERSEA va aduce peste 150.000 de persoane, între aceştia anunţându-şi participarea şi mulţi turişti străini, preţurile reduse pentru biletele fiind „un plus pentru România”.

„Este unicul festival muzical din Europa ce se derulează pe o plajă! În plus, tarifele de acces sunt incomparabil mai mici în România, comparativ cu cele pe care se plătesc la festivaluri din Belgia, Anglia sau Olanda, ceea ce reprezintă un beneficiu major, ce trebuie valorificat în interesul promovării turistice a României”, a spus preşedintele FAPT.

În opinia acesteia, un alt beneficiu este acela că în România acest gen de festivaluri se derulează şi pe timpul nopţii, „ceea ce încă pare sa fie unic în Europa”, iar în numai câteva zile, Constanţa va urca direct în top destinaţii europene de profil.

„La fel ca şi activitatea cluburilor de noapte din Mamaia sau în general din România, cluburi în care distracţia continuă până în zori. (…) România, guvernul şi autorităţile locale, trebuie să susţină şi să încurajeze organizarea şi dezvoltarea acestui gen de evenimente, pe care câţiva investitori privaţi s-au încumetat să le organizeze şi susţină şi care transformă peste noapte imaginea şi certificatul unor oraşe, ce devin astfel capitale europene/internaţionale ale muzicii şi spectacolului”, a mai precizat Corina Martin.

Tags: , , , , ,