Tag Archives: turiști cluj

lac-sarat-toroc

S-a aprobat programul Primul centru de agrement + O nouă staţiune turistică în Cluj

Programul “Primul centru de agrement“ este o nouă politică publică, pe care Executivul o va promova conform Programului de Guvernare, primul pas fiind făcut joi, 16 februarie 2017, prin adoptarea unui Memorandum, urmând ca implementarea să înceapă după   aprobarea sa printr-un act normativ.  

Programul “Primul centru de agrement“ are scopul de a susține realizarea de investiții pentru crearea infrastructurii necesare desfășurării activităților de agrement, prin acordarea de garanții de către stat în procent de maximum 80% (echivalent valoric maxim 240.000 de euro/1 milion de lei/investiție) pentru creditele de investiții destinate înființării și dezvoltării centrelor de acest tip.

Prin acest program se are în vedere stimularea inițiativei private, prin facilitarea accesului la finanțare (statul garantează pentru investiții considerate acum de către instituțiile de creditare ca fiind de risc, pentru că antreprenorii nu au capacitatea de a oferi suficiente garanții), crearea și menținerea de locuri de muncă, precum și extinderea sezonului turistic. Totodată, instituțiile de creditare sunt stimulate să creeze produse de finanțare specifice pe acest segment. Facilitatea acordării garanțiilor de stat pentru creditele de investiții va fi destinată IMM-urilor eligibile din sectorul turismului, care își propun să înființeze/dezvolte centre de agrement.

Implementarea Programului ”Primul centru de agrement” va contribui la creșterea atractivității României ca destinație turistică, prin diversificarea ofertei în acest sector și va avea ca efect o dezvoltare economică durabilă, prin exploatarea unor resurse (ramuri economice) insuficient valorificate până în acest moment.

O zonă din Cluj, atestată ca staţiune turistică de interes naţional

Un număr de 10 localităţi sau zone componente ale unor localităţi au primit atestare ca staţiuni turistice de interes, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern în şedinţa de joi. Pe listă figurează o zonă din judeţul Cluj.

Este vorab despre Baia de Fier – judeţul Gorj, Boghiş – judeţul Sălaj, Colibiţa – judeţul Bistriţa-Năsăud, Moisei – judeţul Maramureş, Negreşti Oaş – judeţul Satu Mare, Pojorâta – judeţul Suceava, Sângeorgiu de Mureş – judeţul Mureş, zona Băile Banffy – municipiul Topliţa, judeţul Harghita, zona Băile Ocna Dej – municipiul Dej, judeţul Cluj, zona Moineşti-Băi – municipiul Moineşti, judeţul Bacău. Acestora li se adaugă şi localităţile Borsec şi Suceviţa.

Prin promovarea ca staţiuni turistice de interes naţional sau local, aceste localităţi vor avea şanse mari în atragerea de finanţări nerambursabile, în condiţiile în care unele programe de finanţare impun existenţa atestării ca staţiune turistică, precizează Guvernul.

Astfel, cu modificările adoptate , în total sunt atestate ca staţiuni turistice de interes naţional 43 de localităţi, iar 57 de localităţi au primit atestatul de staţiuni turistice de interes local.

 

Tags: , , , , , ,
UNTOLD2016_0807_062806-9246_MVA

Festivalurile Clujului, motorul turismului în judeţ. Cifrele pentru 2016

În perioada 1 ianuarie – 31 septembrie 2016, în judeţul Cluj au fost cazaţi 330.407 turişti, din care 65.910 turişti străini (reprezentând 20,0% din totalul turiştilor), relevă datele Direcției Județene de Statistică Cluj.

Cei mai  mulţi turişti străini provin din: Ungaria (10519), Germania (7552), Italia (6416), Franţa (4898), Polonia (4658). Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015  numărul turiştilor străini a crescut cu 9,2%.

O creștere record a numărului de turiști veniți în Cluj s-a înregistrat în lunile mai, iulie și august 2016, când au fost raportate circa 1550.000 de sosiri în unităţile de turism – mai precis 47.371 în mai, 53.076 în iulie şi 54.617 în august.

turism 2016

Această creștere s-ar putea explica prin faptul că în lunile menţionate au loc trei festivaluri – TIFF, Electric Castle şi Untold – evenimente recunoscute internaţional, ce au avut invitaţi în premieră în România – actrița Sophia Loren, trupele Sigur Ros, Bastille sau Bring me the Horizon sau DJ-ii Skrillex, Tiesto, Martin Garrix, Armin van Buuren, Afrojack sau Dimitri Vegas and Like Mike.

TIFF  – 120.000 participanţi

Electric Castle – 121.000 participanţi

Untold –  300.000 participanţi

De altfel, într-un raport al companiei de audit Ernst&Young, publicat anul trecut, se arată că cele două festivaluri de muzică din Cluj – Electric Castle şi Untold – devin „active strategice pentru economia locală a orașului”.

„Europa de Est reprezintă deja o atracţie pentru turismul cultural de pe continent, iar România poate capitaliza cu succes acest interes, în special pe segmentul festivalurilor de muzică şi film. Cap de afiş în acest sens este cu siguranţă Festivalul George Enescu. Conform datelor organizatorilor, ediţia din 2013 a atras peste 20.000 de turişti străini timp de trei săptămâni în Bucureşti. Pe lângă biletele cumpărate la festival, impactul economic al şederii acestor turişti în capitală este semnificativ. Dar Bucureştiul nu este singurul oraş din România care poate concura pe piaţa turismului cultural din regiune. Festivalul de muzică electronică „Sunwaves”, care se desfăşoară de două ori pe an în Mamaia şi care are deja o tradiţie de 8 ani sau cele două festivaluri de muzică emblematice pentru Cluj-Napoca – Electric Castle şi Untold – atrag la rândul lor anual mii de turişti străini, devenind astfel active strategice pentru economiile locale ale acestor oraşe ”, comentează Elena Badea, Director de Marketing, EY România.

Untold a fost desemnat Best Major Festival la European Festival Awards 2015 şi Electric Castle a ajuns pe lista scurtă a nominalizărilor la premiile europene. Cele două festivaluri, alături de Jazz in the Park au fost incluse şi în ediţia din 2016 a competiţiei internaţionale.

Tags: , , , , , , , ,
Deschidere_TIFF2016_Nicu Cherciu

Mai, lună record pentru turism în Cluj

Numărul turiștilor care au sosit în județul Cluj în luna mai a acestui an a înregistrat un record pentru anul 2016. Potrivit Institutului Național de Statistică, în județul Cluj au fost raportate 47.371 de sosiri în luna mai 2016, cu 16,3% mai multe decât în aprile 2016.

Ca și în lunile precedente, imensa majoritate a turiștilor ale căror sosiri au fost înregistrate în județul Cluj  a fost în municipiul reședință (creștere de 16,3%) și în localitățile limitrofe. Iată cum arată sosirile turiștilor în luna mai a acestui an:

Poziție Localitate Sosiri turiști mai 2016
1. Cluj-Napoca 36.056
2. Turda 1.739
3. Florești 1.710
4. Gilău 1.497
5. Dej 767
6. Feleacu 736
 7. Baciu 704
8. Jucu 630
9. Câmpia Turzii 542
10. Gherla 348

 

Topul lunii precedente îl puteți citi AICI.

(sursa foto: TIFF2016_Nicu Cherciu)

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: , , ,
aeroport cluj

Nouă creștere a turiștilor în Cluj

Numărul turiștilor care au sosit în județul Cluj în luna aprilie a acestui an a înregistrat o nouă creștere. Potrivit Institutului Național de Statistică, în județul Cluj au fost raportate 40.033 de sosiri în luna aprilie 2016, cu 14% mai multe decât în martie 2016.

Ca și în lunile precedente, imensa majoritate a turiștilor ale căror sosiri au fost înregistrate în județul Cluj  a fost în municipiul reședință (creștere de 12,3%) și în localitățile limitrofe. Iată cum arată sosirile turiștilor în luna aprilie a acestui an:

Poziție Localitate Sosiri turiști februarie 2016
1. Cluj-Napoca 31.014
2. Turda 1.533
3. Florești 1.450
4. Gilău 967
5. Feleacu 788
6. Dej 699
 7. Câmpia Turzii 588
8. Jucu 487
9. Baciu 462
10. Gherla 340

 

(Titus CRĂCIUN)

 

 

Tags: , , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Clujul, tot mai promovat de site-urile de turism și publicațiile media internaționale

Fie că a fost meritul faptului că a fost Capitală Europeană a Tineretului sau a festivalelor TIFF, Electric Castle și Untold, cert este că, în 2015, Clujul – atât la nivel de județ, cât și la nivel de municipiu – a înregistrat un număr recod de turiști: 428.239, respectiv 319.220. Iar anul acesta turismul clujean pare să urmeze un curs ascendent în contextul în care tot mai multe site-uri de călătorii renumite pe plan mondial sau publicații media internaționale promovează “capitala Transilvaniei” drept un “must see”. 

Lonley Planet clasează Transilvania pe prima poziție în topul regiunilor mondiale care ar trebui vizitate în 2016, iar prima oprire este la Cluj-Napoca; CNN a publicat un articol conținând fotografii spectaculoase din Salina Turda; o echipă de producţie din Cluj-Napoca formată din videografi, fotografi şi jurnalişti realizează un documentar despre misterioasa pădure Hoia – Baciu, producție narată de un prezentator de la BBC (televiziunea britanică a inclus clujeană în topul celor mai bântuite 5 păduri din lume); Clujul, ferestrele și porțile sale au ajuns în The Guardian grație unor fotografii postate pe Instagram de un un tânăr actor local și până și un site de cultură urbană din Capitală a publicat un material care ar putea fi rezumat astfel “București, te iubim… mai ales după ce te părăsim câteva zile. Pentru Cluj”.

2905

160125105732-transylvania-subterranean-theme-park-3-super-169

hoiabaciu

Săptămâna trecută, cel mai mare site de turism din lume, TripAdvisor, a dat publicității ierarhia pe anul în curs a celor mai bune destinații din lume. În ceea ce privește România, Cluj-Napoca se află pe locul trei – după București și Brașov.

“Cluj-Napoca este capitala neoficială a Tranislvaniei și, deși nu vei găsi vampiri, poți explora castele, fortărețe, grădini botanice, muzee și parcuri. Cluj-Napoca are o scenă artistică plină de energie, care acoperă atât tradiționalul cât și modernul. Există o mulțime de posibilități de a vă bucura de concerte clasice, spectacole teatrale, teatru de păpuși, muzică din toate genurile, de la jazz la pop modern și electronică”, scriu realizatorii topului.

clujtripadvisor

Amintim că orașele Cluj-Napoca, București, Baia Mare și Timișoara se află în competiție pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Câșigătorul va fi desemnat în toamna acestui an.

Tags: , , , , , ,
klausen

București, te iubim… mai ales după ce te părăsim câteva zile. Pentru Cluj

Un site de artă urbană din București a inaugurat o rubrică de travel – “inspirație pentru o vară nomadică în România”, iar prima oprire este în capitala Transilvaniei. La Cluj-Napoca.

“București, te iubim… mai ales după ce te părăsim câteva zile. Cu atâtea orașe uimitoare la doar un bilet de tren (sau cel mult un rezervor de benzină) distanță, nu ne putem abține de la a ne planifica tot mai multe weekenduri în deplasare. Pornim în vizită la cititorii din întreaga țară și aducem înapoi câte un concentrat de vacanță pentru când vă lovește dorul de ducă. Și cine altcineva să deschidă seria de recomandări de pe drum decât „capitala” Transilvaniei, Cluj-Napoca?”, scrie Violeta Năzare, autoarea articolului intitulat “Lista locurilor de descoperit în Cluj”.

Articolul vorbește despre scena artistică, festivaluri, baruri și cafenele sau plimbări la pas, însă nu înainte de a le da un sfat vital celor interesați să viziteze Clujul: “Slow down (n.red. încetiniți ritmul). Îmbrățișați lentoarea ardelenească și acordați-vă puțin timp să luați pulsul orașului cu o plimbare relaxată”.

Între obiectivele turistice de neratat sunt menționate: parcul central (străjuit de un șir de case vechi și impunătoare, cu aer nobiliar), plaja Grigorescu (bucurați-vă de un picnic liniștit), Podul Elisabeta (varianta locală a Podului Îndrăgostiților francez), Cetățuia (la apus pentru o panoramă multicoloră a orașului), turla Bisericii Sf. Mihail (o priveliște pe măsură), strada Horea (pasionaților de arhitectură), cartierul Andrei Mureșanu (vile pline de farmec în care au locuit personaje-reper ale culturii românești) și serele Grădinii Botanice (pe timp de vreme rea).

botanica

casino

IMG_1503

Fabrica de Pensule și Zug Zone sunt un must pentru iubitorii de artă contemporană – Clujul este un centru artistic major din România, iar Fabrica de Pensule nu trebuie să lipsească din programul vostru. Spațiul adăpostește galerii de artă contemporană, organizații culturale și ateliere ale unor artiști precum Adrian Ghenie sau Istvan Cîmpan, iar programul include evenimente variate: expoziții, piese de teatru, concerte, ateliere de dans și conferințe. Pentru o experiență mai underground, mergeți la Zug Zone, „zona culturală independentă” înființată de trupa clujeană de teatru Váróterem Projekt, ce reunește concerte, jam sessions, proiecții de filme și piese de teatru independent, plus câteva mostre de nota 10 de graffiti local”. – iar festivalurile TIFF, Mioritmic, Untold, Electric Castle, Zain sau Colours of Cluj sunt un pretext bun pentru a vizita Clujul an de an.

color-e1456482129573

zug4

Nu în ultimul rând, autoarea articolului recomandă cafenele – spre exemplu Sisters ” ce duce cu gândul la A1 din Capitală”, restaurante tradiționale (Zama) sau vegetariene (Samsara), vestitele baruri steampunk (Joben sau Enigma), iar noaptea se încheie ….dimineața în Gazette, Midi sau The Shelter.

fabrica1

samsaratea3

sisters

Amintim că orașele Cluj-Napoca și București, alături de Baia Mare și Timișoara concurează la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Câștigătorul va fi desemnat în toamna acestui an.

Tags: , , , , , , , , , ,
partie baisoara

Turismul în Cluj își continuă declinul și la începutul acestui an

Trendul decrescător început în ultimele luni ale anului trecut în ceea ce privește numărul de turiști sosiți în unitățile de cazare din județul Cluj continuă și în luna ianuarie a acestui an. Potrivit Institutului Național de Statistică, în județul Cluj au fost raportate 23.821 de sosiri în luna ianuarie 2016, cu 10,7% mai puține decât în decembrie 2015 și cu 35,1% mai puține față de luna noiembrie a anului trecut.

Ca și în lunile precedente, imensa majoritate a turiștilor ale căror sosiri au fost înregistrate în județul Cluj  a fost în municipiul reședință și în localitățile limitrofe. Iată cum arată sosirile turiștilotr în luna ianuarie a acestui an:

Poziție Localitate Sosiri turiști ianuarie 2016
1. Cluj-Napoca 18.108
2. Florești 775
3. Dej 653
4. Turda 616
5. Baciu 526
6. Gilău 321
 7. Băișoara 318
8. Feleacu 317
9. Câmpia Turzii 316
10. Jucu 306

 

Topul lunii precedente îl puteți consulta AICI.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , , ,
jZgos9iAIgYWytCqVw_xzpaE92KayWPLguskhwaE5BIkpiTk9sNbOOJHJZOMpB9H_FCpdDvX7bT7DE3oF9TyvM

Clujul și turiștii, în 2015. Ce efecte au avut Untold, Electric Castle și titlul de Capitală Europeană a Tineretului

În perioada 1.01 – 31.12.2015, în județul Cluj au fost cazaţi 428.239 de turişti, din care 88.368 străini, reprezentând 20,6% din totalul turiştilor, relevă datele Direcției Județene de Statistică Cluj. Comparativ cu luna decembrie 2014, numărul turiştilor străini a crescut cu 20,1%.

Cei mai mulţi turişti străini provin din: Ungaria (14.873), Germania (9.555), Italia (9.293), Franţa (6.344), Polonia (5.183).

La nivelul municipiului Cluj-Napoca, anul trecut, s-au cazat 319.220 de turişti, în creştere cu 21,57 % faţă de anul 2014.

O creștere record a numărului de turiști veniți în Cluj s-a înregistrat în lunile iunie, iulie și august 2015, când au fost raportate circa 130.000 de sosiri în hoteluri, aproximativ 43.000 în fiecare lună, cu mici fluctuații. Concentrația cea mai mare de turiști a fost în Cluj-Napoca (31.000 în iunie, 32.800 în iulie și 30.500 în august).

Această creștere s-ar putea explica prin faptul că în 2015 orașul a fost Capitală Europeană a Tineretului, iar vara au avut loc două festivaluri de muzică – Electric Castle și Untold – ce au avut capete de afiș nume internaționale, unele în premieră în România. (Avicii, David Guetta, Armin van Buuren, Like Mike & Dimitri Vegas, Prodigy, The Cat Empire, Nouvelle Vague). Un alt festival clujean de interes pentru străini este TIFF-ul, festival de film ce are loc la finele lunii mai.

Participanți 2015

Cluj Capitală Europeană a Tineretului – > 1.000.000
Electric Castle – 97.000
Untold – 240.000
TIFF – 11.000

De altfel, într-un raport al companiei de audit Ernst&Young se arată că cele două festivaluri de muzică din Cluj – Electric Castle şi Untold – devin „active strategice pentru economia locală a orașului”.

„Europa de Est reprezintă deja o atracţie pentru turismul cultural de pe continent, iar România poate capitaliza cu succes acest interes, în special pe segmentul festivalurilor de muzică şi film. Cap de afiş în acest sens este cu siguranţă Festivalul George Enescu. Conform datelor organizatorilor, ediţia din 2013 a atras peste 20.000 de turişti străini timp de trei săptămâni în Bucureşti. Pe lângă biletele cumpărate la festival, impactul economic al şederii acestor turişti în capitală este semnificativ. Dar Bucureştiul nu este singurul oraş din România care poate concura pe piaţa turismului cultural din regiune. Festivalul de muzică electronică „Sunwaves”, care se desfăşoară de două ori pe an în Mamaia şi care are deja o tradiţie de 8 ani sau cele două festivaluri de muzică emblematice pentru Cluj-Napoca – Electric Castle şi Untold – atrag la rândul lor anual mii de turişti străini, devenind astfel active strategice pentru economiile locale ale acestor oraşe ”, comentează Elena Badea, Director de Marketing, EY România.

Untold a fost desemnat Best Major Festival la European Festival Awards 2015. Este pentru prima dată când un festival aflat la prima ediție câștigă marele premiu. Şi Electric Castle a ajuns pe lista scurtă a nominalizărilor la premiile europene (pentru al treilea an consecutiv) – la categoria Best Medium-Sized Festival, dar a pierdut în faţa Volt Festival (Ungaria).

Raportul menționat punctează că dezvoltarea unei infrastructuri culturale este o prioritate pentru România. În 2021, un oraș din țară – Baia Mare, București, Cluj-Napoca sau Timișoara – va fi desemnat Capitală Europeană Culturală. Mai multe AICI.

Citește și Două dintre cele mai populare trupe ale momentului, la Electric Castle 2016.

Armin van Buuren, Tiesto, Afrojack și Hardwell, la Untold 2016

Primele filme confirmate la TIFF 2016

(Foto: musicaddict.ro)

(Articol de Anca Muresan si Cosmin Fosti)

Tags: , , , , , , ,
Die-Antwoord-Electric-Castle-2014-3-600x397

Electric Castle şi Untold pot deveni active strategice pentru economia Clujului

Cele două festivaluri de muzică din Cluj – Electric Castle şi Untold – devin „active strategice pentru economia locală a orașului”, se arată într-un raport al companiei de audit Ernst&Young.

Conform studiului EY Cultural Times, care analizează 11 industrii creative la nivel global, viaţa culturală bogată a devenit un activ extrem de important pentru ţările care caută să atragă manageri din mediul corporatist şi angajaţi talentaţi – cei care în mod tipic sunt consumatori avizi de cultură şi entertainment – precum şi turişti atraşi de cultură. Dezvoltarea unei infrastructuri culturale este în mod special importantă pentru ţările emergente, cum este şi România, care vor ajunge să atragă mai bine de jumătate din numărul de turişti internaţionali până în anul 2030.

„Europa de Est reprezintă deja o atracţie pentru turismul cultural de pe continent, iar România poate capitaliza cu succes acest interes, în special pe segmentul festivalurilor de muzică şi film. Cap de afiş în acest sens este cu siguranţă Festivalul George Enescu. Conform datelor organizatorilor, ediţia din 2013 a atras peste 20.000 de turişti străini timp de trei săptămâni în Bucureşti. Pe lângă biletele cumpărate la festival, impactul economic al şederii acestor turişti în capitală este semnificativ. Dar Bucureştiul nu este singurul oraş din România care poate concura pe piaţa turismului cultural din regiune. Festivalul de muzică electronică „Sunwaves”, care se desfăşoară de două ori pe an în Mamaia şi care are deja o tradiţie de 8 ani sau cele două festivaluri de muzică emblematice pentru Cluj-Napoca – Electric Castle şi Untold – atrag la rândul lor anual mii de turişti străini, devenind astfel active strategice pentru economiile locale ale acestor oraşe ”, comentează Elena Badea, Director de Marketing, EY România.

De altfel, Untold a fost desemnat, aseară, Best Major Festival la European Festival Awards 2015. Este pentru prima dată când un festival aflat la prima ediție câștigă marele premiu.

“Best Major Festival este un vis devenit realitate și este cu atât mai impresionant cu cât reprezintă o premieră ca un festival aflat la prima ediție să câștige acest premiu. Mulțumim tuturor care au crezut în festival încă de la prima ediție, începând de la echipă, parteneri, autorități și nu în ultimul rând fanilor care ne-au susținut să ajungem aici,” a transmis Bogdan Buta, director general Untold, printr-un comunicat de presă.

“Noi privim titlul de Best Major Festival ca pe o confirmare a impactului proiectului, pozitionând Untold în prima linie a festivalurilor din Europa, alături de Exit Festival, Sziget Festival, Tomorrowland, care au mai primit de-a lungul timpului acest titlu. Incontestabil, acest premiu aduce valoare brandului Untold, însă mai mult decât atât, înseamnă beneficii de imagine pentru orașul Cluj-Napoca și România”, a punctat Adrian Chereji, director de Marketing și Comunicare a festivalului.

Prima ediţie Untold Festival, proiectul major al programului Cluj Capitală Eropeană a Tineretului 2015, a avut loc între 30 iulie – 2 august 2015 şi a numărat peste 240.000 de participanţi. 170 de artiști au creat o atmosferă memorabilă timp de peste 88 de ore, între aceştia numărându-se Avicii, Armin van Buuren, David Guetta, Like Mike & Dimitri Vegas sau ATB. Ediţia din 2016 a festivalului va avea loc între 4 şi 7 august, iar primul nume confirmat este DJ Tiesto.

Untold 2016: afacere privată cu un buget de 5 milioane euro

Şi Electric Castle a ajuns pe lista scurtă a nominalizărilor la premiile European Festival Awards 2015 (pentru al treilea an consecutiv) – la categoria Best Medium-Sized Festival, dar a pierdut în faţa Volt Festival (Ungaria).

Electric Castle 2015 a avut loc între 25-28 iunie şi a numărat peste 150 de artişti: The Prodigy, Fatboy Slim, Rudimental, The Parov Stelar Band, The Cat Empire, NouvelleVague, Siriusmodeselektor, The Subways, RoniSizeReprazent, High Contrast, AsianDub Foundation, DubPistols, DubPhizix & Strategy, Blomqvist Live, DC Breaks, Cosmin TRG, Subcarpați, Șuie Paparude, Soom T & JSTAR, Evil Nine, Vadim & Yarah Bravo, Vakula, Radikal Guru, Eliphino, Benny Page, B.Traits, XXXY, Synkro, Bambounou, FrenchFries, MadProfessor & BrotherCulture, PrinceFatty & Horseman, Bush Chemists& King General, IrationSteppas, DRUGS, Pixelord, Pop Killers, Shiver și The Model. 90.000 de festivalieri au fost prezenţi în curtea Castelului din Bonţida.

Ediţia din 2016 va avea loc între 14-17 iulie, iar artiştii confirmaţi până în prezent sunt: Sigur Ros, Gorgon City, Camo & Krooked ft Dynamite MC, Gui Boratto, Art Department, Loadstar, God Is An Astronaut, Worakls, General Levy, De Staat, Icicle, Gramophonedzie, N’to, Macka B, Axel Boman, Palms Trax, Mihai Popoviciu, The Model, Paul Kalkbrenner, Rusko, Flux Pavilion, Enter Shikari, Matisyahu, Babylon Circus, DJ Marky, NU:Tone B2B Logistics, Legowelt, Congo Natty aka Rebel MC, Toddlat T, Moomin, Louisahhh!, Aba Shanti-l, Alternosfera, Urma, DJ Shiver, Macanache, Dub Pistols.

Citiţi AICI despre bugetul EC şi problemele de infrastructură

Creştere record generată de Electric Castle şi Untold

“Primele date statistice oficiale arată o creștere de aproape 20% în unitățile hoteliere în vara anului 2015 față de precedentul. Datele Institutului Național de Statistică se referă doar la unitățile hoteliere, în realitate afluxul de turiști în Cluj a fost mai mare, spun actori din piață, având în vedere numărul impresionant de apartamente private scoase la închiriat pe perioada festivalurilor muzicale. Sprecialiștii din Turism consideră creșterea drept ”impresionantă” și o pun pe seama Elestric Castle (iunie) și Untold (iulie-august)”, arăta catcostacujul.ro într-un articol publicat în octombrie 2015.

Aşadar, în iunie, iulie și august 2015 în Cluj au fost raportate circa 130.000 de sosiri de turiști în hoteluri, circa 43.000 în fiecare lună, cu mici fluctuații.

Vezi ce declarau managerii de hoteluri şi agenţii de turism din Cluj AICI.

Dezvoltarea unei infrastructuri culturale este o prioritate pentru România

„În ceea ce priveşte infrastructura pentru activităţile culturale, România necesită investiţii susţinute pentru a acoperi un deficit evident. Dacă nu putem încă vorbi de zone culturale construite special pentru a găzdui manifestări de mari dimensiuni în condiţii optime, putem însă să ne concentrăm pe dezvoltarea unei infrastructuri urbane de mai mici dimensiuni, precum săli de concerte şi spectacole sau spaţii expoziţionale. Am văzut cu toţii din păcate ce consecinţe nefaste poate avea lipsa accesului la astfel de facilităţi în comunitate, dar şi impactul asupra industriilor creative precum cea muzicală şi cea a artelor spectacolului, cărora le lipsesc spaţiile de expresie. Dezvoltarea acestei infrastructuri este unul dintre elementele-cheie care pot stimula turismul cultural în centrele urbane ale României”, explică Elena Badea.

La nivel global, unele oraşe dezvoltă în mod special zone culturale. Printre exemple se numără Zorlu Center din apropiere de Istanbul, Odaiba din Tokio, NDSM din Amsterdam şi Stratford City Development din Londra. Zorlu Center, situat la nouă kilometri de centrul Istanbulului, include nu doar un mall de cumpărături premium (de 105.000 metri pătraţi), ci şi un mare centru cultural (de 55.000 metri pătraţi) cu două teatre şi spaţii expoziţionale. În sezonul inaugural al centrului (2014-2015) au fost incluse 400 de spectacole cu un public total de 500.000 spectatori.

În Franţa, turismul bazat pe cultură (festivaluri, muzică live, operă şi galerii de artă, însă fără sit-urile istorice) a generat 2,6 miliarde USD în anul 2013. Moştenirea culturală, activităţile şi evenimentele de profil reprezintă acceleratori de creştere urbană şi joacă un rol major în reînnoirea urbană. În Japonia, insula artificială Odaiba aduce într-un singur loc infrastructură de afaceri, culturală şi de entertainment. Cele două muzee de pe insulă şi evenimentele culturale (Comic Market şi Gundam Festival care atrag gameri internaţionali şi entuziaşti ai animaţiei japoneze şi ai cărţilor cu desene manga, de tip japonez) subliniază succesul şi atracţia exercitate de acest district al capitalei nipone. Comic Market atrage de două ori pe an aproape 500.000 de oameni în cadrul unui eveniment care durează trei zile.

O nouă clasă creativă se naşte odată cu creşterea oraşelor globale

Populația de la nivel global este tânără – 1,8 miliarde de locuitori ai planetei aveau între 10 şi 24 de ani în 2014, înregistrând un record istoric – iar alfabetizarea la nivel global s-a îmbunătăţit semnificativ. Creşterea economică solidă şi populaţiile tinere generează un context favorabil dezvoltării unui val de consumatori din clasa de mijloc în multe pieţe emergente. Această tendinţă nu este nicăieri mai puternică decât în Asia şi Africa. Asia numără în prezent 525 milioane de consumatori culturali din clasa de mijloc.

Cuplată cu dezvoltarea de activităţi culturale, urbanizarea stimulează, de asemenea, emergenţa unei noi clase economice, atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare – clasa “creativă”. Conform lui Richard Florida, teoretician al studiilor urbane, această clasă include oameni de ştiinţă, artişti, ingineri, designeri şi scriitori “super-creativi”, precum şi “profesionişti ai creaţiei”, care activează într-o gamă largă de ocupaţii bazate pe cunoaştere.

Clasa creativă reprezintă întruparea triadei “Tehnologie, Talent şi Toleranţă”, conform definiției lui Florida, şi este un motor esenţial de creştere, inovaţie şi atractivitate în zonele urbane. Combinaţia dintre preţurile mici ale proprietăţilor din interiorul oraşelor şi încurajarea puternică a libertăţii creative a susținut revigorarea Berlinului, care acum atrage artişti şi antreprenori culturali din întreaga lume.

Conform studiului EY intitulat Global Talent in Global Cities 2015, Top 3 cele mai atractive oraşe pentru clasa creativă arată astfel:

1. New York – se bucură de o scenă culturală unică, inclusă într-un mediu urban cosmopolit şi progresist, în general considerat benefic pentru activităţile creatoare;
2. Londra – se poziționează în faţa Parisului datorită deschiderii sale internaţionale (33% din populaţia oraşului a fost născută în afara graniţelor ţării, faţă de doar 12% în Paris);
3. Paris – se clasează pe locul trei datorită moştenirii culturale şi activelor tehnologice, dar este penalizat de mediul antreprenorial mai slab.

Conform Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), 54% din populaţia lumii locuieşte, în prezent, în orașe, iar până în anul 2050 acest procent va creşte la 66%.

Citeşte şi Clujul cultural, aplaudat peste hotare si ignorat acasa. Ameninţările şi oportunităţile pentru următorii 10 ani.

Priorităţile Clujului costă 440 milioane euro

Industriile creative genereaza 3% din PIB-ul global

(Articol de Anca Muresan si Cosmin Fosti)

 

Tags: , , , , , , ,
baisoara

Localitățile Clujului cu cei mai mulți turiști în octombrie

Marea majoritate a sosirilor turiștilor care au venit în județul Cluj în octombrie 2015s-au înregistrat în municipiul Cluj-Napoca și localitățile aferente zonei metropolitane adiacente. În zona rurală, stațiunea Muntele Băișorii a atras cei mai mulți turiști.

În total, în octombrie, în județul Cluj au fost înregistrate 43.412 sosiri ale turiștilor, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Iată cum arată clasamentul lunii octombrie:

Poziție Localitate Sosiri ale turiștilor, octombrie 2015
1. Cluj-Napoca 33.575
2. Florești 1.644
3. Băișoara 1.401
4. Turda 927
5. Câmpia Turzii 872
6. Dej 748
7. Feleacu 657
8. Sâncraiu 570
9. Gilău 503
10. Jucu 383

 

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , ,
12038181_483446315166497_5492529224733268052_n

Cu suflet. Hosteluri, oameni, locuri. De la Cluj prin Balcani

Cu suflet. Aceste două cuvinte definesc conceptul din spatele celei mai prietenoase case pentru turişti din Cluj-Napoca, The Spot Cosy Hostel. Argumentele sunt nenumărate: de la atmosfera relaxantă de dincolo de pragul uşii, la amenajarea ingenioasă a camerelor şi a spaţiilor comune, la grădina de vară şi cea de răsaduri şi până la năzbâtiile labradorului Eco ori indiferenţa mops-ului Frank, stăpânii patrupezi ai locului. Asta deoarece, pentru proprietari, hostelul înseamnă mai mult decât o afacere; este o pasiune, un mod de viaţă. De altfel, din dorinţa de a fi în permanenţă în mijlocul oaspeţilor şi a aduce periodic îmbunătăţiri pentru confortul acestora, tinerii antreprenori s-au mutat în căsuţa ce împarte un perete cu coloratul hostel.

Întotdeauna e loc de mai bine, iar vara aceasta, Tudor Sîntimbrean, unul dintre proprietarii hostelului, a decis să-şi fructifice concediul în beneficiul business-ului.

11892264_471889352988860_151441472705040844_n

A călătorit prin Balcani în căutarea altor hosteluri, oameni şi locuri cu suflet. Şi nu oricum. Singur, pe o motocicletă burduşită cu bagaje. “E o experienţă unică, aparte dacă vrei, să călătoreşti singur. Fără intinerariu precis şi rezervări. În celelalte vacanţe, pot spune că am fost un simplu turist. Abia acum am călătorit cu adevărat. Am avut parte şi de peripeţii şi de momente de relaxare, dar am fost pus, în permanenţă, în postura de a interacţiona, de a socializa cu fel şi fel de oameni din culturi diferite. Asta şi căutam”, mărturiseşte tânărul.

Aşadar, timp de o lună, a fost oaspete în hosteluri din România, Bulgaria, Turcia, Grecia, Macedonia, Albania, Croaţia şi Muntenegru. De unele auzise încă dinainte de plecare, pe altele le-a descoperit pe drum. Câteva impresii la cald, le-a postat pe pagina de Facebook – Soul Hostels.

Spre exemplu, în Maramureş, a poposit la Babou Hostel, deţinut de o tânără familie de olandezi. “O căsuţă tradiţională, cu o curte generoasă pentru camping, într-un sat în care timpul parcă a stat în loc. Nu au alterat cu nimic arhitectura tipică locului, ba mai mult, s-au integrat perfect în comuitate. Fetiţa lor chiar merge la şcoală în sat, iar ei sunt îndrăgostiţi de obiceiurile ţinutului”, povesteşte Tudor.

10169330_961564107238004_54754558146376410_n

11891152_472809952896800_461980227520284508_n

În România, a mai trecut pe la prietenii săi de la Hostel Costel, timişorenii care l-au inspirat să deschidă hostelul din Cluj, şi pe la Doors din Bucureşti, un hostel cu ceainărie şi muzică live în curte.

10294416_1165656366783262_8345614330878760728_n

Vorbind de muzică, în Varna, Bulgaria, a trecut pragul Hostelului Yo-Ho, care are propriul studio unde trupe locale de hip-hop, raggae, ska sau rock pot exersa, iar seara concertează pentru oaspeţi. De asemenea, pereţii camerelor sunt o mini-galerie de street art.

11988247_474646382713157_1490030090896414788_n

Drumul la dus apoi în Istanbul, un oraş pe care fie îl urăşti, fie îl iubeşti. Aici a descoperit un loc colorat, Stray Cat Hostel, care oferă o noapte gratuită de cazare pentru artiştii călători care doresc să contribuie prin creaţiile lor la înfrumuseţarea locului, fie că vorbim de o pictură pe perete sau un concert pentru ceilalţi oaspeţi.

11037463_928963277154228_847290803443151185_n

12009803_478119269032535_1646719386946578036_n

De experienţe asemănătoare a avut parte şi în Ohrid, Macedonia, însă vorbeşte cu admiraţie de o familie de greci. “Îşi duc viaţa într-o casă pe roţi. Mai precis un mini-autocar, amenajat cu tot ce le trebuie şi încă două-trei paturi pe care le pot închiria. Vara se plimbă pe plaje şi dau lecţii de windsurf-ing, iar iarna se mută la munte unde devin instructori de schi”.

12043059_481951061982689_8572945457794022332_n

12046963_481950765316052_5724202324507154727_n

Poate cea mai plăcută amintire este legată de hostelul albanez Mi Casa Es Tu Casa, al cărei proprietar este Alma, o doamnă la 60 de ani. Aşa cum îi spunele şi numele, adăvarat cu suflet. “Auzisem atâtea despre locul acesta şi mi-am dorit tare mult să-l experimentez pe pielea mea. Nu mi-am anunţat venirea, dar nu a deranjat-o deloc acest aspect. Obosit de pe drum cum eram, când m-a văzut mi-a oferit un pahar cu apă şi un ceai. Când a aflat cu ce mă ocup a fost foarte deschisă să-mi împărtăşească lupta sa. Spun asta deoarece, ea se află într-o luptă continuă cu guvernul albanez pe care vrea să-l convingă că ea nu vinde doar paturi, ci promovează cultura şi şi-ar dori susţinere financiară în acest scop din partea autorităţilor competente. Ea reprezintă cumva esenţa proiectului meu. Ar putea da lecţii de antreprenoriat multor proprietari de hosteluri. E echilibru perfect între pasiune şi business”, conchide Tudor.

11062362_483446291833166_2259546255491286467_n

11224097_483446341833161_7303719281819858095_n

12038181_483446315166497_5492529224733268052_n

Din călătorie s-a ales cu un bagaj plin de suveniruri. Idei bune de pus în practică pentru dezvoltarea hostelului clujean. Pe timp de iarnă le va şlefui în formă finală şi aşteaptă momentul propice ca să le implementeze. Până atunci însă, poveştile Soul Hostel vor avea o casă nouă. Un website dedicat.

“Nu va fi un site de book-ing, ci unul de promovare al hostelurilor din toată lumea, cu poveşti pe larg. Condiţia ca ele să apară acolo va fi ca noi să le vizităm şi să vedem că într-adevăr rezonează cu principiile noastre. Vor fi şi alţi contribuitori, cei ce vor scrie, spre exemplu cei de la Hostel Costel. Voi continua experienţa începută în Balcani, în noi incursiuni în Europa, Asia, Africa, etc”, încheie Tudor Sîntimbrean.

Peste 6.000 de străini locuiesc în Cluj-Napoca

6.459 de străini, proveniţi din 113 ţări ale lumii, locuiesc, în prezent, în judeţul Cluj, arată un raport al Serviciului pentru Imigrări. Dintre aceştia, cei mai mulţi provin din ţări precum Franţa (1.009), Italia (723), Germania (516), Republica Moldova (447) şi Tunisia (297).

Aproape 1.000 de persoane ce provin din ţări străine şi-au stabilit anul acesta reşedinţa pe raza judeţului Cluj, pricipalele motive fiind dreptul la unitatea familiei, educaţie sau activităţi lucrative.

Peste 50.000 de turişti străini, la jumătatea lui 2015

În perioada 1.01 – 31.07.2015, la Cluj, au fost cazaţi 235.358 turişti, din care 50.123 turişti străini (reprezentând 21,3% din totalul turiştilor), arată un raport al Direcţiei Judeţene de Statitică. Cei mai mulţi turişti străini provin din: Ungaria (9.233), Italia (5.434), Germania (5.136), Franţa (3.498), Polonia (2.719).

Anul acesta, lunile de vară au înregistrat un aflux mare de turişti în Cluj, festivalurile Electric Castle şi Untold fiind principalele motive. Pe scurt, 130.000 de sosiri de turiști în hoteluri, cu 20% mai mult decât în 2014.

Destiaţia preferată pe timp de vară: 2.800 de sosiri ale turiștilor în 2015

Dacă în vara anului trecut Belișul era comuna care raporta cei mai mulți turiști sosiți în pensiuni ori alte unități de cazare, în vara acestui an comuna nu mai prinde nici măcar posiumul. Vedeta lunilor iunie, iulie și august a fost, în acest an, Sâncraiu, conform datelor actualizate ale Institutului Național de Statistică. Cei mai mulţi turişti provin din Ungaria.

La finele lunii noiembrie 2015, The Spot Cosy Hostel din Cluj-Napoca împlineşte un an de existenţă. Povestea locului o puteţi citi AICI.

the s

thes

Iar în primăvară, se vor redeschide oaza verde de relaxare din curte şi grădina de răsaduri şi turiştii vor putea relua plimbările cu bicicleta în tandem, echipată cu hamace.

Tags: , , , , , , ,
Cluj_Napoca_turisti

Câţi străini locuiesc la Cluj şi câţi vin în vizită. Din ce ţări provin

6.459 de străini, proveniţi din 113 ţări ale lumii, locuiesc, în prezent, în judeţul Cluj, arată un raport al Serviciului pentru Imigrări. Dintre aceştia, cei mai mulţi provin din ţări precum Franţa (1.009), Italia (723), Germania (516), Republica Moldova (447) şi Tunisia (297).

Aproape 1.000 de persoane ce provin din ţări străine şi-au stabilit anul acesta reşedinţa pe raza judeţului Cluj, pricipalele motive fiind dreptul la unitatea familiei, educaţie sau activităţi lucrative.

Peste 50.000 de turişti străini, la jumătatea lui 2015

În perioada 1.01 – 31.07.2015, la Cluj, au fost cazaţi 235.358 turişti, din care 50.123 turişti străini (reprezentând 21,3% din totalul turiştilor), arată un raport al Direcţiei Judeţene de Statitică. Cei mai mulţi turişti străini provin din: Ungaria (9.233), Italia (5.434), Germania (5.136), Franţa (3.498), Polonia (2.719).

Anul acesta, lunile de vară au înregistrat un aflux mare de turişti în Cluj, festivalurile Electric Castle şi Untold fiind principalele motive. Pe scurt, 130.000 de sosiri de turiști în hoteluri, cu 20% mai mult decât în 2014.

Destiaţia preferată pe timp de vară: 2.800 de sosiri ale turiștilor în 2015

Dacă în vara anului trecut Belișul era comuna care raporta cei mai mulți turiști sosiți în pensiuni ori alte unități de cazare, în vara acestui an comuna nu mai prinde nici măcar posiumul. Vedeta lunilor iunie, iulie și august a fost, în acest an, Sâncraiu, conform datelor actualizate ale Institutului Național de Statistică. Cei mai mulţi turişti provin din Ungaria.

Tags: , , , , , ,
1511291_1453645964953849_8405510335323795933_n

Concurență pentru piața hotelieră din Cluj: un hostel “Zen” în centrul orașului

Până nu demult era doar una dintre curțile secrete ale orașului: o oază verde, nițel sălbatică, în jurul unei clădiri dărăpănate, în mijlocul unui “agitat” conglomerat de betoane și griji cotidiene. Începând cu luna iunie 2015 este “casă” pentru backpackerii al căror drum trece prin Cluj. Este vorba despre Zen Hostel, un proiect născut din pasiunea unor tineri călători și care se află pe Bulevardul Eroilor, la numărul 40.

Ideea îi aparține lui Silviu Nicorici, un “drumeț cu expertiză”, de profesie avocat. A început să călătorească pe când avea 13 ani, prin ’92. Mergea vara, prin programe de schimb de experiență, în Italia. În facultate a plecat, trei ani la rând, cu Work and Travel în America. Ușor, ușor, călătoriile s-au transformat în pasiune sau cum îi place lui să spună, “ într-o modalitate de a trăi viața intens, în afara zonei personale de confort”. Mereu va căuta experiențe noi, în mijlocul altor culturi. Anul acesta are de gând să plece în Asia.

1555476_742751859095988_3502367607426288545_n

Tocmai pentru că știe cât de mult are nevoie un călător, la final de zi, de un pat confortabil într-un loc liniștit și prietenos, dar și pentru că dorea un job mai puțin stresant (n.red. deși profesează în continuare și ca avocat), a decis să intre în industria hotelieră, dar pe un segment “cu lipsuri” pe piața clujeană: cel al hostelurilor. Nu a făcut-o singur, ci împreună cu soția sa, Dana, și alături de alți patru amici. Între care un pictor și un cântăreț. “Fiecare membru al echipei are personalitatea lui. Fiind toate minți creative, se nasc idei și idei diferite, dar care au un numitor comun: să-i facem pe cei ce ne trec pragul să se simtă bine și să plece cu o impresie bună despre Cluj. Clujul nu este foarte turistic. Nu în sensul de bază al cuvântului. Cei ce vin aici, în special străinii…majoritar tineri, nu vin doar pentru cele câteva clădiri de vizitat, ci pentru atmosferă, ca să socializeze, să se relaxeze”, explică Silviu. În mare, acesta este motivul pentru care hostelul se cheamă “Zen”.
Deși deschis de doar trei luni, nu duce lipsă de clienți. Lui Silviu și echipei sale nu le e frică nici de concurență pentru că, fiecare loc are propria identitate. Sunt totuși realiști. Nu se aștepată să se îmbogățească de pe urma acestui business.

“Am deschis înainte de Electric Castle. Clujul începe să se miște, există evenimente mari împrăștiate pe tot parcursul anului. Clienți am avut, mai mult de jumătate români. Cât despe concurență, cred că locația face mult. Noi suntem în centrul orașului, dar în curte e liniște. De pe terasă pare că e “casa din copac”, în stânga se vede biserica din Unirii, în dreapta catedrala din Avram Iancu. Celelalte hosteluri din centru au alt public țintă, sunt mult mai clasice. Restul, cum e și The Spot Cosy Hostel, sunt la fel de prietenoase, dar au altă identitate. Până la urmă, nu căutăm să facem nu știu ce profit din afacerea asta. Turiștii își caută oricum cazare după personalitatea lor, în funcție de cum se simt ei bine. Spre exemplu, am avut o familie, cu un copill; toți foarte eleganți, dar nu s-au simțit chiar în largul lor la noi. Altă dată a venit un tânăr din Ungaria, care ne-a întrebat dacă poate să muncească o zi pentru noi în schimbul cazării”, mai spune tânărul antreprenor.

10423929_1463706253947820_7715172134842633926_n

10458670_1463706290614483_713226372601588769_n

10986518_1453645708287208_6677044578426490986_n

11227563_1445380282447084_4762196866147552782_n

11391181_1445498182435294_393346015135105264_n

Nici măcar Airbnb-ul nu-l percepe drept concurență. Dimpotrivă, Zen Hostel se află printre opțiunile site-ului. Și prețurile sunt avantajoase: de la 55 de lei/patul/noapte/persoană, adică 12.5 euro . Nu se percepe taxă pentru spălatul hainelor sau pentru spațiu de depozitare, iar în curând se va putea servi și micul dejun. “Avem recenzii bune, iar prețul este apropiat de celelalte oferte”.

Deși nu dorește să dezvăluie suma pe care a investit-o în hostel, Silviu recunoaște că costurile de achiziție, dar și cele de reparații și amenajare au fost ridicate. Însă este proprietarul clădirii.

“Clădirea era în paragină, a avut nevoie de lucrări de reparații serioase, dar mi-a plăcut că era ultracentrală, apoi configurația, cu camere decomandate și balcon lung. Noi am făcut terasa din lemn masiv, am pus geamuri, uși, am instalat sistemul de încălzire inclusiv prin pardoseală. Am creat spațiile de relaxare. Camerele au maxim șase paturi, avem și de două. Nu am dorit să fie îngrămădit, ci practic și pentru toate gusturile. Paturile sunt pe paleți cu roți, avem băi personale în camere, pe hol există dușuri separat pentru fete și pentru băieți, avem bucătărie cu toate cele necesare. Totul e viu colorat, dar minimalist. Încă nu e totul gata, o să avem câțiva prieteni artiști care o să dea “sarea și piperul” locului”, conchide Silviu Nicorici.

Zen Hostel dispune de 7 camere cu diverse configurații (n.red. duble, triple, de 4 sau 6 paturi, cu sau fără baie), 1 bucătărie cu living, 2 terase, 1 spațiu de relaxare cu bar, băi și dușuri pe holuri. Se fumează doar afară și sunt acceptate animale de companie. Nu dispune de locuri de parcare, însă mașinile se pot lăsa în parcarea cu plată din Piața Unirii sau pe Bulevardul Eroilor.

10359548_1453645878287191_5241173867504082701_n

10429826_1453645614953884_8385051777396870616_n

11137134_1453645688287210_6462125144653987900_n

11377103_1453645658287213_8849068071067075812_n

11390016_1445380202447092_2226874184699401048_n

11425444_1445379659113813_9195837006764130615_n

11428509_1453645888287190_2134732433445328738_n

În viitorul apropiat, Silviu ar dori să cumpere și mica grădină din curte.

(Anca MUREȘAN)

Tags: , , , , , , , , , , ,