Tag Archives: trafic

Emil Boc

Boc: Este nevoie de măsuri legale naționale care să tempereze achiziția de mijloace de transport poluante

La o lună de la lansarea caravanei mobilității, Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România (CCIFER), în parteneriat cu Primăria municipiului Cluj-Napoca, a organizat conferința «Mobilitatea viitorului» cu scopul de a aduce soluții la practicile de mobilitate urbană tradiționale și a lansat o dezbatere cu actorii locali privind impactul generat de noile modalități de transport.

“Tematica pe care o propunem astăzi pleacă de la constatarea că 25% din poluare este produsă de transport și 25% din aceasta de către transportul urban. Uniunea Europeană are ambiția de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de transporturi cu cel puțin 60 % față de 1990  și să se înscrie în mod ferm pe o traiectorie care să tindă spre zero. Comunitățile locale, companiile, decidenții, sunt factori direct implicați în atingerea acestor obiective, iar rolul nostru este de a-i aduce împreună pentru a reflecta la soluții alternative și pentru a face schimb de bune practici », a declarat François Coste, președintele CCIFER, în deschiderea conferinței.

”Este nevoie de măsuri legale naționale care să tempereze achiziția de mijloace de transport poluante – pentru a ne putea permite la nivel local să adoptăm politici publice ecologice. Apa caldă nu trebuie reinventată, transportul public peste tot în Europa arată clar că acesta este o soluție. Din fericire tendințele tinerei generații ne arată că deținerea de mașini proprii nu mai este ceea ce își doresc- căutând metode alternative de tip sharing, de la mașini la taxiuri sau transport în comun”, a declarat primarul Emil Boc.

Introducerea făcută de primarul Emil Boc a fost completată de Bogdan Herea, dezvoltatorul Parking Plus. De asemenea, un studiu privind tendințele mondiale de mobilitate și evoluția serviciilor aferente a fost prezentat de Szabolcs Nemeș, Roland Berger. 

”Tehnologia a însemnat pentru Renault, dintotdeauna, mai mult decât efortul cotidian de cercetare pentru găsirea celei mai eficiente soluții. În zilele noastre, vehiculele cu “zero emisii” caută un nou drum pentru mobilitate, iar Renault oferă prima gamă de modele electrice de serie: Twizy, ZOE, Kangoo Z.E.. Twizy și Zoe sunt cele mai potrivite soluții pentru mobilitatea urbană, în timp ce Kangoo Z.E. reprezintă singurul vehicul autoutilitar din piață cu propulsie electrică”, a declarat Alexandru Vescu, Renault.

« Punând focusul pe inovații consecvențe și tehnologii avansate, Michelin se implică în modelarea viitorului mobilității, având în vedere atât nevoile consumatorilor, cât și cele ale mediului. Michelin merge dincolo de crearea de produse ce susțin mobilitatea, către soluții și concepte ce reușesc să incorporeze performanțe de lungă durată, conectivitate și adaptabilitate, precum Michelin Visionary tyre. » au susținut Camelia Nicoară și Alina Ghica, Michelin.

 

 

“Astăzi mașina comunică cu noi. Rolul de transport s-a transformat într-unul de mobilitate și, pentru a optimiza mobilitatea avem nevoie de date” a declarat Sorin Costea, ARVAL.

« Cluj-Napoca este un oraș atractiv pentru mulți oameni. Ritmul alert de dezvoltare a atras după sine o accentuare majoră a traficului. Pentru a preîntâmpina problemele care apar în traversarea și deplasarea prin oraș, Holcim poate oferi soluții inteligente în realizarea străzilor fără inundații, reabilitarea lor cu un minim de disconfort și crearea de centre modale ca alternative de noi căi de acces la mobilitatea urbană.”a adaugat Alina Surducan, Holcim.

«Prin prisma statutului local puternic și experienței internaționale în proiecte pentru mobilitatea urbană durabilă, ENGIE oferă produse economice și prietenoase cu mediul, ca alternativă la combustibilii convenționali. Unul dintre aceste produse este gazul natural comprimat pentru autovehicule (GNCV) ca soluție atât pentru companiile de transport public, cât și pentru companiile posesoare de flote mari», a declarat Adrian Frățean, ENGIE.

« Trecerea la utilizarea mijloacelor de transport electrice în orașe poate reprezenta una dintre posibilele soluții cu un impact considerabil asupra mobilității durabile, avantajele generate putând depăși, în viitor, eforturile implicate. Acest parcurs poate fi accelerat dacă există o colaborare între sectorul public și cel privat care să conducă la creșterea gradului de conștientizare a fiecărui individ și la adoptarea unor măsuri eficiente de susținere și stimulare a pieței » au declarat Carmen Dan și Livia Stan, Pricewaterhouse Coopers.

In plus, Cosmin Buza, Orange, a explicat că orașele inteligente sunt orașele care vor folosi soluții integrate de IT&C cu beneficii directe către municipalitate și cetățeni.

CCIFER exprimă o poziție comună a societăților membre și a investitorilor francezi în România în dialogul cu autoritățile publice. O comunitate de afaceri fondată pe savoir-faire-ul francez, CCIFER este un lider angajat în dezvoltarea durabilă a persoanelor, a companiilor și a României. Camera reunește peste 500 de companii franceze și române care reprezintă 18 Mld de euro și peste 125000 de locuri de muncă. Companiile membre sunt lideri în mai multe sectoare de activitate care formează economia locală.

 

Tags: , , , ,
masini_trafic (1)

Studii de trafic, cu suport din Boston, pentru Cluj

În perioada 9-11 noiembrie Centrul Cultural Clujean a organizat Dialogurile Urbane, la care au participat specialiști în dezvoltare urbană, manageri culturali, reprezentanți ai universităților și companiilor locale, precum și Municipalităților din Cluj-Napoca și Boston, împreună cu cele două echipe de clujeni care au propus primele proiecte experimentale câștigătoare ale Fondului de Inovare Culturală.

„Au fost trei zile pline, entuziasmante. Am lucrat împreună, sector cultural și administrație, cetățeni, companii și universități, să generăm ipoteze de lucru pentru îmbunătățirea mobilității în oraș și să facem planuri pentru testarea acestor ipoteze în prima jumătate a anului următor. Suntem conștienți că problemele orașelor moderne, precum traficul aglomerat sau costurile mari ale locuirii, nu pot fi rezolvate prin simple intervenții administrative, ci necesită eforturi conjugate din partea întregii comunități: schimbări comportamentale, inovație tehnologică, planificare urbană. Centrul Cultural Clujean, prin natura sa interdisciplinară și experimentală, va găzdui până vara următoare mai multe proiecte care testează scenarii de îmbunătățire a mobilității în oraș. Cele care dau rezultate bune vor fi apoi transferate Municipalității pentru implementare și replicare la nivelul orașului”, declară Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean.

Pact pentru mobilitate

În cadrul atelierului „Folosirea big data pentru managementului traficului”, moderat de Centrul Cultural Clujean și Boston Office of New Urban Mechanics, experți din Primăria Cluj-Napoca, compania Evozon, Facultatea de Sociologie, Facultatea de Geografie, Facultatea de Arhitectură și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării au făcut un plan comun pentru colectarea și analizarea datelor de trafic la nivelul orașului. Participanții au agreat că în următoarele luni vor pune cap la cap toate datele de trafic existente în Cluj: cele captate de camerele video din oraș, cele deținute de companiile de taximetrie, cele deținute de universități. O echipă de analiză a acestor date va fi constituită cu scopul de a avea concluzii până la finalul iernii, urmând ca apoi să fie testate câteva ipoteze de lucru. Experimentele de natură tehnică vor fi făcute de Primăria Cluj-Napoca împreună cu companiile de tehnologie locale, iar experimentele care implică schimbări de comportamente sociale vor fi conduse de Centrul Cultural Clujean.

Trei experimente în cartiere

Centrul Cultural Clujean a lansat de curând Fondul de Inovare Culturală, un mecanism prin care colectează și experimentează idei propuse de cetățeni, de sectorul cultural și de mediul privat pentru îmbunătățirea vieții comune în oraș. În parteneriat cu Municipalitatea, Fondul a propus pentru început trei zone experimentale în Mărăști și Mănăștur, invitându-i pe riverani să propună și să testeze proiecte de transformare a spațiilor din cartiere. Astfel, zonele Scorțarilor – Canalul Morii, Bucegi – Pârâul Calvaria și Molnar Piuariu – UTCN Mărăști vor găzdui în perioada ianuarie – iunie 2018 mai multe experimente de refolosire a spațiului public, în vederea reducerii aglomerației din oraș. Un prim experiment a avut loc sâmbătă, 11 noiembrie, când Street Food Festival a închis pentru prima dată circulația pe strada Molnar Piuariu din Mărăști, iar studenții Facultății de Arhitectură din Cluj au aplicat peste 100 de chestionare riveranilor, pentru a evalua interesul lor privind patru scenarii posibile pentru transformarea zonei.

Clujenii care au înscris proiectele câștigătoare au propus soluții variate: teste de pietonalizare, regândirea parcărilor, noi piste pentru biciclete, spații pentru evenimente în cartiere și altele. În urma acestor experimente și a colectării de feedback de la locuitorii celor trei zone, vara viitoare Centrul Cultural Clujean va propune Municipalității, în vederea implementării, soluțiile alese de cetățeni. „Ne bucurăm că Fondul de Inovare oferă prilejul de a face teste precum posibila pietonalizare pe Molnar Piuariu sau noi spații de relaxare și trasee pentru pietoni și bicicliști în Mărăști și Mănăștur. Intenția noastră este ca în viitor să ne extindem tot mai mult intervențiile spre cartiere, pentru a asigura o mobilitate sustenabilă la nivelul întregului oraș”, a declarat Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare locală în Primăria Cluj-Napoca.

Ce putem învăța de la Boston

Invitatele speciale ale Dialogurilor Urbane au fost Jaclyn Youngblood și Kim Lucas, coordonatoarele programelor de Design Urban și Civic Tech din cadrul New Urban Mechanics, divizia de inovare din Boston. Boston Office of New Urban Mechanics (MONUM) este printre cele mai performante divizii de inovare urbană din lume. Cu sprijinul sectorului privat, MONUM a identificat soluții inovatoare la probleme legate de trafic, de locuire, de folosire a spațiului public și de alte teme ale orașului. „Modelul lor de cercetare interdisciplinară și de acțiune colectivă se potrivește Fondului de Inovare Culturală. Au acceptat imediat invitația la Cluj pentru că, la rândul lor, apreciază inițiativele locale de regândire a orașului și găsesc inspirație în modul specific est-european de a aborda provocările urbane de zi cu zi. Intenția noastră este de a construi parteneriate strategice cu divizii de inovare urbană din lume, avem multe de învățat unii de la alții”, spune Ștefan Teișanu.
Fondul de Inovare Culturală (FIC) este un mecanism care sprijină identificarea, experimentarea și măsurarea de soluții alternative la probleme ale orașului care sunt astăzi greu de finanțat, greu de abordat sau chiar greu de identificat. Fondul susține cu bani, specialiști și autorizații pe clujenii care au propuneri de îmbunătățire a modului în care folosim împreună orașul. Fondul de Inovare Culturală este un proiect al Centrului Cultural Clujean, derulat cu sprijinul direcțiilor de resort din Primăria Cluj-Napoca.

 

Tags: , , , , ,
21765637_1491982704223883_4201571530468966189_o

Model european pentru rezvolarea problemei traficului în Cluj

Clujul se află în plin proces de congestionare a traficului auto, a mobilităţii. “Putem spune STOP acum, învăţând din experienţa marilor oraşe din Europa care, de peste 10 ani, au adoptat politici de încurajare a traficului alternativ”, a declarat edilul Clujului, Emil Boc, în cadrul Conferinței de Bune Practici în Administrație Publică, eveniment organizat de Centrul Cultural Clujean la Cluj Arena. 

Boc vorbeşte despre extinderea spaţiilor pietonale, încurajarea transportului public şi alternativ – autobuze, biciclete şi piste de biciclete, maşini electrice şi chiar mersul pe jos. Nu în ultimul rând, edilul indică spre tânăra generaţie din oraşele europene din vest care înregistreată un declin abrupt în domeniul proprietăţii, adică nu mai cumpără maşini. Preferă ceea ce se numşte “shared economy” (ex: Cluj Bike, Get Pony, Bla bla car, etc.).

“Am văzut marile modele de oraşe europene – Viena, Amsterdam, Copenhaga – considerate în topul orașelor inteligente din Europa. Ce am văzut cu toții acolo? Un paradox: dacă până în secolul XX aceste orașe s-au dezvoltat treptat și sigur, asigurând un nivel de trai decent, revoluţia automobilului a dus la creşterea exponenţială a maşinilor în aceste oraşe. Avem maşini care merg cu 270-280 de km pe oră, iar in oraş am ajuns să circulăm cu viteza unei trăsuri”.

Un model de “regenerare” a dezvoltării urbane este Copenhaga, oraş care în prezent are mai multe biciclete decât maşini (numărul total al bicicletelor este de peste 265.000, iar cel al maşinilor de 252.600).

Articolul integral AICI! 

Tags: , , , , , , ,
cp bugetare participativa_800x533

Cum se reorganizează circulaţia auto în Cipariu. Prioritate pentru autobuze

Primăria Cluj-Napoca va amenja o bandă dedicată transportului în comun, între Piața Cipariu și strada Nicolae Titulescu.

Cei 7 arbori care existau în zonă au fost scoși cu balot, stratificați în pepiniera RADP, unde sunt udați și fertilizați, urmând ca după finalizarea lucrării să fie relocați în Piața Cipariu. Pe lângă cei 7 arbori, vor mai fi plantați alți 4 copaci în vedrea reabilitării acestei zone.

Lucrările de realizare ale noii benzi au demarat în această săptămână și se vor finaliza în data de 10 septembrie 2017.

Tags: , , , , , ,