Tag Archives: trafic cluj

masini_trafic (2)

Maşini în Cluj? Cât pentru 365 de terenuri de fotbal. Parcări? Nici pentru jumătate

În timp ce populaţia municipiului Cluj-Napoca a consemnat, în ultimii doi ani, o creştere de doar 0,5%, numărul de maşini a avansat cu 15%.

Adică un plus de 15.750 de maşini, parcul auto clujean ajungând astfel la 131.673 de autoturisme, ceea ce plasează oraşul mult peste media naţională (322 autoturisme/1.000 locuitori vs. 261 autoturisme/1.000 de locuitori).

Datele se regăsesc în studiul “Pact pentru mobilitate”, lansat în ediţia 2018 a conferinţei “Dialoguri urbane”, ce propune un schimb de bune practici în inovare urbană pentru grupurile de cetățeni, specialiști din sectoarele public, academic și de afaceri implicați în activitățile programului Cluj 2.1| Fondul de Inovare.

Maşinile din Cluj ocupă  365 de terenuri de fotbal de mărimea Cluj Arena

Maşinile din Cluj-Napoca ocupă 365 de terenuri de fotbal

În ianuarie 2016, în Cluj-Napoca erau înregistrate 46.386 de locuri publice de parcare în zonele centrale şi în cartiere de dinainte de ’90, echivalentul a 129 de terenuri de fotbal de dimensiunea Cluj Arena. În realitate, numărul real de maşini înregistrate în Cluj-Napoca ocupă 365 de astfel de arene sportive.

Cartierele cu cele mai multe maşini

  • Mănăştur – 27.795 (21,11%)
  • Mărăşti – 16.412 (12,46%)
  • Gheorgheni – 15.613 (11,86%)
  • Între Lacuri – 11.457 (8,70%)
  • Zorilor – 9.335 (7,09%)

Maşinile din Cluj ocupă  365 de terenuri de fotbal de mărimea Cluj Arena

Traficul este principala problemă a municipiului, iar marile proiecte de infrastructură propuse de autorităţile locale nu vor aduce rezolvări imediate, acestea urmând să fie implementate abia în următorii 10 ani.

De aceea a luat naşterte “Pactul pentru mobilitate”, un plan care a colectat şi analizat datele de trafic de la nivelului oraşului (cele captate de camerele video din oraș, cele deținute de companiile de taximetrie, cele deținute de universități) pentru a putea înţelege cauzele din spatele aglomeraţiei actuale şi a propune acţiuni imediate ce ar putea fi implementate de către administraţia locală, companii, universităţi.

Iniţiativa aparţine Centrului Cultural Clujean şi este unul din proiectele desfăşurate prin Fondul de Inovare Culturală (FIC), un mecanism care sprijină identificarea, experimentarea și măsurarea de soluții alternative la probleme ale orașului care sunt astăzi greu de finanțat, greu de abordat sau chiar greu de identificat.

Tags: , , , , ,
masini_trafic (1)

Clujul poate pierde banii pentru centura metropolitană. Boc: “Este o crimă cu premeditare”

Traficul este cea mai mare problemă a Clujului, iar realizarea centurii metropolitane este soluţia salvatoare. Primarul Emil Boc este îngrijorat că banii europeni pentru acest obiectiv vor fi pierduţi definitiv fiindcă Guvernul nu a declanşat procedurile de începere a lucrărilor. Proiectul este blocat de mai bine de doi ani. 

“Am reuşit să includem centura de ocolire a municipiului centura metropolitană, în Master Planul pe Transport al UE. Este acolo, iar banii există. Sunt 38 km prinşi în program şi 150 de milioane de euro alocaţi pentru acest obiectiv. De doi ani suntem în blocaj. Mesajul pe care l-am primit eu este următorul: riscăm să pierdem banii pentru centura metropolitană. Definitiv. Vor fi luaţi şi duşi în altă parte, nu în România, după 2020. Pierduţi complet de România din cauza faptului că Guvernul nu a declanşat procedurile de începere a lucrărilor pentru această centură. Centura este extrem de importantă pentru dezvoltarea economică, urbană şi teritorială a Clujului. Traficul este astăzi cea mai mare problemă a Clujului. Este o crimă cu premeditare la adresa României, la adresa Clujului în ultimă instanţă, pentru că bani există şi a nu-i utiliza cu bună ştiinţă este extrem de grav. Pe bună dreptate oamenii sunt extrem de nemulţumiţi. Noi venim cu măsuri mărunte, temporare, pe termen scurt. Dar e clar că pe termen mediu, alături de ieşirile pe care primăria le va face din Cluj de pe această centură, va fi o soluţie care ne va da ocazia să respirăm. Aşa cum după ce am făcut centura Vâlcele-Apahida, continuarea Bulevardului Muncii şi Autostrada Transilvania, am respirat câţiva ani buni în trafic. Clujul este un magnet al dezvoltării economice, lumea vrea să vină aici, dar dacă cei care trebuie să facă lucruri nu o fac……Oameni buni, daţi-ne nouă banii! Modificaţi legislaţia europeană şi naţională şi faceţi Primăria Cluj-Napoca eligibilă să utilizeze fondurile şi vă asigurăm că lucrăm 24 din 24 de ore să implementăm aceste aspecte structurale!”, a declarat Boc în cadrul matinalului Realitatea FM Cluj.

Edilul a prezentat situaţia şi în faţa mai multor lideri ai Parlamentului European reprezentanţi ai direcţiilor generale ale Uniunii Europene, ai ministerelor româneşti şi ai organizaţiilor româneşti şi străine implicate în dezvoltare regională şi urbană, prezenţi în aceste zile la Cluj-Napoca la  Zilele REGIO.

Centura metropolitană a Clujului

Transregio Feleac are lungimea totală de 38,3 km şi un cost estimat iniţial la 126,3 milioane de euro. Drumul Gilău Vest – Cluj-Napoca Vest are 14,1 km şi se intersectează cu Autostrada Transilvania. Realizarea acestei şosele i-ar ajuta foarte mult pe locuitorii din Floreşti, care stau zilnic în ambuteiaje pe DN 1.

Drumul costă 40,5 de milioane de euro şi are trei sectoare: centura Gilăului, 2,3 km, legătura cu Clujul, prin partea de nord a localităţii Floreşti, 9,9 km, şi travesarea DN1 până în zona Colina, unde ar urma să facă joncţiunea cu centura, 1,9 km.

Cea de-a doua parte este centura Clujului, care pleacă din zona de sud-vest a oraşului şi trece prin spatele cartierelor Mănăştur, Zorilor, Bună Ziua, Gheorgheni, Someşeni, până spre Apahida. Acest tronson de drum are 24,2 km şi ar urma să coste 85,7 milioane de euro.

Sectoarele sunt Cluj SV – Selgros, cel mai scump, 67 de milioane de euro, respectiv Selgros – Bulevardul Muncii. Un ultim sector, Bulevardul Muncii – Apahida, este un drum existent cu o bandă pe sens, care ar urma să fie extins la două benzi pe sens.

Tags: , , , , , , , ,
parking mehedinti(1)

Locurile de parcare disponibile în Cluj, direct pe telefon

Primăria pune la dispoziția clujenilor o aplicație care monitorizează locurile de parcare disponibile în cele 6 parcări cu barieră din municipiu. Numărul total de locuri de parcare care se regăsesc în aplicație este de 1.309.

Parcările monitorizate prin aplicația Cluj Parking sunt:

• parking Moților (public) – 382 de locuri de parcare
• parcarea din Piața Unirii (publică) – 103 de locuri de locuri de parcare
• parcarea din Piața Mihai Viteazu (publică) – 74 de locuri de parcare
• parcarea din Piața Cipariu (publică)- 100 de locuri de parcare
• parking Sala Polivalentă (public) – 440 de locuri de parcare
• parking Multiplex Leul (privat) – 210 de locuri de parcare

Pe lângă gradul de ocupare al parcărilor cu barieră, aplicația Primăriei arată tendințele din ultimele 5 minute – numărul de mașini care au intrat și numărul de mașini care au ieșit – din cele 6 parcări/parking-uri din zona centrală și semicentrală a municipiului Cluj-Napoca.

Cluj Parking este disponibilă pentru toți cei care utilizează dispozitive mobile cu Android și iOS.

 

Tags: , , , , , ,
Untitled

Cum vreţi să arate strada Bună Ziua din Cluj? VEZI planşele cu propunerile Primăriei

Primăria Cluj-Napoca iniţiază procedura de consultare publică privind modernizarea şi extinderea străzii Bună Ziua. 

Varianta 1: 3 benzi de circulaţie (2 dintre acestea cu sens de mers înspre Calea Turzii), pistă de biciclete și 2 trotuare. (lăţime trotuar 2m, lăţime bandă carosabil 3,25 m, pistă biciclişti 2,25)

ps var 2(2) ptt var 2 arhitectural(2)

Varianta 2: 4 benzi de circulaţie, 2 trotuare. (lăţime trotuar 2m, lăţime banda carosabil 3m )

ptt var 1 arhitectural(1)

ps var 1(2)

Fiecare varianta presupune aliniamente de arbori.

De asemenea, pentru decongestionarea traficului în zonă, municipalitatea îşi propune, în perioada următoare, şi amenajarea a două sensuri giratorii: la intersecţia străzilor Bună Ziua – Măceşului – Trifoiului şi la intersectia străzilor Calea Turzii – Mihai Romanul.

Etapa consultarii publice are loc în perioada 21 februarie – 7 martie 2017. 

Persoanele interesate pot trimite sesizarile, observatiile, punctele de vedere la adresa de email:consultarepublica@primariaclujnapoca.ro sau pot inregistra adrese scrise la Serviciul Centrul de Informare pentru Cetateni, str. Motilor nr.7 sau la orice primarie de cartier.

Tags: , , , , ,
alternativa1

Centura Clujului primește bani de la Guvern. A fost inclusă în Master Planul General de Transport

Centura de ocolire pe partea de sud a municipiului Cluj-Napoca, identificată ca principală soluție de decongestionare a traficului auto în oraș în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), a fost inclusă în Master Planul General de Transport şi va fi finanţată cu sprijinul Guvernului României: 153 de milioane de euro.

“Am primit de la secretarul de stat de la Ministerul Transporturilor, Marcel Boroș, următoarea comunicare către Primăria Cluj-Napoca referitor la proiectele curpinse în Master Planul de Transport: centura metropolitană a Clujului, adică proiectul Gilău Cluj NV, este inclusă în strategia de implementare a Master Panului, cu sursă de finanțare din fonduri de coeziune și buget de stat, în prima perioadă de programare 2014-2020″, a spus edilul Emil Boc în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii comisiei de transport din cadrul Parlamentului European.

indexxx

Conform estimărilor municipalității, costurile realizării centurii se ridică la peste 200 de milioane de euro: “între 5 și 7 milioane de euro pe km, sunt 38 în total”, a spus coordonatorul PMUD.

De altfel, primarul Clujului a luat în calcul opțiunea finanțării centurii metropolitane de către Guvern încă de la începutul anului și a declarat acest lucru în cadrul dezbaterii publice pe tema bugetului local pentru anul 2016.

“O astfel de lucrare este foarte costisitoare, iar propunerea mea este ca noi să construim drumurile de legătură, iar centura propriu-zisă să fie finanţată de Guvern aşa cum s-a întâmplat şi în cazul centurilor Vâlcele-Apahida şi Bulevardul Muncii- Apahida. Proiectul ar trebui luat în considerare de CNADNR şi sperăm să fie prins în strategia de dezvoltare 2014-2020. Noi trebuie să ne ocupăm şi de exproprieri. Deţinem mai puţin de 5% din proprietăţile de pe traseu, restul sunt private. Întâi trebuie să facem indentificările cadastrale pe întreaga porţiune, apoi să apropbăm un nou PUZ pentru centură şi să facem studii de finanţare. Valoarea exactă a lucrării o va da studiu de fezabilitate”, explica Boc.

Centura metropolitană va pleca de la nodul de autostradă din Gilău, vine până la sensul giratoriu de la Cora, urmează un pasaj suprateran spre strada Bucium, Calea Turzii, prin spate pe la Selgros și se încheie la nodul centurii Vâlcele –Apahida.

Cele trei drumuri de legătură (conexiuni) ale centurii cu cartierele sunt estimate la: 5.3 milioane de euro cu Zorilor-Mănăştur; 3 milioane cu Mănăştur şi 3.15 milioane cu Gheorgheni.

Proiectul centurii este cuprins și în Plan Urbanistic General (PUG), cât și în strategia de dezvoltare a oraşului pentru 2014-2020. Așadar, centura nu va fi gata mai devreme de 2020. 

Citește și: Decongestionarea traficului în Cluj: drumurile prin Făget și spre Mănăștur, modernizate până la finalizarea centurii Floreștiului

index

“Avem cea mai aglomerată intrare/ieșire din oraș din țară: Cluj-Napoca-Florești. Mai aglomerat decât în cazul Capitalei. Circa 60.000 de mașini circulă zilnic”, spun reprezentanții municipalității.

 Citește și: MUST-DO în Cluj-Napoca. Infrastructură și mobilitate

Tags: , , , , , , ,
traficcluj

“Must-do” în Cluj-Napoca. Infrastructură şi mobilitate

La finele anului trecut, pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca a fost publicat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), studiu elaborat de compania britanică ARUP la cererea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Documentul, care are 302 pagini, analizează traficul privat şi cel publict din zona metropolitană (Cluj-Napoca şi 18 comune învecinate), cu măsurători şi statistici, şi prezintă strategii de dezvoltare pe termen scurt şi lung a zonei urbane (infrastructură şi servicii de mobilitate), ţinându-se cont de protejarea mediului înconjurător şi reducerea poluării.

Echipa de specialişti, coordonată de Willem Brouwer, a propus trei astfel de scenarii de acţiune, împreună cu reprezentanţii autorităţilor locale alegându-se prima variantă, cu o serie de completări şi modificări.

alternativa1

Astfel, “primul scenariu alternativ este concentrat pe realizarea cu prioritate a Centurii de Sud ca principală alternativă la coridorul Vest – Est central, inclusiv realizarea conectorilor cu Varianta Zorilor – Mănăștur și cu Bd. Unirii, conform propunerii din PUG”.

Așadar, conform planului, abordarea propusă pentru proiectele majore aferente scenariului este:

• Până în 2020:

– Este realizată Centura de Sud așa cum este prezentată în PUG, între Bucium (drumul Sfântul Ioan, DJ 107R) și calea Someșeni (DJ 105S), în profil 2×1 și cu intersecții la nivel, astfel renunțându-se la posibilitatea de a obține finanțare națională pentru acest proiect
– Sunt realizate și racordurile de Sud-Vest (spre Varianta Zorilor – Mănăștur) și de Sud-Est (spre Iulius Mall)
– În paralel este construită extinderea tramvaiului Bucium – Florești (comună tuturor Scenariilor Alternative cu orizont 2020).

• Între 2020 și 2030:

– Este construită a doua axă Vest – Est, constând în șoseaua adiacentă căii ferate în zona de Est (deci la Est de Gară) şi șoseaua subterană în albia Someșului.
– Este construită bucla centrală a tramvaiului.
– Este implementată banda dedicată pentru transport în comun între Avram Iancu și Aurel Vlaicu
– Pentru ca Scenariul Alternativ 1 să fie comparabil în mod echitabil cu celelalte scenarii (care prevăd realizarea centurii de Sud din fonduri naționale), acesta cuprinde de asemenea un proiect implementat din fonduri naționale. De vreme ce un asemenea proiect trebuie să aibă interes național, acesta trebuie deci să fie parte sau din centura extinsă a zonei metropolitane (cum ar fi racordul între A3 și centura orașului, așadar ocolitoarea Florești) sau o porțiune din viitorul drum expres Turda – Halmeu (cuprins în MPGT). Este selectat racordul A3 (Gilău) – Centura de Sud, ca fiind proiectul de interes național cu cel mai mare beneficiu pentru ZMC, având în vedere că centura de sud este deja presupusă a fi completată în acest Scenariu Alternativ.

Costul total estimat pentru aceste proiecte este 341.590.000 euro.

alternativa1.buget

Modificări şi completări aduse în urma discuţiilor cu autorităţile locale:

– Demararea de îndată a unui studiu de aliniament pentru stabilirea optimă a rutei de
tramvai, pentru a alege între alternativele Bucium – Florești (pe la sud de DN 1), respectiv
Pod Calvaria – DN 1 – Florești.
– Drum rapid A3 – Cluj-Napoca: extinderea acestuia înspre Vest, în vederea ocolirii comunei Gilău.
– Un drum nou pe lângă calea ferată – tronsonul de Vest, inclusiv pasajul superior peste linia CF din zona Tetarom I
– Drum rapid între A3 (Nod Nădășel) și Centura de Est
– Bucla de tramvai din zona centrală – se propune demararea de îndată a unui studiu de aliniament pentru stabilirea optimă a rutei acestei bucle unidirecționale, și a extremității sale sudice (axa Moților – Memorandumului, axa Napoca – Eroilor sau axa Avram Iancu), pentru a satisface optim criteriile privind mobilitatea și urbanismul.
– Calea rutieră rapidă pe sub Someș a fost eliminată din lista de proiecte și înlocuită cu proiectul “Închidere inel rutier rapid în zona de Nord-Vest”
(Mai multe detalii de la pag. 148)

În PMUD sunt cuprinse 16 proiecte “priorităţi zero”, adică “precondiții” ale planului și includ: proiecte privind implementarea unor reforme organizaționale sau instituționale, proiecte necesare pentru buna funcționare a sistemului de transport în comun, proiecte critice pentru creșterea atractivității transportului în comun și sporirea cotei modale a acestuia, proiecte critice pentru creșterea cotei modale a transportului nemotorizat, cu accent pe creşterea spaţiului pietonal şi extinderea reţelelor de piste de biciclete, alte proiecte privind îndeplinirea unor cerințe fundamentale de sustenabilitate a mobilității sau de rezolvare a unor probleme critice.

PMUD1

PMUD2

PMUD3

PMUD4

PMUD5

PMUD presupune si o etapă de dezbatere publică care, probabil, va avea loc în cursul acestui an. Potrivi legii, studiul este complementar Planului Urbanistic General și Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca. Va fi actualizat cel puţin odată la 5 ani.

Tags: , , , , , , ,
9935193_2_644x461_vand-garaje-cu-cfin-marasti-cluj-napoca-fotografii

Șoferii chemați să-și spună oful. Dezbatere publică pe tema parcărilor din Cluj

O modificare adusă la Regulamentul de închiriere a terenului pentru parcările , garajele sau copertinele aflate pe domeniul public sau privat al municipiului Cluj-Napoca a deschis Cutia Pandorei în plenul ședinței forului local de astăzi, 22 septembrie 2015. Vorbim despre eterna problemă a locurilor insuficiente de parcare din oraș, precum și de garajale “cu murături” din cartiere…protejate de lege. Ca niciodată, după îndelungi discuții, consilierii s-au pus de acord și au făcut un prim pas înspre identificarea unor soluții viabile: între 15 octombrie și 15 noiembrie vor avea loc cel puțin două dezbateri publice pe această temă.

Ba mai mult, unii au venit chiar și cu câteva propuneri concrete.

Este cazul lui Gabriel Oniga, consilier din partea PSD, care a venit cu ideea ca proprietarii locurilor de parcare să le poată folosi numai după ora 18 și pâna dimineața, în restul timpului fiind locuri publice. Primarul Emil Bog a găsit ideea incitantă, însă nu crede că este o soluție care să resolve cu adevărat această problem. Dimpotrivă. Ar muta doar niște conflicte deja existente. “Ideea aceasta rezolvă o problemă şi creează altele”, a punctat edilul.

La rândul său, viceprimarul Anna Horvath crede că are o soluție pentru eficientizarea parcărilor din centru și anume, excluderea abonametelor “și așa eliberate pentru sume modice” și menținerea doar a taxei pe oră “exponențial mai mare”. “În acest fel, locul de parcare nu va fi ocupat pe toată durata în care persoana respectivă este la muncă. Apoi, se vor încasa mai mulți bani din parcări”, a precizat viceprimarul. În discuție a intervenit și fostul primar interimar Radu Moisin, care a subliniat faptul că, pe această temă, trebuie consultați cu precădere conducătorii auto care lucrează în mediul privat.

Primele soluții care să rezolve problema locurilor insuficiente de parcare ar putea fi puse în practică în 2016. Etapele sunt următoarele: grupurile politice vor veni cu propuneri concrete până în 15 octombrie 2015, acestea vor intra în dezbatere publică până în 15 noiembrie 2015, urmând ca până în 15 decembrie 2015 să fie luată o decizie finală. Din păcate, studiul de trafic pornit în februarie nu a fost încă finalizat. O statistică “ajutătoare” pentru decongestionarea traficului ar fi totuși cuprinsă în Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, adoptată astăzi.

Garajele rămân în picioare. Cel puțin până la final de 2015

Întrebat de Claudia Anastase despre problema garajelor de cartier, multe transformate în depozit sau cămară cu murături, primarul Emil Boc a dat același răspuns ca în aprilie: “Situația nu ține doar de Primărie, ci și de cadrul legal. Sunt blocate de procese de revendicare, restituire, contestații în instanță. Durează. De când sunt primar nu am semnat nicio autorizație de construire pentru garaje în municipiu. Apoi, trebuie să le dăm oamenilor o alternativă. Vrem să construim parcări subterane sau de suprafață, pe schele metalice, dar unde și când ne va permite cadrul legal”.

În Cluj-Napoca există, în prezent, circa 10.900 de garaje de cartier.

Tags: , , , , , ,