Tag Archives: topuri

locuri-de-munca5

În ce domenii se găsesc cele mai multe locuri de muncă vacante

Numărul de locuri de muncă vacante din economie, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a scăzut în al patrulea trimestru al anului trecut cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 54.700, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În trimestrul al patrulea din 2017, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,13%, în scădere cu 0,09 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.

”Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 54.700, în scădere cu 4.200 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2016, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,16 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 6.000”, se arată în comunicat.

În ultimul trimestru din 2017, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică şi alte activităţi de servicii (2,52% pentru fiecare în parte), urmate de sănătate şi asistenţă socială (2,40%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (14.600 locuri vacante), iar rata a fost de 1,23%.

”Sectorul bugetar a însumat peste 31% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 8.000 locuri vacante se regăsesc în sănătate şi asistenţă socială, 6.800 locuri vacante în administraţia publică, respectiv 2.400 locuri vacante în învăţământ. La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,16%, respectiv 100 locuri vacante)”, se arată în comunicat.

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai mare diminuare atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în administraţia publică (-1,49 puncte procentuale, respectiv -3.700 locuri vacante), ca urmare a aplicării prevederilor legale în vigoare, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (-0,64 puncte procentuale, respectiv -1.800 locuri vacante).

”La polul opus, cu cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (+0,42 puncte procentuale), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,22 puncte procentuale), respectiv transport şi depozitare (+0,21 puncte procentuale)”, se arată în comunicat.

Numărul de locuri de muncă vacante a scăzut după 2008, când s-a înregistrat o rată maximă, de 1,94%, şi un număr maxim,de peste 100.000, până în 2010, când s-a atins un nivel minim, de 0,59%. Ulterior, rata locurilor de muncă neocupate a crescut constant până în prezent.

viewscnt

Tags: , , ,
Femeie de afaceri cu bani

ROBOR, la cel mai mare nivel din ultima lună şi jumătate

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,07%, cel mai mare din ultima lună şi jumătate, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).

Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Miercuri, indicele a stagnat la 2,06% pentru a doua zi consecutiv. Joi, acesta a urcat la 2,07%, cel mai mare din 28 decembrie 2017, când a atins pragul de 2,08%.

Totodată, indicele Robor la 6 luni a crescut joi la 2,38%, cel mai mare din 31 octombrie 2014, când a atins pragul de 2,45%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, iar creşterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei.

 

Tags: , ,
jed

Topul zgârile norilor în 2018. Două clădiri au peste 1 km înălţime FOTO

Consiliul pentru Clădiri înalte şi Habitat Urban (CTBUH) a anunţat care vor cele mai înaltr clădiri ale lumii în 2018. Pe listă figurează doi zgârie-nori ce depăşesc 1 km înălţime.

Este vorba despre Jeddah Tower (Kingdom Tower) – o clădire aflată în orașul Jeddah din Arabia Saudită. Turnul va adăposti birouri, magazine și un hotel de lux. Ultimele etaje sunt rezervate exploatării de energie alternativă, precum cea eoliană și solară. Construcția a costat 30 de miliarde de dolari, iar perioada petrecută de o persoană care urcă cu liftul de la parter până la ultimul etaj va fi de 12 minute. Cea de a doua clădire este Baku Tower – din capitala azeră Baku. Clădirea va depăşi cu 200 metri turnul Burj Dubai şi cu 50 de metri Kingdom Tower.

Baku Tower – Baku, Azerbaijan (1.050 m, 185 etaje)

bak

Jeddah Tower – Jeddah, Arabia Saudită (1.000 m, 252 etaje)

jed

TOPUL ZGĂRIE NORILOR FINALIZAŢI, ÎN 2018, PE PLAN MONDIAL AICI. 

Tags: , ,
salina pro

Clujul, între judeţele preferate de turişti

Județele Hunedoara și Cluj au atras anul trecut peste 1 million de turiști, atât români cât și străini. Cele mai vizitate obiective turistice din zonă au fostă Salina Turda (Cluj), Castelul Corvinilor și Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia (Hunedoara).

Salina Turda, din județul Cluj, a fost vizitată anul trecut de 600.000 de persoane. În prezent se lucrează pentru extinderea capacității de vizitare a salinei, investiție estimată la 10 milioane de euro. În 2017, Castelul Corvinilor a fost vizitat de 333.334 de turiști, înregistrând încasări de 6,2 milioane de lei.

Cetatea dacica Sarmizegetusa Regia a fost vizitată în 2017 de 70.000 de turiști. Potrivit datelor statistice ale Consiliului Județean Hunedoara, au fost înregistrate creșteri ale veniturilor cu 300%, de la 224.000 de lei în 2016, la 670.000 de lei în 2017.

Pentru acest an, obiectivul autorităților județene este dezvoltarea activității de turism în zona cetății Sarmizegetusa Regia, intenționându-se și o creștere a veniturilor obținute până în jurul valorii de 1 milion de lei, conform Capital.ro.

Tags: , , , ,
Harta 3D a Romaniei

În ce locuințe trăiesc europenii? Români vs. restul statelor UE

Cetățenii statelor membre ale UE locuiesc în proporție de 41,2% în centre urbane mari, respectiv în proprorție de 30,6% în orașe mici și suburbii. În total, doar 28,2% din populație trăiește în zonele rurale.

De menționat este și faptul că, la nivelul UE, 82,3% dintre oameni care locuiesc în care în marile orașe stau la casă, față de doar 38,6% în zonele rurale. În plus, 61,4% dintre europenii care trăiesc în principalele centre urbane stau la bloc.

Un alt aspect semnalat de statisticile Eurostat este acela că populația supusă riscului de sărăcie și excluziune socială este întâlnită în statele membre vestice și nordice în rândul orășenilor, în timp ce în țările din estul și sudul Europei, dar și în regiunea Baltică aceasta se regăsește în mediul rural.

Principala diferență dintre România și celelalte țări este aceea că la noi se înregistrează cel mai mare procent de proprietari din rândul statelor membre ale UE, respectiv de 96%. În top, alături de țara noastră se află la acest capitol și Lituania, Croația și Slovacia. În plus, potrivit celor mai recente date Eurostat, doar 4% dintre români mai sunt chiriași, mult sub media europeană de aproape 31%.

La polul opus față de România se află state precum Germania, Austria și Danemarca unde procentul proprietarilor variază între 51,7% și 62%.

De menționat este, totodată, și faptul că 48% dintre români trăiau în 2016 în locuințe supraglomerate, mult peste media de aproape 17% întâlnită la nivel european, și că 30% nu aveau grupuri sanitare în locuințe, față de media europeană de sub 2%.

Tags: , , , ,
1604181749_AgentiaBTCasilinaItalia_banca-transilvania

Banca clujeană BT, în topul brandurilor bancare din lume

Clasamentul Brand Finance Banking 500 marchează o premieră în acest an, o bancă românească intră în topul celor mai valoroase branduri bancare calculat de Brand Finance – cea mai mare firmă globală independentă de evaluare și strategie de brand – și publicat de revista The Banker. 

Este vorba de Banca Transilvania care intră pe locul 486 (respectiv 142 între băncile europene) cu o valoare de 174 milioane de dolari. Anul trecut Banca Transilvania a fost cel mai valoros brand bancar românesc în clasamentul național Brand Finance Romania 50 2017.

ICBC (The Industrial and Commercial Bank of China) cu o valoare de 59,2 miliarde USD, și China Construction Bank cu 56.8 miliarde USD, ocupă primele două locuri în clasament. Cel mai valoros brand bancar, ICBC, a primit și cel mai mare posibil rating de forță a brandului (AAA+).

 De altfel, băncile din China domină valoric top 10, iar cumulat China și-a mărit avansul față de USA, având cea mai mare sumă agregată a valorii de brand în top 500, în creștere cu 22% față de anul trecut, până la 317 miliarde USD. Această creștere vine de la cele 45 bănci chinezești incluse, în timp ce USA continuă să aibă cel mai mare număr de bănci în clasament (76 în 2018).

Marea provocare a brandurilor bancare este competiția din sectorul serviciilor financiare pe care le-o fac marile firme de tehnologie precum Apple, Facebook, Google și Amazon. Aceste branduri tehnologice sunt mai bine aliniate la așteptările consumatorilor moderni, în jurul serviciilor multi-channel și multi-platform, și au lansat în anii recenți diverse servicii financiare către consumatori, care aduc provocări serviciilor bancare tradiționale.

În fiecare an compania de consultanță și evaluare de brand Brand Finance evaluează cele mai valoroase branduri globale. Cele mai valoroase branduri din sectorul bancar sunt incluse în clasamentul Brand Finance Banking 500 și publicate în revista The Banker.

Tags: , , ,
locuri-de-munca5

HARTA şomajului în România

Piaţa muncii din România se confruntă cu cea mai acută criză de personal din ultimele două de­cenii, dar cu toate acestea există în continuare ju­deţe în care rata şo­­majului este de peste 10%, ceea ce în­seamnă că unu din zece lo­cuitori apţi de muncă nu lucrează, scrie Ziarul Financiar.

În Vaslui, de exemplu, rata şomajului este de 10,19%, fiind de peste 2,5 ori mai mare decât media înregistrată la nivel naţional (de 4,02% în decembrie 2017), arată datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Pe locul doi în topul judeţelor cu cel mai ridicat nivel al şomajului este Teleorman: cu o rată de 10,02% a şomajului, în judeţul situat la o distanţă de aproximativ 80 km de Capitală există aproape 15.000 de şomeri. De asemenea, Mehedinţi, unul dintre cele mai sărace judeţe din punctul de vedere al investiţiilor, are un şomaj de 9,4% şi aproape 9.800 de şomeri. Cum se explică şomajul atât de ridicat în aceste judeţe în contextul în care angajatorii se plâng tot mai mult de lipsa de candidaţi?

„Am avut angajaţi şi în Moldova şi în Teleorman care să recruteze personal de acolo şi să îi aducă în zonele din centrul şi din vestul ţării unde se fac angajări. Am renunţat să mai încercăm să facem asta, candidaţii disponibili de acolo pur şi simplu nu vor să lucreze, preferă să stea pe ajutoare sociale”, a explicat Horia Bugarin, directorul general al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară IHM Total Consult din Timişoara, potrivit Ziarul Financiar.

Într-adevăr, datele publicate de Ministe­rul Muncii pentru primele nouă luni ale anului tre­cut arată că, din totalul celor aproape 240.000 de români care primesc venit mi­nim garantat (care variază între 140 de lei şi 530 de lei pe lună, în funcţie de numărul de persoane din familie), cei mai mulţi (câte peste 8.000) sunt în judeţele care au şi şomaj peste media naţională, respectiv Olt, Dâm­bo­viţa, Iaşi, Teleorman sau Vaslui.

această listă excepţie face Iaşiul, al doilea cel mai mare judeţ din ţară după numărul locuito­rilor, care are totuşi un şomaj scăzut, de 4%. Pe lângă Vaslui, Teleorman şi Me­hedinţi, în topul judeţelor cu rate ale şomajului ridicate se mai află Dolj (8,8%), Buzău (8,6%), Galaţi (7,8%), Olt (7,4%), Ialomiţa (6,7%), Bacău (6,6%) şi Gorj (6,3%).

La nivel naţional, rata şomajului la finalul lunii decembrie a anului trecut a fost de 4,02%, ceea ce înseamnă că existau aproxi­mativ 351.000 de şomeri la nivelul întregii ţări. Dintre aceştia, numai 21% (adică aproape 73.000 de persoane) primeau indemnizaţii de şomaj, restul fiind în evidenţele agenţiei de ocupare pentru că îşi doresc ca acestea să îi ia în calcul atunci când apar oportunităţi de noi locuri de muncă.

Ilfov este judeţul cu cel mai scăzut nivel al şomajului, cu o rată de numai 0,6% şi 1.200 de şomeri. De asemenea, în Timiş rata şomajului este de 1% (3.540 de şomeri), în Arad de 1,5% (3.245 de şomeri), iar în Municipiul Bucu­reşti şomajul este de 1,53% (cu aproape 18.300 de şomeri înregistraţi).

„În Timiş cred că şomajul real este sub 1%, dacă luăm în calcul şi câte relocări se fac aici din alte zone. În con­ti­nuare vin noi investitori aici, pentru că au nevoie de oa­meni calificaţi. Iar acolo unde nu este nevoie de un volum mare de oameni, sunt dispuşi să ofere salarii puţin mai mari pentru a-i atrage.

Cu toate acestea, le-a fost greu să înţeleagă noilor investitori măsura pri­vind transferul contri­buţiilor de la anga­jator la angajat, a fost un şoc pentru ei până le-am explicat că este o mutare adminis­tra­tivă”, a mai spus Horia Bu­ga­rin, care conduce o companie cu 2.400 de an­gajaţi.

El spune că majoritatea anga­­jato­ri­lor din Timiş au crescut salariile brute ale an­ga­jaţilor pentru a menţine netul şi că, în me­die, salariile anagajţilor din zonă au crescut cu 5% peste nivelul dat de transferul de con­tribuţii. În clasamentul judeţelor cu şomaj scăzut se mai află Cluj (cu o rată a şomajului de 2% în decembrie), Sibiu (2,4%), Bihor (2,4%), Braşov (2,8%), Prahova (3%) şi Bistriţa-Năsăud (3%).

Tags: , , ,
cluj constructii

Unde se clasează Clujul în TOPUL şantierelor imobiliare

În ultimul trimestru din 2017 existau, în zece mari orașe ale țării (și împrejurimi), peste 1.500 de ansambluri rezidențiale în construcție sau care urmau a fi începute în perioada următoare (având autorizația recent obținută sau aflate în faza de obținere a PUZ-ului).

Analiza imobiliare.ro a luat în calcul doar proiectele cu un minimum de 30 de unități locative planificate, iar orașele supuse analizei sunt București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov, dar și Pitești, Oradea, Galați și Ploiești. De menționat este că în această cifră nu sunt incluse ansamblurile doar planificate deocamdată (fără a fi început procesul de obținere a documentației necesare pentru începerea lucrărilor) și nici cele deja finalizate și vândute.

Clujul atrage inițiative ample de dezvoltare

În mod firesc, în zona Capitalei se găsesc cele mai multe asemenea proiecte, numărul acestora ajungând la 497. În mod interesant, pe următoarea poziție în clasament se situează Iașiul, cu 238 de ansambluri, apoi Timișoara, cu 189, Constanța, cu 173, Brașov, cu 147, și abia apoi Cluj-Napoca, cu 121 de proiecte în construcție sau care urmează a fi demarate.

“Această situație poate fi explicată prin faptul că, ajuns într-un stadiu mai avansat de dezvoltare, Cluj-Napoca atrage acum inițiative mai ample de dezvoltare, respectiv proiecte cu un număr mai mare de unități”, spun experţii imobiliari.

În fiecare dintre celelalte patru orașe analizate – Pitești, Oradea, Galați și Ploiești -, numărul proiectelor active în piață la finalul lui 2017 și începutul lui 2018 s-ar situa sub 100.

Ansamblurile de apartamente, dominante

În ceea ce privește tipul dezvoltărilor rezidențiale din această perioadă, cele mai multe proiecte din cele zece orașe ale țării cuprinse în studiul menționat se încadrează în categoria ansamblurilor de apartamente.

“Acest fapt este cât se poate de firesc în actualul context de piață, explicându-se, din perspectiva dezvoltatorilor, prin costurile mai mici de construcție (prin diminuarea impactului terenului în preț), iar, din cea a cumpărătorilor, prin valoarea mai redusă de achiziție per unitate locativă (apartamentele având, de regulă, o suprafață mai mică decât o casă individuală)”, explică experţii.

Luând în calcul toate proiectele din fiecare piață, inclusiv pe cele nou lansate (dar fără documentația necesară începerii construcției) și pe cele finalizate și vândute, studiul menționat relevă că peste 85% dintre ansamblurile bucureștene sunt de apartamente; pe de altă parte, această categorie deține o pondere de 87% în Cluj-Napoca, circa 80% în Timișoara și Iași, 78% în Brașov, 94% în Constanța, 77% în Oradea, 86% în Galați, 79% în Pitești și 74% în Ploiești.

Interes crescut și pentru achiziții

Important de menționat este că apetitul ridicat pentru dezvoltări imobiliare este susținut de cel pentru achiziții, inclusiv când vine vorba de proprietăți mai scumpe. Astfel, agenția imobiliară Imoteca a raportat pentru anul trecut un volum de vânzări de 630 de unități locative vândute, valoarea tranzacțiilor depășind pragul de 50 de milioane de euro. Semnificativ este faptul că, spre finalul anului, au fost încheiate o serie de tranzacții semnificative pe segmentul upper-quarter, cu valori cuprinse între 600.000 de euro și 1,5 milioane de euro (+TVA). Vârful activității de vânzări a fost de 50 de unități locative pe lună, cele mai multe dintre aceste proprietăți fiind poziționate pe segmentul medium. „Piața imobiliară din România este într-o continuă ascendență din 2010, iar acesta a fost unul din factorii care ne-au ajutat, pentru că am avut cu ce să lucrăm”, a declarat Rafaela Nebreda, Managing Partner Imoteca.

Tags: , , ,
floresti_maxi

Cum a ajuns Floreşti în liga mare a jucătorilor imobiliari din România

Cea mai mare comună din ţară, localitatea Floreşti de lângă Cluj, şi-a făcut intrarea în topul celor mai active zone de pe piața imobiliară. Acest lucru se explică prin numărul mare de ansambluri rezidenţiale nou construite şi puse în vânzare la preţuri sub media naţională.

florestistiri.ro_1-672x372

Cele mai dinamice orașe pe segmentul de vânzare de locuințe de pe piața imobiliară locală au fost București, Cluj-Napoca, Constanța, Florești (comună lângă Cluj-Naopoca) și Iași, unde apartamentele cu 2 camere au fost cele mai ofertate tipuri de locuințe.

„Vânzările și închirierile de locuințe din România (atât apartamente, cât și case) și-au menținut tendința de creștere pe parcursul anului 2017. Această tendință se reflectă și în ceea ce privește listările, respectiv raportul dintre orașele mari, ce oferă valori comparabile cu anii anteriori”, a declarat Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro.

Top 5 orașe cu cele mai multe proprietăți listate de vânzare în 2017

Cele mai multe tipuri de proprietăți listate în 2017 pentru segmentul de vânzare au fost apartamentele. Din totalul de anunțuri pentru proprietăți destinate vânzării, aproape 90% au fost apartamente situate în orașe precum București, Constanța și în comuna Florești de lângă Cluj . Pe de altă parte, cele mai multe listări de case au fost înregistrate în Cluj-Napoca, cu un procentaj de 17% din totalul anunțurilor pe acest oraș, urmat de Constanța, cu un procent de 12% listări de case în 2017.

Capitala deține recordul și în ceea ce privește procentul de construcții vechi listate, de circa 97%, urmată îndeaproape de Constanța, cu 96,59%. Cele mai multe construcții noi au fost înregistrate în Florești, localitate învecinată cu orașul Cluj-Napoca, un procent de 11% din totalul proprietăților listate pe acest oraș, surclasând astfel orașe ca București și Cluj-Napoca. De altfel, Florești apare pentru prima dată în topul celor mai active zone de pe piața imobiliară.

Potrivit reprezentanților Wizmo, timpul mediu de vânzare a unei proprietăți s-a situat, anul trecut, la 95 de zile pentru locuințele noi și la 116 zile în ceea ce privește locuințele vechi. De asemenea, cel mai mare preț mediu de vânzare pe mp al unităților listate, anul trecut, s-a înregistrat în Cluj-Napoca, unde s-a situat la aproape 1.400 de euro euro/mp, iar cel mai mic a fost în Florești, la 814 euro/mp. În Constanța, prețul mediu pe mp a fost de 1.075 de euro/mp, iar în Iași de 991 de euro/mp. La nivelul capitalei, s-a înregistrat un preț de 1.355 de euro/mp în anul 2017.

București – Cele mai scumpe chirii în 2017

Topul orașelor cu cele mai multe proprietăți listate pentru închiriere a fost ocupat în 2017 de București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași și Timișoara. Apartamentele cu două camere au fost, și în acest caz, cele mai ofertate tipuri de locuințe.

În ceea ce privește prețul mediu de închiriere la nivel național, acesta s-a situat în 2017 la o medie de 500 de euro/proprietate. Capitala conduce topul cu un preț mediu de închiriere de 662 de euro, urmat de Cluj-Napoca, cu 616 de euro și Timișoara, cu 568 de euro. La polul opus, cu cea mai scăzută valoare în ceea ce ține de prețurile medii de închiriere per proprietate s-a situat Craiova, cu 260 de euro și Iași, cu un preț mediu pentru chirie de 385 de euro. Potrivit reprezentanților companiei, timpul mediu de închiriere a unei proprietăți s-a situat, anul trecut, la o medie de 93 zile.

Top 5 orașe cu cele mai multe proprietăți listate spre închiriere în 2017

„Capitala a rămas pe primul loc și anul trecut în ceea ce privește numărul de proprietăți listate spre închiriere. În ciuda prețurilor aflate în creștere în fiecare an, spațiile rezidențiale listate spre închiriere se regăsesc, cu precădere, tot în marile orașe ale țării, unde există centre universitare”, a completat Maarten Deboo.

Din totalul de locuințe disponibile spre închiriere în București, 96% au fost apartamente, iar restul case. La Craiova 98% dintre proprietăți au fost apartamentele, pe când cele mai multe case au fost listate în Timișoara, un procent de 14% din totalul proprietăților destinate închirierii în acest oraș.

Tags: , , , ,
Vacanta_de_vara

Destinaţiile de vacanţă preferate de Cluj. Clasiv vs. exotic

O familie de clujeni pune la bătaie pentru o vacanță în sezonul estival aproape aceeași sumă pe care o rezervă una din București, diferența fiind de doar 100 de euro.

Destinațiile preferate ale ardelenilor sunt cele clasice: Turcia – Antalya, Grecia – Creta și Emiratele Arabe Unite – Dubai, la care se adaugă destinații exotice precum Mexicul. Cluj, București, Timiș și Constanța se remarcă prin numărul mare de clienți care cumpără mai mult de o vacanță pe an.

La București sunt cerute din ce în ce mai mult vacanțe exotice în destinații din ce în ce mai îndepărtate: Bora-Bora, Patagonia, Noua Zeelandă, cu experiențe din ce în ce mai provocatoare sau neobișnuite. Iașiul preferă destinațiile clasice precum charterele în Turcia, Grecia și Spania și vacanțele all inclusive în Bulgaria. Constănțenii aleg destinații charter precum Spania – Tenerife și vacanțele exotice în Punta Cana și Thailanda. TTC a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 100 milioane de euro.

Articolul integral AICI. 

Tags: , , ,
aeroport cluj

Clujul atrage tot mai mulţi turişti, dar nu este încă în topul destinaţiilor româneşti

Judetul Cluj atrage tot mai multi turisti an de an, si asta si datorita evenimentelor precum festivalele Untold sau Electric Castle. In Cluj au fost in primele unsprezece luni ale anului trecut aproape 600.000 de turisti, dintre care 128.000 straini, conform INS. 

Cu toate acestea, Clujul are inca de asteptat sa intre in topul oraselor care atrag cei mai multi turisti.

Brasovul este al doilea centru de atractie a turistilor straini, dupa Bucuresti. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, in primele 11 luni ale anului trecut, Brasovul a atras 190.360 de turisti din strainatate, 17% din totalul de 1,137 milioane de turisti cazati in hotelurile si pensiunile brasovene in perioada analizata.

Sibiul, care se afla pe locul trei in topul vizitatorilor straini, a atras doar 157.092 de turisti, 30% din totalul de 518.494 de turisti. Interesant este ca Bucurestiul atrage mai multi turisti straini decat romani. Cei 1,120 milioane de turisti cazati in capitala reprezinta 59% din totalul de 1,895 milioane de turisti atrasi. Practic, putem spune ca Brasovul a atras in perioada analizata mai multi turisti romani decat Bucurestiul – 947.354 de turisti autohtoni la Brasov fata de 774.978 in Bucuresti.

Bucurestiul si Brasovul atrag impreuna 50% din turistii straini din Romania, mai releva studiul.

Harta numarului de turisti straini in fiecare judet este aproape identica cu harta dezvoltarii economice a zonelor din Romania, in conditiile in care vizitatorii de peste hotare reprezinta de multe ori oameni de afaceri. Pentru majoritatea hotelurilor din orasele mari din Romania, turismul de business reprezinta mai mult de jumatate din rulaje. La polul opus, stau judete precum Teleorman, Vrancea sau Giurgiu, care au beneficiat cu putine investitii straine comparativ cu judete precum Timis, Cluj, Iasi sau Sibiu.

In plus, nivelul dezvoltarii turismului din unele judete a fost determinat si de infrastructura hoteliera si de atractiile turistice din aceste zone.

Capitala are cea mai dezvoltata infrastructura hoteliera, capacitatea de cazare fiind de 11.000 de camere in hoteluri, dintre care jumatate sunt clasificate la patru stele. Tot in Bucuresti sunt si cele mai multe hoteluri de cinci stele, 11 unitati, cu aproape 1.930 de camere si circa 3.800 de locuri de cazare (paturi).

Daca in Capitala cei mai multi straini ajung in interes de afaceri, in alte zone, precum judetele Brasov, Cluj, Sibiu sau Timis, vin din ce in ce mai multi straini pentru leisure (vacante), potrivit jucatorilor locali.

Desi orasele din tara au atras mai multi straini in primele zece luni si respectiv ultimii ani, Romania inca este codasa in UE la atragerea de turisti straini, fiind deficitara promovarea in strainatate si pozitionarea ca destinatie pe harta europeana. Nici infrastructura de cazare nu este foarte bine dezvoltata, in orasele mari fiind prezente doar cateva unitati de cinci stele si foarte putine hoteluri sub branduri internationale.

La nivel national functioneaza in total 1.577 de hoteluri, cu o capacitate de cazare de aproximativ 190.000 de paturi. In total, sunt 7.905 de unitati de cazare in Romania, scrie turism.bzi.ro

Tags: , , , ,
harta-industriala

Unde se poziţionează Clujul pe harta spaţiilor industriale şi logistice

Cererea brută de spaţii industriale şi de logistică a crescut, în 2017, cu 15%, la peste 525.000 de metri pătraţi, înregistrând un nou maxim istoric, conform unui studiu realizat de o companie de consultanţă imobiliară.

Cea mai mare parte a cererii a venit din partea companiilor de logistică, transport şi distribuţie, care au închiriat în total 290.000 mp, respectiv peste 55% din total. Retailerii au fost printre cele mai active companii anul trecut, suprafaţa contractată de aceşti acumulând 110.000 mp, adică puţin sub un sfert din totalul închiriat.

Conform studiului JLL România, pentru activităţi de producţie au fost închiriaţi 100.000 mp, însă merită de menţionat faptul că aceste companii preferă cu predilecţie să deţină în proprietate spaţiile de producţie. Din acest motiv, ponderea închirierilor de astfel de spaţii nu reflectă dinamica acestui sector.

Un alt element pozitiv al pieţei îl reprezintă faptul că aproape 430.000 mp, respectiv peste 80% din suprafaţa totală închiriată în 2017, reprezintă cerere nouă – contracte noi de închiriere, extinderi şi preînchirieri, restul fiind reînnoiri de contracte şi relocări.

Structura pe regiuni a cererii plasează Bucureştiul pe prima poziţie în topul preferinţelor, cu 280.000 mp (53% din total). Pe poziţia a doua se află Timişoara – 76.200 mp, aceasta fiind urmată de Piteşti – 50.000 mp. În Roman, suprafaţa tranzacţionată a cumulat 32.000 mp, în Cluj 25.250 mp, iar în Ploieşti 24.700 mp.

În 2017, dezvoltatorii au finalizat proiecte care au totalizat 360.000 mp, din care, conform JLL România, 242.000 metri pătraţi (67% din total) au fost construite în Bucureşti şi Ilfov. Circa 40.000 mp au fost livraţi în Cluj, iar 34.000 metri pătraţi în Timişoara. La Roman s-a consemnat prima dezvoltare de spaţiu modern prin finalizarea unui depozit, în suprafaţă de 33.500 mp.

Realizatorii studiului precizează că piaţa românească va rămâne şi în acest an în atenţia chiriaşilor. “Sentimentul investitorilor se menţine pozitiv, ceea ce ne face să credem că şi în 2018, piaţa industrială şi de logistică va avea o performanţă remarcabilă”, spun specialiştii.

Tags: , , , ,
bancnote

4,7 milioane de pensionari în România. Cât e pensia medie

Un număr de 4.691.652 pensionari de asigurări sociale era înregistrat la finele anului 2017 în România, iar pensia medie a fost de 1.071 lei, cu 140 lei peste cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Conform datelor oficiale, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.526.045 persoane, dintre care 1.952.600 femei, în timp ce pensia medie se situa la 1.221 de lei.

Pensie anticipată au primit, în decembrie 2017, un număr de 22.192 persoane (1.273 lei, pensie medie), pensie anticipată parţială 82.395 de persoane (831 de lei pensia medie) şi pensie de invaliditate 563.695 persoane (pensie medie de 615 lei), dintre care 47.613 persoane pentru gradul I de invaliditate (494 lei, pensie medie).

În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui număr de 496.967 de persoane (556 lei pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 358 de pensionari (264 de lei pensie medie).

Tags: , , ,
BCR - ATM - LEU NOU

Avuţia financiară netă a românilor, cea mai scăzută pondere în PIB din regiune

Avuţia financiară netă a românilor a crescut în ultimii ani, însă rămâne la un nivel de doar 21% din PIB, cea mai scăzută pondere din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE), potrivit unui studiu prezentat de UniCredit în cadrul conferinţei Euromoney de la Viena.

La nivelul Europei Centrale şi de Est media este de 28% din PIB. În regiune, Croaţia, Cehia şi Ungaria au cele mai ridicate ponderi ale avuţiei financiare nete în PIB, de 77%, 54% şi, respectiv, 51% din PIB, conform studiului UniCredit „CEE Banking Study 2018 – Resilient Growth and Opportunities“.

Produsul Intern Brut al României a oscilat în ultimii ani în jurul a 170-180 mld. euro.

Avuţia financiară netă în ţările din Europa Centrală şi de Est s-a dublat în ultimul deceniu, de la 400 mld. euro până la circa 790 mld. euro.

Peste două treimi din avuţia financiară a românilor, respectiv 69%, constă în numerar şi depozite, în timp ce 24% revin plasamentelor în asigurări şi fonduri de pensii, iar 7% din avuţia netă sunt plasate în titluri şi acţiuni, potrivit analizei.

„Regiunea Europei Centrale şi de Est prezintă oportunităţi unice având în vederea creşterea avuţiei populaţiei, precum şi necesităţile în creştere pentru produsele de consultanţă, investiţii şi economisire“, susţine Mauro Giorgio Marrano, CEE Strategy and Corporate Foresight la UniCredit.

Tags: , , ,
masini_trafic (1)

Creştere a comerţului cu autovehicule şi motociclete

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut în primele 11 luni din 2017 comparativ cu perioada similară a anului 2016, atât ca serie brută cu 11,5% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 12,3%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date luni publicităţii.

Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei a crescut, în aceeaşi perioadă, atât ca serie brută cu 15,1% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 14,1%.

Conform INS, în primele 11 luni din 2017, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a crescut datorită majorărilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (+51,3%), întreţinerea şi repararea autovehiculelor (+24,3%), comerţul cu autovehicule (+10,6%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+7,7%).

Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, a crescut datorită activităţilor de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+22,4%), activităţilor hotelurilor şi restaurantelor (+14,4%), activităţilor agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+9,8%) şi de la cele de spălare, curăţare şi vopsirea textilelor şi blănurilor (+8,5%). Serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare au scăzut cu 18,3%.

În luna noiembrie 2017, comparativ cu noiembrie 2016, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, s-a majorat cu 9,8% datorată creşterilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+109,5%), activităţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (+14,7%), comerţul cu autovehicule (+11,9%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+4%).

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a înregistrat o creştere cu 9,6% faţă de noiembrie 2016.

Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie brută, a înregistrat o cifră de afaceri cu 18,3% mai mare comparativ cu luna noiembrie 2016, provenită de la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+41%), activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+15,2%) şi de la activităţile hotelurilor şi restaurantelor (+11%). Scăderi au înregistrat serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-28,9%) şi activităţile de spălare, curăţare şi vopsirea textilelor şi blănurilor (-1,3%).

Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna noiembrie 2017 a crescut cu 18,5% comparativ cu luna noiembrie 2016.

În luna noiembrie 2017 comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, s-a micşorat cu 2% din cauza scăderilor înregistrate la activităţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (-4,2%), comerţul cu autovehicule (-2,2%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-0,7%). Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente şi întreţinerea şi repararea motocicletelor a crescut cu 7,1%.

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a înregistrat o scădere cu 0,3%.

În ceea ce priveşte serviciile de piaţă prestate populaţiei, serie brută, în luna noiembrie 2017, faţă de luna precedentă, volumul cifrei de afaceri a înregistrat o scădere cu 6,7% cauzată de scăderile înregistrate la activităţile hotelurilor şi restaurantelor (-9,9%), activităţile de spălare, curăţarea şi vopsirea textilelor şi blănurilor (-9,9%), activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (-7,1%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-1,5%) şi la activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (- 0,7%).

Volumul cifrei de afaceri, pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 1,3%

Tags: , , ,
constructii august

Construcţia de locuinţe, segment în creştere

Lucrările de construcţii au înregistrat în luna noiembrie a anului trecut o scădere cu 4,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, afectate de declinul lucrărilor de infrastructură şi de construcţii nerezidenţiale, în timp ce construcţia de locuinţe a avansat semnificativ, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În octombrie, lucrările de construcţii au scăzut cu 13,4% faţă de luna octombrie a anului anterior.

În noiembrie, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti.

”Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale cu 11,8% şi la construcţiile inginereşti cu 8,3%. Creştere a fost la clădirile rezidenţiale cu 23,4%”, se arată în comunicatul INS.

Pe elemente de structură s-a înregistrat o scădere la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 38,1%. Lucrările de construcţii noi şi lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 10,2%, respectiv cu 1,7%.

În primele 11 luni ale anului trecut, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total ca serie brută cu 6,9%.

”Pe elemente de structură au avut loc scăderi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 25,1% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 19,9%. Lucrările de construcţii noi au crescut cu 2,8%. Pe obiecte de construcţii au avut loc scăderi la construcţiile inginereşti cu 23,2% şi la clădirile nerezidenţiale cu 14,1%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 68,7%”, se arată în comunicat.

În 2016, lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% faţă de anul precedent, după un avans de 10,4% în 2015.

Tags: , , ,