Tag Archives: topuri

cluj-napoca-my-favorite

Clujul “ia faţa” Bucureştiului. OFICIAL!

Clujul este principalul competitor al Bucureştiului prin standardele de viaţă ridicate pe care le oferă, gestionarea forţei de muncă prin rata şomajului scăzută, creşterea numărului de salariaţi, implicit creşterea numărului de locuitori, dar şi a numărului de turişti, oraşul dezvoltând o strategie de stimulare a economiei prin parteneriate cu universităţile locale bazate pe inovare, tehnologizare, cercetare şi IT.

O analiză realizată de EY România şi-a propus identificarea principalelor diferenţe din oraşele Cluj-Napoca şi Bucureşti şi ritmul de dezvoltare al fiecăruia din punct de vedere demografic, educaţional, economic, cultural şi turistic.

Bucureștiul este orașul cu cel mai mare număr de locuitori, cel mai important centru industrial și comercial din țară. Conform Oxford Economics, în 2017, a fost unul dintre cele mai performante orașe, cu o creștere economică mai mare decât media europeană. Acest lucru se datorează în mare măsură sectorului de servicii care este tot mai important pentru capitală, cu o pondere de 23% din PIB în 2017.

Cluj-Napoca este însă pe locul 29 într-un clasament care măsoară calitatea vieții în 72 de orașe din Europa, situându-se cu 26 de locuri mai sus decât Bucureștiul. Clujul punctează mai bine decât capitala nu numai în privința calității vieții, ci și a siguranței, facilităților medicale, a serviciilor de transport și a gestionării ambuteiajelor în trafic potrivit datelor de la centrul Numbeo. Costul chiriilor în raport cu veniturile ridică o problemă în orașul transilvănean, fiind cu aproape două puncte mai mare decât în București (12,6 vs.11).

Astfel, comparația între București versus Cluj-Napoca aduce în atenție informații relevante mediului economic, atât pentru cei care se gândesc să își deschidă o afacere pe cont propriu sau poate la alegerea unui loc în care să își dezvolte o carieră.

Concluziile cercetării realizate de EY România pe baza ultimelor date ale Institutului Național de Statistică (INS) și ale Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată următoarele:

1.Creșterea populației are loc într-un ritm mai stabil în Cluj față de București. Populația capitalei a scăzut în ultimii ani 5 ani analizați (2013-2017) cu aproximativ 55.000 locuitori (0,7%). Pe de altă parte, numărul locuitorilor din orașul Cluj-Napoca a crescut în acest timp cu aproximativ 2 procente.

2.Bucureștiul importă capital uman prin atragerea celui mai mare număr de imigranți comparativ cu alte orașe, în timp ce Clujul înregistrează o mică pierdere la acest capitol. Creșterea numărului de locuitori din Cluj în ultimii 5 ani se bazează în special pe sporul natural pozitiv. Comparativ, sporul natural negativ înregistrat în București are ca efect scăderea populației capitalei.

3.Ambele orașe au un flux constant de studenți, însă Bucureștiul, cu un număr de peste 30 de universități, are cei mai mulți absolvenți, cu potențial ulterior de încadrare pe piața muncii.

4.În Cluj, procentul salariaților din totalul populației este mai mare față de București (50% vs. 43%), chiar și în domeniul IT. Orașul transilvănean rămâne lider ca număr de angajați din domeniu, raportat la populație (1,9 % vs. 1,4%).

5.În cei 5 ani de referință, rata șomajului la nivel de localitate este mai mare în municipiul București, menținându-se astfel pe toată perioada analizată (1,3 în 2017), comparativ cu cea din Cluj-Napoca (0,7 în 2017).

6.Cel mai mare preț al chiriei locuințelor se înregistrează în Cluj-Napoca, cu aproximativ 3% mai mare decât în București. Tot în Cluj, se observă un cost cu până la 20% mai mare pentru un metru pătrat cumpărat al locuințelor aflate la periferia orașului. Bucureștiul este însă mai scump în ceea ce privește utilitățile (apă, electricitate), cu +3%, dar și în privința meselor în oraș la restaurant – cu până la 20%.

7.Cu un număr de locuințe de 6 ori mai mare decât în Cluj (850.000 vs. 142.000) datorate întinderii mai mari, capitala este codașă în ceea ce privește suprafața locuibilă. Casele bucureștenilor sunt în medie mai mici cu aproximativ 4 metri pătrați. Și când vine vorba de spațiul verde, clujenii se bucură de mai mult, cu 4 metri pătrați în plus pe cap de locuitor (21,4  în București vs. 25,3 în Cluj Napoca).

8.Cea mai mare creștere a înmatriculărilor de firme noi și PFA-uri în 2017 a avut loc în județul Cluj, cu 50% mai multe comparativ cu 2016 (5674  vs. 8532). Deși creșterea este mai mare pentru Cluj (50% vs. 23%), în valori absolute s-au înființat cu 70% mai multe firme în București.

9.Similar, deși conduce detașat la nivel de țară în ceea ce privește numărul turiștilor, capitala rămâne în urma Clujului la creșterea numărului acestora de la un an la altul (creștere relativă București 23% vs. 50% în Cluj). Capitala rămâne însă mai atractivă din punct de vedere cultural, având mai multe obiective culturale de vizitat.

Concluziile analizei arată că, schimbările demografice negative vor influența dezvoltarea economică a capitalei, ritmul de creștere economică din București încetinind la 2,3% creștere PIB în următorii cinci ani, în condițiile în care în anul 2017 s-a înregistrat o creștere de 7,2 %, conform estimărilor Oxford Economics. Populația activă a capitalei a scăzut în ultimii ani cu aproximativ 3% și se previzionează menținerea aceluiași ritm de scădere pentru următorii 5 ani, fapt care va avea repercusiuni asupra creării locurilor de muncă din capitală.

”În condițiile în care, în România, sistemul fiscal este unitar, ”marja de manevră” a autorităților în materie de nivel al impozitării fiind extrem de limitată, competiția pentru atragerea investițiilor are loc în alte sectoare decât fiscalitatea. Este deci posibil ca localizarea geografică mai bună (proximitatea cu granița de vest a țării) și politicile locale în ceea ce privește infrastructura să fie niște factori decisivi care să conducă la o creștere spectaculoasă a Clujului în comparație cu Bucureștiul. În plus, rămâne de urmărit și evoluția celorlalte orașe mari din România, Timișoara și Iași-ul fiind deja într-o puternică efervescență, la fel cum Oradea și Alba Iulia vin puternic din urmă”, conchide Gabriel Sincu, Partener Asociat în cadrul Departamentului de Asistență fiscală și Juridică, EY România.

Tags: , , ,
OTZw6xwGttvghMbXODnw

TOP chirii moderne şi accesibile în centrul Clujului

Oraşul Cluj-Napoca este în continuare cel mai scump din ţară pe segmentul chiriilor, însă există şi oferte decente chiar şi în zona centrală.

Vorbim despre apartamente de închiriat, cu 1 şi 2 camere, mobilate şi utilate modern, cu preţuri de până în 500 de euro pe lună. Spunem acest lucru doarece, chiria medie solicitată pentru un apartament cu două camere de tip confort 1 (construit între anii 1980 și 2000) în Cluj-Napoca este de 400 de euro pe lună.

Aşadar, experţii liderului în imobiliare online din Cluj, portalul Compariimobiliare.rovă prezintă 10 locuinţe de închiriat, moderne şi la un preţ accesibil, în centrul oraşului:

2 camere – zona Piaţa Unirii – 500 euro. Detalii AICI!

2 camere – zona Piaţa Mihai Viteazu – 500 euro. Detalii AICI!

2 camere – Bariţiu – 500 euro. Detalii AICI! 

Mai multe detalii AICI! 

Tags: , , , ,
cluj imob

Cartierele imobiliare ale Clujului. Top scumpiri vs. topuri ieftiniri

Clujul, Bucureștiul și Timișoara se situează pe primele trei locuri în clasamentul național al prețurilor medii solicitate pe segmentul apartamentelor. 

În cel de-al treilea trimestru al anului 2018, valorile de listare pentru apartamentele disponibile spre vânzare în cele trei mari centre regionale au consemnat marje de creștere de sub 1%, potrivit celui mai recent raport de piață realizat de Analize Imobiliare.

În Cluj-Napoca a avut loc, astfel, un avans de 0,9%, până la o valoare de 1.520 de euro pe metru pătrat util (față de 1.510 euro pe metru pătrat util în trimestrul anterior). În București, pe de altă parte, așteptările proprietarilor s-au majorat cu doar 0,4%, până la 1.290 de euro pe metru pătrat util (de la 1.280 de euro pe metru pătrat util). În aceeași perioadă, Timișoara a consemnat un avans de 0,7% al prețului mediu solicitat pentru un apartament, până la 1.180 de euro pe metru pătrat util (față de 1.170 de euro pe metru pătrat util).

Cluj-Napoca:

Trimestrul trecut, câteva cartiere din Cluj-Napoca au consemnat, în mod firesc, marje de creștere mai mari decât media valabilă la nivel de oraș, însă niciunul nu a reușit să atingă pragul de 4%. Astfel, cel mai mult s-au apreciat apartamentele disponibile spre vânzare în Grigorescu (un plus de 3,6%, până la o valoare de 1.510 euro pe metru pătrat util); pe următoarele locuri în clasamentul scumpirilor se situează Someșeni (+3,3%), apoi arealul Bună Ziua-Europa-Calea Turzii (+3,2%), Gruia-Dâmbul Rotund-Gară-Bulgaria (+3%) și Gheorgheni-Andrei Mureșanu (1,9%).

Semnificativ este faptul că, în ultimele trei luni, pretențiile vânzătorilor de apartamente s-au diminuat în cinci mari zone din Cluj-Napoca (față de doar trei în trimestrul anterior). Cel mai mare declin, de 1,6%, a avut loc în Baciu (zonă care s-a dezvoltat în ultimii ani ca un cartier-dormitor al orașului de pe Someș); în Plopilor, pe de altă parte, prețurile au scăzut cu 1%, în Iris cu 0,8%, în zona centrală și ultracentrală cu 0,4%, iar în Mărăști-Între Lacuri-Aurel Vlaicu cu 0,3%.

În urma variațiilor de preț consemnate trimestrul trecut, în clasamentul zonelor cu cele mai scumpe apartamente din Cluj-Napoca au intervenit câteva schimbări: pe primul loc se situează, în mod firesc, zona centrală și ultracentrală (cu o medie de 1.720 de euro pe metru pătrat util), însă aceasta nu se mai află la egalitate cu Plopilor – zonă care a trecut pe poziția secundă, unde așteptările proprietarilor ajung acum la 1.700 de euro pe metru pătrat. Pe următoarele locuri în top se află zonele Gheorgheni-Andrei Mureșanu (cu o medie de 1.630 de euro pe metru pătrat util), Zorilor (1.560 de euro pe metru pătrat) și Mărăști-Între Lacuri-Aurel Vlaicu (1.550 de euro pe metru pătrat util) – ultimele două zone inversându-și pozițiile față de al doilea pătrar din 2018.

Pe de altă parte, topul zonelor cu cele mai accesibile apartamente pentru clujeni rămâne neschimbat (cu mențiunea că unele cartiere cuprinse în acesta au consemnat creșteri semnificative în perioada analizată); primele două poziții, cu prețuri de sub 1.000 de euro pe metru pătrat util, sunt ocupate în continuare de două localități limitrofe, anume Florești (cu o medie de 860 de euro pe metru pătrat util de apartament) și Baciu (960 de euro pe metru pătrat). Clasamentul este completat de zonele Someșeni (cu 1.230 de euro pe metru pătrat), Iris (1.320 de euro pe metru pătrat), dar și Gruia – Dâmbul Rotund – Gară – Bulgaria (1.400 de euro pe metru pătrat).

 

Tags: , , , ,
locuri-de-munca5

Peste 60.000 de locuri de muncă disponibile la nivel naţional. Domeniile cu cele mai multe oferte

Numărul mediu anual de locuri de muncă vacante din economie, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al treilea trimestru al acestui an cu 2.300 faţă de trimestrul anterior, până la 63.700, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2017, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,08 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 4.800.

În trimestrul al treilea, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (3,01%), în alte activităţi de servicii (2,89%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,15%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat peste 28% din numărul total al locurilor de muncă vacante (18,2 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,53%.

Sectorul bugetar a însumat peste 28% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 8.300 locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 7.200 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2.800 locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,16%, respectiv 100 locuri vacante).

Numărul mediu anual de locuri de muncă vacante din economie a crescut în 2017 cu 200 faţă de anul anterior, până la 60.000.

 

Tags: , , ,
Câţi români au salariul de cel puţin 10.000 de lei pe lună

Românii au salarii peste media regiunii, dar cele mai mari taxe

Salariul minim brut din România depăşeşte media regiunii Europei Centrale şi de Est, însă, în acelaşi timp, ţara are cea mai ridicată rată efectivă de taxare dintre statele din regiune, respectiv de 41,5%, potrivit unei analize Deloitte România.

De asemenea, rata efectivă de taxare se menţine cea mai înaltă, 41,5%, şi în cazul unui salariu brut de 1.000 de euro, pentru care media regiunii este de 27%.

“Ca urmare a transferului contribuţiilor de asigurări sociale în sarcina angajatului şi a majorărilor salariului minim brut, inclusiv cea anunţată pentru 1 decembrie 2018, România a ajuns să depăşească media salariului minim brut din regiune, de 421 de euro, surclasând cinci state. În schimb, celelalte 10 ţări au rate de taxare efective mai reduse, media fiind de 21%, faţă de 41,5% în România”, a declarat Raluca Bontaş, partener Servicii dedicate angajatorilor globali, Deloitte România.

Analiza Deloitte România, realizată pe baza calculelor furnizate de firmele membre din reţeaua Deloitte, include România, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia. În cazul României, a fost luată în calcul valoarea salariului minim brut de 2.080 de lei, care ar urma să intre în vigoare în decembrie 2018, conform anunţului Guvernului.

“Salariatul român primeşte procentual mai puţin din rezultatul muncii decât în alte state din regiune, impozitul şi contribuţiile la bugetele publice fiind mai ridicate. Ar fi, aşadar, de aşteptat ca fiscalitatea înaltă să se reflecte şi într-o calitate a vieţii mai crescută, de vreme ce salariatul investeşte mai mult în serviciile publice de educaţie, sănătate, infrastructură etc. Însă, mergând la clasamentele mondiale în acest sens, ele arată contrariul, cheltuielile publice având o eficienţă redusă. De exemplu, studiul efectuat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, privind Indicele de Progres Social, care măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea cetăţenilor, plasează România pe locul 44 din 146 de ţări, în urma tuturor celorlalte state membre UE. Astfel de date ne fac să înţelegem mai uşor fenomenul migraţiei forţei de muncă, precum şi nevoia unor măsuri inter-relaţionate şi care pot inversa această tendinţă”, a explicat Raluca Bontaş.

Conform analizei, salariul minim brut variază în regiune între 500 de euro (Estonia) şi 261 de euro (Bulgaria), media fiind 421 de euro. Estonia are cea mai scăzută rată efectivă de taxare a salariului minim, de 4%, urmată de Lituania (10%) şi Cehia (14%), iar România, cea mai înaltă rată, de 42%, media fiind 21%.

Rata efectivă de taxare a unui salariu brut de 1.000 de euro este cea mai ridicată în România (42%), Ungaria (34%), Letonia (29%) şi cea mai redusă în Estonia (13%) Bulgaria (22%), Lituania (23%).

În schimb, România are nivelul cel mai mic de contribuţii datorate de angajator (2,25%), media fiind de aproximativ 23% în ambele scenarii.

“Când discutăm despre salarii, ne raportăm, de regulă, la valoarea lor brută. Astfel, România nu arată rău deloc, cu o creştere a salariului mediu brut de aproximativ 41% în ultimii doi ani. Stăm bine şi la nivel de regiune. Din păcate însă, dacă luăm în calcul ratele efective de taxare, salariul minim net din România coboară spre finalul aceluiaşi clasament. Asta înseamnă că, la sfârşitul lunii, angajatul român ia cei mai puţini bani în mână, spre deosebire de colegii lui din ţările din regiune. La fel de adevărat este şi că, la nivelul angajatorului, costurile sunt de departe cele mai reduse în România, însă ele nu au impact asupra angajatului. Totuşi, în ambele situaţii – raportare la salariu brut şi la costul salarial complet – taxele şi contribuţiile la sistemele publice din România depăşesc semnificativ media regiunii”, explică Monica Ţariuc, senior manager Consultanţă Fiscală, Deloitte România.

Aceasta a subliniat că, şi dacă ne raportăm la Serbia şi Bulgaria, faţă de care România are un salariu minim brut semnificativ mai mare (peste 50%), se constată că, la salariul în mână, avansul se reduce la mai puţin de jumătate.

Tags: , , ,
cluj-napoca-grigorescu

Cele mai scumpe şi cele mai ieftine oraşe imobiliare din România. Clujul rămâne fruntaş la scumpiri

Cluj-Napoca este în continuare cel mai scump oraş imobiliar din ţară, conform unei analize imobiliare.ro. Cum arată însă piaţa imobiliară din restul ţării la finele trimestrului trei al anului 2018?

Oraşele cu cele mai ieftine apartamente de vânzare

Cele mai ieftine apartamente disponibile spre vânzare pot fi găsite, în al treilea trimestru din 2018, tot în reședințele de județ din partea de sud a țării. Pe primul loc în acest clasament se situează în continuare Reșița, unde prețul mediu solicitat pentru un apartament a ajuns la 500 de euro pe metru pătrat util (în creștere cu 1,3%, de la 490 de euro pe metru pătrat în cele trei luni anterioare); o asemenea unitate locativă poate fi achiziționată cu 530 de euro pe metru pătrat în Giurgiu, cu 570 de euro pe metru pătrat util în Alexandria, cu 620 de euro pe metru pătrat în Drobeta Turnu-Severin și tot cu 620 de euro pe metru pătrat util în Târgoviște.

Oraşele cu cele mai scumpe apartamente de vânzare

La nivel național există acum șapte mari reședințe de județ în care prețul mediu solicitat pentru un metru pătrat de apartament ajunge la 1.000 de euro pe metru pătrat util (și peste). În fruntea clasamentului se află în continuare Cluj-Napoca, cu o medie de 1.520 euro pe metru pătrat util, pe următoarele poziții înscriindu-se Bucureștiul (cu 1.290 euro pe metru pătrat util), Timișoara (1.180 de euro pe metru pătrat), Constanța (1.130 de euro pe metru pătrat), Craiova (1.100 euro pe metru pătrat), Brașov (cu 1.060 de euro pe metru pătrat), dar și Târgu Mureș, care a reușit, de curând, să atingă pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat. Cu o medie de 980 de euro pe metru pătrat, Iașiul se situează în continuare sub această valoare.

Scumpiri în 5 noi oraşe, ieftiniri în 4 

Conform imobiliare.ro, spre deosebire de marile centre regionale ale țării, există câteva reședințe de județ care au consemnat, trimestrul trecut, scumpiri sensibil mai ridicate decât media națională. Este vorba despre Vaslui, cu un plus de 6,3% (până la 690 de euro pe metru pătrat), urmat de Târgu-Jiu (+4,9%, până la 930 de euro pe metru pătrat util), Giurgiu (+4,8%, până la 530 de euro pe metru pătrat), Drobeta Turnu-Severin (+4,4%, până la 620 de euro pe metru pătrat) și Miercurea-Ciuc (+4,3%, până la 900 de euro pe metru pătrat). La polul opus, un număr de patru capitale de județ au înregistrat scăderi de preț în perioada analizată, anume Sibiu (-3,5%, până la 900 de euro pe metru pătrat util), Târgoviște (-0,6%, până la 620 de euro pe metru pătrat), Bistrița (-0,6%, până la 710 euro pe metru pătrat), dar și Târgu Mureș (-0,4%).

Chirii în general stabile

În ciuda tendinței de majorare a prețurilor în marile centre universitare odată cu venirea toamnei, chiriile s-au menținut, per ansamblu, la un nivel destul de stabil în cel de-al treilea trimestru din 2018 – cu toate că ușoare creșteri au putut fi observate în anumite cazuri. Astfel, după scăderea din al doilea trimestru din 2018, chiria medie solicitată pentru un apartament cu două camere de tip confort 1 (construit între anii 1980 și 2000) din Cluj-Napoca a revenit la nivelul anterior de 400 de euro pe lună. Un avans și mai important a avut loc în București, de departe cea mai căutată piață în materie de închirieri, unde pretențiile proprietarilor de unități locative bicamerale s-au majorat de 350 la 370 de euro pe lună.

În perioada analizată, chiriile din Iași și Timișoara, alte două centre universitare importante, s-au menținut la un nivel constant – astfel, un apartament cu două camere și o suprafață utilă cuprinsă între 50 și 60 de metri pătrați, a rămas la același nivel de 300 de euro pe lună consemnat și în trimestrul anterior. În Brașov, pe de altă parte, așteptările vânzătorilor pentru o proprietate similară s-au majorat ușor în perioada menționată, anume de la 300 la 310 euro pe lună.

Tags: , , , ,
cluj imob

TOP cele mai scumpe şi cele mai ieftine cartiere ale Clujului

Piaţa imobiliară din Cluj-Napoca a înregistrat o creştere de sub 1% în trimestrul trei al anului 2018, prețul mediu solicitat de către vânzătorii de apartamente fiind de 1.520 de euro pe metru pătrat util, conform unei analize Imobiliare.ro, care oferă şi o radiografie a evoluţiei preţurilor pe cartiere. 

Cartierele cu cele mai mari creşteri de preţ 

Trimestrul trecut, câteva cartiere din Cluj-Napoca au consemnat marje de creștere mai mari decât media valabilă la nivel de oraș, însă niciunul nu a reușit să atingă pragul de 4%. Astfel, cel mai mult s-au apreciat apartamentele disponibile spre vânzare în Grigorescu (un plus de 3,6%, până la o valoare de 1.510 euro pe metru pătrat util); pe următoarele locuri în clasamentul scumpirilor se situează Someșeni (+3,3%), apoi arealul Bună Ziua-Europa-Calea Turzii (+3,2%), Gruia-Dâmbul Rotund-Gară-Bulgaria (+3%) și Gheorgheni-Andrei Mureșanu (+1,9%).

TOP cele mai scumpe şi cele mai ieftine cartiere ale Clujului. Unde se vinde metrul pătrat cu 1.700 euro şi unde costă sub 1.000 euro

Cartierele cu cele mai mari scăderi de preţ 

Semnificativ este faptul că, în ultimele trei luni, pretențiile vânzătorilor de apartamente s-au diminuat în cinci mari zone din Cluj-Napoca. Cel mai mare declin, de 1,6%, a avut loc în Baciu (zonă care s-a dezvoltat în ultimii ani ca un cartier-dormitor al orașului de pe Someș); în Plopilor, pe de altă parte, prețurile au scăzut cu 1%, în Iris cu 0,8%, în zona centrală și ultracentrală cu 0,4%, iar în Mărăști-Între Lacuri-Aurel Vlaicu cu 0,3%.

TOP cele mai scumpe şi cele mai ieftine cartiere ale Clujului. Unde se vinde metrul pătrat cu 1.700 euro şi unde costă sub 1.000 euro

TOP cele mai scumpe cartiere 

În urma variațiilor de preț consemnate trimestrul trecut, în clasamentul zonelor cu cele mai scumpe apartamente din Cluj-Napoca au intervenit câteva schimbări: pe primul loc se situează, în mod firesc, zona centrală și ultracentrală (cu o medie de 1.720 de euro pe metru pătrat util), însă aceasta nu se mai află la egalitate cu Plopilor – zonă care a trecut pe poziția secundă și unde așteptările proprietarilor ajung acum la 1.700 de euro pe metru pătrat. Pe următoarele locuri în top se află zonele Gheorgheni-Andrei Mureșanu (cu o medie de 1.630 de euro pe metru pătrat util), Zorilor (1.560 de euro pe metru pătrat) și Mărăști-Între Lacuri-Aurel Vlaicu (1.550 de euro pe metru pătrat util) – ultimele două zone inversându-și pozițiile față de al doilea pătrar din 2018.

TOP cele mai accesibile cartiere 

Pe de altă parte, topul zonelor cu cele mai accesibile apartamente pentru clujeni rămâne neschimbat (cu mențiunea că unele cartiere cuprinse în acesta au consemnat creșteri semnificative în perioada analizată); primele două poziții, cu prețuri de sub 1.000 de euro pe metru pătrat util, sunt ocupate în continuare de două localități limitrofe, anume Florești (cu o medie de 860 de euro pe metru pătrat util de apartament) și Baciu (960 de euro pe metru pătrat). Clasamentul este completat de zonele Someșeni (cu 1.230 de euro pe metru pătrat), Iris (1.320 de euro pe metru pătrat), dar și Gruia-Dâmbul Rotund-Gară-Bulgaria (1.400 de euro pe metru pătrat).

Tags: , , , ,
imagine cluj unita turism

Cu o jumătate de milion de turişti, Clujul nu se află în fruntea topului naţional

Peste 10 milioane de turişti au fost cazaţi în România, în primele 9 luni ale anului 2018, în creştere cu 5,5% faţă de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2018, pe judeţe, “numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în municipiul Bucureşti (1,554 milioane), Constanța (1,248 milioane), Braşov (1,028 milioane) şi Cluj (494.000), iar numărul de înnoptări ale turiştilor a înregistrat valori mai mari în Constanța (4,81 milioane), Municipiul Bucureşti (2,53 milioane), Braşov (2,037 milioane) şi Cluj (922.500)”, se arată în documentul INS.

Cei mai mulţi turişti străini au provenit din Germania (265,100), Israel (219,900), Italia (184,100), Franţa (135,700) şi Ungaria (130,900).

Taxă specială pentru turiști, la Cluj

Municipalitatea a hotărât să impună o taxă per turist pe noaptea de cazare la Cluj. Banii se rețin la sursă de structurile de cazare. Taxa va fi încasată de instituțiile de cazare turistică și virate lunar în bugetul local şi va intra în vigoare de la începutul anului 2019. Despre ce sumă este vorba şi ce vrea Primăria să facă cu banii, aflaţi AICI.

Tags: , , ,
masini_trafic (2)

ANALIZĂ: Piaţa maşinilor second-hand din import a scăzut cu 8% în primele nouă luni

Piaţa maşinilor second-hand din import a scăzut cu 8% în primele nouă luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce piaţa maşinilor noi a atins cel mai bun nivel din ultimii zece ani, potrivit unei analize publicate miercuri de platforma Autovit.ro, pe baza datelor oferite de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

 Astfel, piaţa maşinilor noi a atins cel mai bun nivel din ultimii zece ani, în creştere cu 35% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

”Piaţa maşinilor second-hand din import a scăzut cu 8% faţă de anul trecut, dar a rămas puternică, volumele fiind de aproximativ 3,5 ori mai mari faţă de cele ale maşinilor noi”, se arată în comunicat.

Pe Autovit.ro sunt în orice moment peste 30.000 de anunţuri active pentru autoturisme, Volkswagen, BMW şi Mercedez-Benz fiind mărcile cele mai prezente în perioada ianuarie-septembrie 2018, potrivit companiei. Totodată, cele mai vizualizate anunţuri au fost pentru modelele germane Volkswagen Passat, Volkswagen Golf şi Audi A4.

”Piaţa maşinilor noi a ajuns la peste 106.000 de vehicule în primele trei trimestre din 2018. În iulie au fost înscrise în circulaţie peste 15.000 de maşini, în august, aproape dublu, iar în septembrie de zece ori mai puţine decât în august, ca urmare a introducerii de la 1 septembrie a noilor norme de consum WLTP, care au accelerat volumul înmatriculărilor în luna precedentă”, se arată în comunicat.

În acelaşi timp, numărul înmatriculărilor de maşini second-hand din import a fost în primele nouă luni ale anului de peste trei ori mai mare decât cel al maşinilor noi, însă în scădere faţă de anul trecut scăderea (-8%), având o medie lunară între 35.000 şi 38.000 de maşini.

”Reînmatriculările (tranzacţiile cu maşini second-hand pe plan intern) au atins noi recorduri, în ultimele luni depăşindu-se constant 50.000 de unităţi, chiar peste 56.000 în iulie. În acelaşi timp, se observă o îmbunătăţire a vârstei autoturismelor rulate de import, ca urmare a creşterii volumului (+27,3%) pe segmentul de vârstă sub 7 ani (mai puţin poluante) şi scăderi de aproximativ 24% pe segmentul celor peste 12 ani”, se arată în comunicat.

Finalul anului 2018 vine cu surprize pentru piaţa maşinilor noi, având posibilitatea să crească cu 120-125.000 de unităţi, în timp ce piaţa maşinilor second-hand din import trece de suma de 400.000 de unităţi, potrivit Autovit.ro.

viewscnt

Tags: , , ,
herea bun

PitechPlus se extinde prin achizitii locale

PitechPlus finalizează prima achiziție pe piața din România și analizează oportunități de extindere la nivel local și internațional.

PitechPlus, una dintre cele mai mari companii clujene de soluții software, a finalizat achiziția companiei MindMagnet, unul dintre principalii furnizori de soluții Magento din România, prin preluarea ultimului pachet de 49% din acțiuni, în luna septembrie a anului în curs. Prima etapă a achiziției a avut loc în decembrie 2016, când PitechPlus a intrat în acționariatul MindMagnet preluând participația majoritară, de 51%.

Prin includerea MindMagnet în portofoliu, PitechPlus adaugă o nouă funcție de consultanță și management de proiect cu expertiza complementară a platformei pentru ecommerce Magento. În același timp, PitechPlus a crescut complexitatea proiectelor software livrate și a soluțiilor de transformare digitală oferite.

„Achiziția MindMagnet este prima de acest gen pe care o realizăm, într-un context propice achizițiilor și fuziunilor din piața de IT, al cărei trend este de a se concentra și a avea jucători mai mari, cu portofolii de soluții tot mai complexe”, spune Bogdan Herea, director general și fondator al PitechPlus.

Pentru perioada următoare, PitechPlus are în vedere consolidarea și creșterea echipelor din România și analizează oportunități de extindere la nivel local și internațional, prin parteneriate strategice.

„Ne concentrăm, în continuare, pe creșterea business-ului PitechPlus, prin atragerea de noi clienți, dar și oferind o paletă mai mare de servicii celor existenți. În consecință, vizăm și creșterea numărului de colegi în Târgu-Mureș și Cluj-Napoca”, mai spune Bogdan Herea.

PitechPlus creștere cu 20% față de anul precedent, menținând trendul din ultimii ani. În 2017, vânzările PitechPlus au crescut cu 18%.

În prezent, compania are o echipă de 270 de persoane, dintre care 20 au fost cooptați în urma achiziției MindMagnet. PitechPlus va continua să păstreze brandul MindMagnet, sub care va furniza soluții Magento, cea mai populară platformă de ecommerce la nivel global. Pentru anul următor, PitechPlus își propune o creștere a activității cu circa 20%.

  • Achiziția a fost finalizată în luna septembrie, prin preluarea ultimului pachet de 49% din acțiuni
  • PitechPlus estimează afaceri de 9,5 milioane de euro în 2018, în creștere cu 20%
  • PitechPlus analizează oportunități de extindere la nivel local și internațional.
Tags: , , , , , , , , , ,
atena-57f65ee4b0e3e

Unde merg românii în vacanţă toamna

Roma, Milano şi Alghero (Sardinia) sunt cele mai căutate destinaţii turistice de city break de către români, în această toamnă, în principal datorită conexiunilor aeriene foarte bune din România şi a preţurilor care încep de la 135 de euro de persoană, potrivit unei analize a agenţiei de turism online Fly Go.

Dacă Roma şi Milano sunt favoritele turiştilor de ani de zile, unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Sardiniei, Alghero, este nou intrat în preferinţele acestora, spune fondatorul şi directorul general al Fly Go, Stefano Iervolino.

”Turiştii sunt fascinaţi să descopere în Sardinia o destinaţie foarte ofertantă tot timpul anului, insula din Mediterană având o temperatură plăcută chiar şi în lunile mai friguroase de pe continent. Alghero este o alegere excelentă pentru turiştii care îşi doresc să descopere locuri noi şi să aibă parte atât de vacanţe active, cât şi de relaxare, să combine zilele însorite la malul mării cu tradiţia şi cultura sardă”, a afirmat Stefano Iervolino.

Oraşele din Italia oferă printre cele mai ieftine destinaţii de vacanţă pentru români în această toamnă. Potrivit ofertelor disponibile la acest moment pe Fly Go, un city break la Roma (3 nopţi de cazare, cu mic dejun inclus şi bilete de avion) costă de la 135 de euro de persoană, în timp ce la Milano porneşte de la 150 de euro. Un sejur în Alghero, o destinaţie mai nouă, poate fi rezervat la preţuri de la 237 de euro, potrivit agenţiei.

Totodată, între primele cinci cele mai dorite oraşe pentru un city break în această toamnă se situează, în continuare, Istanbul (Turcia), pe locul al 4-lea, şi Atena (Grecia), locul al 5-lea. Clasamentul destinaţiilor preferate de români este completat de Malta (Malta), Barcelona (Spania), Amsterdam (Olanda), Praga (Cehia) şi Valencia (Spania).

La nivelul întregului an 2018, costul mediu al unui city break rezervat de români prin agenţia de turism online Fly Go este de 200 euro de persoană. Cel mai frecvent, călătoria are o durată de 3 nopţi (4 zile) şi poate include sau nu un weekend.

”Până la finalul anului, românii mai pot beneficia de un city break scurt, fără să îşi ia zile de concediu, în weekend-ul prelungit de Sf. Andrei şi Ziua Naţională a României, în intervalul 30 noiembrie (vineri fiind zi liberă legal, de Sf. Andrei) – 2 decembrie”, se arată în comunicat.

viewscnt

Tags: , , , ,
9_1528214433

Peste 18.000 de copii au ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate

Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinţii plecaţi la muncă în străinătate era, la finele lunii iunie, de 18.012, cu 496 copii mai mulţi faţă de sfârşitul primului trimestru, în timp ce totalul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate ajunsese la 94.991 (mai mult cu 195 de copii), conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA).

Dintre cei 18.012 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 16.797 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, centre de plasament, sau alte familii sau persoane.

Conform sursei citate, un număr de 63.891 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate (în scădere cu 896 copii, comparativ cu finele lunii martie 2018), iar dintre aceştia 61.655 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie. În acelaşi timp, 1.462 de copii se aflau în sistemul de protecţie specială, cum ar fi în grija unui asistent maternal, în centre de plasament sau la alte familii/persoane.

Totodată, un număr de 13.088 de copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la muncă în străinătate, faţă de 12.493 cât se consemna la finele primului trimestru din 2018. Dintre aceştia, 11.591 de copii au rămas acasă în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsură de protecţie.

Totalul copiilor rămaşi acasă care se aflau în sistemul de protecţie specială se ridica la 3.881, în creştere cu 116 copii, dintre care 620 erau în grija unui asistent maternal, 868 în centre de plasament, 2.089 la rude până la gradul IV, iar 304 în grija altor familii sau persoane.

Tags: , , ,
autostrada

Constructorii de pe Autostrada Transilvania, cei mai harnici. Bilanţul infrastructurii rutiere

Potrivit CNAIR, pe primele locuri, în ultima lună, s-au clasat italienii de la Tirrena şi nemţii de la Geiger care au şi terminat lucrările pe şantiere şi austriecii de la Strabag, care se apropie de finalizarea lucrărilor pe lotul lor din A3 Câmpia Turzii – Târgu Mureş.

Constructorul italian Tirrena Scavi a finalizat lucrările la nodul Gilău, raportând un progres de 15 puncte procentuale înainte de închiderea şantierului, conform datelor de pe site-ul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Inaugurarea acestui nod în 25 septembrie a permis deschiderea circulaţiei şi pe tronsonului Gilău – Nădăşelu din A3, finalizat încă de anul trecut de către constructorul român Dorinel Umbrărescu.

Potrivit analizei Economica.net, nemţii de la Geiger s-au menţinut pe a doua poziţie, cu un avans de 9 puncte procentuale. Gradul de execuţie a lucrărilor pe lotul 1 al Autostrăzii Ogra – Câmpia Turzii a ajuns în octombrie la 100%, faţă de la 91% în luna anterioară.

Pe locul 3 a urcat constructorul austriac Strabag, care a avut un progres de 6,98 puncte procentuale pe lotul 2 din Autostrada Târgu Mureş – Ogra şi a ajuns la un stadiu de 84,75% în octombrie.

În clasament urmează italienii de la Astaldi, cu un avans de 5,54 puncte procentuale. Ei au ajuns pe lotul 2 al Autostrăzii Ogra – Câmpia Turzii până la un grad de execuţie de 55,16% în octombrie.

Tags: , , ,
cp bugetare participativa_800x533

47 de idei pentru Cluj! Ultimele zile de vot + Proiectele cu cele mai multe voturi

Duminică, 21 octombrie 2018, este ultima zi din prima etapă de vot din cadrul procesului Bugetare participativă Cluj-Napoca 2018. Din cele 164 de proiecte depuse de clujeni, 47 au fost declarate eligibile de către comisia tehnică de analiză din cadrul primăriei.

Până în prezent, au fost înregistrate 10.551 de voturi, cele mai multe pentru domeniul spaţii verzi şi locuri de joacă – 2.192, în clasament urmând amenajare spaţii publice – 1.956, infrastructură educaţională şi culturală – 1.839, alei, trotuare şi zone pietonale – 1.623, oraşul digital – 1.578 şi mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei – 1.363. Pe platformă au fost create 23.802 conturi active.

Pe domenii, cele mai votate proiecte sunt:

Alei, trotuare şi zone pietonale

– 813 voturi – dale pentru energie regenerabilă

– 280 – transformarea străzii Iuliu Maniu

Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei

– 583 – parcări biciclet sigure

– 306 – parcări biciclete zone rezidenţiale

Spații verzi și locuri de joacă

– 747 – amenajare parc Bună Ziua

– 323 – jocurile minţii

Infrastructură educațională și culturală

– 808 – Clujul deschis turismului

– 360 – Dotarea laboratoarelor Colegiului Tehnic “Raluca Ripan”

Oraşul digital

– 847 – aplicaţie pentru detectarea locurilor de parcare

– 382 – plata contactless la automatele CTP

Cetățenii care locuiesc, muncesc, studiază în Cluj-Napoca și au peste 18 ani – pot vota prin intermediul platformei www.bugetareparticipativa.ro 6 proiecte, câte unul din fiecare domeniu:

·      Alei, trotuare şi zone pietonale;

·      Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei;

·      Spații verzi și locuri de joacă;

·      Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public etc.);

·      Infrastructură educațională și culturală;

·      Oraşul digital.

Astfel, în această etapă de vot, fiecare cetățean are 6 voturi.

În perioada 22 octombrie – 28 octombrie va avea loc validarea voturilor pe domenii, iar în perioada 29 octombrie – 18 noiembrie se va desfășura etapa finală de vot. În cadrul acestei etape, fiecare cetățean poate vota un singur proiect din cele 30 proiecte care au ajuns în etapa finală.

În data de 26 noiembrie vor fi afișate pe platforma www.bugetareparticipativa.ro cele mai votate 15 proiecte care vor fi implementate de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca începând cu anul 2019.

Votarea online presupune crearea unui cont pe platforma www.bugetareparticipativa.ro sau autentificarea pe platformă cu datele de acces existente (pentru cei care au deja contul creat). Pot vota doar persoanele care se află în aria teritorială a municipiului Cluj-Napoca. Persoanele care nu au acces la internet sau nu sunt familiarizate cu mediul online vor putea vota cu sprijinul Primăriei. La Centrul de Cultură Urbană Casino a fost amenajat un birou unde, în fiecare zi lucrătoare din perioada de vot, între orele 13.00-17.00, se acordă sprijin persoanelor care doresc să voteze.

15 proiecte câştigătoare în 2017

Proiectele declarate câştigătoare anul acesta vor fi cuprinse în bugetul pe 2019. Din cele 15 câștigătoare în 2017, un singur proiect este realizat, autobuzele școlare, alte două fiind în faza de execuție: toalete în oraș și clădiri verzi (deși acesta a fost ”pervertit” în poduri cu vegetație).

Stadiul implementării proiectelor din cadrul Bugetarii participative Cluj-Napoca 2017 poate fi consultat aici: https://bugetareparticipativa.ro/proiecte-in-implementare/

 

Tags: , , , , ,
Iulius Mall Cluj 01

Stocul de spații de retail moderne va depăși 3,8 milioane de metri pătrați în 2018

Stocul modern de spaţii de retail se situează, în acest moment, la 3,52 milioane metri pătraţi, dintre care 59% este reprezentat de sectorul centrelor comerciale, iar 41% de parcurile de retail, arată compania de consultanţă imobiliară CBRE. 

Potrivit unui comunicat de presa, din actualul stoc de spaţii de retail, circa 51% au fost dezvoltate în perioada 1999-2008. Datele referitoare la evoluţia pieţei de retail, în prima jumătate din 2018, furnizate de CBRE, indică 367.000 de metri pătraţi în construcţie, în prezent, cu date de livrare în 2018 şi 2019.

Acestea sunt cuprinse în 19 proiecte, dintre care 13 noi şi 6 extinderi. În primul semestru al anului curent, au fost terminate spaţii de retail ce totalizează circa 30.000 de metri pătraţi localizaţi în proiecte din Bistriţa, Focşani, Gheorghieni, Râmnicu Sărat şi Vaslui, mai transmite CBRE.

Comunicatul notează: “La nivelul stocului modern de spaţii de retail, aproximativ 32% se află în Bucureşti, iar 38% este împărţit în 10 oraşe: Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Oradea, Braşov, Ploieşti, Suceava, Craiova, Piteşti. Dintre cele 19 proiecte de retail, care sunt în prezent în construcţie, cele mai mari, din punct de vedere al suprafeţei dezvoltate, sunt: Openville, din Timişoara, cu 47.000 m2; AFI Palace Braşov, cu 45.000 m2; Târgovişte Mall, cu 33.000 m2; Shopping City Târgu Mureş, cu 32.900 m2; Shopping City Satu Mare, cu 28.700 m2; DN1 Baloteşti, cu 28.000 m2; Baia Mare Value Center, cu 22.500 m2; Electroputere Parc din Craiova, cu 22.100 m2“.

Din proiectele aflate în construcţie, o proporţie de 53% este reprezentată de sectorul centrelor comerciale şi 47% de parcurile de retail, iar 18% din stocul de spaţii de retail aflate în prezent în dezvoltare sunt extinderi în construcţii existente, au mai precizat reprezentanţii CBRE.

În primul semestru al acestui an, chiria prime (chiria de referinţă pentru proiectele de clasă A, amplasate în cele mai bune zone) pentru centrele comerciale s-a situat la 80 euro/m2 , iar în cazul parcurilor de retail a oscilat între 8 şi 15 euro/m2, mai arată CBRE. În cazul unităţilor de retail stradale, chiria prime a fost de 55 euro/m2, randamentul prime (randamentul înregistrat de proiectele de clasă A, din zonele cel mai bine cotate) raportat pentru centrele comerciale fiind de 6,5%, conform companiei.

Tags: , , , ,
Harta 3D a Romaniei

România, la coada Europei privind calitatea vieţii şi progresul social

România ocupă locul 44 din 146 de țări, fiind depășită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, în clasamentul „Indicele de progres social 2018”.

Indicele de progres social (Social Progress Index – SPI) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 146 de țări, analizând trei dimensiuni principale pe 12 coordonate cărora le atribuie câte un punctaj. Cele trei dimensiuni sunt nevoile de bază ale omului (hrana și îngrijirea medicală, apa și salubritatea, locuirea, siguranța personală), fundamentele bunăstării (acces la educație de bază, acces la comunicații și informații, sănătate și bunăstare, calitatea mediului) și oportunitatea (drepturi personale, libertate personală și de alegere, incluziune, acces la educație avansată).

România, la coada Europei privind calitatea vieţii

„Atunci când vorbim de bunăstarea unei țări ne raportăm, de obicei, la indicatorul PIB pe cap de locuitor, însă acesta nu reflectă complet și fidel calitatea vieții de zi cu zi a cetățenilor. Există țări care, potrivit Indicelui de Progres Social, se plasează pe un loc superior celui ocupat conform PIB pe cap de locuitor. Analizând sistematic relația dintre dezvoltarea economică, măsurată prin PIB per capita, și dezvoltarea socială, conform IPS, observăm în ce măsură nivelul de bogăție a unei țări se regăsește în bunăstarea fiecărui cetățean”, spune Vlad Boeriu, Partener Deloitte România.

Norvegia, pe primul loc în lume. Locurile ocupate de statele Europei Centrale și de Est

În acest an, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Islanda și Elveția, iar pe ultimele, Afganistan, Ciad și Republica Centrafricană.

Cele 146 de țări se înscriu în șase categorii, conform scorului înregistrat. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Bulgariei și a României, se găsesc în primele două categorii, având un nivel ridicat al calității vieții.

Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), fiind urmată de Cehia (26), Estonia (27), Lituania (31), Polonia (32), Slovacia (35), Ungaria (36), Croația (37), Letonia (39), Bulgaria (40) și România (44).

România a urcat pe locul 44, în acest an, de pe locul 51, pe care se clasa în 2014. Punctajele obținute la fiecare dintre cele 12 capitole analizate de IPS sunt comparate cu ale altor 15 state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor similar (printre care Bulgaria, Croația, Letonia, Grecia, Belarus, Kazahstan, Turcia sau Iran). Conform punctajelor, România performează mai slab decât cele 15 state cu un PIB pe cap de locuitor similar la următoarele capitole: servicii de apă și canal, servicii de salubritate, accesul la servicii medicale de calitate, accesul la educație avansată, speranța de viață a persoanelor de peste 60 de ani sau incluziunea socială.

„Capitolele la care România obține punctaj mai scăzut arată unde apar deficiențele în distribuirea creșterii economice și în efectuarea cheltuielilor publice. În concluzie, acest raport arată unde se resimte cea mai mare nevoie de ameliorare a calității vieții în România și poate fi folosit de factorii decizionali ca instrument de politici publice pentru a realiza o strategie pe termen lung”, explică Vlad Boeriu.

Constătările raportului la nivel global

Statele sunt mai puțin performante decât ar rezulta conform PIB-ului mediu pe cap de locuitor.
Creșterea PIB maschează problemele reale pe care le întâmpină societățile, precum și oamenii obișnuiți.
133 țări (91% dintre cele măsurate) și-au îmbunătățit poziția în ultimii patru ani.

Doar șase țări au scor mai scăzut față de 2014: Brazilia, Mauritania, Thailanda, Turcia, SUA și Yemen.
Progresul social este capacitatea unei societăți de a satisface nevoile de bază ale cetățenilor săi și de a crea oportunități de dezvoltare a acestora. IPS arată, astfel, direcțiile în care guvernele, mediul de afaceri și organizațiile nonprofit pot contribui la ameliorarea calității vieții.

Rezultatele detaliate pentru România pot fi văzute AICI! 

Tags: , , , ,