Tag Archives: topuri

marea-neagra

Destinaţiile anului 2017. În România şi în străinătate. Cât costă

Litoralul românesc, staţiunile balneare, montane şi Delta Dunării, Spania, Grecia şi Turcia sunt destinaţiile preferate de turişti români pentru sezonul 2017, cererea fiind în creştere cu cel puţin o treime pentru fiecare destinaţie în parte, în comparaţie cu primele cinci luni ale anului trecut. România este preferată şi de turiştii străini, în special de sloveni şi nordici, care îşi petrec la noi vacantele primite bonus din partea angajatorilor, arată datele de incoming ale companiei Eximtur. 

ROMÂNIA

În cazul vacanţelor, top cinci staţiuni de pe litoral preferate pentru sezonul 2017 este dat de Mamaia, Venus, Eforie Nord, Jupiter şi Saturn, la un pachet mediu de 776 de lei/turist. Vânzările pentru litoral sunt mai mari cu 29% în primele cinci luni ale anului, care au cuprins şi perioada de Early Booking, în comparaţie cu anul trecut. Vânzările pentru staţiunile balneare preferate (Băile Felix, Sovata, Geoagiu Băi, Covasna), pentru cele de pe Valea Prahovei şi din Braşov (Predeal, Poiana Braşov, Buşteni, Sinaia), de pe Valea Oltului (Călimăneşti-Căciulata, Băile Olăneşti) şi pentru Delta Dunării au crescut cu 76% faţă de 2016, la un pachet mediu de 696 de lei/turist.

“Noutatea anului în cazul vacanţelor interne sunt zborurile incluse în pachetele de vacanţă pe litoral, din Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Oradea, de la Bucureşti către aceste oraşe şi spre Satu Mare şi Suceava, precum şi între aceste oraşe, pentru cei care vor vacanţe în staţiuni balneare, în Bucovina, Maramureş sau să participe la evenimentele organizate în ţară. Ofertele noastre vin şi în întâmpinarea celor care beneficiază de vouchere de vacanţă, scurtându-le drumul până la destinaţia aleasă”, declară Lucia Nora Morariu, General Manager Eximtur.

STRĂINĂTATE

Dintre destinaţile externe, pentru vara 2017 sunt preferate Spania (+47%), Grecia (+44%), Turcia (+10%), dar şi Cipru (+420%), datorită celor şase zboruri săptămânale din Cluj-Napoca, şi Statele Unite (+135%), datorită circuitelor interne. Pachetul mediu în cazul destinaţiilor externe este de 1.642 de lei/turist.

TURIŞTI STRĂINI ÎN ROMÂNIA

Activitatea de incoming a Eximtur a crescut în primele cinci luni ale anului cu 628%. România a devenit destinaţia preferată pentru programe de companie, prin care angajaţii străini petrec câteva zile vizitând castele, mănăstiri, muzee, dar şi crame. Turiştii străini provin, în majoritatea lor, din Slovenia şi ţările nordice.

 

Tags: , , , , , , , , ,
cluj imob

Clujul, fruntaş la tranzacţii imobiliare la început de 2017

Judeţul Cluj a înregistrat cele mai multe tranzacţii imobiliare, după capitală, în perioada ianuarie-mai 2017, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

În primele cinci luni ale anului 2017 au fost înregistrate, la nivel național, 234.525 de vânzări, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în perioada ianuarie – mai 2017, în București – 26.673, Cluj – 15.646 și Ilfov – 13.320. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Sălaj – 1.566, Gorj – 1.812 și Caraș-Severin – 1.815.

O evaluare în detaliu a ceea ce a însemnat piaţa imobiliară în S1, cât şi estimări asupra evoluţiei acesteia în lunile ce urmează reies şi din statisticile prezentate de compariimobiliare.ro, realizate pe baza tranzacţiilor imobiliare inițiate în primele patru luni ale anului 2017. Mai precis, un număr total de 2977 tranzacţii cu o valoare totală de 128.300.963 euro, în creştere valorică faţă de anul precedent cu peste 20%.

Citeşte articolul integral AICI. 

Tags: , , , ,
cof

Vitrina Advertising, singura agenție din Cluj și din afara Bucureștiului în top 20 de agenții de publicitate din România

Vitrina Advertising, compania clujeană condusă de Mihela Rus, pune și în acest an Clujul pe harta celor mai puternice agenții de publicitate din România, fiind singura din afara Bucureștiului în top 20, realizat de Forbes.mihaela-rus-vitrina-advertising Compania, care ocupă locul 17 după cifra de afaceri și locul 7 după profitul înregistrat în 2016, aniversează în acest an 25 de ani de activitate neîntreruptă pe piața românească de advertising.

Potrivit analizei Forbes, Vitrina a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste două milioane de euro și un profit de peste 10%, adică 270.000 de euro. Forbes realizează anual topul agențiilor de publicitate din România, iar Clujul a fost reprezentat în top 20 de Vitrina Advertising încă de la prima ediție a acestuia.

Printre clienții agenției se numără Accenture, Arvato Berteslmann, Banca Transilvania, Bosch, Crédit Agricole, Danfoss, Emerson, Eximtur, Federația Română de Fotbal, Gedeon Richter, Iulius Mall, Kastamonu, Liberty Technology Park Cluj, MedLife, MegaImage, Michelin, MHP – a Porsche company, Monor, Siceram, Syngenta, Wörwag Pharma.CuGeT-1

Vitrina Advertising reprezintă România în rețeaua internațională AMIN – Advertising Marketing International Network, o alianță de peste 50 de agenții independente din Europa, SUA, America Latină, Africa și Asia.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
lei-ron-bani

Cum au crescut salariile în România în ultimul an. Cine sunt singurii bugetari cu venituri mai mici decât media

Salariul mediu net la nivelul întregii economii a crescut la valoarea de 2.366 de lei net în luna aprilie a acestui an, în creştere cu 13,4% faţă de perioada similară a anului anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Criza de personal, creşterea salariului minim şi majo­rările salariale din sectorul bugetar sunt prin­tre principalii factori care au condus la ma­jo­rarea semnificativă a salariilor an­ga­jaţilor din ultimul an, informează ZF.

Angajaţii din sănătate şi asistenţă so­cială au beneficiat de cele mai mari creş­teri de salarii în ultimul an, de 36% faţă de aprilie 2016, ajungând la un nivel me­diu de 2.688 de lei net pe lună, cu 13% peste nivelul salariului mediu la nivel naţional în aprilie 2017. Spre comparaţie, în aprilie 2016 angajaţii din sănătate câştigau cu 5,5% mai puţin faţă de nivelul salariului mediu la nivel naţional.

„Salariul mediu din sănătate a crescut mult în ultimul an, dar a pornit de la un nivel foarte scă­­zut, de sub 2.000 de lei net pe lună anul tre­cut, o medie salarială rar întâlnită într-o com­pa­nie privată. A avut loc o aliniere, târzie, la tot ce în­seamnă preţuri şi nivelul salarial din piaţa mun­cii în acest sector. Nu ştiu în ce măsură aceas­tă aliniere a ţinut cont de criterii de perfor­manţă şi de productivitate, care trebuie evaluate atunci când se fac majorări salariale sem­nificative“, a explicat Oana Botolan Datki, SEE managing partner al Consulteam.

IT-ul este sectorul în care angajaţii au obţinut cele mai mari salarii în aprilie, de aproape 6.000 de lei net, în timp ce angajaţii din hoteluri şi restaurante au primit cele mai mici salarii, de numai 1.395 de lei net.

Pe locul doi în topul celor mai mari creşteri salariale din ultimul an se află domeniul „activităţi de spectacole, culturale şi recreative“, unde salariile au crescut cu 33% în ultimul an (până la o medie de 2.070 de lei net în aprilie), creşterea fiind mare deoarece a pornit de la o bază foarte scăzută.

Alfă mai multe pe ZF

Tags: , , , ,
constr aprilie

Nord-Vestul conduce la construcţia de noi locuinţe şi în T1 2017

Numărul de locuinţe terminate în România a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 13% faţă de primele trei luni ale anului trecut, la 10.084, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în regiunile de dezvoltare Nord-Est, ce cuprinde cea mai mare parte a Moldovei istorice, şi în Bucureşti-Ilfov, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În primul trimestru al anului trecut au fost date în folosinţă 11.590 locuinţe,  în creştere cu 25,5% faţă de primul trimestru al anului 2015.

Din numărul total de locuinţe construite în primele trei luni ale acestui an, 5.895 locuinţe (58,5%) au fost în oraşe, iar 4.189 în mediul rural.

Cele mai multe locuinţe construite în primele trei luni au fost în regiunea Nord-Vest (1.897), urmată de regiunile Nord-Est (1.584), Bucureşti-Ilfov şi Centru (cu câte 1.542).

Cele mai mari scăderi ale numărului de locuinţe construite, comparativ cu primul trimestru al anului trecut, s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (- 737), Bucureşti-Ilfov (- 565) şi Vest (- 392). Singurele creşteri au fost în Nord-Vest (+ 344) şi în Sud-Vest Oltenia (+ 19).

“Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în trimestrul I 2017, faţă de trimestrul I 2016, numărul locuinţelor terminate din fondurile private a scăzut cu 1.757 locuinţe, iar numărul locuinţelor terminate din fondurile publice a crescut cu 251 locuinţe”, se arată în comunicatul INS.

Numărul de locuinţe terminate în România a urcat în 2016 cu 11,1% faţă de anul anterior, la 52.206, vârf al ultimilor şapte ani.

Tags: , , ,
terenagricol--600x353

Românii din mediul rural câştigă cu 25% mai puţin decât cei din mediul urban

Veniturile disponibile ale gospodăriilor din mediul rural sunt cu circa 25% mai mici decât cele ale gospodăriilor din mediul urban, se arată în Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, adoptată de Guvern în şedinţa din această săptămână.

„În oraşe, veniturile gospodăriilor provin în proporţie de peste 60% din salarii, în timp ce principala sursă a veniturilor gospodăriilor rurale o reprezintă producţia agricolă (peste 40% din totalul veniturilor). Diferenţele de nivel şi structură a cheltuielilor de consum sunt mari şi în plan regional: cel mai înalt nivel mediu lunar pe persoană s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov, iar cel mai scăzut în regiunea Sud-Vest Oltenia”, arată autorii Strategiei.

Documentul semnalează şi „existenţa unor disparităţi însemnate de dezvoltare a spiritului antreprenorial între mediul urban şi cel rural, în condiţiile în care comunele asigură doar circa 20% dintre companiile active şi din locurile de muncă de la nivel naţional, acestea fiind dependente, în cele mai multe cazuri, de mediul de afaceri din oraşele apropiate, ceea ce justifică şi ratele ridicate ale navetismului şi ale ocupării informale în sectorul primar”.

În ceea ce priveşte fondul locativ, „cele mai multe locuinţe se înregistrează în mediul urban (54%); la indicatorul suprafaţă locuibilă, raportul urban/rural este relativ apropiat de numărul de locuinţe (54% în urban şi 46% în rural)”.

În fine, incidenţa sărăciei este mult mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban. „Numărul persoanelor sărace care trăiau în localităţi rurale a reprezentat peste 70% din populaţia săracă la nivel naţional. Sărăcia este inegal distribuită şi în profil regional. Rata sărăciei este de circa cinci ori mai mare în regiunile Nord-Est şi Sud-Est, respectiv de patru ori în Sud-Vest Oltenia, decât în regiunea Bucureşti-Ilfov”, mai arată Strategia.

Potrivit documentului guvernamental, oraşele mici şi mijlocii vor fi „cele mai expuse fenomenului de îmbătrânire demografică în următoarele decenii, deoarece acestea se confruntă cu un declin socio-economic acut de peste două decenii şi au pierdut cea mai mare parte a forţei de muncă tinere, în favoarea marilor centre urbane sau a altor ţări”. Iar procesul de reorganizare a populaţiei în teritoriu „este determinat, în primul rând, de extinderea masei economice a oraşelor mari, care formează sisteme urban‐rural integrate”.

Astfel, în cazurile Timişoara‐Arad, Iaşi, Oradea, Satu Mare şi Brăila-Galaţi se formează sisteme cu potenţial transfrontalier. „Timişoara are o populaţie de circa 300.000 de locuitori şi generează aproximativ 3% din venitul total al firmelor din ţară, iar zona urbană funcţională a oraşului Bucureşti se întinde până la Ploieşti, Piteşti, Târgovişte, Giurgiu şi Călăraşi, formând o aglomerare urbană din ce în ce mai dinamică”.

Având în vedere diagnosticul teritorial şi tendinţele de dezvoltare la nivelul teritoriului naţional, se disting mai multe provocări teritoriale majore care „necesită reacţii urgente din partea autorităţilor publice şi care trebuie avute în vedere cu prioritate în procesul de formulare a politicilor publice şi implementare a programelor”. Aceste provocări sunt:
– valorizarea potenţialului teritorial;
– mari diferenţe faţă de media UE în ceea ce priveşte disparităţile urban-rural la nivel demografic, economic şi al accesului la servicii publice, ceea ce conduce la regiuni întinse cu deficienţe structurale;
– accesibilitate scăzută la nivel naţional şi conectivitate scăzută la nivel european, ceea ce conduce la o mobilitate generală redusă;
– echipare edilitară deficitară pentru întreaga reţea de localităţi, ceea ce conduce la o calitate a locuirii scăzută;
– caracterul predominant rural al teritoriului naţional.

De asemenea, „potenţialul geografic şi demografic al României nu este valorizat, ceea ce are ca efect direct performanţele slabe obţinute în multe domenii de activitate socio-economică”.

Autorii strategiei atenţionează că România se află în prezent „într-un moment de răscruce”, fiind necesară „redistribuirea atribuţiilor şi resurselor între administraţia publică la nivel central şi local, în vederea creării unui sistem politico-administrativ mai eficient, responsabil şi democratic, precum şi reformarea sistemului de organizare administrativ-teritorială şi redefinirea cadrului de dezvoltare regională”. Reţeaua de localităţi „trebuie reorganizată în funcţie de criteriile specializării teritoriale şi în vederea asigurării pentru un număr cât mai mare de cetăţeni a accesului la servicii de interes general”.

Potrivit Strategiei Teritoriale, „competiţia între unităţile administrativ-teritoriale este un obstacol major în identificarea şi susţinerea obiectivelor care transcend interesul imediat – local”. În acest sens, „este necesar a fi revizuit rolul anumitor niveluri administrative în redistribuirea resurselor şi încurajarea mult mai fermă a cooperării între comunităţile locale. Se observă o creştere a disparităţilor la nivelul teritoriului naţional, din mai multe puncte de vedere”.

Autorii Strategiei mai arată că populaţia este „în scădere accentuală, mai ales în vestul, centrul şi în sudul României”. Unele zone rurale „pierd până la jumătate din populaţie pe fondul mobilităţii spre ţări din vestul Europei şi doar zona Bucureşti-Ilfov şi câteva oraşe mari rămân în echilibru demografic”.

„Îmbătrânirea populaţiei este mai accentuată în sudul şi vestul ţării dar şi în estul ţării, deşi creşterea naturală este pozitivă, pe fondul plecării populaţiei tinere spre alte regiuni mai prospere, în căutarea unui loc de muncă. Zonele cu caracter definitoriu urban sunt excepţii la nivelul teritoriului naţional (Bucureşti, Prahova, Braşov), spre deosebire de situaţia la nivel european, ceea ce generează o specificitate în sens negativ a teritoriului naţional, cu efect direct în creşterea costurilor de echipare edilitară la nivel teritorial şi în scăderea competitivităţii”, se mai arată în document. De asemenea, „multe regiuni se încadrează în tipurile periferice şi semi-periferice la nivelul teritoriului european, rurale şi greu accesibile, cu economie relativ rigidă şi înţelegere scăzută a cerinţelor economiei globalizate contemporane, ceea ce duce la o viteză de reacţie şi adaptabilitate redusă”.

Lipsa accesibilităţii face ca reţeaua de localităţi să fie funcţională parţial, doar la nivelul oraşelor mari, iar teritoriul naţional este locuit de comunităţi relativ izolate, care nu cooperează; această situaţie face ca teritoriul naţional să fie practic divizat în 4-5 insule teritoriale între care legăturile sunt sporadice. Procentul semnificativ al teritoriului profund rural din totalul teritoriului naţional (urban şi rural), deseori izolat şi cu acces limitat la infrastructură şi servicii, „este o singularitate la nivelul UE”. Deşi unele zone beneficiază de condiţii pedoclimatice excelente, respectiv lunca Dunării, Bărăgan, Siret, Prut, „acestea sunt şi locurile cu nivelul cel mai pronunţat al sărăciei”. Cauzele principale constau în lipsa de performanţă a sectorului agricol şi gradul de periferialitate cronică.

Calitatea locuirii „este deficitară atât în mediu rural (prin absenţa infrastructurii de bază apă-canal, energie, acces, şi comunicaţii) cât şi în mediul urban majoritar de oraşe mici (prin deficite mari de servicii de interes general, infrastructură de acces la comunicaţii)”.

„Zonele de ruralitate profundă reprezintă cea mai importantă provocare. Zeci de localităţi au pierdut funcţia determinantă a existenţei lor –agricultura de subzistenţă – astfel devenind aşezări cu perspective clare de dispariţie. De asemenea, există un număr foarte mare de localităţi cu o populaţie între 0-100 locuitori al căror orizont de dezvoltare este foarte incert”, mai arată Strategia.

Având în vedere aceste aspecte, autorii Strategiei trasează câteva direcţii principale de acţiune care constituie repere în procesul de configurare a viziunii de dezvoltare: pe plan european – intensificarea relaţiilor cu Uniunea Europeană şi constituirea unei zone de creştere integrată sud-europeană, iar pe plan naţional – sprijinirea dezvoltării cu prioritate a zonelor urbane cu potenţial economic şi conectarea acestora cu restul teritoriului şi – asigurarea unei echipări complete a teritoriului cu infrastructură de bază, precum şi a accesului tuturor cetăţenilor la serviciile de interes general.

Fundamentarea viziunii este orientată în jurul a patru principii cheie, respectiv: concentrarea – sprijinirea dezvoltări zonelor urbane cu o densitate mare de locuitori, conectarea teritoriilor – depăşirea factorului distanţă, cooperarea – depăşirea factorului de divizare, respectiv coordonarea – eficientizarea proceselor de planificare.

În acord cu viziunea de dezvoltare, pentru punerea în valoare şi utilizarea potenţialului semnificativ al României, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României promovează:
– Asigurarea unei echipări adecvate a teritoriului capabilă să consolideze rolul României ca actor regional economic important în zona de sud-est a Europei;
– Creşterea calităţii vieţii locuitorilor României prin asigurarea unor spaţii de calitate;
– Creşterea atractivităţii zonelor rurale şi valorificarea potenţialului unic şi specific de dezvoltare;
– Protejarea patrimoniului natural şi cultural şi valorificarea identităţii teritoriale;
– Consolidarea rolului zonelor urbane funcţionale ca centre de dezvoltare la nivelul teritoriului şi conectarea acestora cu zonele de performanţă economică europene şi implicit cu zonele transfrontaliere;
– Conectarea României la reţeaua de transport trans-europeană şi dezvoltarea de noduri logistice şi terminale multinodale;
– Asigurarea unui cadru de cooperare şi coordonare a strategiilor şi politicilor sectoriale ancorat în dinamicile teritoriale naţionale.

Strategia Teritorială are ca orizont de analiză şi aplicare anul 2035.

Tags: , , , , ,
jumbo-arad

Piața jucăriilor doboară recordurile în acest an

Vești bune pentru copii, de 1 iunie! Vor avea acces la cea mai bogată ofertă de jocuri și jucării de după 1989. Piața jucăriilor se îndreaptă spre un maxim istoric în 2017, pe fondul creșterii susținute a cererii, relevă un studiu realizat de KeysFin, pe baza datelor oficiale comunicate de producătorii şi comercianţii de jocuri și jucării.

Potrivit datelor KeysFin, numărul firmelor care produc sau comercializează jucării pe piața românească a crescut semnificativ în ultimii ani. Astfel, dacă în 2010 erau înregistrate 262 de societăți comerciale, în 2015 s-a ajuns la 312 companii. Dintre acestea, 117 erau producători, iar 195 comercianți de jocuri și jucării. Și numărul mediu de angajați din acest domeniu a avansat puternic, de la 1653 angajați în 2010 la 2951 de salariați în 2015.

„Piața jucăriilor se află pe un trend pozitiv în ultimii ani, în legătură directă cu cererea tot mai mare de astfel de produse”, spun analiștii de la KeysFin.

„Creșterea veniturilor populației, în cazul familiilor cu copii, a fost exploatată în mod eficient de producătorii și comercianții de jucării, dovadă promovarea susținută, pe toate canalele (TV, radio, presă scrisă, internet, magazine, publicitate stradală etc.). Politicile de marketing au devenit tot mai eficiente, iar rulajul a crescut semnificativ, pe fondul lansării tot mai multor produse la modă (personaje din filme si seriale, lansări de jocuri etc.) și a dezvoltării unui calendar de evenimente dedicate (spectacole, festivaluri, concerte, etc.). Avem inclusiv canale TV dedicate copiilor, unde se promovează jocuri și jucării”, explică aceștia.

Așa s-a ajuns ca cifra de afaceri din producția și comerțul de jucării să atingă nivelul de 715,8 milioane de lei în 2015, de peste 4 ori mai mare fată de 2010 (179,3 milioane lei). Și profitabilitatea sectorului a avansat spectaculos, de la 11,3 milioane lei în 2010 la 72 milioane lei în 2015.

Potrivit estimărilor KeysFin, evoluția pozitivă a continuat și în 2016, iar 2017 va marca un adevărat record. „Datele preliminarii pe care le avem susțin trendul de creștere susținută a acestei industrii, pe fondul avansului economic semnificativ”, spun experții.

CINE FACE JOCURILE ÎN PIAŢA JUCĂRIILOR

Cel mai important jucător din comerțul cu jucării din România este Jumbo EC.R SRL. Deși are numai șapte magazine, în București, Pitești, Ploiești, Timișoara, Arad și Oradea, filiala firmei originare din Grecia a raportat o cifră de afaceri de 217 milioane de lei în 2015, cota piață depășind 40%. Potrivit presei, compania urmează să deschidă alte două magazine în această vară, în Constantă și Suceava.

Jumbo a deschis primul magazin în 2013, intrând pe piață cu unități de tipul hipermarketurilor. Pe lângă jucării, Jumbo co­mer­cializează și produse pentru îngrijirea copilului, rechizite, produse de sezon, decorațiuni și pro­duse pentru locuință.

În topul comercianților de jucării, retailerul Jumbo este urmat de Intertoy Zone, cu afaceri de 117 mil.lei în 2015, Lego România (75,5 mil.lei), Noriel Impex (35,9 mil.lei), Brick Depot (13 mil.lei), J&M (11,7 mil.lei), Netzah Game (11,3 mil.lei) și Tritex Design (9,5 mil.lei)noriel-magazin

„Cele mai mari vânzări, în piața jucăriilor, se realizează, în prezent, în magazinele de profil din centrele comerciale, acolo unde suprafaţa de expunere permite o ofertă variată, atractivă pentru clienți. Un moment semnificativ pentru piața jucăriilor l-a avut intrarea în piață a Jumbo, în 2013, firmă care, prin formatul propus și oferta variată a reușit, într-un timp foarte scurt, să rescrie standardele în domeniu”, au explicat analiștii KeysFin.magazin-lego-promenada-mall

Creșterea semnificativă a cererii de jucării a determinat apariția unui număr semnificativ de producători care au avut curaj să investească în dezvoltarea unei oferte alternative la produsele importate din China.

Romexa SA și Airquee au reușit, astfel, să realizeze cele mai mari afaceri dintre producători, de 19,1 milioane lei respectiv 17,4 milioane lei în 2015. În topul producătorilor de jocuri și jucării s-au mai clasat, în ordinea cifrei de afaceri, From Product (16,2 mil.lei), D-Toys (15,5 mil.lei), Modelleisenbahn (15,3 mil.lei) și Burak Toys International (10 mil.lei)

La nivel de cotă de piață, sectorul este fragmentat, cu Romexa (11%), Airquee (10%) și From Product (9%).

„Într-o piață dominată de importuri, faptul că avem peste 100 de producători de jucării dovedeşte faptul că cererea evoluează în sens pozitiv. Un alt motiv pentru care piața înregistrează acest avans este dat și de limitarea evaziunii fiscale în acest domeniu, mai ales pe segmentul produselor chinezești, importate și vândute în alte spatii decât centrele de retail moderne. Românii caută tot mai mult produse de calitate, cu garanție, în detrimentul celor ieftine, care pot constitui un pericol pentru copii”, au mai spus cei de la KeysFin.

Material furnizat de keysfin.com

Tags: , , , , , , , , , , ,
zona-euro

BNR a calculat averea românilor. De peste zece ori mai mică decât cea a unui european din zona euro

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor, cu toate că tendinţa a fost descendentă faţă de anii de boom economic.

Fiecare român are în medie o avu­ţie netă de aproximativ 11.000 de euro, de peste zece ori mai mică decât un european din zona euro, în timp ce datoria pe persoană ajun­ge în România la circa 1.400 de euro, po­trivit datelor BNR din Raportul asupra sta­bilităţii financiare 2017.

Potrivit Ziarului Financiar, avuţia netă a populaţiei a continuat ten­din­ţa ascendentă începută în anul 2012, iar în pe­rioada septembrie 2015-septembrie 2016 a avan­­sat cu 9%, până la peste 1.000 mld. lei (cir­ca 220 mld. euro). Saltul avuţiei a fost deter­mi­nat în principal de creşterea acti­ve­lor nefinan­cia­re, cu peste 11%. În 2015, avu­ţia netă a popu­laţiei crescuse cu 7,1% faţă de anul anterior.

Activele financiare nete, calculate ca diferenţă între activele financiare şi pasivele financiare (datorii), au urcat în ultimii ani de aproximativ trei ori, de la 126 miliarde lei în 2009. Activele nefinanciare au avut o con­tri­bu­ţie importantă la dinamica pozitivă a ave­rii ne­te, valoarea acestora crescând cu 11,3% în pe­rioa­da analizată, susţin specialiştii de la BNR.

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor, cu toate că tendinţa a fost descen­dentă faţă de anii de boom economic, scăderea fiind determinată de ajustările de preţ înregistrate în anii de criză.

Nivelul activelor imobiliare ale populaţiei era anul trecut de aproximativ 700 miliarde lei. În 2009, nivelul depăşea 700 miliarde lei, iar în 2007, activele imobiliare ale populaţiei urcaseră la un maxim de 948 miliarde lei.

Citeşte continuarea pe ZF.ro

Tags: , , , ,
the_office_prezentare_92203

44.000 mp de birouri livrate la Cluj. Cât costă chiria

Peste 44.000 de metri pătraţi închiriabili de spaţii de birouri vor fi livraţi în acest an în Cluj – Napoca, cu peste 300% mai mult comparativ cu anul anterior, potrivit datelor Coldwell Banker Transilvania. Jumătate sunt deja preînchiriaţi.

Cea mai mare parte a spaţiilor noi din acest an se află în faza a treia a proiectului The Office (16.770 de metri pătraţi inchiriabili) şi Novis Plaza (14.171 de metri pătraţi inchiriabili), alte proiecte care vor pune pe piaţă o suprafaţă semnificativă de birouri noi fiind Vivido Business Center, cu aproximativ 7.000 de metri pătraţi inchiriabili, şi Central Business Plaza, cu aproape 4.000 de metri pătraţi.

“Piaţa de birouri din Cluj-Napoca trece printr-o perioada de efervescenţă, atât că livrări cât şi din punct de vedere al închirierilor. Aproximativ jumătate de milion de persoane locuiesc în zona metropolitană Cluj – Napoca, dacă luăm în calcul atât Florestiul care a devenit practic un nou cartier, cât şi numărul ridicat de studenţi. Anual există o cerere stabilă de aproximativ 20.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri moderne, ţinând cont că în fiecare an intră în câmpul muncii aproximativ 6.000 de studenţi, fără a ne gândi la reconversiile profesionale”, explică Cristian Simon, director Office Division în cadrul Coldwell Banker Transilvania.

Aproximativ 47,3% din cei peste 44.000 de metri pătraţi de birouri care se vor livra în acest an în Cluj – Napoca sunt deja închiriaţi în timp ce 64% din suprafaţă de birouri care va fi finalizată în 2018 în oraş este deja închiriată, potrivit datelor Coldwell Banker Transilvania. Cele mai importante proiecte de birouri care vor fi finalizate în 2018 în Cluj – Napoca sunt United Business Center, împreună cu clădirea adiacentă Riviera şi Scala Center.

Stocul total existent de spaţii de birouri în oraş se ridică la puţin peste 244.000 de metri pătraţi, dintre care 77% sunt clasa A, 10% clasa B şi 13% clasa C, Cluj – Napoca fiind a două piaţă de birouri din România, după Bucureşti.

Gradul de neocupare al birourilor din Cluj – Napoca se ridică la aproximativ 7%, cu un procent mediu de neocupare de 4% pe segmentul birourilor de clasa A, în timp ce chiria lunară medie se ridică la 11,5 euro / mp pe segmentul birourilor de clasa A.

Tags: , , , ,
lei-ron-bani

Salariul mediu net a ajuns la 2.342 de lei. Care sunt joburile cu cele mai semnificative majorări

Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.342 de lei, în luna martie 2017, în creştere faţă de luna precedentă cu 106 lei (+4,7%), iar câştigul brut a fost de 3.256 de lei, cu 4,8% mai mare decât în februarie, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (5.880 de lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.369 de lei).

În luna martie 2017 comparativ cu aceeaşi lună din 2016, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,2%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 114%. Indicele câştigului salarial real a fost de 104,6% pentru luna martie 2017 faţă de luna precedentă.

În martie 2017 faţă de luna precedentă, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (+40,9%) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (24,8%).

Salariile din domeniul fabricării produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea produselor din tutun, industria metalurgică, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace de transport a înregistrat o creştere între 10,5% şi 18,5%.

Salariile din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul au raportat o creştere între 6,5% şi 9,5%, iar cele din sectorul fabricării calculatoarelor, a produselor electronice şi optice şi a echipamentelor electrice au raportat o creştere între 5% şi 6,5%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+4,9%) ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+1,1%) şi în administraţia publică (+0,2%).

“În martie 2017 comparativ cu februarie 2017, în toate activităţile din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte)”, se arată în comunicatul INS.

“În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an”, se mai arată în comunicatul citat.

Tags: , , ,
apartam imobiliare

Clujul a depășit Capitala la suprafața autorizată în 2016

Suprafața totală autorizată de clădiri rezidențiale din județul Cluj a depășit anul trecut un milion de metri pătrați.

Anul trecut, în județul Cluj au fost emise autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale în suprafață de 1.174.043 de metri pătrați utili de clădiri rezidențiale, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, față de 907.562 metri pătrați utili în Ilfov și 859.938 metri pătrați utili în București. De notat este că în 2015, județul Cluj se afla pe locul 3 în acest top, cu o suprafață totală autorizată de 693.597 metri pătrați utili, de 1,7 ori mai mică decât cea de anul trecut, în timp ce primele două poziții erau ocupate de Ilfov (880.066 mp autorizați) și București (800.977 mp).

În top 10 județe cu cea mai mare suprafață autorizată în primele două luni ale acestui an, județul Cluj se află însă pe locul al cincilea.

Untitled
Tags: , , , ,
somaj rador

Numărul şomerilor a coborât în martie la un nivel minim istoric

Numărul de şomeri a scăzut uşor în a treia lună a acestui an, cu 2.779 faţă de luna precedentă, până la 486.018, nivel minim din 1994, de când există statistici pe această temă, iar rata şomajului a coborât la 5,3%, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În februarie, în România erau 488.797, în uşoară urcare faţă de ianuarie, iar rata şomajului a fost de 5,4%, potrivit datelor revizuite de către INS.

Un nivel atât de scăzut precum cel din martie al numărului de şomeri şi al ratei şomajului nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează şomajul după standardele BIM.

Datele revizuite în acest an arată, spre deosebire de primele estimări, că numărul de şomeri a coborât sub 500.000 încă din luna octombrie 2016 şi s-a menţinut apoi în scădere în toate lunile, cu excepţia lunilor decembrie 2016 şi februarie 2017.

Statisticile INS arată că numărul şomerilor a scăzut cu circa 75.000 în ultimul an, de la 561.482 în martie 2016.

Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 5,7% în luna martie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 4,9%, mai arată datele oficiale.

Creşterea uşoară a şomajului în februarie a fost pusă în relaţie cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.

Patronatele şi unii economişti au avertizat că majorarea este prea rapidă şi i-ar putea afecta pe unii angajaţi fără calificare şi din zone sărace, care sunt plătiţi cu salariile cele mai mici.

Însă pe de altă parte, efectul este limitat de criza de forţă de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce priveşte angajaţii calificaţi.

Potrivit seriilor revizuite, şomajul a înregistrat o scădere acelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie.

Scăderea şomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din  jurul marilor metropole.

Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în ultimul trimestru din 2016 cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 60.700, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.

Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii februarie, 413.732 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,7%.

Judeţele Vaslui, cu 10,9%, Mehedinţi (10%) şi Teleorman (9,9%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM.

Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, spun experţii.

Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare.

Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.

Tags: , , , ,
DSC_3497

Gala Elitelor Medicale Transilvane şi-a desemnat premianţii

Cel mai important eveniment al primăverii din domeniul sănătăţii, Gala Elitelor Medicale Transilvane, a premiat aseară excelenţa în domeniul medical, printr-o ceremonie elegantă, ce a avut loc la Grand Hotel Napoca.

DSC_3485 “E în natura noastră să ne autodepășim, să ne dorim să fim mai buni în fiecare zi. E o competiție cu noi înșine, care naște evoluție și plusvaloare socială. Cei care au fost prezenți la evenimentul nostru sunt exemple ale naturii umane perfecționiste. Cei care au vorbit la conferințe, cei care au învățat de la ei, cei care au fost premiați, participanți, invitați. Fiecare om prezent la Gala Elitelor Medicale a fost acolo pentru că își dorește să învețe, să fie mai bun, să-i sărbătorească pe cei mai buni. Dacă vom reuși să creăm o mică parte dintr-o lume mai bună, înseamnă că scopul nostru a fost atins. Sunt mândru şi onorat că am reuşit să dezvolt Gala Elitelor Medicale Transilvane, extinzându-ne în acest an aria la nivelul Transilvaniei, şi să celebrăm împreună excelenţa medicală, oameni valoroşi care au fost premiaţi şi care merită toată stima şi aprecierea noastră!”, a declarat Ioan Geană, organizatorul evenimentului.DSC_3521

Gala Elitelor Medicale reuneşte anual excelenţa medicală la Cluj 

Gala Elitelor Medicale este inițiată de brandul Clujul Elitelor și Valorilor şi s-a desfăşurat în parteneriat cu unităţi medicale publice, universităţi şi alte entităţi private din România, care au înţeles necesitatea susţinerii sistemului medical. Astfel, partenerii de încredere ai Galei Elitelor Medicale Transilvane din acest an au fost: NTT Data, Fundația Transilvania Leaders, Organizația Tinerilor Medici, Asociația Română a Farmaciștilor Clinicieni, Codrean, Iusco, Jucan – Societate civilă de avocați, Worwag Pharma, Ropharma, Terapia, Spitalul Sf. Constantin, Fares, Alphega, Syntergy, Innotech, Turnătoria Metalul, Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj, Magnolia, Farmec, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica, Sindicatul „Solidaritatea Sanitară” Cluj, Asociația de Podiatrie, Coral, Brantner, Neon Lightning. Organizatorii îşi propun ca acest eveniment, care reuneşte excelenţa, să devină o tradiţie la Cluj-Napoca, următoarea ediţie fiind programată pentru primăvara anului 2018.

Premianţii Galei Elitelor Medicale Transilvane

În cadrul unei ceremonii elegante, prezentată de Adelina Chișu, în prezenţa lumii medicale transilvane, 32 de medici performanţi, cadre universitare valoroase, dar şi cei mai buni rezidenţi şi studenți au fost răsplătiţi pentru constanţa eforturilor, pentru calitatea cercetării şi nu în ultimul rând pentru devotamentul lor faţă de pacienți. Astfel, premianţii Galei Elitelor Medicale Transilvane, ediţia a II-a, au fost: Prof. Univ. Dr. Alexandru Irimie, Dr. Bogdan Petruţ, Dr. Nicolae Crişan, Dr. Marcel Rad, Dr. Bogdan Moldovan, Echipa de urologie din cadrul Centrului de Excelență în Chirurgia Robotică, Spitalul Sf. Constantin Brașov, Dr. Livia Ognean, Dr. Victoria Bîrluțiu, Dr. Ioan Dănuț Cocoi, Dr. Ileana Forfotă, Dr. Andrei Mureşan, Dr. Daniel Porav, Dr. Monica Măgherușan, As.Șef Spital Corina Mureșan, Prof.Univ.Dr. Mihaela Băciuț, Conf.Univ.Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, Prof.Univ.Dr. Marius Roman, Conf.Univ.Dr. Ciprian Brisc, Șef.lucr.dr. Monica Sabău, Conf.Univ.Dr. Dan Eniu, Prof.Univ.Dr. Marcel Tanțău, Prof.Univ.Dr.Monica Voichița Acalovschi, Prof.Univ.Dr. Gheorghe Tomoaia, Prof.Univ.Dr. Nicolae Hâncu, Prof.Univ.Dr. Silviu Albu, Prof.Univ.Dr. Constantin Copotoiu, Prof.Univ.Dr. Benedek Imre, Prof.Univ.Dr. Oliviu Pascu, Dr. Mihai Pandrea, Dr. Răzvan Couți, Robert Simon și Organizația Tinerilor Medici.

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
constr buna ziua

Clujul, a doua cea mai mare piaţă rezidențială din ţară. Câte locuinţe vor fi livrate în 2017

A doua piață rezidențială după dimensiuni din România este reprezentată de Cluj-Napoca și împrejurimi, în special Florești.

Aproximativ 4.200 de locuințe ar urma să fie livrate la nivel regional în 2017, cea mai mare parte (80%) a unităților aflate în dezvoltare în Cluj-Napoca adresându-se segmentului middle market.

Peste 25.000 de locuințe se află în construcție și ar urma să fie livrate în acest an în principalele piețe rezidențiale regionale din România. Cea mai mare piață rezidențială din România este regiunea București — Ilfov unde în prezent se află în dezvoltare aproximativ 12.000 de locuințe în proiecte rezidențiale care ar urma să fie livrate în acest an, dacă dezvoltatorii își vor respecta ritmurile de construcție anunțate.

Mai multe detalii despre acest studiu AICI. 

Tags: , , , , ,
lei-ron-bani

Clujenii au printre cele mai mari salarii din România

Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Sibiu sunt zonele în care angajaţii au obţinut anul trecut cele mai mari salarii nete, cu valori cuprinse între 2.138 de lei şi 2.857 de lei net pe lu­nă, în timp ce la polul opus se află judeţele Har­ghi­ta, Teleorman, Suceava, Neamţ şi Vran­cea, unde salariile medii ale anga­jaţilor variază între 1.483 de lei şi 1.544 de lei net pe lună, fiind cele mai mici din ţară, informează ZF.

Un angajat din Bucureşti a încasat anul trecut, în medie, un salariu de aproape 2.900 de lei (635 euro) net pe lună, dublu faţă de un angajat din Harghita, judeţul cu cele mai mici salarii în 2016.
Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Sibiu sunt zonele în care angajaţii au obţinut anul trecut cele mai mari salarii nete, cu valori cuprinse între 2.138 de lei şi 2.857 de lei net pe lu­nă, arată datele centralizate de ZF pe ba­za datelor de la Institutul Naţional de Sta­tistică. Acestea sunt, de altfel, sin­gurele judeţe în care salariul mediu a de­păşit valoarea de 2.000 de lei net pe lună.
La polul opus se află judeţele Har­ghi­ta, Teleorman, Suceava, Neamţ şi Vran­cea, unde salariile medii ale anga­jaţilor variază între 1.483 de lei şi 1.544 de lei net pe lună, fiind cele mai mici din ţară.
1-top

„Judeţele cu cele mai mari salarii sunt cele în care s-au făcut foarte multe in­ves­tiţii de către companiile multina­ţio­na­le, în care şomajul este aproape inexis­tent, iar tipurile de joburi sunt din do­me­nii variate. În judeţele mai dezvoltate, un­de salariile angajaţilor trec peste 2.000 de lei net pe lună, nu sunt investiţii doar în pro­ducţie, ci şi în servicii IT, financiare etc., spre deose­bi­re de ju­de­ţele cu salarii mici, unde exis­tă în general in­­vestiţii foar­te puţine, în gene­ral în pro­duc­ţie“, a spus Alina Po­pes­cu, ta­lent in­for­ma­tion so­lu­tion lea­der pen­tru Ro­mâ­nia şi regiu­nea Bal­cani în ca­drul com­pa­ni­ei de HR Mer­cer, par­te a gru­pului Marsh & McLennan Com­panies.

Salariul mediu la nivelul întregii economii a ajuns anul trecut la 2.088 de lei net pe lună, în creştere cu 12% faţă de anul 2015. Astfel, faţă de salariul mediu pe economie, un bu­cu­reştean a câş­ti­gat anul trecut cu 36% mai mult, iar un angajat din Har­ghita a obţinut cu 28% mai puţin.

Citeşte articolul complet în Ziarul Financiar.

Tags: , , ,
zadar1

TOP cele mai ieftine destinaţii estivale din Europa. În 2017

Cum Paştele a trecut, vacanţa de vară este la o aruncătură de băţ, iar destinaţiile turistice încep să fie o prioritate pentru majoritatea persoanelor. Cu acest gând, Post Office Travel Money din Marea Britanie a întocmit o listă a celor mai ieftine destinaţii estivale de vacanţă din Europa.

Lista compară valoarea medie a cheltuielilor din timpul unei zile de vacanţă din diferite destinaţii turistice. Costurile luate în considerare includ o cafea, o sticlă de bere locală, un pahar de vin, o sticlă de apă, o sticlă de apă platăm, un repelent anti-insecte, o cină cu trei feluri pentru două persoane plus o sticlă de vin, dar şi o cremă solară, printre alte elemente necesare într-o astfel de călătorie.

Pe lista celor mai ieftine destinaţii de vacanţă din Europa sunt incluse, descrescător:

19. Ibiza, Spania;

18. Sorrento, Italia;

17. Nisa, Franţa;

16. Zadar, Croatia;

15. Coasta Lisabonei din Portugalia;

14. Sliema din Malta;

13. Insula Corfu din Grecia;

12. Majorca din Spania,

11. Kefalonia (Grecia);

10. Zante (Grecia);

9. Creta (Grecia);

8. Limassol din Cipru;

7. Porec din Croaţia;

6. Costa Blanca din Spania;

5. Paphos din Cipru;

4. Marmaris din Turcia;

3. Costa del Sol din Spania;

2. Algarve, Portugalia;

1. Sunny Beach din Bulgaria.

Din Croaţia în Ibiza, acestea sunt cele mai ieftine destinaţii pentru o vacanţa de vară a anului 2017 petrecută pe continentul european.

Mai jos, o serie din preţurile afişate comparativ ale primelor trei destinaţii, cele mai ieftine din clasament:

3. Costa del Sol, Spain — 76.00/ zi

O ceaşcă de cafea: $1.43

O sticlă de bere locală: $2.19

O doză de Coca-Cola $1.31

Un pahar de vin: $2.19

1.5 litri de apă plată: $0.41

Cremă de protecţie solară: $5.41

Repelent anti-insecte: $3.00

Ziar în limba engleză: $1.70

O cină cu trei feluri pentru două persoane (inclusiv o sticlă de vin) $35.80

O masă de prânz din două feluri pentru două persoane (fără băuturi) $21.75.

2. Algarve, Portugalia —$73.16 pe zi

O ceaşcă de cafea: $0.76

O sticlă de bere locală: $1.31

O doză de Coca-Cola: $1.43

Un pahar de vin: $1.36

1.5 litri de apă plată: $0.21

Cremă de protecţie solară: $9.82

Repelent anti-insecte: $6.33

Ziar în limba engleză: $2.63

O cină cu trei feluri pentru două persoane (inclusiv o sticlă de vin): $32.80

O masă de prânz din două feluri pentru două persoane (fără băuturi): $16.39

1. Sunny Beach, Bulgaria — $46.78/ zi

 O ceaşcă de cafea: $0.88

O sticlă de bere locală: $$0.88

O doză de Coca-Cola: $1.16

Un pahar de vin: $1.45

1.5 litri de apă plată: $0.46

Cremă de protecţie solară: $4.65

Repelent anti-insecte: $2.90

Ziar în limba engleză: $ 2.90

O cină cu trei feluri pentru două persoane (inclusiv o sticlă de vin al casei): $24.44

O masă de prânz din două feluri pentru două persoane (fără băuturi): $6.98

Tags: , , , ,