Tag Archives: topuri

9_1528214433

Peste 18.000 de copii au ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate

Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinţii plecaţi la muncă în străinătate era, la finele lunii iunie, de 18.012, cu 496 copii mai mulţi faţă de sfârşitul primului trimestru, în timp ce totalul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate ajunsese la 94.991 (mai mult cu 195 de copii), conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA).

Dintre cei 18.012 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 16.797 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, centre de plasament, sau alte familii sau persoane.

Conform sursei citate, un număr de 63.891 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate (în scădere cu 896 copii, comparativ cu finele lunii martie 2018), iar dintre aceştia 61.655 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie. În acelaşi timp, 1.462 de copii se aflau în sistemul de protecţie specială, cum ar fi în grija unui asistent maternal, în centre de plasament sau la alte familii/persoane.

Totodată, un număr de 13.088 de copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la muncă în străinătate, faţă de 12.493 cât se consemna la finele primului trimestru din 2018. Dintre aceştia, 11.591 de copii au rămas acasă în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsură de protecţie.

Totalul copiilor rămaşi acasă care se aflau în sistemul de protecţie specială se ridica la 3.881, în creştere cu 116 copii, dintre care 620 erau în grija unui asistent maternal, 868 în centre de plasament, 2.089 la rude până la gradul IV, iar 304 în grija altor familii sau persoane.

Tags: , , ,
autostrada

Constructorii de pe Autostrada Transilvania, cei mai harnici. Bilanţul infrastructurii rutiere

Potrivit CNAIR, pe primele locuri, în ultima lună, s-au clasat italienii de la Tirrena şi nemţii de la Geiger care au şi terminat lucrările pe şantiere şi austriecii de la Strabag, care se apropie de finalizarea lucrărilor pe lotul lor din A3 Câmpia Turzii – Târgu Mureş.

Constructorul italian Tirrena Scavi a finalizat lucrările la nodul Gilău, raportând un progres de 15 puncte procentuale înainte de închiderea şantierului, conform datelor de pe site-ul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Inaugurarea acestui nod în 25 septembrie a permis deschiderea circulaţiei şi pe tronsonului Gilău – Nădăşelu din A3, finalizat încă de anul trecut de către constructorul român Dorinel Umbrărescu.

Potrivit analizei Economica.net, nemţii de la Geiger s-au menţinut pe a doua poziţie, cu un avans de 9 puncte procentuale. Gradul de execuţie a lucrărilor pe lotul 1 al Autostrăzii Ogra – Câmpia Turzii a ajuns în octombrie la 100%, faţă de la 91% în luna anterioară.

Pe locul 3 a urcat constructorul austriac Strabag, care a avut un progres de 6,98 puncte procentuale pe lotul 2 din Autostrada Târgu Mureş – Ogra şi a ajuns la un stadiu de 84,75% în octombrie.

În clasament urmează italienii de la Astaldi, cu un avans de 5,54 puncte procentuale. Ei au ajuns pe lotul 2 al Autostrăzii Ogra – Câmpia Turzii până la un grad de execuţie de 55,16% în octombrie.

Tags: , , ,
cp bugetare participativa_800x533

47 de idei pentru Cluj! Ultimele zile de vot + Proiectele cu cele mai multe voturi

Duminică, 21 octombrie 2018, este ultima zi din prima etapă de vot din cadrul procesului Bugetare participativă Cluj-Napoca 2018. Din cele 164 de proiecte depuse de clujeni, 47 au fost declarate eligibile de către comisia tehnică de analiză din cadrul primăriei.

Până în prezent, au fost înregistrate 10.551 de voturi, cele mai multe pentru domeniul spaţii verzi şi locuri de joacă – 2.192, în clasament urmând amenajare spaţii publice – 1.956, infrastructură educaţională şi culturală – 1.839, alei, trotuare şi zone pietonale – 1.623, oraşul digital – 1.578 şi mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei – 1.363. Pe platformă au fost create 23.802 conturi active.

Pe domenii, cele mai votate proiecte sunt:

Alei, trotuare şi zone pietonale

– 813 voturi – dale pentru energie regenerabilă

– 280 – transformarea străzii Iuliu Maniu

Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei

– 583 – parcări biciclet sigure

– 306 – parcări biciclete zone rezidenţiale

Spații verzi și locuri de joacă

– 747 – amenajare parc Bună Ziua

– 323 – jocurile minţii

Infrastructură educațională și culturală

– 808 – Clujul deschis turismului

– 360 – Dotarea laboratoarelor Colegiului Tehnic “Raluca Ripan”

Oraşul digital

– 847 – aplicaţie pentru detectarea locurilor de parcare

– 382 – plata contactless la automatele CTP

Cetățenii care locuiesc, muncesc, studiază în Cluj-Napoca și au peste 18 ani – pot vota prin intermediul platformei www.bugetareparticipativa.ro 6 proiecte, câte unul din fiecare domeniu:

·      Alei, trotuare şi zone pietonale;

·      Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei;

·      Spații verzi și locuri de joacă;

·      Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public etc.);

·      Infrastructură educațională și culturală;

·      Oraşul digital.

Astfel, în această etapă de vot, fiecare cetățean are 6 voturi.

În perioada 22 octombrie – 28 octombrie va avea loc validarea voturilor pe domenii, iar în perioada 29 octombrie – 18 noiembrie se va desfășura etapa finală de vot. În cadrul acestei etape, fiecare cetățean poate vota un singur proiect din cele 30 proiecte care au ajuns în etapa finală.

În data de 26 noiembrie vor fi afișate pe platforma www.bugetareparticipativa.ro cele mai votate 15 proiecte care vor fi implementate de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca începând cu anul 2019.

Votarea online presupune crearea unui cont pe platforma www.bugetareparticipativa.ro sau autentificarea pe platformă cu datele de acces existente (pentru cei care au deja contul creat). Pot vota doar persoanele care se află în aria teritorială a municipiului Cluj-Napoca. Persoanele care nu au acces la internet sau nu sunt familiarizate cu mediul online vor putea vota cu sprijinul Primăriei. La Centrul de Cultură Urbană Casino a fost amenajat un birou unde, în fiecare zi lucrătoare din perioada de vot, între orele 13.00-17.00, se acordă sprijin persoanelor care doresc să voteze.

15 proiecte câştigătoare în 2017

Proiectele declarate câştigătoare anul acesta vor fi cuprinse în bugetul pe 2019. Din cele 15 câștigătoare în 2017, un singur proiect este realizat, autobuzele școlare, alte două fiind în faza de execuție: toalete în oraș și clădiri verzi (deși acesta a fost ”pervertit” în poduri cu vegetație).

Stadiul implementării proiectelor din cadrul Bugetarii participative Cluj-Napoca 2017 poate fi consultat aici: https://bugetareparticipativa.ro/proiecte-in-implementare/

 

Tags: , , , , ,
Iulius Mall Cluj 01

Stocul de spații de retail moderne va depăși 3,8 milioane de metri pătrați în 2018

Stocul modern de spaţii de retail se situează, în acest moment, la 3,52 milioane metri pătraţi, dintre care 59% este reprezentat de sectorul centrelor comerciale, iar 41% de parcurile de retail, arată compania de consultanţă imobiliară CBRE. 

Potrivit unui comunicat de presa, din actualul stoc de spaţii de retail, circa 51% au fost dezvoltate în perioada 1999-2008. Datele referitoare la evoluţia pieţei de retail, în prima jumătate din 2018, furnizate de CBRE, indică 367.000 de metri pătraţi în construcţie, în prezent, cu date de livrare în 2018 şi 2019.

Acestea sunt cuprinse în 19 proiecte, dintre care 13 noi şi 6 extinderi. În primul semestru al anului curent, au fost terminate spaţii de retail ce totalizează circa 30.000 de metri pătraţi localizaţi în proiecte din Bistriţa, Focşani, Gheorghieni, Râmnicu Sărat şi Vaslui, mai transmite CBRE.

Comunicatul notează: “La nivelul stocului modern de spaţii de retail, aproximativ 32% se află în Bucureşti, iar 38% este împărţit în 10 oraşe: Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Oradea, Braşov, Ploieşti, Suceava, Craiova, Piteşti. Dintre cele 19 proiecte de retail, care sunt în prezent în construcţie, cele mai mari, din punct de vedere al suprafeţei dezvoltate, sunt: Openville, din Timişoara, cu 47.000 m2; AFI Palace Braşov, cu 45.000 m2; Târgovişte Mall, cu 33.000 m2; Shopping City Târgu Mureş, cu 32.900 m2; Shopping City Satu Mare, cu 28.700 m2; DN1 Baloteşti, cu 28.000 m2; Baia Mare Value Center, cu 22.500 m2; Electroputere Parc din Craiova, cu 22.100 m2“.

Din proiectele aflate în construcţie, o proporţie de 53% este reprezentată de sectorul centrelor comerciale şi 47% de parcurile de retail, iar 18% din stocul de spaţii de retail aflate în prezent în dezvoltare sunt extinderi în construcţii existente, au mai precizat reprezentanţii CBRE.

În primul semestru al acestui an, chiria prime (chiria de referinţă pentru proiectele de clasă A, amplasate în cele mai bune zone) pentru centrele comerciale s-a situat la 80 euro/m2 , iar în cazul parcurilor de retail a oscilat între 8 şi 15 euro/m2, mai arată CBRE. În cazul unităţilor de retail stradale, chiria prime a fost de 55 euro/m2, randamentul prime (randamentul înregistrat de proiectele de clasă A, din zonele cel mai bine cotate) raportat pentru centrele comerciale fiind de 6,5%, conform companiei.

Tags: , , , ,
Harta 3D a Romaniei

România, la coada Europei privind calitatea vieţii şi progresul social

România ocupă locul 44 din 146 de țări, fiind depășită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, în clasamentul „Indicele de progres social 2018”.

Indicele de progres social (Social Progress Index – SPI) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 146 de țări, analizând trei dimensiuni principale pe 12 coordonate cărora le atribuie câte un punctaj. Cele trei dimensiuni sunt nevoile de bază ale omului (hrana și îngrijirea medicală, apa și salubritatea, locuirea, siguranța personală), fundamentele bunăstării (acces la educație de bază, acces la comunicații și informații, sănătate și bunăstare, calitatea mediului) și oportunitatea (drepturi personale, libertate personală și de alegere, incluziune, acces la educație avansată).

România, la coada Europei privind calitatea vieţii

„Atunci când vorbim de bunăstarea unei țări ne raportăm, de obicei, la indicatorul PIB pe cap de locuitor, însă acesta nu reflectă complet și fidel calitatea vieții de zi cu zi a cetățenilor. Există țări care, potrivit Indicelui de Progres Social, se plasează pe un loc superior celui ocupat conform PIB pe cap de locuitor. Analizând sistematic relația dintre dezvoltarea economică, măsurată prin PIB per capita, și dezvoltarea socială, conform IPS, observăm în ce măsură nivelul de bogăție a unei țări se regăsește în bunăstarea fiecărui cetățean”, spune Vlad Boeriu, Partener Deloitte România.

Norvegia, pe primul loc în lume. Locurile ocupate de statele Europei Centrale și de Est

În acest an, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Islanda și Elveția, iar pe ultimele, Afganistan, Ciad și Republica Centrafricană.

Cele 146 de țări se înscriu în șase categorii, conform scorului înregistrat. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Bulgariei și a României, se găsesc în primele două categorii, având un nivel ridicat al calității vieții.

Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), fiind urmată de Cehia (26), Estonia (27), Lituania (31), Polonia (32), Slovacia (35), Ungaria (36), Croația (37), Letonia (39), Bulgaria (40) și România (44).

România a urcat pe locul 44, în acest an, de pe locul 51, pe care se clasa în 2014. Punctajele obținute la fiecare dintre cele 12 capitole analizate de IPS sunt comparate cu ale altor 15 state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor similar (printre care Bulgaria, Croația, Letonia, Grecia, Belarus, Kazahstan, Turcia sau Iran). Conform punctajelor, România performează mai slab decât cele 15 state cu un PIB pe cap de locuitor similar la următoarele capitole: servicii de apă și canal, servicii de salubritate, accesul la servicii medicale de calitate, accesul la educație avansată, speranța de viață a persoanelor de peste 60 de ani sau incluziunea socială.

„Capitolele la care România obține punctaj mai scăzut arată unde apar deficiențele în distribuirea creșterii economice și în efectuarea cheltuielilor publice. În concluzie, acest raport arată unde se resimte cea mai mare nevoie de ameliorare a calității vieții în România și poate fi folosit de factorii decizionali ca instrument de politici publice pentru a realiza o strategie pe termen lung”, explică Vlad Boeriu.

Constătările raportului la nivel global

Statele sunt mai puțin performante decât ar rezulta conform PIB-ului mediu pe cap de locuitor.
Creșterea PIB maschează problemele reale pe care le întâmpină societățile, precum și oamenii obișnuiți.
133 țări (91% dintre cele măsurate) și-au îmbunătățit poziția în ultimii patru ani.

Doar șase țări au scor mai scăzut față de 2014: Brazilia, Mauritania, Thailanda, Turcia, SUA și Yemen.
Progresul social este capacitatea unei societăți de a satisface nevoile de bază ale cetățenilor săi și de a crea oportunități de dezvoltare a acestora. IPS arată, astfel, direcțiile în care guvernele, mediul de afaceri și organizațiile nonprofit pot contribui la ameliorarea calității vieții.

Rezultatele detaliate pentru România pot fi văzute AICI! 

Tags: , , , ,
social-media-mobile-icons-snapchat-facebook-instagram-ss-800x450-3-800x450

Cele mai populare localuri din Cluj. Varianta Instagram

Platforma GetOut.Social a dat publicității studiul “Cele mai populare locații de pe Instagram din Cluj” pe luna septembrie.

Acesta vizează cinci categorii de topuri: cele mai populare locații, cele mai urmărite locații, cele mai populare postări, locații cu cele mai apreciate postări, locații care nu dețin cont de Instagram. Pentru realizarea topurilor au fost analizate datele de la 27 locații ce includ baruri, restaurante și cafenele care au avut activitate în septembrie pe Instagram.

Big Belly, Casa TIFF și Pizza Acrobatica ocupă primele trei poziții în clasamentul celor mai populare locații de pe Instagram din Cluj din punctul de vedere al engagement rate, iar pe ultimele locuri s-au clasat Teo’s Cafe, Livada și Amagusto.

Teo’s Cafe, Amagusto și Meron ocupă primele trei poziții în clasamentul cu cele mai urmărite locații de pe Instagram din Cluj, după numărul de followeri, iar Kaja Tanya, Euphoria Biergarten și Big Belly Cluj se clasează pe ultimele poziții.

Casa TIFF, Makeba și Pizza Acrobatica ocupă primele trei locuri în topul cu cele mai populare postări pe Instagram ca interacțiuni per postare, iar pe ultimele locuri se clasează Livada, Nomad Gastro Pub și Amagusto Cucina Italiana.

Casa TIFF, Meron și Samsara FoodHouse s-au clasat pe primele locuri în topul locațiilor cu cele mai apreciate postări pe Instagram din Cluj, iar la sfârșitul clasamentului se află Fragment, Big Belly Cluj și Euphoria Biergarten.

Restaurante, cafenele și alte branduri din domeniu au conținut generat de clienți (UGC), mulți utilizatori din Instagram postează conținut cu anumite hashtag-uri, însă puține branduri se folosesc de acesta pentru a crea experiențe interactive sau pentru a crește brand-awareness-ul.

UGC creează mai multă încredere în brand, spre deosebire de reclamele clasice. De aceea este importantă prezența pe Instagram a afacerilor și mai ales postarea unui conținut real, generat de clienți.

GetOut.Social a publicat cel de-al cincilea top al celor mai populare locații de pe Instagram din România din septembrie. Studiul vizează 12 județe din România a câte cinci categorii de topuri de pe Instagram, acestea fiind selectate în funcție de reacțiile și impresiile utilizatorilor.

GetOut.Social este o platformă creată de ProductLead.me, un serviciu avansat pe zona de visual commerce și influencer marketing din România, care lucrează cu 400 de branduri și 3.350 de influenceri.

“Instagram este una dintre cele mai populare platforme de Social Media din România, dublându-și numărul de useri la 1,1 milioane în ultimul an. De la crearea unui feed atrăgător și postări creative, am trecut la Insta Stories și IGTV, 2 dintre cele mai apreciate feature-uri ale acestei platforme. Locațiile ar trebui să acorde o atenție deosebită comunității lor online și să livreze content de calitate. Fără o strategie clară și o viziune cât mai originală nu vei reuși să acaparezi atenția publicului țintă pentru a avea un număr cât mai mare de followeri”, a declarat Mădălina Cojocaru, Head of Copywriting în ProductLead.me.

Pentru realizarea topurilor din județele Ploiești, Pitești, Brașov, Piatra Neamț, Galați, Cluj, Constanța, București, Timișoara, Sibiu, Iași, Oradea au fost analizate 700 de locații, baruri, restaurante și cafenele, datele obținute fiind relevante pentru crearea topurilor. Ele sunt ordonate descrescător: pe locul 1 se află locația cu cel mai mare procent, iar pe ultimul, locația cu cel mai mic procent.

“Suntem tare mândri de impactul pe care l-a avut GetOut.Social în mediul online și nu numai. Zeci de share-uri și feedback-uri pozitive au venit din partea jurnaliștilor, influencerilor și tuturor celor interesați în a descoperi cele mai populare locații din propriul oraș. Pe lângă acest beneficiu major, am tras un semn de alarmă pentru locațiile care nu postau pe Instagram, iar pentru cele care postau le-am oferit o nouă oportunitate pentru generare de UGC”, a spus Alexander Stoica-Marcu, Business development manager în cadrul ProductLead.me.

Locații populare
  • Big Belly 13,3%
  • Casa TIFF 11,81%
  • Pizza Acrobatica 11,47%
  • Makeba 10,36%
  • Kaja Tanya 10,00%

Cele mai urmărite

  • Teo’s Café
  • Amagusto
  • Meron
  • Olivo Caffe
  • Samsara
Cele mai populare
  • Casa TIFF
  • Makeba
  • Pizza Acrobatica
  • Kaja Tanya
  • Big Belly
Cele mai multe aprecieri
  • Casa TIFF 400
  • Meron 336
  • Samsara 249
  • Teo’s Cafe
  • Olivo Cafe
Nu dețin cont de Instagram
  • Adi’s Steakhouse Muura
  • Bistro Capriccio Nuka Bistro
  • CHOP Cluj SAX
  • El Toro Steakhouse Souper
Tags: , , ,
masini-romania

Sondaj alarmant! Jumătate din şoferi trimit SMS sau vorbesc la telefon, iar un sfert nu observă pietonii din cauza neatenţiei

Majoritatea șoferilor din țara noastră vorbesc la telefon fără a folosi un dispozitiv fără fir, iar jumătate dintre ei trimit mesaje, mănâncă sau beau la volan.

15.000 de participanți la trafic au răspuns la sondajul lansat în campania națională de prevenție și siguranță rutieră ”Fii treaz la volan!”, ceea ce permite evidențierea unor concluzii referitoare la condițiile traficului cotidian. În ultima vreme, neatenția provoacă frecvent evenimente în trafic, unele cu consecințe foarte grave.

1 șofer din 2 trimite mesaje (SMS, WhatsApp, e-mail) atunci când e la volan, iar 6 din 10 conducători auto vorbesc la telefon fără a folosi un dispozitiv handsfree.

Când te afli la volan, trimiți mesaje text (SMS, WhatsApp, e-mail)?
  • Nu – 50,84%
  • Da, din când în când – 13,55%
  • Da, dar rar, atunci când apar urgențe – 31,05%
  • Da, aproape la fiecare călătorie cu autovehiculul – 4,57%
Când te afli la volan, vorbești la telefon (fără handsfree)?
  • Nu – 42,84%
  • Da, din când în când – 19,26%
  • Da, dar rar, atunci când apar urgențe – 30,63%
  • Da, aproape la fiecare călătorie cu autovehiculul – 7,27%

Telefonul mobil pare a fi principalul factor care ne distrage atenția în ultima perioadă, de când utilizarea de dispozitive inteligente a devenit atât de răspândită. Social media, mail-urile și aplicațiile cu funcții GPS ne împiedică uneori să ne concentrăm la drum, așa cum ar trebui.

2 din 10 șoferi români accesează conturi de social media în timp ce sunt la volan. Procentul celor care au recunoscut că au făcut live pe Facebook în timp ce erau la volan nu pare mare (3%), însă știrile din ultimele luni arată cum un astfel de gest, făcut chiar și foarte rar, poate duce la pierderea vieții pentru şoferi şi/ sau pasageri.

Când conduci, folosești telefonul/ tableta ca să accesezi conturi de social media?
  • Nu – 85,67%
  • Da, din când în când – 11,96%
  • Da, aproape la fiecare călătorie cu vehiculul – 2,37%
Ai făcut live pe Facebook în timp ce te aflai la volan?
  • Nu – 94,79%
  • Da, de mai multe ori – 0,80%
  • Da, o dată sau de două ori – 2,08%
  • Nu, dar am fost pasager într-o mașină în care șoferul a făcut acest lucru – 2,34%

Aplicațiile de tipul Waze au simplificat mult vieţile șoferilor dar folosite iresponsabil pot face destul de mult rău. 2 din 10 șoferi își introduc destinația în aplicația GPS în timp ce sunt la volan, în trafic. Pentru aceste cazuri, ratarea adresei de destinație devine cea mai mica problemă a șoferului și a pasagerilor.

Cauți pe GPS/ Waze adresa la care trebuie să ajungi:
  • Cu ceva timp înainte de a pleca la drum – 38.89%
  • După ce m-am urcat în mașină, înainte să pornesc motorul – 46,13%
  • La volan, dar aștept să mă opresc la un semafor – 9,62%
  • La volan, în timp ce conduc – 5,36%

Conștienți de efectele pe care le pot produce dispozitivele mobile utilizate necorespunzător, producătorii acestora au introdus și funcții cu rol preventiv, cum este ”do not disturb”. Doar 1 din 10 șoferi declară, însă, că a testat-o și că o folosește.

Ai folosit o aplicație/ funcție a telefonului de tip „do not disturb”?

  • Nu am folosit niciodată o astfel de aplicație – 89,72%
  • Da, folosesc o astfel de aplicație foarte des, ca să evit să vorbesc la telefon la volan – 5,69%
  • Am testat o dată sau de două ori astfel de aplicații – 4,59%

Alți factori care ne afectează atenția și care pot duce la producerea de accidente sunt gesturi pe care le putem considera simple, cum ar fi băutul unei cafele sau mâncatul în timpul condusului. 4 din 10 șoferi beau, fie și ocazional, cafea la volan, iar 5 din 10 mănâncă la volan, unii chiar în fiecare zi.

Îți bei cafeaua la volan?
  • Destul de rar, o dată sau de două ori pe lună – 11,14%
  • Nu îmi beau niciodată cafeaua la volan – 61,07%
  • Destul de des, o dată sau de două ori pe săptămână – 7,56%
  • Foarte rar, o dată sau de două ori pe an – 12,68%
  • Des, aproape în fiecare dimineață/ zi – 7,54%
Mănânci în timp ce conduci?
  • Nu mănânc niciodată la volan – 46,80%
  • Destul de rar, de 1-2 ori pe lună – 17,94%
  • Foarte rar, o dată sau de două ori pe an – 25,05%
  • Destul de des, de 1-2 ori pe săptămână – 7,36%
  • Des, aproape în fiecare zi – 2,85%

Nu în ultimul rând, atitudinea pe care o adoptăm la volan poate să ne influențeze siguranța în trafic. Nu degeaba se spune că furia te poate face să vezi roșu în fața ochilor. Nervii la volan dăunează nu doar sănătății, ci și integrității noastre corporale și celei a mașinii noastre. 5 din 10 șoferi declară că se enervează la volan, 2 din 10 aproape în fiecare zi.

Te enervezi la volan?
  • Foarte rar – 44,86%
  • Da, aproape în fiecare zi – 18,54%
  • Niciodată – 8,77%
  • Da, dar nu foarte des, de câteva ori pe lună – 27,83%

Lăsăm deseori toți acești factori să ne distragă atenția, iar efectele nu întârzie să apară. 4 din 10 șoferi declară că li s-a întâmplat să nu vadă un pieton la timp din cauză că nu erau atenți la trafic, iar 3 din 10 au pierdut chiar controlul mașinii, fiind distrași la volan.

Ți s-a întâmplat să nu vezi un pieton din cauză că nu erai atent când conduceai?
  • Nu – 59,29%
  • Da, de câteva ori – 38,56%
  • Da, de mai multe ori – 2,15%
Ai fost atât de distras încât să pierzi controlul mașinii, chiar și pentru o secundă?
  • Nu – 79,04%
  • Da, de câteva ori – 20,03%
  • Da, de mai multe ori – 0,93%

Vina pentru incidentele petrecute în trafic nu este însă exclusiv a șoferilor. Pietonii sunt adesea distrași de factori precum telefonul mobil sau muzica, ceea ce îi expune la riscul de a fi victimele unui accident rutier. 5 din 10 pietoni sunt atenți la ecranul telefonului mobil în timp ce merg pe stradă și 3 din 10 ascultă muzică în căști.

Ca pieton, ești atent la ecranul telefonului în timp ce mergi pe stradă?
  • Ocazional – 42,92%
  • Nu – 47,64%
  • Da, foarte des – 9,44%
Ca pieton, asculți muzică în căști în timp ce mergi pe stradă?
  • Nu – 71,90%
  • Da, în ambele căști, dar la un volum redus – 9,46%
  • Da, doar într-o cască – 10,03%
  • Da, în ambele căști, la un volum ridicat – 8,61%
Ca pieton, te-ai ferit în ultima secundă din calea unui șofer care neatent la volan?
  • Da, de câteva ori – 44,23%
  • Nu – 39,67%
  • Da, de mai multe ori – 16,09%

Sondajul ale cărui rezultate au fost prezentate mai sus a fost realizat online, în perioada 20 iulie – 17 septembrie. În cadrul acestuia, au participat 15.150 de respondenţi, dintre care 13.102 şoferi (86%). 73% dintre aceștia conduc zilnic, iar aproape 20%, de câteva ori pe săptămână.

72% dintre participanţii la sondaj au fost bărbaţi, iar, în ceea ce privește vârsta respondenților, majoritatea acestora s-a încadrat în categoria 18-25 de ani (58,63%), urmată de categoria 26 – 34 ani (17,7%) şi 35-55 ani (16,64%).

Campania este iniţiată de Asociaţia Pentru Promovarea Asigurărilor şi a avut loc în perioada iulie – septembrie cu sprijinul Poliţiei Române, Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România, Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România.

Tags: , , , ,
carne_de_porc_95545000

INS: Numărul sacrificărilor de porcine, păsări, ovine şi caprine, în creştere în august; scăderi la bovine

Numărul sacrificărilor a crescut la porcine, ovine şi caprine şi păsări în august 2018 faţă de aceeaşi lună din 2017, iar la bovine a scăzut, în timp ce greutatea în carcasă s-a majorat la porcine şi păsări, dar s-a diminuat la bovine şi la ovine şi caprine, reiese din datele provizorii publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit statisticii, în august 2018, faţă de luna anterioară, sacrificările au crescut la caprine (cu 60,9%) şi la păsări (+1,5%), iar la bovine şi porcine au scăzut, cu 18,4%, respectiv cu 1,3%.

În ceea ce priveşte greutatea în carcasă, datele INS relevă că, în intervalul de referinţă, au fost consemnate creşteri în cazul ovinelor şi caprinelor (+64,8%) şi al păsărilor (+0,2%). Pe de altă parte, în august 2018 vs iulie 2018, s-au înregistrat scăderi la greutate în carcasă la bovine (-19,7%) şi porcine (-3,6%).

În comparaţie cu august 2017, în aceeaşi lună din acest an, numărul sacrificărilor de porcine s-a majorat cu 10,3%, de ovine şi caprine cu 1,9% şi de păsări cu 7,7%. Numărul bovinelor sacrificate s-a redus cu 4,9%.

Greutatea acestora în carcasă a înregistrat un trend ascendent în cazul porcinelor (+10,5%) şi al păsărilor (+12,7%), iar procentaje negative s-au consemnat la bovine (-12,1%), respectiv la ovine şi caprine (-0,3%).

Tags: , , ,
bani

Încă 870.000 lei pentru Cultură. ONG-urile cer peste 2 milioane lei

Un număr de 35 de ONG-uri s-au înscris în cadrul celei de-a doua etape de alocare de fonduri nerambursabile de la bugetul local pentru anul 2018. Cer 2,112,856 lei, Primăria Cluj-Napoca oferă 800.000 lei. 

Aşadar, bugetul pentru această sesiune la programele de tineret, programele culturale regionale, proiectele culturale locale sau proiectele „Cluj 100” este de 800.000 lei. Pentru proiectele cu caracter social suma alocată de Primărie  este de 70.000 lei. Finanţarea asigurată de Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca va fi de maximum 90% din bugetul total al proiectului. Alocările financiare sunt nerambursabile.

ONG-uri cu cele mai mari solicitări:

  • Asociația Centrul Cultural Clujean – Cultura lucrează – 500.000 lei
  • Filiala Transilvania a Asociației Române pentru Industria Electronică și de Software – Cluj-Napoca, oraș al tehnologiei, digitalizării și inovării – 213.984 lei
  • Asociația Cultural Artistică HARA – „100 PENTRU ROMÂNIA”  – 150.000 lei
  • Consorțiul Studenților din România – Remember Cenaclul Flacăra – 150.000 lei
  • Asociația PhotoRomânia – Centru de Resurse pentru Organizații ce desfășoară activități în domeniul cultural-creativ – 147.900 lei
  • Fundația Părinți din România – PEDITEL 1791 – Sfat medical pediatric prin telefon, gratuit, non-stop – 111.373 lei

Asociaţiile mai sus menţionate au primit bani şi în cadrul primei etape de finanţări nerambursabile pentru 2018: puţin peste 1 milion de lei, din 4.2 milioanel lei solicitaţi. 

Centrul Cultural Clujean – 400.000 lei (din 404.400 solicitaţi), Filiara Transilvania a Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software – 100.000 lei (din 159.660 lei solicitaţi), Hara – 190.000 lei (din 938.000 solicitaţi, plus 2 proiecte respinse – 1.278.500 solicitaţi), Consorțiul Studenților din România – 230.000 lei (din 491.000 solicitaţi, plus două proiecte respinse – 313.000 lei solicitaţi), Asociația PhotoRomânia – 90.000 lei (din 715.860 lei solicitaţi).

Trebuie menţionat faptul că şi Fundația Părinți din România a depus a cerut 119.430 lei pentru Peditel 1791, însă dosarul fiind respins pe motiv că a fost depus incomplet.

LISTA INTEGRALĂ POATE FI CONSULTATĂ AICI! 

Dosarele depuse se află în etapa de evaluare, iar decizia comisiei de analiză și selecție va fi publicată pe site-ul primăriei, urmând ca în perioada 22  – 24 octombrie 2018, solicitanţii să aibă posibilitatea depunerii de contestaţii. Soluţionarea contestaţiilor depuse se va face de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor, în condiţiile legii.

Au cerut 40 milioane, au primit 10. TIFF a luat grosul finanţărilor

Peste 40 de milioane de lei au cerut 297 de ONG-uri de cultură de la Primăria Cluj-Napoca, în martie 2018, în cadrul primei etape de alocări de bani publici nerambursabili. Comisia de analiză şi selecţie a proiectelor a tăiat în carne vie, astfel că suma aprobată spre acordare a fost de doar 10,8 milioane lei.

Clasamentul cu cele mai mari sume acordate în primăvara lui 2018

  • Asociația Festivalul de Film Transilvania – TIFF – 1.400.000 lei
  • Asociația Cultural-Artistică Vulturii Carpaților – Marea Unire – 500.000 (din 676.500 solicitaţi)
  • Asociația Culturală „Opera 2 You” – Opera Apera +La Operă – 460.000 (din 1.669.000 solicitaţi)
  • Fundaţia Corvincum – Festivalul de Teatru Interferenţe – 450.000 (din 492.000)
  • Asociația Zilele Culturale Maghiare din Cluj – Zilele Culturale Maghiare – 450.00 (din 533.000)
  • Asociația Centrul Cultural Clujean – Cultură-Comunitate-Impact – 400.000 (din 404.000)
  • Asociația Fapte – Jazz in the Park – 270.000 (din 480.000 ) + Jazz in the Street – 90.000 (din 212.625)
  • Fabrica de Pensule – Centru de Artă și Cultură Contemporană – 250.000 (din 404.000)
  • Federația Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule – Arta drept Centru de Interes – 240.000 (din 505.000)
  • Asociația Culturală Eikon – Festivalul Internațional de Carte Transilvania – 200.000 (din 500.000)

10,5 milioane lei alocaţi şi în 2017 

10.565.000 de lei a fost suma repartizată, în 2017, organizațiilor clujene de către comisia de analiză și selecție formată din consilieri locali şi angajaţi ai municipalităţii. Suma solicitată a fost de 35.687.635 de lei. Grosul finanţătilor a mers tot către TIFF – 1,4 milioane de lei, urmat de Centrul Cultural Clujean – 850.000 de lei şi Zilele Culturii Maghiare – 410.000 de lei.

Tags: , , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Unde se situează Clujul imobiliar pe harta Europei. Mai ieftin ca Milano sau Barcelona, mai scump decât Istanbul

Cluj-Napoca este cel mai scump oraş imobiliar din ţară, prețul mediu pe metru pătrat fiind de 1.476 euro. Unde se situează însă capitala Transilvaniei pe harta imobiliară a Europei?

 

Unde se situează Clujul imobiliar pe harta Europei. Mai ieftin ca Milano sau Barcelona, mai scump decât Istanbul

  • Munchen, Germania: 8.239 euro/mp
  • Milano, Italia: 5.213 euro/mp
  • Barcelona, Spania: 3.751 euro/mp
  • Lyon, Franța: 3.662 euro/mp
  • Porto, Portugalia: 2.093 euro/mp
  • Cluj-Napoca, România: 1.476 euro/mp
  • Thessaloniki, Grecia: 1.331 euro/mp
  • Debrecen, Ungaria: 999 euro/mp
  • Istanbul, Turcia: 868 euro/mp
  • Varna, Bulgaria: 823 euro/mp

“După cum putem observa, Munchen nu doar că se află pe prima poziție, fiind cel mai scump, dar diferența de preț între Munchen și Milano, aflat pe poziția a doua, este semnificativă – de aproape 60% între cele două orașe. Prețul mediu pe metru pătrat din Cluj-Napoca are o valoare mai apropiată doar de Thessaaloniki din Grecia, diferența fiind de 145 euro/mp. Numai pe ultimele trei poziții regăsim prețuri sub 1.000 euro/mp”, transmit specialiştii Blitz Imobiliare.

Salariile medii în cele 10 oraşe europene

“Pentru ca această comparație să fie completă este important să ne uităm și la salariile medii din aceste orașe. Mai jos regăsiți graficul care prezintă salariile medii, în ordine descrescătoare”, punctează analiştii agenţiei imobiliare clujene.

Unde se situează Clujul imobiliar pe harta Europei. Mai ieftin ca Milano sau Barcelona, mai scump decât Istanbul

  • Munchen, Germania: 2.542 euro/lună
  • Lyon, Franța: 1.847 euro/lună
  • Milano, Italia: 1.561 euro/lună
  • Barcelona, Spania: 1.422 euro/lună
  • Porto, Portugalia: 794 euro/lună
  • Thessaloniki, Grecia: 654 euro/lună
  • Cluj-Napoca, România: 545 euro/lună
  • Debrecen, Ungaria: 522 euro/lună
  • Varna, Bulgaria: 460 euro/lună
  • Istanbul, Turcia: 402 euro/lună

Munchen se află și în topul salariilor, nu doar al prețurilor și, în continuare, diferențele dintre primele poziții sunt semnificative. Între Munchen și Milano, care aici este pe locul al treilea, diferența de salariu mediu este de peste 1.000 de euro. Mai mult, primele trei poziții sunt ocupate de orașe unde se câștigă, în medie, peste 1.500 de euro pe lună. “Cluj-Napoca în acest top se află pe poziția a șaptea, iar Thessaloniki pe cea de a șasea. Acest lucru înseamnă că în raportul dintre venituri și prețuri, orașul nostru mai poate avansa. Dar și că în comparație cu alte locuri din Europa situația este bună”, se mai arată în analiza citată.

Tags: , , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Peste 300 de proiecte Smart City în România. Cu ce facilităţi pentru cetăţeni vine Clujul

Cluj-Napoca se află în TOP 10 oraşe inteligente (Smart City) din România, însă este devansat de Alba Iulia, Hunedoara şi Oradea, conform unui studiu realizat de integratorul de soluții inteligente Vegacomp Consulting.

“Piata de Smart City, pornită din 2009, ajunsese, în 2017, la o mărime de ordinul miliardelor de USD. În România, există un început timid și o piață în formare în zona Smart City, care încă nu este complet înțeleasă, este greu de definit și încă relativ greu de acceptat, din perspectiva autorităților. Dacă la nivelul lunii martie 2017 discutam despre o piață de Smart City care depășea 216 proiecte realizate în România, șase luni mai târziu adăugăm la listă 100 de noi initiative, aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate”, se arată în studiul citat.

TOP 10 oraşe inteligente 

Topul primelor zece orașe, în funcție de numărul de proiecte în plan, în curs de implementare sau livrate este: Alba Iulia (103 proiecte), Hunedoara (23), Oradea (19), Cluj-Napoca (18), Avrig (15), București (13), Piatra-Neamț (12), Brașov (11), Arad (11), Sibiu (11), Constanța (11).

“Orașele din listă însumează, conform ultimului recensământ, o populație de 5.708.940, echivalentul a peste un sfert din populația României. În continuare, majoritatea noilor proiecte și soluții Smart City se dezvoltă în ariile deja acoperite”, se mai arată în studiul  Vegacomp Consulting.

Cele mai populare soluții Smart City identificate în România și, în același timp, scalabile la nivel mondial includ: iluminatul stradal, smart parking, monitorizarea video si furnizarea de servicii publice de WiFi, urmate, pe termen mediu, de sisteme de management al traficului, management al deșeurilor și diferiti senzori, cum ar fi cei de mediu, folosiți pentru monitorizarea calitatii aerului.

Primează proiectele de Smart Living 

Noul lider este verticala Smart Living (soluții inteligente care cresc confortul locuitorilor), acoperită de 74 de proiecte, care detronează anteriorul loc întâi, ocupat în primăvara lui 2017 de Smart Governance, ce ajunge acum la 71 de proiecte. Locurile trei și patru sunt ocupate de Smart Mobility, cu 63 de proiecte, care se detașează de Smart Economy, 58 de proiecte, cu care era egală în martie. La distanță urmează Smart Environment, cu 33 proiecte, și Smart People, cu o creștere redusă, până la doar 16 inițiative.

“Cea mai facilă soluție, ușor de replicat și de adaptat, indiferent de mărimea comunității locale, este, în continuare, internetul WiFi public în punctele de interes major din orașe, atât outdoor cât și indoor – una dintre cele mai des adoptate declinări ale conceptului Smart Living în România. De asemenea, rămâne în top și o versiune populara derivată din această soluție – instalarea serviciilor de internet WiFi în transportul comun, alături de supravegherea video inteligentă, care se detașează, în clasament, de măsurarea și gestionarea consumului de utilități”, spun analiştii.

Sursele de finanțare pentru proiectele Smart City

  • Buget local – de exemplu, pentru strategiile din Cluj-Napoca, Oradea, Târgu Mures, Sibiu sau auditul de Smart City de la Târnăveni,
  • Fonduri europene – proiectele de iluminat stradal cu LED, proiectul realizat de Siemens pentru Alba Iulia,
  • Surse private (companii – furnizori de soluții Smart City) – în Alba Iulia, de exemplu, toate solutiile sunt furnizate cu fondurile companiilor private,
  • Alte state – SUA, cu finanțarea proiectului Smart Campus de la Politehnica din București (ISPE este consultantul companiei americane de consultanta pentru acest proiect)

Lista orașelor înscrise în cursa Smart City este într-o continua evoluție și include, în prezent, 41 de municipalități precum Alba Iulia, Arad, Avrig, Bacău, Balș, Botoșani, Brașov, București, Bumbești-Jiu, Călărași, Cernavodă, Comănești, Constanța, Cluj-Napoca, Deva, Fălticeni, Galați, Giurgiu, Gura Humorului, Hunedoara, Iași, Mangalia, Mioveni, Mizil, Moinești, Odobești, Oradea, Piatra Neamț, Reșița, Seini, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgoviște, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Târgu Neamț, Târnăveni, Timișoara, Tîrgu Bujor și Tulcea.

Cât de “smart” este Cluj-Napoca

Oraşul Cluj-Napoca este unul dintre cele mai evoluate oraşe din punct de vedere al proiectelor tip Smart City, iar la începutul anului 2017 primăria oraşului a constituit Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat şi Inovare în IT. Între proiectele implementate se numără:

  • Avize şi autorizaţii în format electronic
  • Aplicaţie pentru parcările din centrul oraşului
  • Aplicaţii pentru transportul în comun
  • Robotul “Antonia” – primul funcţionar public virtual din România
  • Şi Wi-Fi-ul gratuit în locurile publice din oraş sau traficul adaptiv – achiziţionarea de autobuze electrice, tramvaie şi troleibuze se numără printre proiectele smart ale capitalei Transilvaniei.

Tişe calcă pe urmele lui Boc. Vrea ca judeţul Cluj să fie “Smart Territory”

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj plănuieşte implementarea proiectului “Smart Territory”. “Proiectul își propune obținerea următoarelor rezultate: implementarea unor mecanisme și proceduri standard implementate la nivel local pentru fundamentarea deciziilor și planificarea strategică pe termen lung şi proceduri simplificate pentru reducerea birocrației pentru cetățeni la nivel local corelate cu Planul integrat de simplificare a procedurilor administrative pentru cetățeni implementate”.

Concret, proiectul își propune implementarea următoarelor soluții informatice:

– dezvoltarea unei soluții informatice Atlas Teritorial GIS Integrat, care va integra baze de date ale diferitelor instituții și va genera o serie de rapoarte ce vor sprijini executivul Consiliului Județean în luarea / prioritizarea investițiilor;
– dezvoltarea unei soluții informatice Ghișeu unic, care va permite cetățenilor să acceseze, să descarce, să încarce informație referitoare la urbanism dar și să sprijine funcționarii publici în activitatea specifică;
– dezvoltarea unei soluții informatiuce referitoare la Digitalizarea arhivei, care va permite cetățenilor să obțină informație mai facil, dar va sprijini și funcționarii publici în identificarea informației arhivate în timp real;

Valoarea totală a proiectului se ridică la suma de  4,157,860.00 lei (inclusiv TVA), din care 3,919,598.20 reprezintă fonduri solicitate de la UE. 

Tags: , , ,
Câţi români au salariul de cel puţin 10.000 de lei pe lună

Clujul, în topul judeţelor cu salarii de peste 1.000 de euro

În topul judeţelor cu cea mai mare pondere a contractelor  de muncă de peste 1.000 de euro net se află pe primul loc Bucureştiul, cu o pondere de 16,2% din to­talul acestora din municipiu. 

Pe locul doi se află judeţul Cluj, unde 11,16% dintre salarii sunt peste 1.000 de euro net, urmat îndea­proape de Ilfov, unde 11,05% dintre angajaţi câştigă peste 1.000 de euro net, arată studiul privind dinamica pieţei muncii al PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni), scrie ZF.ro. 

La polul opus se află judeţele Gorj, unde 2,12% dintre salariaţi au câştiguri lunare de peste 1.000 de euro „în mână”, Hunedoara cu o pondere de 2,18% a salariilor de peste 1.000 de euro şi Suceava, unde 2,28% dintre contractele individuale de muncă sunt de peste 1.000 de euro lunar.

Tags: , , ,
constructii

Clujul imobiliar creşte cu 4.400 de noi locuinţe în 2018

Aproximativ 4.400 de locuinţe ar trebui să fie finalizate, în acest an, în Cluj-Napoca şi împrejurimi.

În trimestrul II 2018, în judeţul Cluj s-au finalizat 1.869 locuinţe, cu 735 locuinţe mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj, în mediul urban au fost finalizate 1.155 locuinţe, iar în cel rural 714 locuinţe. De asemenea, în cursul lunii iulie 2018 au fost eliberate 224 autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale.

Preţurile Clujului imobiliar 

La început de septembrie 2018, preţul mediu pe metru pătrat util a ajuns la 1.525 de euro în Cluj-Napoca. Locuințele vechi din oraș s-au apreciat cu 1% (de la 1.551 la 1.566 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi au consemnat un avans de 1,5% (de la 1.461 la 1.483 de euro pe metru pătrat util), arată o analiză Imobiliare.ro.

 

Tags: , , ,
cluj-napoca-grigorescu

Aproape 359.000 de turişti au ajuns la Cluj

Aproape 359.000 de turişti au ajuns la Cluj în primele 7 luni ale anului 2018, numărul turiştilor străini fiind cu 8,9% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. 

În perioada 1 – 31 iulie 2018 unităţile de turism în funcţiune cu minim 10 locuri-pat, au oferit turiştilor 4.863 camere cu 9.969 locuri, arată datele Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj. În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2018 au fost cazaţi 358.962 turişti, din care 81.066 turişti străini (reprezentând 22,6% din totalul turiştilor). Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017, numărul turiştilor străini a crescut cu 8,9%. Cei mai  mulţi turişti străini provin din: Ungaria (12466), Germania (10141), Italia (8550), Regatul Unit (5565), Franţa (4945), SUA (4918).

Tags: , , ,
01 oameni pe strada trecere de pietoni rp

Clujenii au plecat pe capete din ţară

Capitala şi alte patru judeţe au rămas fără 215.000 de locuitori, cifra reprezentând 24% din totalul celor peste 907.000 de locuitori care au emigrat din România în perioada 2012-2016.

Mai exact, este vorba despre municipiul Bucureşti şi judeţele Prahova, Iaşi, Constanţa şi Cluj, conform datelor centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

„Tendinţa de a pleca în străinătate este în creştere, cred că în ultimii ani numărul de emigranţi s-a triplat faţă de cât raportează statisticile. Îi sunăm, din baza de date, pe candidaţii care ne-au trimis CV-urile anterior ca să le oferim locuri de muncă şi majoritatea ne spun că sunt plecaţi”, a explicat Cristina Săvuică, directorul general al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Lugera.

Tags: , , , ,
portofel-gasit

Topul judeţelor în funcţie de salariul mediu net la jumătatea lui 2018. Unde se pleasează Clujul

Salariul mediu din Bucureşti a ajuns în luna iunie a acestui an la peste 3.500 de lei net pe lună, la cel mai ridicat nivel din Români. Angajaţii din Cluj au intrat, oficial, în liga salariaţilor cu peste 3.000 de lei net pe lună.

Angajaţii din Bucureşti au cele mai mari salarii din România, nivelul câştigului salarial mediu net din Capitală fiind de 3.535 de lei net în luna iunie a acestui an (în creştere cu 14% faţă de iunie 2017), arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică. La polul opus se află angajaţii din Suceava, unde salariul mediu este de numai 2.058 de lei net pe lună (+12% faţă de iunie 2017), fiind cu 72% (circa 1.500 de lei net) sub nivelul salariilor din Bucureşti.

Clujul se află pe locul doi în clasa­mentul salariilor medii din România, cu o medie a salariului de 3.065 de lei net în luna iunie (Ă15% faţă de iunie 2017), 2018 fiind anul în care salariile angajaţilor din acest judeţ se stabilizează la un nivel de peste 3.000 de lei net pe lună.

Tags: , , ,