Tag Archives: topuri

crestere-economica-economie

Eurostat: România a înregistrat în trimestrul doi cea mai mare creştere economică din UE

România a înregistrat în trimestrul al doilea cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, potrivit datelor publicate miercuri de biroul european de statistică, Eurostat.

Datele Eurostat sunt ajustate la factorii de sezon şi conforme cu sistemul european de contabilitate ESA 2010.

Creşteri economice ridicate au mai îmregistrat Letonia (4,8%), Cehia (4,5%) şi Polonia (4,4%).

Faţă de primul trimestru, România a consemnat a doua mare creştere economică din UE, de 1,6%, fiind devansată de Suedia, care a obţinut un avans al PIB de 1,7%. Economia Olandei a avansat la rândul ei cu un ritm ridicat, de 1,5%.

Zona euro şi UE au înregistrat ambele o creştere economică de 0,6% în trimestrul al doilea faţă de primul trimetru. În termeni anuali, PIB-ul zonei euro a urcat cu 2,2%, iar cel al UE cu 2,3%.

Institutul Naţional de Statistică (INS ) a anunţat miercri că economia românească a accelerat în al doilea trimestru al acestui an, înregistrând un avans de 5,9%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

Datele publicate miercuri arată o accelerare a creşterii economice în al doilea trimestru din 2017 faţă de primul trimestru, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 5,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, şi pe serie brută şi pe cea ajustată, şi cu 1,8% faţă de trimestrul precedent.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5,7% în trimestrul I din 2017, de 5% în trimestrul IV din 2016 şi de 4,4% în al treilea trimestru al anului trecut.

În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din al doilea trimestru din acest an a fost de 1,6%, după +1,8% în primul trimestru, +1,6% în trimestrul IV din 2016 şi +0,7% în al treilea trimestru din 2016, arată seriile publicate de INS.

Trimestrul II din 2017 a fost al optulea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS.

Tags: , , ,
Targul de Cariere in IT (5)

Divergenţele economice între Transilvania şi restul ţării se accelerează. Unde s-au creat cele mai multe joburi din ultimii şapte ani

Ilfov, Bistriţa-Năsăud, Timiş, Cluj şi Sibiu sunt pe primele cinci locuri la numărul de locuri de muncă nou-create în perioada 2011- 2017, cu un ritm de creştere între 24% şi 37%, faţă de o creştere medie naţională de 18%, arată datele Institutului Naţional de Statistică prelucrate de Ziarul Financiar.

Structura pe judeţe a noilor joburi create între 2011 şi 2017 arată accelerarea divergenţei economice între Transilvania şi restul ţării.
De partea cealaltă, cu creşteri doar de 4- 6%, de trei ori mai mici decât me­dia naţională, sunt judeţele Gorj, Brăila, Caraş-Severin, Constanţa şi Vâlcea. Dintre acestea, Gorj, Brăila sau Caraş-Severin oricum erau în topul cu cei mai puţini angajaţi din economie raportat la populaţia totală. În cei şapte ani de revenire după criză, locurile de muncă s-au creat în special tot în zonele care erau deja campioane la numărul de angajări. Aceasta înseamnă o creştere a divergenţei între Transilvania şi restul ţării. „Cluj, Timiş sau Sibiu se află în topul judeţelor care au recuperat joburile pierdute în criză şi au făcut ulterior noi angajări, acestea fiind judeţele în care s-au făcut cele mai multe relocări de personal. Şi noi, şi alte companii din industrie am dus foarte mulţi oameni din alte zone în judeţele din vestul şi din centrul ţării, iar mulţi dintre ei au rămas să lucreze acolo“, a spus Felix Toma, country manager în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România şi Bulgaria. Prezenţa Bistriţiei-Năsăud în clasament se datorează extin­derii importante a activităţii producă­torului de componente auto Leoni, care a ajuns la 8.200 de angajaţi pe entitatea din Bistriţa în 2016, cu aproape 5.000 de angajaţi mai mulţi faţă de anul 2011.
Companiile au creat peste 750.000 de noi locuri de muncă din ianuarie 2011 (cel mai scăzut nivel al efectivului de personal din anii de criză) până în mai 2017, astfel că efectivul total de personal a ajuns la 4,84 milioane de persoane, în creştere cu 18% faţă de anul 2011.
Tags: , , ,
bere_metru

România, al nouălea producător de bere din UE

Anul trecut o cantitate de 39 de miliarde de litri de bere conținând alcool a fost produsă în Uniunea Europeană, cu 400 de milioane de litri mai mult decât în 2015, la care se adaugă 900 milioane de litri de bere fără alcool sau cu un conținut de alcool mai mic de 0,5%, iar România s-a situat pe locul nouă în topul celor mai importanți producători de bere din UE, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Cu o producție de 8,31 miliarde litri (21% din producția totală a UE), Germania a fost principalul producător în 2016, când una din cinci beri conținând alcool produsă în UE a venit din Germania. Urmează în ordine, Marea Britanie (5,14 miliarde litri), Polonia (4,04 miliarde litri), Spania (3,70 miliarde litri), Olanda (2,64 miliarde litri), Belgia (2,29 miliarde litri), Franța (1,88 miliarde litri), Cehia (1,86 miliarde litri) și România (1,76 miliarde litri).

În ceea ce privește marii exportatori de bere din UE, pe prima poziție este Olanda cu 1,9 miliarde litri de bere conținând alcool exportați în 2016, urmată de Germania (1,7 miliarde litri), Belgia (1,5 miliarde litri), Franța (700 milioane litri) și Marea Britanie (600 milioane litri).

SUA au fost principala destinație pentru exporturile de bere ale statelor UE către țările din afara blocului comunitar (1,1 miliarde litri de bere conținând alcool fiind exportați în 2016, sau 34% din exporturile totale extracomunitare de bere), urmate de China (525 milioane litri), Canada (202 milioane litri ), Coreea de Sud (117 milioane litri), Elveția (113 milioane litri) și Taiwan (101 milioane litri).

Când vine vorba de importurile de bere în UE, preferată este berea din Mexic cu 179,5 milioane litri sau aproape jumătate din toate importurile de bere din afara UE înregistrate în 2016, urmată de berea din Serbia (46,9 milioane litri), SUA (36,5 milioane litri), Belarus (20,6 milioane litri), China (16,4 milioane litri) și Rusia (11,6 milioane litri).

Tags: , , ,
business

Topul sectoarelor care au făcut cele mai multe angajări noi

În primele cinci luni ale anului 2017, angajatorii români au creat 113.000 de noi locuri de muncă, nu­mă­rul de angajaţi din economie ajungând la un ni­vel-record al ultimilor aproape 20 de ani, de 4,846 milioane de per­soane în luna mai, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

Industria prelucrătoare, unde activează marii producători de componente auto, a creat un sfert din cele peste 110.000 de noi locuri de muncă din acest an, în timp ce sectorul construcţiilor şi turismul sunt următorii doi mari angajatori, potrivit Ziarului Financiar.

„Datele statistice confirmă ceea ce s-a întâmplat pe piaţa muncii. Atâta timp cât încă avem investiţii în România, zona industrială va continua să crească numărul de angajaţi. Tot ceea ce înseamnă industrie automotive în România are şanse să rămână pe primul loc în topul angajărilor, câtă vreme avem candidaţi şi nu avem o creştere radicală a costurilor comparativ cu alte ţări în care investitorii ar putea să îşi desfăşoare activitatea. Presiunea de pe piaţa muncii e mai mare ca în 2007 – 2008“, a spus Sorina Donisa, CEO al APT Resources & Services, parte a grupului polonez Work Service Group. Totuşi, ea a mai spus că în acest mo­ment sunt foarte multe locuri de muncă disponibile în piaţa muncii, dar pro­blema principală a compani­ilor în prezent este lipsa unui nu­măr suficient de mare de candidaţi.

Pe locul doi în topul sectoa­relor care au făcut cele mai multe noi angajări se află construc­ţi­ile, care au un efectiv total de pes­te 388.000 de angajaţi în România, în creştere cu 13.600 de persoane de la începutul anului. Acesta este urmat de hoteluri şi restaurante, unde lucrează aproape 190.000 de angajaţi, sector în care companiile au făcut 13.400 de noi angajări în primele cinci luni.

„Creşterea numărului de sala­riaţi este cadenţată de lipsa de candidaţi, cred că dacă am avea mai mulţi oameni disponibili în piaţă, am vedea o creştere şi mai mare a angajărilor“, a mai spus Sorina Donisa.

Tags: , ,
cluj imob

Clujul imobiliar, “pe roşu”!

Locuinţele disponibile spre vânzare în România s-au scumpit, în medie, cu 3,1% în al doilea trimestru din 2017. Cluj-Napoca ocupă primul loc în clasamentul celor mai mari preţuri pe metru pătrat pentru apartamente, fiind urmat de Bucureşti. 

În al doilea trimestru al acestui an, locuinţele disponibile spre vânzare în România s-au scumpit, în medie, cu 3,1%, creşterea fiind una similară cu cea consemnată în perioada similară din 2016, respectiv 3%. În primele trei luni din 2017, locuinţele s-au scumpit cu 4%.

Preţurile locuinţelor din România se află pe un trend ascendent constant în ultimii trei ani, indică datele centralizate de Analize Imobiliare.

Pretenţiile vânzătorilor autohtoni de proprietăţi rezidenţiale s-au majorat, în medie, cu 13% în ultimele 12 luni, potrivit statisticilor.

Cu o valoare de 1.330 de euro pe metru pătrat, Cluj-Napoca continuă să ocupe primul loc în clasamentul celor mai mari preţuri (medii) solicitate pentru apartamentele scoase la vânzare în marile oraşe; pretenţiile vânzătorilor din oraş majorându-se, de altfel, cel mai mult în al doilea trimestru din 2017, respectiv cu 4,9%.

Pe locul al doilea în top se situează Bucureştiul, cu un preţ mediu de 1.240 de euro pe metru pătrat util şi un avans de 3,4% în ultimele trei luni. Distanţa dintre cele două mari oraşe ale ţării s-a diminuat însă în ultimele 12 luni, pentru că preţurile au crescut mai mult în Capitală decât în Cluj-Napoca – 12,9% faţă de 11,7%.

După un avans de 4% în al doilea trimestru din 2017 şi, respectiv, de 8,3% în ultimul an, Constanţa a ajuns la o medie de 1.020 de euro pe metru pătrat util. Preţurile apartamentelor din Braşov şi Iaşi s-au majorat cel mai puţin atât în ultimul trimestru, cât şi în ultimele 12 luni, situându-se acum la 950 şi, respectiv 920 de euro pe metru pătrat util. Timişoara a înregistrat în cel de-al doilea trimestru un avans de 3,5%, ajungând la un preţ mediu pe metru pătrat de 1.080 de euro.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), dezvoltatorii ar trebuie să acorde o atenţie oraşelor mari precum Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Braşov.

“În opinia mea, dezvoltatorii ar trebui să acorde o atenţie maximă oraşelor ‘magnet': Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov. Un studiu recent al Băncii Mondiale relevă faptul că aproximativ 3,6 mil. de români intenţionează să se mute în următorii cinci ani, iar 66,5% dintre aceştia ar prefera tot România, cele mai atractive oraşe fiind cele menţionate mai sus. În acest context, Programul Prima Casă pentru 2017, generos alimentat de statul român, nu poate decât să susţină în continuare aprecierea preţurilor proprietăţilor rezidenţiale şi în 2017″, a declarat Daniel Manaţe, preşedinte ANEVAR.

Dintre reşedinţele de judeţ ale ţării, cele mai mari preţuri solicitate pentru apartamentele disponibile spre vânzare pot fi găsite în cele patru centre regionale cu valori de peste 1.000 de euro pe metru pătrat: Cluj-Napoca, Bucureşti, Timişoara şi Constanţa. După o creştere de 8% în ultimul trimestru, Craiova a ajuns la o medie de 980 de euro pe metru pătrat, surclasând astfel Braşovul şi Iaşiul.

La polul opus, cele mai accesibile reşedinţe de judeţ rămân Reşiţa şi Giurgiu – aici, un apartament poate fi achiziţionat, în medie, cu 440 şi, respectiv, 450 de euro pe metru pătrat util. În cel de-al doilea trimestru al anului, cele mai semnificative creşteri de preţ au avut loc în Sfântu Gheorghe (+8,5%, până la 550 de euro pe metru pătrat util), Oradea (+8,3%, până la 840 de euro pe metru pătrat util) şi Craiova (+8%, până la 980 de euro pe metru pătrat util).

 

Tags: , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Şantierul Nord-Vest saturat imobiliar? Mai puţine autorizaţii de construire în iunie

Numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut în luna iunie cu 2,7% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, până la 3.822, după un ritm mai crescut în mai, avansul fiind generat de creşterea cererii în aproape toate regiunile ţării, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În mai, numărul de autorizaţii a crescut cu 17,1% faţă de mai 2016.

Cumulat, în primele şase luni din acest an, numărul de autorizaţii de construcţie pentru locuinţe a crescut cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, până la 18.908.

Din numărul de autorizaţii eliberate în luna iunie 2017, 65,1% au fost în localităţi rurale.

Faţă de a şasea lună din 2016, s-au înregistrat creşteri ale numărului de autorizaţii în toate regiunie, cu excepţia regiunilor Nord-Vest şi Vest.

“În luna iunie 2017, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în majoritatea regiunilor de dezvoltare. Cele mai importante creşteri au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+66 autorizaţii), Nord-Est (+54), Sud-Est (+41) şi Centru (+38). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Vest (-105 autorizaţii) şi Vest (-21).”, a informat INS.

În 2016, numărul de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 1,2% faţă de anul anterior, până la 38.653, declinul fiind generat mai ales de reducerea cererii în zona Capitalei, în Moldova şi în Muntenia.

În 2015, autorităţile au eliberat 39.112 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 3,8% faţă de anul precedent.

În perioada 2009-2014, numărul de autorizaţii pentru clădiri de locuinţe – care includ atât locuinţele unifamiliale, cât şi blocurile de apartamente – au scăzut cu 38%, arată statisticile oficiale, pe fondul căderii cererii de locuinţe din partea populaţiei.

Tags: , , ,
B7D0eATBjM61Zv4GjDsK

TOP 10 Case la ţară, la preţuri avantajoase, în Cluj

Piaţa imobiliară din Cluj este cea mai scumpă din ţară, în ultimele 6 luni înregistrând un avans de 10 %. Metrul pătrat a ajuns să coste, în medie, 1.372 de euro.

În centrul oraşului, apartamentele de lux ating preţuri de 500.000 euro, iar TOP 10 vile de vânzare înseamnă peste 10 milioane de euro. Dacă e să luăm în calcul şi aglomeraţia din traficul clujean, nu e de mirare că tot mai multă lume preferă să achiziţioneze o casă la ţară.

Liderul în imobiliare online, portalul compariimobiliare.ro, vă prezintă TOP 10 CASE DE VÂNZARE la ţară, în judeţul Cluj, la cele mai avantajoase preţuri:

  1. Jurca, comuna Recrea Cristur – 7.500 euor – 2 camere (60mp),  teren (4.700 mp)
  2. Suatu – 16.00 euro – 2 camere şi baie (50 mp), terenul (500 mp) şi este retrasă de la strada principala. Casa are acces la o anexă din BCA formată din 2 încăperi şi acces la o livadă de 1.500 mp
  3. Gădălin – 25.000 euro – 2 camere (100 mp), teren (2.200 mp). Livadă cu pomi fructiferi şi grădină

Materialul integral AICI. 

Tags: , , ,
Cluj-stiati-ca

București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov. Oraşe “magnet” ale României

Aproximativ 3,6 milioane de români intenționează să se mute în următorii cinci ani, iar 66,5% dintre aceștia ar prefera tot în România, cele mai atractive fiind București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov, potrivit unui sondaj menționat în raportul “Orașe-magnet, Migrație și navetism în România”, realizat de angajați ai Băncii Mondiale.

Astfel, 18% dintre respondenți (reprezentativi pentru aproximativ 3,6 milioane de persoane) au declarat că intenționează să se mute în următorii 5 ani, cu o rată medie a certitudinii de 85%. 82% au afirmat că nu s-au gândit să se mute în următorii 5 ani. În rândul celor care au în vedere să se mute, o pondere extrem de mare o au tinerii — vârsta medie a celor care intenționează să se mute este de 35 de ani. 75% dintre respondenții care au în vedere să se mute în următorii 5 ani nu au copii, iar din cei 25% care au copii, majoritatea au doar un singur copil.

În general, persoanele care iau în calcul această posibilitate au un nivel de studii mai ridicat, venituri mai mari și sunt,
într-o proporție mai mare decât media pe țară, angajați în sectorul privat. La nivel teritorial, locuitorii din regiunile cel mai puțin dezvoltate (de exemplu Sud-Muntenia, Nord-Est) sunt mai predispuși să se mute decât cei din regiunile mai dezvoltate (de exemplu Vest, Centru).

Atunci când au fost întrebați unde și-ar dori să se mute, 66,5% dintre respondenți au afirmat că ar prefera să se mute tot în România, în timp ce 31,3% au menționat că ar prefera să se mute în străinătate. Astfel, rezultatele arată că aproximativ 2, milioane de români iau în calcul ideea de a se muta tot pe teritoriul țării în următorii 5 ani, în timp ce 1,1 milioane au în vedere să emigreze — o inversare față de dinamica anilor anteriori, când majoritatea românilor preferau să se mute în străinătate.

Din perspectivă teritorială, locuitorii din vestul României iau mai mult în calcul posibilitatea mutatului în străinătate, în timp ce locuitorii zonelor mai apropiate de București sunt mai predispuși să se mute în interiorul țării. Locuitorii din mediul urban și cei cu un nivel de studii mai ridicat sunt mai predispuși să emigreze, în timp ce aceia cu un nivel de studii mai redus și locuitorii din zona rurală sunt mai predispuși să se mute în interiorul țării. Studiul arată că bărbații preferă să emigreze, iar femeile preferă migrația în interiorul țării.

La întrebarea privind preferința destinației în interiorul României, 71,4% dintre respondenți și-au declarat înclinația către zonele urbane.

Potrivit raportului, cele mai atractive orașe sunt București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov. O pondere covârșitoare de respondenți doresc să locuiască în Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov — adică ponderea persoanelor care și-ar dori să locuiască în aceste orașe este mult mai mare decât ponderea populației din propria zonă urbană funcțională (ZUF) raportată la populația întregii țari.

La întrebarea “În ce oraș v-ar plăcea mai mult să locuiți?”, 15,23% au indicat București, 11,37% — Cluj-Napoca, iar 9,14% — Timișoara. Dar la întrebarea “În ce oraș, diferit de cel în care locuiți în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiți?”, 15,32% au menționat Cluj-Napoca, 14,46% București și 11,88% Timișoara.

Raportul precizează că sondajul a fost aplicat unui eșantion reprezentativ de 1.250 de persoane din România, utilizând o metodă de eșantionare aleatorie care a ținut seama de distribuția teritorială a populației, de structura demografică și de
distribuția pe sexe și pe zone urbane/rurale.

Conform raportului, Cluj-Napoca este al doilea oraș ca mărime din România, dar zona sa urbană funcțională (ZUF) este abia a cincea. ZUF Ploiești se situează pe poziția a doua (după București) în ceea ce privește numărul de navetiști atrași, peste o treime dintre aceștia făcând naveta spre zonele peri-urbane ale ZUF (adică nu spre centrul urban). În mod similar, ZUF Timișoara s-a situat pe poziția a doua ca număr de migranți atrași în perioada 2001-2011, peste o treime dintre aceștia mutându-se în zonele peri-urbane din cadrul ZUF. De asemenea, Timișoara se situează pe poziția a doua ca număr de persoane angajate la nivel de ZUF, 35% dintre acestea lucrând în zonele peri-urbane din cadrul ZUF

“Rezultatele finale ale recensământului din 2011 indică faptul că 6,18 milioane de cetățeni români (30,7% din totalul populației stabile) și-au schimbat reședința în țară cel puțin o dată în timpul vieții. Numărul este ușor mai mic decât cel raportat cu ocazia recensământului din 2002 (6,73 milioane, 31%). În plus, aproximativ 3 milioane de români au migrat în afara țării după 1990. Spre deosebire de navetă, cele mai multe fluxuri migratorii din România se desfășoară pe distanțe mari. Aproape 51% dintre migranți s-au mutat în alt județ decât cel în care s-au născut sau în care obișnuiau să locuiască și doar 49% s-au mutat într-o altă localitate din același județ. Acest lucru indică faptul că migrația pe termen lung este mai intensă în zonele unde naveta este limitată de distanță, explicând astfel și colapsul demografic care se înregistrează în multe zone rurale izolate din România”, se arată în raport.

Analiza arată că între anii 2001 și 2011, perioada de creștere economică rapidă a României, 65,5% dintre migranți proveneau din zone urbane — mutându-se în principal din localități și orașe mai mici către orașe mari și din orașele mari spre suburbii. În zonele urbane funcționale ale orașelor Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Iași, peste 75% dintre migranți au provenit din zone urbane.

Pe ansamblu, în procesele de migrație care au avut loc în România în ultimele 5-6 decenii, zonele urbane au raportat un bilanț pozitiv de aproximativ 1,6 milioane de persoane.

Între anii 2001 și 2011, perioada de creștere economică rapidă, o parte covârșitoare a migranților (66,3%) a fost reprezentată de tineri (sub 35 de ani). Orașele care s-au bucurat de cel mai mare succes în atragerea tinerilor au fost în principal centrele universitare importante din țară — Cluj-Napoca (80,1%), Iași (74,4%), Timișoara (70,2%), București (69,5%), Sibiu (68,4%), Craiova (67,6%).

Între 2001 și 2011, 56,6% dintre persoane au migrat din motive personale, 19,4% din motive educaționale și 11,1% din motive profesionale. Din numărul total al migranților, 42,9% sunt bărbați și 57,1% femei, acestea din urmă prezentând nu numai un grad mai mare de mobilitate, ci și o mai mare disponibilitate de a migra pe termen lung. Majoritatea migranților către cele 40 de reședințe de județ, mai precis 34% dintre ei, au studii secundare de nivel superior (liceale și postliceale), fiind urmați de cei cu studii primare (25,9%), terțiare — universitare și postuniversitare (23%) și studii secundare de nivel inferior — gimnaziale (15,8%).

Tags: , , ,
Logistic-04

350.000 de metri pătraţi de spaţii industriale şi de logistică, închiriaţi în prima jumate a lui 2017

Companiile au închiriat, la nivel naţional, în prima jumătate a acestui an o suprafaţă totală de 350.000 de metri pătraţi (mp) de spaţii industriale şi de logistică, în creştere cu 54% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, reiese dintr-o analiză publicată luni de compania de consultanţă imobiliară JLL.

Potrivit JLL, cererea nouă (n.r. – cerere care nu include renegocieri şi relocări, adică contractele noi) a crescut în primul semestru cu 51%, la 229.800 metri pătraţi şi a reprezentat aproape 65% din suprafaţa totală tranzacţionată în această perioadă.

”Cererea pe piaţa industrială şi de logistică a depăşit estimările noastre, închirierile din prima jumătate a anului fiind peste nivelul pe care noi în previzionam pentru întreg anul 2017. Aşadar, dacă se păstrează ritmul de creştere de până acum, am putea să fim martorii unui nou record al cererii, în condiţiile în care anul trecut companiile au închiriat circa 460.000 metri pătraţi, reprezentând un maxim istoric”, a declarat directorul departamentului Industrial din cadrul JLL România, Costin Bănică.

Din punct de vedere al ofertei noi, de la începutul anului în România au fost livrate trei proiecte totalizând 72.000 de metri pătraţi în România metri pătraţi, iar alţi 312.000 metri pătraţi urmează să fie finalizaţi până la sfârşitul anului.

Cererea nouă de spaţii industriale a depăşit de peste trei ori oferta nouă de pe piaţă, astfel că în continuare gradul de neocupare se menţine extrem de redus, în condiţiile în care tot ceea ce se livrează nou este deja ocupat de chiriaşi, se mai arată în analiza JLL.

Stocul modern de spaţii industriale şi de logistică este de 2,7 milioane de metri pătraţi. Structura cererii pe domeniul de activitate al chiriaşilor arată că retailul şi logistica rămân motoarele pieţei (65% din suprafaţa închiriată), în timp ce producţia câştigă şi ea teren (22%), deşi cele mai multe firme de producţie preferă să îşi dezvolte propriile spaţii.

Aproape 70% din suprafaţa de spaţii logistice şi industriale închiriată în primele şase luni este în proiecte din Bucureşti, iar 10% în Vest şi Nord-Vest (Cluj, Oradea, Timisoara). Contracte au mai fost semnate pentru proiecte în Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea şi Roman.

Tags: , , ,
autostrada

România a atras doar 7% din fondurile UE pentru infrastructură cheltuite în Europa Centrală şi de Est

Cu toate că România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din UE în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii, conform Potrivit Indexului Competitivităţii Globale publicat de Forumul Economic Mondial, am atras doar 7% din suma cheltuită în ECE din fondurile UE pentru infrastructură.

Ţările din Europa Centrală şi de Est reprezintă 28% din teritoriul Uniunii Europene, 22% din populaţia acesteia, dar numai 10% din PIB-ul UE.

Iar una dintre principalele provocări cu care se confruntă regiunea în prezent este să găsească surse de finanţare pentru proiectele de infrastructură de transport. Mai mult de 80 de miliarde de euro au fost investite în regiune în exerciţiul financiar european 2007-2013 din fonduri structurale şi de coeziune, se arată într-un comunicat al PwC.

Însă necesarul de finanţare a investiţiilor în infrastructură rămâne foarte ridicat, regiunea având nevoie de 615 miliarde de euro până în 2025. Modalităţile de impulsionare a investiţiilor în infrastructură în Europa Centrală şi de Est (ECE) sunt prezentate pe larg într-un nou raport realizat de PwC şi de Atlantic Council intitulat The road ahead – CEE transport infrastructure dynamics.

Raportul prezintă starea actuală a infrastructurii în regiunea ECE şi detaliază care sunt acum principalele obstacole pentru îmbunătăţirea infrastructurii în regiune – analizând politicile sectoriale, dificultăţile de reglementare şi de finanţare, înaintând totodată o serie de recomandări pentru accelerarea investiţiilor.

„În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani, la nivelul ţărilor din regiune există în continuare un deficit de investiţii în infrastructura de transport. Este clar însă că necesarul de finanţare a acestor lucrări de infrastructură depăşeşte posibilităţile actuale ale bugetelor naţionale ale ţărilor din regiune, implicit şi pe cel al României. Tocmai de aceea trebuie căutate resurse financiare suplimentare în sectorul privat, prin punerea în aplicare a unei legislaţii viabile privind Parteneriatele Public-Privat. Din păcate, deşi în România avem bazele unei astfel de legislaţii, acesteia îi lipsesc normele de aplicare, nefiind funcţională la acest moment”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

„Având în vedere această nevoie de investiţii în infrastructură, ne aşteptăm ca sectorul construcţiilor din ECE să crească cu un ritm anual de 3,1%, depăşind astfel ritmul de creştere din ţările din Europa Occidentală în următorii cinci ani.”, a precizat Sorin Petre, Partener, Servicii de Evaluare şi Analiză Economică, PwC România, care este specializat, printre altele, în analiza economică a marilor proiecte de investiţii.

„România îndeosebi are nevoie de investiţii masive pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport. Potrivit Indexului Competitivităţii Globale publicat de Forumul Economic Mondial, România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii, de 3,61, în vreme ce media ţărilor UE 15 este de 5,65, iar media statelor din ECE este de 4.02. În exerciţiul financiar european 2007-2013, din totalul de 82 de miliarde de euro de fonduri structurale şi de coeziune investite în regiune în proiectele de infrastructură de transport, România a atras mai puţin de 7%, în vreme ce Polonia a folosit peste 30% din această sumă”, a adăugat Ruxandra Chiriţă, Director, Servicii de Consultanţă pentru Sectorul Public, implicată de-a lungul timpului în numeroase proiecte ample de investiţii din sectorul public.

După decenii de lipsă de investiţii, regiunea Europei Centrale şi de Est a făcut progrese fără precedent în îmbunătăţirea infrastructurii în ultimii ani: peste 5.600 de kilometri de autostradă fiind construiţi în ultimii 20 de ani.

Acest lucru s-a datorat în bună măsură finanţărilor europene: peste 150 de miliarde de euro din fondurile structurale au fost utilizate în această perioadă în regiune, la care s-au adăugat facilităţi adiţionale precum Connecting Europe sau finanţările oferite de Banca Europeană de Investiţii.

În plus, investitorii privaţi au investit miliarde de euro în proiecte de transport cheie în Polonia, Slovacia, Ungaria şi Croaţia.

Autorii raportului PwC şi Atlantic Council subliniază faptul că deşi investitorii rămân interesaţi de astfel de oportunităţi în regiune, aceştia se aşteaptă la proiecte bine documentate şi cu un profil echilibrat de risc şi profitabilitate. Atingerea acestui echilibru între risc şi rentabilitate va fi esenţială pentru a menţine fluxul de investiţii private în regiune.

Raportul analizează în detaliu cele cinci coridoare de transport care se aşteaptă să joace un rol esenţial în conectarea regiunii Europei Centrale şi de Est de restul ţărilor UE (Marea Nordului – Baltica, Marea Baltică – Marea Adriatică, coridorul Rin – Dunăre, coridorul Orient-Est Med şi coridorul mediteranean). Este nevoie de cel puţin 384 de miliarde de euro pentru finanţarea a peste 2000 de proiecte pentru finalizarea acestor cinci coridoare de transport.

Potrivit raportului, una dintre provocările cruciale în regiunea ECE este aceea de a construi un proces eficient de finanţare a proiectelor de infrastructură de transport care să reducă decalajul de dezvoltare între estul şi vestul Uniunii Europene. Cetăţeanul mediu din vechile State Membre ale Uniunii Europene are la dispoziţie de două ori mai mulţi kilometri de autostradă per capita decât cel din noile state membre.

Pe baza experienţei PwC în gestionarea unor astfel de proiecte în ECE, dar şi a discuţiilor cu diferiţi actori relevanţi din domeniu, raportul propune şase recomandări pentru a aduce infrastructura de transport din regiune la nivelul necesar pentru a susţine ambiţiile de creştere ale ţărilor din ECE: consens politic, coordonare la nivel regional, prioritizarea proiectelor, mobilizarea resurselor financiare din sectorul privat pentru a depăşi dificultăţile de finanţare, îmbunătăţirea eficienţei proiectelor de investiţii existente şi monitorizarea constantă a lecţiilor învăţate.

Cum va arăta infrastructura de transport din regiune în viitor? Raportul îndrăzneşte să afirme că 75% din infrastructura din 2050 nu există în prezent în ţările din regiune – noile tehnologii vor avea un impact nu doar asupra modului în care este proiectată, construită şi operată infrastructura de transport, dar şi asupra cererii privind serviciile de transport. Acest lucru sugerează că o abordare regională a problemelor dezvoltării infrastructurii de transport ar fi mult mai eficientă şi ar maximiza şansele de succes, tocmai de aceea iniţiative regionale, aşa cum este nou lansata Iniţiativă a celor Trei Mări, pot juca un rol cheie.

 

Tags: , , ,
Targul de Cariere in IT (3)

Top 10 cei mai doriţi angajatori în România

Oracle, Microsoft, IBM, Continental, Google, OMV Petrom, Vodafone, Amazon, Grup Renault România şi Coca-Cola HBC România sunt primii zece “Cei mai doriţi angajatori”, în 2017, arată un studiu realizat de Catalyst Solutions.

Topul “Celor mai doriţi angajatori” este dominat de companii care activează în IT, Automotive, Oil&Gas, precum şi companii care îşi desfăşoară activitatea în Telecom şi FMCG.

În top 20, sunt reprezentate industriile financiar-bancar, consultanţă şi BPO (business process outsourcing).

“Într-o piaţă în care pentru a atrage şi reţine candidaţii doriţi, companiile au nevoie de informaţii specifice cu privire la grupul ţintă şi comportamentul acestora, studiul ‘Cei mai doriţi angajatori’ le pune la dispoziţie astfel de date pentru construirea strategiei de recrutare şi Employer Branding. Cum mă situez în topul preferinţelor grupului ţintă? Care sunt canale de comunicare pe care ar trebui să le folosesc pentru ca mesajul companiei mele, respectiv oportunităţile de carieră să fie cunoscute de ei? Care sunt motivele pentru care candidaţii nu au aplicat la joburile companiei mele, deşi sunt pe lista companiilor dorite de ei? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care pot oferi răspunsuri rezultatele studiului Cei mai doriţi angajatori” , a declarat Alexandra Stancu, Talent Attraction & Employer Branding Coordinator, Catalyst Solutions.

Studiul analizează criteriile care stau la baza deciziei în funcţie de care candidaţii îşi aleg compania preferată.

În top cinci criterii, se plasează mediul de lucru plăcut, alături de pachetul de salarii şi beneficii oferit de compania respectivă. Următoarele sunt siguranţa locului de muncă, posibilităţile de evoluţie profesională respectiv, programele de training pe care compania le oferă.

Într-o piaţă în care numărul de oportunităţi de carieră este ofertant, procesul de luare a deciziei devine mai rafinat, candidaţii ţin cont de mai multe aspecte şi valorizează o serie de alte criterii, pe lângă cele financiare.

Studiul a fost iniţiat în perioada martie – mai a acestui an, de către Catalyst Solutions.

Tags: , ,
gheorgheni

TOPUL celor mai scumpe cartiere din Cluj + Preţurile imobiliare la jumatea lui 2017

Prețurile apartamentelor din Cluj au crescut în prima jumătate a anului 2017 cu 6,5%.

De la la 1.228 euro/mp în ianuarie 2017, apartamentele de vânzare din Cluj au ajuns în luna iunie 2017, la 1.308 euro/mp, având o creștere de 80 euro/mp (6,51%). Același parcurs s-a înregistrat în Cluj și localitățile învecinate, de la 1.084 euro/mp, la 1203 euro/mp, o creştere de 119 euro/mp (10,98%).

”Această explozie a prețurilor din piața imobiliară se datorează mult cererii, care raportată la ofertă este mult mai mare, motiv pentru care proprietarii sau constructorii își permit să pluseze prețurile. O parte din cerere este reprezentată de tinerii din domeniul IT și de investitorii care aleg să-și plaseze banii în Cluj, achiziționând imobile în regim de închiriere”, arată o analiză blitzimobiliare.ro.

Comparând prețurile din Cluj-Napoca, din luna ianuarie, cu cele din iunie, pe principalele categorii de apartamente (1, 2, 3 și 4 camere), acestea au înregistrat o creștere cu:

9,39% pentru garsoniere – de la 1278 euro/mp, la 1398 euro/mp;
6,33% pentru apartamentele cu 2 camere – de la 1264 euro/mp, la 1344 euro/mp;
6,61% pentru apartamentele cu 3 camere – de la 1210 euro/mp, la 1290 euro/mp;
4,86% pentru apartamentele cu 4 camere – de la 1132 euro/mp, la 1187 euro/mp.

”Se poate observa faptul că garsonierele se numără printre tipurile de apartamente care au avut cele mai mari creșteri, ceea ce sugerează că lumea se orientează spre spații mai mici, care sunt mult mai ușor de gestionat”, punctează analiştii imobiliari.

De asemenea, prețurile pe categoriile de apartamente menționate anterior, au crescut considerabil și în Cluj și vecinătăți, de la începutul anului și până la finalul lunii iunie, după cum urmează:

Prețul garsonierelor: de la 1162 euro/mp pană la 1273 euro/mp – creștere de 9,55%;
Prețul apartamentelor cu 2 camere: de la 1070 euro/mp până la 1197 euro/mp – creștere de 11,87%;
Prețul apartamentelor cu 3 camere: de la 1087 euro/mp până la 1209 euro/mp – creștere de 11,22%;
Prețul apartamentelor cu 4 camere: de la 1051 euro/mp până la 1138 euro/mp – creștere de 8,28%.

Topul cartierelor în luna iunie, în care s-au înregistrat cele mai mari prețuri/mp:

Centru – 1514 euro/mp;
Gheorgheni – 1493 euro/mp;
Zorilor – 1434 euro/mp.

Făcând comparație cu luna ianuarie, când acest top arăta astfel:

Centru – 1438 euro/mp;
Andrei Mureșanu – 1366 euro/mp;
Mărăști – 1324 euro/mp.

Cartierele cu cea mai mare creștere procentuală în prima jumătate a acestui an sunt:

15,11% în Gheorgheni;
10,90% în Zorilor;
10,26% în Bună Ziua;
9,74% în Mănăștur;
8,76% în Marăști;
5,29% în Centru;
4,61% în Andrei Mureșanu.

Cartierul Gheorgheni a urcat pe primul loc pe podium, datorită ansamblurilor noi rezidențiale construite în zone bune, și cu prețuri considerabile. În antiteză, cartierul Grigorescu se situează la finalul clasamentului. Acesta a scăzut procentual cu -0,97%, de la 1.139 euro/mp (luna ianuarie), la 1.128 euro/mp (luna iunie). Aceasta scădere se datorează construcțiilor noi de la limita cartierului, din proximitatea str. Donath.

 

Tags: , , ,
Harta 3D a Romaniei

România va avea cu aproape 1,5 milioane de tineri mai puţin în 2060

Populaţia preşcolară şi şcolară a României (0 – 23 ani) este anticipată să scadă de la aproape 3,6 milioane de persoane din perioada 2015-2016, la 3,1 milioane de persoane în 2030 şi la 2,1 milioane în 2060, în contextul în care procesul de îmbătrânire s-a adâncit de la an la an, potrivit INS. În acest fel, dacă se păstrează scăderea demografică, vor fi cu 1,5 milioane de tineri mai puţin ca în 2016.

Vârsta medie a depăşit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), precizează Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un comunicat transmis marţi cu ocazia zilei mondiale a populaţiei.

La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă a României a fost de 19,76 milioane de locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 10,11 milioane de persoane care reprezintă 51,2% din totalul populaţiei rezidente.

Comparativ cu 1 ianuarie 2015, la 1 ianuarie 2016 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0 – 14 ani) cu 16.100 de persoane, ponderea acesteia rămânând constantă (15,5%) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 17,0% la 17,4% (+60.900 de persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 67,1% din total, în scădere cu 155.200 de persoane faţă de începutul anului 2015. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 50-54 ani şi 55-59 ani, potrivit INS.

În mediul urban locuiesc 10,63 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,8%).

La 1 ianuarie 2016, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,1% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia urbană reprezentând 89,2% din populaţia totală a regiunii.

Speranţa de viaţă la naştere, în anul 2016, a fost de 75,54 ani. Femeile au o durată medie a vieţii de 79,05 ani, cu aproape 7 ani mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor (72,09 ani). Din cauza nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban (76,78 ani), a fost superioară celei din rural cu 2,78 ani (74,00 ani). Pentru ambele sexe valorile duratei medii a vieţii sunt mai mari în urban decât în rural, diferenţele fiind mai accentuate pentru populaţia masculină (3,16 ani), decât pentru cea feminină (1,81 ani).

În anul 2016, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de – 68.100 de persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-17.600 de persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-2.000 de persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (- 11.600 de persoane), Sud-Vest Oltenia (-11.500 de persoane) şi Nord-Est (-9.200 de persoane).

„Evoluţiile semnificative înregistrate în societate precum scăderea natalităţii, menţinerea unui spor natural negativ, migraţia internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii şi, implicit, a populaţiei rezidente şi a structurii acesteia pe grupe de vârstă”, se precizează în comunicatul transmis de INS.

La 1 iulie 2016, populaţia lumii a fost estimată la 7,6 miliarde locuitori; ţările cu cea mai mare populaţie au fost China (1,397 miliarde de locuitori), India (1,3 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (320 de milioane de locuitori), Indonezia (258 de milioane de locuitori) şi Brazilia (206 milioane de locuitori), conform Diviziei de Populaţie ONU.

Pentru anul 2060 se prognozează că populaţia va depăşi 10,2 miliarde locuitori. Mai mult, se estimează că populaţia Terrei va creşte anual cu 1,1%, potrivit ONU.

Ţara cu cea mai mare creştere a populaţiei, în anul 2015, a fost Oman, urmată de Guineea-Ecuatorială, Niger, Bahrein şi Qatar.

România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2016. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (82,17 milioane de locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (434.000 de locuitori).

În 1987, data de 11 iulie a fost marcată în întreaga lume ca Ziua Mondială a Populaţiei. Această zi a fost aleasă şi declarată ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru că atunci populaţia lumii a atins pragul de 5 miliarde.

Tags: , , ,

Casa de pariuri a momentului. Înregistrează-te !

De cand a intrat in vigoare legea ONJN privind licentierea caselor de pariuri pentru a opera in Romania, multi dintre noi am fost nevoiti sa renuntam la agentia preferata tocmai din motiv ca nu a primit licenta.

Desi in primele luni numarul caselor ce au obtinut licenta nu era unul foarte mare, in prezent 16 sunt agentiile ce opereaza cu acte in regula pe teritoriul Romaniei. Sigur, nu toate dispun de aceeasi calitate a ofertei, ca in orice competitie existand si aici un clasament al caselor bune si al celor slabe.

Betano isi merita din plin locul in fruntea clasamentului caselor de pariuri

Unul dintre primele locuri in acest clasament este ocupat de casa de pariuri Betano, care a intrat pe piata online din Romania acum ceva mai bine de un an. Desi la inceput aceasta nu se bucura de o prea mare popularitate, incepand cu EURO2016 pariorii au inceput sa-si intoarca fata spre agentie. Si asta pe buna dreptate, fiindca in oferta de pariuri Betano, una foarte bogata, gasesti transmisiuni in direct ale evenimentelor sportive, foarte multe pariuri antepost, mai ales pe fotbal, insa nici tenisul, baschetul  sau alte sporturi nu sunt neglijate.

Oferta  bogata pe toate planurile

In ceea ce priveste oferta Betano pariuri live, aceasta este, de asemenea, una bogata, atat referitor la numarul de evenimente sportive, cat si la cel al optiunilor pentru fiecare eveniment. Si  mai important la pariurile live este faptul ca, pe parcursul punctelor la tenis, volei sau alte sporturi la care scorul se schimba rapid, Betano nu isi schimba prea des cotele, permitandu-ti, astfel, sa plasezi linistit pariul, spre deosebire de alte case. Ba chiar ai optiunea de a alege daca accepti automat cote mai mari sau orice modificare a cotelor pe parcursul operatiunii de plasare a pariului.

Multe alte avantaje pentru aceasta casa de pariuri

Betano nu prezinta doar aceste avantaje, ci si altele, pe care le vei putea afla daca vei accesa site-ul Intelbet. Aici vei observa recenzia agentiei in cauza, insa si pentru celelalte case de pariuri licentiate. Pe langa prezentarea cotelor si a ofertei, pe pagina recenziei sunt prezentate 3 puncte tari, insa si 3 puncte slabe ale respectivei agentii.

In cazul in care nu doresti sa pierzi timpul vizualizand recenzia fiecarei agentii in parte, Intelbet iti pune la dispozitie cateva clasamente ale caselor de pariuri in functie de diferite aspecte, ce vizeaza cotele, oferta de pariuri, chiar si popularitatea lor in randul utilizatorilor Intelbet. Totodata, poti vizualiza casele care dispun de aplicatii pentru telefonul mobil, dar si pe cele ce ofera bonus de inregistrare.

Daca intampini vreo problema legata de contul tau la o anumita casa online poti apela cu incredere Intelbet, care va lua masuri in fata nedreptatii comise (daca aceasta exista) si va apela un operator al acelei case de pariuri pentru a rezolva problema in favoarea ta.

Misiunea principala a site-ului Intelbet o reprezinta ajutorarea celor care doresc sa-si creeze cont la o casa de pariuri, respectiv a celor care au o problema cu una. Intelbet este insa refugiul ideal si pentru cei care doresc sa participe la un concurs de pronosticuri. Mai mult, aici nu esti nevoit sa oferi vreo argumentatie pentru optiunea aleasa, lucru care inseamna ca inregistrarea unui pronostic pentru concurs poate dura doar cateva secunde. Pentru a participa trebuie doar sa alegi daca pronosticurile propuse de tipsteri vor fi sau nu castigatoare. Prinre tipsteri se numara Mihai Mironica, moderator de emisiuni sportive si comentator de fotbal, Ioana Cosma, prezentatoare de stiri sportive si moderatoare de emisiuni, dar si Julio Salinas, fost jucator spaniol celebru de fotbal sau Borja Pardo, jurnalist foarte cunoscut in Spania. Premiile lunare sunt in valoare de 800 RON, impartite primilor 8 clasati.

Tags: , , , , , , , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

Peste 19.000 de tranzacţii imobiliare în prima jumătate a lui 2017 în Cluj

Numărul de tranzacţii imobiliare înregistrate în România a ajuns la 282.810 de vânzări în primele şase luni ale acestui an, în scădere cu 37,9% faţă de aceeşi perioadă din 2016, declinul fiind explicat prin faptul că, din acest an, nu mai este luată în calcul orice schimbare a dreptului de proprietate, ci doar tranzacţiile de tip vânzare-cumpărare, arată datele transmise luni de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

În primul semestru din 2016, numărul de tranzacţii imobiliare din România a fost de 456.070.

„Aplicaţia care gestionează sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a fost îmbunătăţită la finalul anului 2016. Astfel, în prezent, rapoartele generate de aplicaţia informatică sunt prezentate detaliat – de exemplu, până în 2016, numărul tranzacţiilor cuprindea orice schimbare a dreptului de proprietate: vânzare, donaţie, executare silită etc., în timp ce, din 2017, a fost păstrată definiţia de tranzacţie doar pentru operaţiunile de larg interes, respectiv cele de vânzare-cumpărare”, se arată în comunicatul ANCPI.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în primele şase luni ale anului 2017, în Bucureşti (33.373), Cluj (19.072) şi Ilfov (15.732).

Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Sălaj (1.869), Gorj (2.142) şi Caraş-Severin (2.056).

În luna iunie, cele mai multe imobile au fost vândute în Bucureşti (6.700).

Numărul ipotecilor a fost de 112.226 în primul semestru, cele mai multe fiind înregistrate în Bucureşti (22.363), Ilfov (7.676) şi Cluj (7.219).

Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în primele şase luni ale acestui an sunt Timiş (4.283), Dolj (3.605) şi Arad (3.237).

 

Tags: , , , ,
cluj-napoca

Clujul, fruntaş la scumpirile imobiliare în prima jumate a lui 2017

Piaţa imobiliară din Cluj-Napoca a înregistrat o creştere de două cifre în primul semestru din 2017, plasând oraşul pe primul loc în topul scumpirilor la nivel naţional. De menţionat este că pretențiile vânzătorilor au consemant un salt importat în special pe segmentul nou. La polul opus, cea mai redusă marjă de creștere a fost înregistrată în acest răstimp în București.

După un plus de 0,5% în luna iunie, suma medie solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel național (noi și vechi) s-a majorat cu 6,7% în prima jumătate a acestui an, ajungând la 1.120 de euro pe metru pătrat util (față de 1.050 de euro pe metru pătrat util la finele lui decembrie 2016), conform unei analize imobiliare.ro.

Cluj-Napoca:

Cu un plus de 10% la șase luni, capitala Transilvaniei și-a reluat locul în clasamentul național al celor mai mari creșteri de preț; locuințele clujene costă azi, în medie, 1.372 de euro pe metru pătrat util, față de 1.247 de euro pe metru pătrat util la începutul anului – și, respectiv, față de 1.349 de euro pe metru pătrat la finele lunii mai (o diferență de 1,7%). În prima jumătate din 2017, apartamentele vechi din oraș s-au apreciat cu 9,6%, de la 1.279 la 1.402 euro pe metru pătrat (de menționat este însă că o creștere de 2,6% a avut loc doar în luna iunie). Apartamentele noi s-au scumpit însă cu 12,3% în decurs de șase luni (de la 1.184 la 1.330 de euro pe metru pătrat util), ceea ce a contribuit la micșorarea vizibilă a diferenței de preț față de piața veche.

București:

În ciuda unor tendințe diferite resimțite pe piața veche și pe cea nouă, locuințele din Capitală s-au menținut, per ansamblu, la un nivel de preț constant în iunie față de mai, respectiv 1.203 euro pe metru pătrat util; pe parcursul primei jumătăți a anului însă, acestea s-au scumpit cu 5,4% (de la 1.141 de euro pe metru pătrat util la începutul lunii ianuarie) – acesta fiind cel mai mic avans înregistrat în perioada analizată în cele șase mari orașe monitorizate constant de Imobiliare.ro. Apartamentele vechi s-au apreciat cu 5% în decurs de șase luni (de la 1.090 la 1.144 de euro pe metru pătrat), iar cele noi cu 7% (de la 1.172 la 1.254 de euro pe metru pătrat).

Brașov:

În orașul de la poalele Tâmpei, Indicele Imobiliare.ro relevă o creștere de preț de 0,6% în luna iunie și, respectiv, una de 6,2% în primul semestru din 2017 (de la 900 la 956 de euro pe metru pătrat util). În ultimele șase luni, apartamentele vechi din Brașov s-au scumpit cu 5% (de la 911 la 957 de euro pe metru pătrat); unitățile locative nou-construite, pe de altă parte, au făcut în această perioadă un salt de 9,4% (de la 870 la 952 de euro pe metru pătrat).

Constanța:

În orașul de la malul mării, pretențiile vânzătorilor s-au majorat cu 1,5% în iunie și cu 7,3% în prima jumătate a anului (de la 973 la 1.044 de euro pe metru pătrat util). Apartamentele din blocurile ridicate înainte de Revoluție s-au apreciat cu 6,9% în decurs de șase luni (de la 969 la 1.036 de euro pe metru pătrat), iar cele noi s-au scumpit cu 9,2% (de la 989 la 1.080 de euro pe metru pătrat util).
Iași:

În mod interesant, capitala Moldovei se situează pe locul al doilea în clasamentul creșterilor de preț la șase luni, cu un plus de 9,6% (de la 854 la 936 de euro pe metru pătrat util), în vreme ce în iunie a avut loc un avans de 1%. Apartamentele vechi s-au scumpit cu 5,9% în prima jumătate a anului (de la 878 la 930 de euro pe metru pătrat), însă cele noi au „sărit” de la 825 la 939 de euro pe metru pătrat util, marcând o diferență de 13,8% – acesta fiind cel mai semnificativ avans consemnat în primul semestru pe piața nouă.

Timișoara:

În orașul de pe Bega, prețul mediu cerut pentru apartamentele scoase la vânzare s-a majorat cu 0,6% în iunie și, respectiv, cu 8,2% în primul semestru din 2017 (de la 1.027 la 1.111 euro pe metru pătrat util). Timișoara este singurul oraș în care locuințele vechi s-au scumpit mai mult decât cele noi în ultimele șase luni: astfel, cele dintâi s-au apreciat cu 9,3% (de la 1.018 la 1.113 euro pe metru pătrat), iar cele din urmă cu 4,4% (de la 1.056 la 1.102 euro pe metru pătrat).

 

Tags: , , , ,