Tag Archives: topuri

alimente-cos-cumparaturi

Produsele şi serviciile de imediată necesitate, cele mai mari scumpiri în ultimul an

Produsele şi serviciile de imediată necesitate, cum sunt alimentele de bază, combustibilii, energia sau abonamentele de transport şi şi de cablu-telefon-tv, s-au scumpit cel mai mult în perioada iunie 2017- iunie 2018, arată seriile de date statistice analizate de MEDIAFAX.

Inflaţia – ca medie generală a scumpirilor de peste an – a fost de 5,4% în iunie şi pare să fi fost mică în raport cu evoluţia reală a costurilor vieţii, dar preţurile la produse de imediată necesitate au crescut mult mai mult. De exemplu, costurile cu energia electrică s-au majorat cu 16,9%, gazele cu 10%, combustibilii cu 17,4%, ţigările cu 7,2%, untul cu 21,2%, ouăle cu 13,5%, conservele de legume cu 12,9%, fructele proaspete cu 11% sau laptele cu 5,4% , arată datele publicate într-un buletin al Institutului Naţional de Statistică – INS.

Aceste produse sunt inevitabile în cheltuiala lunară a gospodăriilor, iar scumpirea lor este resimţită mult mai acut în rândurile celor cu venituri mici.

Cu mai puţin de 5%, dar tot afectând puternic bugetele de familie, s-au scumpit fasolea boabe şi alte leguminoase cu 5%, preparatele din carne cu 4%, brânza de vacă (telemea) cu 4%, conservele din carne cu 3,9%, carnea de pasăre cu 3,5%, serviciile de îngrijire medicală cu 3,5%, peştele congelat cu 3,4%, carnea de porc cu 2,8%, berea cu 2,5% şi transportul în comun cu 2,8%.

Printre puţine ieftiniri înregistrate în perioada analizată se regăsesc cartofii, cu o scădere a preţurilor de aproape 10%, zahărul cu aproape 8% şi citricele cu 8%, mai arată datele INS.

Tags: , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

Ministerul Muncii: 19.070 cetăţeni români au plecat la muncă în străinătate în primul semestru

Agenţii de plasare forţă de muncă au mediat şi plasat în străinătate, în semestrul I din 2018, 19.070 de cetăţeni români, în Germania, Olanda, Austria, Spania, Anglia cu precădere, potrivit datelor pe care le centralizează Inspecţia Muncii.

Totodată, numărul lucrătorilor români care au obţinut contracte de muncă în străinătate, prin intermediul reţelei EURES, a fost, în primul semestru al acestui an, de 282 persoane, conform datelor remise, la solicitarea AGERPRES, de Ministerul Muncii.

În perioada menţionată, în Spania au plecat cu contract de muncă 88 de lucrători români, în Danemarca – 58, în Portugalia-
49, Marea Britanie – 46, Olanda – 17, Germania – 10, Finlanda – 6, Belgia – 4 şi Slovacia, Malta, Ungaria şi Franţa câte un lucrător român.

“În plus, este posibil ca şi alte locuri de muncă vacante promovate pe portalul EURES să fi fost ocupate de cetăţeni români în urma promovării ANOFM, însă aceştia nu au obligaţia de a comunica agenţiilor judeţene că au încheiat un contract individual de muncă. EURES este o reţea de cooperare între Comisia Europeană, serviciile de ocupare a forţei de muncă din Statele Membre ale Spaţiului Economic European (ţările UE plus Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) şi alte organizaţii partenere implicate pe piaţa muncii (sindicate, patronate, firme private de plasare). Reţeaua are ca obiective facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în spaţiul european, asigurarea transparenţei locurilor de muncă vacante la nivel european şi, implicit, creşterea gradului de ocupare a cetăţenilor”, precizează reprezentanţii MMJS.

ANOFM a creat, încă din anul 2007, un portal naţional EURES, ca instrument de informare cu privire la locurile de muncă vacante primite de la angajatorii europeni, datele de contact ale consilierilor EURES şi alte informaţii utile. Reţeaua EURES România promovează toate ofertele de locuri de muncă de la angajatorii europeni prin publicarea acestora pe portalul naţional EURES, prin agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi prin mass-media.

În plus, cetăţenii români îşi pot găsi slujbe în statele membre UE şi non UE şi cu ajutorul agenţilor de plasare forţă de muncă, care desfăşoară activităţi de mediere a angajării în străinătate în conformitate cu prevederile Legii nr.156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, republicată cu modificările şi completările ulterioare, ori al agenţiilor de muncă temporară.

“Totuşi, la estimarea numărului cetăţenilor români care lucrează în străinătate, trebuie avut în vedere şi faptul că statutul de membru al Uniunii Europene oferă cetăţenilor români posibilitatea de a se angaja pe piaţa muncii din celelalte state membre, în baza principiului preferinţei comunitare. Libera circulaţie şi dreptul de a munci în interiorul UE sunt drepturi de bază ale cetăţenilor europeni, stabilite prin Tratatele constitutive ale Uniunii Europene. Mai mult, dimensiunea exactă a fluxurilor de mobilitate către UE este dificil de determinat, pentru că graniţele dintre statele membre sunt larg deschise, nefiind obligatorie înregistrarea, la ieşirea sau intrarea pe teritoriul României, a persoanelor ce deţin cetăţenia română sau a unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene”, menţionează reprezentanţii Ministerului Muncii.

Conform datelor publicate de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică în publicaţia “International Migration Outlook 2017″, la mijlocul anului 2015, peste 3,5 milioane de cetăţeni români trăiau în afara teritoriului României, în Germania, Spania, Austria, Franţa, Italia, Olanda, Malta, San Marino, Suedia, Danemarca, Finlanda, Estonia, Ungaria, Irlanda, Regatul Unit al Marii Britanii, Grecia şi Cipru.

Tags: , ,
floresti_constructii

Floreştiul, între cele mai mari suburbii din România. Cât s-a construit în ultimul an

Cluj-Napoca, Timişoara şi Constanţa sunt cele mai mari pieţe rezidenţiale locale din România, topul fiind completat de Sibiu, Iaşi şi Braşov, potrivit unui studiu de profil.

Constanţa a devenit în 2017 a treia mare piaţă rezidenţială regională din România în care se livrează anual peste 3.000 de locuinţe.

Oraşul de la malul mării se alătură astfel municipiului Cluj-Napoca (5.403 locuinţe livrate), cea mai mare piaţă rezidenţială cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov, şi Timişoarei (3.484 locuinţe livrate), se arată în raportul întocmit de către compania de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România, pe baza informaţiilor Institutului Naţional de Statistică.

Următoarele poziţii în topul celor mai mari pieţe rezidenţiale locale din România sunt ocupate de către Sibiu şi Iaşi, ambele cu aproximativ 2.500 de unităţi locative livrate anual, Braşov, cu aproape 1.700, şi Oradea, care a intrat în premieră anul trecut în rândul oraşelor în care sunt finalizate anual peste 1.000 de locuinţe, incluzând şi localităţile limitrofe.

Ca şi în anii anteriori, cea mai mare pondere a locuinţelor finalizate în 2017 în cele mai mari pieţe rezidenţiale din România, incluzând şi regiunea Bucureşti – Ilfov, au fost amplasate în localităţile limitrofe marilor oraşe – aproximativ 54%.

“Localităţile limitrofe marilor oraşe regionale continuă să atragă cea mai mare pondere a finalizărilor de locuinţe noi deoarece oferă terenuri pentru construcţii în parametri rezonabili de preţ şi un grad redus de birocraţie în autorizarea lucrărilor de construire, comparativ cu marile oraşe unde autorităţile locale sunt mai puţin prietenoase, iar vânzătorii de terenuri au de multe ori aşteptări nerealiste privind preşul terenurilor propuse spre vânzare”, a declarat Bogdan Voica, CEO Coldwell Banker România, citat în comunicat.

Potrivit acestuia, preţurile nerealiste sunt o consecinţă a faptului că în oraşe precum Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca se aplică proporţia 80%-20% când vine vorba de concentrarea terenurilor bune în portofoliile unui grup restrâns de proprietari.

“În situaţia în care cererea cu oferta pentru terenuri centrale sau semicentrale se vor întâlni, vom asista la o majorare a segmentului middle market şi în marile oraşe din România şi la o evoluţie calitativă a conceptelor ce stau la baza proiectelor de la periferia marilor oraşe”,a explicat Voica.

Cele mai mari suburbii după numărul de locuinţe livrate în 2017 au fost Bragadiru (Bucureşti), cu mai multe locuinţe finalizate comparativ cu Braşov, Floreşti (Cluj-Napoca), localitate în care în ultimii 11 ani s-au finalizat aproape 18.000 de locuinţe, mai mult ca în oricare dintre marile oraşe analizate, cu excepţia Bucureştiului, şi Năvodari (Constanţa), Dumbrăviţa (Timişoara) şi Cisnădie (Sibiu), care au trecut în premieră în 2017 de pragul de 1.000 de livrări.

Tags: , , , ,
constructii mai

43.000 de apartamente și case ridicate la Cluj

Clujul se află pe locul doi în România ca număr de locuințe ridicate în ultimul deceniu, conglomeratul București – Ilfov fiind pe prima poziție.

500.000 de case şi apartamente au fost construite în țara noastră în ultimul deceniu, iar stocul de locuințe ar putea depăși anul acesta nouă milioane de unități, potrivit unei analize realizate de portalul Storia.ro pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). Jumătate dintre casele și apartamentele construite din 2008 încoace au două sau trei camere.

Construcţiile rezidenţiale au început să prindă elan în ultimii ani, odată ce economia românească a revenit pe creştere, culminând anul trecut cu un avans al produsului intern brut de 6,9%. 2017 a fost al treilea an bun de după Revoluţie din perspectiva construirii de noi case şi apartamente, cu 53.347 date în folosinţă, arată INS. Vârful a fost atins în 2008 şi 2009, când pe piaţă erau finalizate 67.255, respectiv 62.520.

Înainte se construia mai mult la sat, acum la oraș

Cele mai multe locuinţe – 257.000 – au fost dezvoltate în ultimul deceniu (2008-2017) în mediul rural, iar în zonele urbane au fost dezvoltate 252.500. Tendinţa înregistrată aproape fără excepţie după 1990, când cele mai multe construcţii rezidenţiale se realizau la sate, a început să se inverseze în ultimii ani. În 2017, 29.300 de locuinţe au fost date în folosinţă în urban faţă de 24.000 în rural.

17% din locuinţele noi livrate în ultimii 10 ani, adică 85.618 de unităţi, au fost construite în Bucureşti şi în Ilfov, în topul zonelor cu activitate rezidenţială intensă în ultimul deceniu urmând judeţele Cluj (43.093 de locuinţe), Constanţa (31.651 locuinţe) şi Suceava (28.039 locuinţe). La polul opus, judeţele unde s-a construit cel mai puţin sunt Caraş-Severin (1.979), Teleorman (2.183) şi Tulcea (2.253).

Scade interesul pentru garsoniere

Anul trecut locuinţele cu două camere s-au aflat în topul livrărilor de construcţii rezidenţiale, una din trei încadrându-se în acest tipar. Pe următoarele poziţii s-au plasat unităţile cu trei camere (26,5%) şi patru camere (19,7%). În 2008 cele mai multe construcţii livrate pe plan local aveau trei camere (25,1%), urmate de cele cu două camere (24,8%) şi de cele cu cel puţin cinci camere (22,1%).

În decursul ultimilor ani a scăzut interesul pieţei de construcţii rezidenţiale noi pentru locuinţe cu o singură cameră (garsoniere). Acum un deceniu 8% din unităţile finalizate erau monocamerale, iar ponderea a scăzut la 5% anul trecut. O tendinţă similară e înregistrată pe segmentul de locuinţe cu cel puţin cinci camere, care acum 10 ani reprezentau 22% din livrările de locuinţe, faţă de 17,7% în 2017.

În ansamblu, locuinţele cu două şi trei camere au fost de departe vedetele ultimilor 10 ani, având în vedere că acestea au reprezentat aproape jumătate (245.100) din totalul de 500.000 de unităţi livrate în perioada 2008-2017.

Predomină blocurile vechi

Orientarea către locuinţe cu mai puţine camere s-a reflectat în evoluţia suprafeţei medii a caselor şi apartamentelor dezvoltate în România ultimului deceniu. În 2008, suprafaţa locuibilă medie a unei locuinţe noi ajungea la 70 mp, iar anul trecut indicatorul a scăzut la 65,8 mp.

Stocul de locuinţe s-a ridicat la finalul anului trecut la 8,9 milioane de unităţi, iar în primul trimestru al acestui an alte 10.300 au fost date în folosinţă, în creştere cu 1,8% faţă de primele trei luni din 2017.

Dacă ritmul de dezvoltare imobiliară se va menţine pe parcursul întregului an, 2018 are toate şansele să devină anul în care România va depăşi pentru prima oară pragul de nouă milioane de locuinţe.

Nevoia de noi case şi apartamente este ridicată, mai ales că stocul locativ al României este destul de învechit, iar după 1990 până la sfârşitul primului trimestru al acestui an doar 1,1 milioane de unităţi noi au fost construite.

Tags: , , ,
constructii

Clujul, în topul ipotecilor la nivel național

Numărul ipotecilor la nivel național, în iulie, a fost de 26.781, cu 4.253 mai mare față de aceeași lună din 2017. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 5.199, Ilfov – 3.844 și Cluj – 1.981.

Luna trecută au fost vândute, la nivelul întregii țări, 44.430 de imobile. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în cea de-a șaptea lună a acestui an este cu 9.068 mai mic față de luna iulie 2017, conform Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în București – 6.815, Ilfov – 3.285 și Timiș – 2.712. Județele cu cele mai puține imobile vândute sunt Gorj – 284, Caraș-Severin – 192 și Olt – 102. La polul opus, se află județele Olt – 104, Harghita – 87 și Caraș Severin  – 86. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole sunt Arad – 691, Timiș – 647, și Dolj – 524.

Tags: , , , ,
01 oameni pe strada trecere de pietoni rp

România ocupă un loc bun în topul ţărilor UE cu cele mai mici rate ale şomajului

România a avut o rată a şomajului de 4,5% în luna iunie, al optulea cel mai mic procentaj din Uniunea Europeană, arată datele raportate marţi de Eurostat.

Cifra raportată de Eurostat este identică cu cea prezentată de Institutul Naţional de Statistică (INS), marţi, pe aceeaşi perioadă. De asemenea, conform Eurostat, România are 4,04 milioane de persoane angajate.

Cele mai mici rate ale şomajului au fost raportate în Republica Cehă (2,4%), Germania (3,4%), Ungaria (3,6%) sau Polonia (3,7%). La polul opus se găsesc Grecia (20,2%), Spania (15,2%), Italia (10,9%), Croaţia şi Franţa (ambele cu câte 9,2%).

Potrivit Eurostat, media şomajului în zona euro este de 8,9%, iar în UE28 este de 6,9%.

În Uniunea Europeană, rata şomajului în rândul tinerilor cu vârste sub 25 de ani era de 15,2%, aproximativ 3,4 millioane de persoane neavând un loc de muncă (din care 2,4 în zona euro). Cifra este cu 386.000 de persoane mai mică decât în luna iunie 2017.

Cele mai mici rate ale şomajului în rândul tinerilor au fost înregistrate în Malta (5,5%), Germania (6,2%) şi Ţările de Jos (7,2%). Iar cele mai mari au fost raportate în Grecia (42,3% – date din aprilie), Spania (34,1%) şi Italia (32,6%).

Tags: , ,
cluj-napoca-my-favorite

Radiografia pieței imobiliare. Clujul, singurul oraş cu preţuri mai mari decât acum 10 ani

Scumpirile locuințelor încep să se tempereze, pe fondul diminuării cererii din partea potențialilor cumpărători și a scăderii volumului de tranzacții, arată o analiză realizată de portalul Imobiliare.ro.

Potrivit analizei citate, în al doilea trimestru din 2018, prețurile solicitate pentru locuințele disponibile spre vânzare în România (apartamente și case) s-au majorat, per ansamblu, cu 1,4% față de cele trei luni anterioare.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, așteptările actuale ale proprietarilor sunt cu 4,7% mai ridicate, în condițiile în care, în trimestrul al doilea din 2017, avansul anual al prețurilor ajungea la 13%.

“Începând din a doua jumătate a anului trecut, ritmul de creștere a prețurilor proprietăților rezidențiale a încetinit din cauza volatilității cererii pe segmentul Prima Casă, din cauza scăderii ofertei de proprietăți existente, precum și numărului insuficient de locuințe nou-construite”, spune Adrian Erimescu, CEO Imobiliare.ro.

Apetit temperat pentru achiziții

Cererea pentru apartamente și case) a avut o evoluție anuală descendentă. Statisticile arată un declin de 5% la nivelul marilor centre regionale ale țării, în condițiile în care doar trei dintre acestea au consemnat, de fapt, scăderi, respectiv Constanța (-15%), București (-8%) și Brașov (-4%).

Această tendință poate fi pusă pe seama evoluțiilor din domeniul creditării: dacă anul trecut mulți români s-au grăbit să acceseze un credit Prima Casă din pricina fondurilor limitate, în al doilea trimestru din 2018 lucrurile s-au mai domolit pe fondul creșterii susținute a indicelui ROBOR, unii dintre potențialii cumpărători preferând chiar să-și amâne decizia de achiziție.

“Pentru prima dată în ultimii trei ani, am înregistrat o scădere a cererii în marile orașe: în comparație cu anul trecut au fost cu 5% mai puțini potențiali cumpărători. În trimestrul al doilea din 2018 a avut loc și un ușor recul al vânzărilor. Presiunile evidențiate mai sus au dus la o scădere anuală cu 1,3% a numărului de tranzacții, care au ajuns la 151.481. Pe fondul unei evoluții modeste a economiei în prima parte a acestui an, ne așteptăm pentru a doua jumătate din 2018 să aibă loc loc mai puține tranzacții la nivel național, în contextul stagnării creșterii prețurilor”, precizează Dorel Niță, Head of Data and Research în cadrul Imobiliare.ro.

Cluj-Napoca versus București

În ultimele trei luni, valorile de listare ale apartamentelor au avut o evoluție ascendentă în toate cele șase mari centre regionale monitorizate constant de Imobiliare.ro și Analize Imobiliare. În conformitate cu ceea ce s-a întâmplat la nivel național, creșterile au fost, însă, vizibil mai mici decât în anii precedenți.

În Cluj-Napoca, spre exemplu, apartamentele au consemnat una dintre cele mai mici creșteri, respectiv 1,9%, până la 1.510 euro pe metru pătrat util. Cu toate acestea, nivelul actual al prețurilor locuințelor din oraș este cu circa 14% mai mare decât în urmă cu 12 luni. Capitala Transilvaniei continuă să fie, totodată, singurul mare centru regional în care apartamentele sunt mai scumpe acum decât în urmă cu zece ani, la o diferență de 13,6% față de T2 2008.

În București, pe de altă parte, pretențiile vânzătorilor s-au majorat cu 2,2% în intervalul aprilie-iunie, până la 1.280 de euro pe metru pătrat util. Dintre marile orașe analizate, Capitala se remarcă prin cea mai mică diferență de preț la 12 luni, respectiv 4,4%. Aceasta se află la polul opus față de Cluj-Napoca și în ceea ce privește evoluția prețurilor din 2008 încoace: aici apartamentele au recuperat cel mai puțin din ieftinirile provocate de recesiune, acest tip de proprietăți fiind, în momentul de față, cu aproape 40% mai scumpe decât în T2 2008.

Dintre reședințele de județ ale țării, cele mai mari creșteri pe segmentul apartamentelor au avut loc în Sfântu-Gheorghe (6,3%), Alexandria (6%), Piatra-Neamț (5%), Târgoviște (4,8%) și Buzău (4,5%). Aceste variații au fost, însă, vizibil mai temperate decât în primele trei luni ale anului, când Miercurea-Ciuc consemna un avans-record, de 17,8% (în ultimele trei luni, în capitala Harghitei a avut loc o creștere de 4,4%).

La polul opus, Baia Mare a înregistrat o ușoară scădere (de 0,1%) a așteptărilor vânzătorilor, lista celor mai mici variații de preț fiind completată de Oradea (un plus de 0,7%), Alba Iulia (+1%), Ploiești (+1,2%) și Satu Mare (+1,2%).

Tags: , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

Clujul, în topul tranzacţiilor imobiliare

Principalele oraşe care vor cunoaşte o dinamică deosebită în ceea ce priveşte tranzacţiile imobiliare, în următoarea perioadă, sunt Cluj, Bucureşti şi Timişoara, acestea având potenţial de dezvoltare economică şi imobiliară.

“Cele mai multe intermedieri în primul semestru al anului au avut loc în Bucureşti, Cluj şi Braşov, aceste pieţe având un potenţial crescut în domeniul imobiliar. În ceea ce priveşte tipul de proprietăţi tranzacţionate de către companie, ponderea celor de pe segmentul rezidenţial a fost de 72%, urmate de cele comerciale (11%), industriale (9%) şi terenuri (8%). În total, în perioada menţionată, birourile RE/MAX au intermediat 84% vânzări şi 16% închirieri”, relevă un raport al rețelei imobiliare.

Agenţia a intermediat, în primul semestru din 2018, 1.000 de tranzacţii imobiliare, în valoare de 40 de milioane de euro, în creştere comparativ cu perioada similară din 2017. Valoarea comisioanelor totale încasate din intermedierile imobiliare în semestrul întâi din 2018, este cu 35% mai mare, comparativ cu acelaşi interval din anul precedent.

Tags: , , ,
foto-untold

Industria de evenimente aduce României circa 500 de milioane de euro/an. Clujul, în topul european

Industria de evenimente (Meetings, Incentives, Conventions and Exhibitions – MICE) aduce în mod direct, în România, circa 500 de milioane de euro anual, sume încă mici dacă ne comparăm cu ţările vestice, dar în creştere constantă, a declarat pentru AGERPRES Traian Bădulescu, consultant de turism.

‘Industria MICE reprezintă unul din motoarele principale ale turismului de dezvoltare a destinaţiei şi un important generator al veniturilor, al ocupării forţei de muncă şi al investiţiilor străine. Marea Britanie câştigă din evenimente 50 de miliarde de euro anual, iar Germania 65 de miliarde de euro. Dacă în 1998 România câştiga aproximativ 30 de milioane de dolari pe an din industria de evenimente, iar în 2008 circa 50 de milioane de euro, în 2013 a atins în jur de 250 de milioane de euro’, precizează Traian Bădulescu.

Conform raportului statistic ICCA (International Congress and Convention Association) pe anul 2017, din cele 70 de evenimente, majoritatea s-au desfăşurat în Bucureşti (39 din cele 70), capitala fiind clasată pe locul 33 în topul oraşelor din Europa organizatoare de evenimente, după Barcelona (195), Paris (190), Viena (190), Berlin (185), Londra (177), Madrid (153), Praga (151), Lisabona (149), Budapesta (98), Varşovia (89), Helsinki (86), Atena (76), Milano (69), Porto (68), Zurich (57), Belgrad (51), Munchen (46), Cracovia (45), Ljubljana (44), Zagreb (44), Gothenburg (41) şi Florenţa (40).

‘În ultimii ani, România a început să fie cunoscută din ce în ce mai mult ca destinaţie de MICE în Europa, o mare parte din cifra de afaceri a hotelurilor (peste 50%) fiind realizată pe segmentul MICE. Apariţia unor noi hoteluri de brand internaţional a favorizat această creştere (Hilton Garden Inn din Bucureşti, Mercure Unirii hotel / Bucureşti, Hampton by Hilton / Iaşi, Double Tree by Hilton / Ploieşti). În acest moment se află în construcţie hoteluri precum Courtyard şi Moxy în Bucureşti, Grand Hotel du Boulevard din Bucureşti, cu deschidere preconizată la final de 2019, respectiv Radisson Blu hotel în Braşov’, a spus pentru AGERPRES Lucian Boronea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

Acesta apreciază că în afara Capitalei, pe segmentul MICE, alte oraşe dezvoltate sunt Cluj-Napoca (conform statisticilor din 2017, s-a situat pe locul 145 în Europa, cu 8 evenimente internaţionale organizate), Iaşi (nu se află încă pe harta destinaţiilor MICE, dar prezintă o creştere semnificativă în ultimii ani), Oradea (potenţial mare, ca urmare a modernizării infrastructurii în ultimii ani din fonduri europene).

România s-a situat pe locul 23 în Europa Centrală şi de Est, cu 70 de evenimente desfăşurate faţă de 281 Austria, 187 Cehia, 159 Ungaria, la acelaşi nivel cu Serbia (71), dar mult peste Bulgaria (34). Diferenţa este însă la numărul total de participanţi la evenimente, care este mult mai mic decât al ţărilor europene învecinate situate în top, din cauza lipsei de spaţii de conferinţă de mare capacitate.

‘Pentru a ajunge destinaţie MICE de top, România trebuie să înlăture o serie de minusuri precum lipsa unor centre de conferinţă multifuncţionale, de capacitate mare, care să poată găzdui evenimente cu participare internaţională, de mare amploare (3.000 – 4.000 de persoane), lipsa zborurilor directe Long Courier (pentru Bucureşti şi în special pentru celelalte oraşe care ar avea spaţii corespunzătoare pentru găzduirea unor evenimente de nivel internaţional), lipsa de promovare a României ca destinaţie de MICE’, punctează Lucian Boronea.

Vicepreşedintele ANAT adaugă la acestea şi capacitatea de cazare (chiar la nivel de Bucureşti, dar în special în oraşele mari ale ţării – Braşov, Cluj, Sibiu, Iaşi, Timişoara) sub nivelul cererii (la ora actuală, gradul de ocupare al hotelurilor este de 80 – 90% aproape în toate perioadele), iar departajarea low-season şi high-season este din ce în ce mai nesemnificativă.

‘România are un atu pe care trebuie să îl folosească. Într-o ţară cu un trafic aerian de 20,28 de milioane de pasageri în 2017, de 16,4 milioane de pasageri în 2016, respectiv de 13,32 milioane de pasageri în 2015, avem 16 aeroporturi internaţionale, deci o densitate foarte mare, răspândite în toate colţurile ţării. Dacă ne raportăm la totalul aeroporturilor, nu doar la cele internaţionale şi civile, România se află pe locul 88 în lume, cu 54 de aeroporturi, dintr-un total de 235 de ţări care au piste pentru avioane’, apreciază Traian Bădulescu.

Infrastructura aeroportuară a României este, de asemenea, foarte dezvoltată. 63% din traficul înregistrat anul trecut a fost generat de Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Otopeni, cu 12,8 milioane de pasageri, în creştere cu 16,8% faţă de 2016, un record istoric pentru principalul aeroport din România. Pe locul doi se află Aeroportul nternaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca, cu un trafic de 2,68 milioane de pasageri, în creştere cu 43% faţă de 2016.

În opinia lui Traian Bădulescu, România are un potenţial turistic foarte mare, iar dacă partea de leisure a început să se dezvolte în ultimii ani, pe partea de MICE, evoluţia este constantă şi mai veche iar infrastructura este pregătită de mai mult timp. Principalul oraş cu infrastructură de evenimente este Bucureşti, însă acestuia îi urmează alte oraşe importante – Cluj, Sibiu, Timişoara, Constanţa, Oradea, Iaşi, Braşov.

De asemenea, România are multe facilităţi pentru conferinţe şi în zone turistice precum Litoralul Mării Negre, unde sunt hoteluri deschise tot timpul anului, staţiuni balneoclimaterice precum Băile Felix sau Băile Herculane, staţiuni montane precum Sinaia, Predeal şi Poiana Braşov. România este una din ţările europene cu turism rural dezvoltat, iar zone precum Bran-Moieciu, Neamţ, Mărginimea Sibiului, Oltenia de sub munte, Maramureş sau Bucovina sunt gazde excelente pentru reuniuni mici sau medii sau pentru team building-uri.

‘România poate fi o destinaţie de MICE de succes doar că lipsesc componentele care să o pună în valoare: marketingul şi managementul destinaţiei. Pieţele externe ţintă ar putea fi ţările europene de limbă germană (Germania, Austria, Elveţia), dar şi Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia, ţările nordice (Suedia, Danemarca, Norvegia, Finlanda). De asemenea, ţările Europei Centrale şi de Est (Polonia, Ungaria, Cehia, Serbia, Croaţia, Bulgaria), Israel, Rusia, China, Japonia, Thailanda, SUA şi Canada’, spune Traian Bădulescu.

România este o destinaţie ideală care poate îmbina afacerile şi evenimentele cu turismul de leisure. Potrivit unui studiu Carlson Wagonlit Travel, în ultimii ani se înregistrează o atitudine pozitivă faţă de mixul dintre călătoriile de afaceri şi cele de agrement. S-a constatat că 83% dintre respondenţi îşi folosesc timpul după lucru pentru a explora oraşul pe care îl vizitează şi aproape jumătate dintre ei (46%) adaugă zile dedicate agrementului călătoriei lor de afaceri. În plus, 96% consideră că excursiile de tip “bleisure” (combinaţie între business şi leisure) îi ajută să dobândească cunoştinţe culturale, să evalueze cele mai populare activităţi turistice, gastronomia locală, arta şi diversele culturi.

Traian Bădulescu precizează că Bucureştiul în particular şi România în general sunt în topul destinaţiilor europene unde se combină afacerile şi vacanţa. “Deoarece România este deja cunoscută ca o destinaţie de afaceri, călătorii care vin să încheie o afacere importantă sau care vin pentru o conferinţă de două zile vor fi cu siguranţă atraşi de clădirile istorice ale Bucureştiului sau de peisajele Transfăgarăşanului, Braşovului, Maramureşului sau ale Litoralului Mării Negre”, mai spune consultantul în turism.

Specialiştii în turism apreciază că România este conectată la piaţa internaţională MICE, atât prin apartenenţa la organizaţii internaţionale, cât şi prin prezenţa locală a numeroase structuri internaţionale.AGERPRES/(AS – autor: Carmen Marinescu, editor: Mariana Nica, editor online: Alexandru Cojocaru)

Tags: , , ,
targul de cariere Cluj

Topul sectoarelor din România după fluctuaţia de personal. Majoritatea angajaţilor pleacă în străinătate


„O mare parte a angajaţilor care pleacă se duc să lucreze în străinătate. Este o criză de bani şi o criză de încredere în România.“

Mai mult de patru din zece (42%) dintre angajaţii din companiile de retail din România îşi părăsesc angajatorul într-un an, acesta fiind sectorul cu cea mai mare fluctuaţie de personal, arată rezultatele studiului salarial realizat în 2018 de firma de consultanţă şi executive search Korn Ferry. Nivelul fluctuaţiei de personal din retail este mai mult decât dublu faţă de media naţională – de 20% în 2018 – şi este la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

„În cadrul organizaţiei noastre, fluctuaţia de personal este de 31,8%. Din interviurile de exit pe care le facem reiese faptul că o mare parte dintre angajaţi pleacă pentru a lucra în străinătate, iar acest lucru s-a resimţit mai ales în ultimele 18 luni. Există o criză de bani şi o criză de încredere în România, oamenii pleacă pentru că nu mai au încredere în viitor. Dincolo de salarii mai mari, ei vor să aibă servicii de sănătate şi de educaţie mai bune pentru copiii lor“, a spus François Marchand, directorul de resurse umane al retailerului francez Auchan, care are peste 10.000 de angajaţi pe plan local, citat de ZF.ro.

Retailul este un sector recunoscut pentru faptul că oamenii nu petrec prea mult timp la acelaşi angajator, întrucât salariile sunt destul de mici, ofertele de pe piaţa muncii sunt multiple în condiţiile unui deficit acut de candidaţi, iar în unele cazuri rata plecărilor din companii ajunge şi la 70%, potrivit informaţiilor din piaţă.

Pe locul doi în topul celor mai mari fluctuaţii de personal, de 24%, se află sectorul asigurărilor, unde o parte din plecări pot fi puse pe seama unor falimente ale unor companii din această industrie, dar şi a faptului că sectorul serviciilor financiare, în general, nu mai prezintă o atractivitate atât de mare pentru specialişti.

Tags: , ,
compariimobiliare

Clujul conduce la numărul de noi locuinţe construite în 2018. Preţul? Peste 1.500 de euro/mp


Numărul locuinţelor finalizate în primul trimestru din 2018 a fost de 10.273, în creştere cu 189 de locuinţe faţă de perioada similară a anului trecut 2017, conform INS.

Numărul cel mai mare de locuinţe a fost dat în folosinţă în regiunile de dezvoltare Nord – Vest (21,6% din total ţară), Bucureşti – Ilfov (16,1%), Vest (12,4%), Centru (12,1% ) şi Sud – Muntenia (11,9%). Cele mai multe locuinţe terminate s-au înregistrat în judeţele Cluj (1.592 locuinţe), Timiş (1.077), Ilfov (993), Bucureşti (660), Constanţa (563), Sibiu (555), Iaşi (428), Prahova (412), Argeş (349) şi Suceava (313).

Pe de altă parte, în trimestrul l 2018, au fost eliberate 8.117 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, din care cele pentru clădiri rezidenţiale cu o locuinţă au reprezentat 89,6% faţă de total. Analiza în profil regional a autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în trimestrul I 2018, faţă de trimestrul I 2017, relevă faptul că s-au înregistrat creşteri ale numărului autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+269 autorizaţii), Sud – Vest Oltenia (+199), Sud-Muntenia (+158), Nord – Est (+47), Centru (+30) şi Bucureşti – Ilfov (+12). S-au înregistrat scăderi în regiunile de dezvoltare Sud – Est (minus 9 autorizaţii) şi Nord – Vest (minus 6).

Scumpiri de 5% pe piaţa imobiliară din Cluj

Prețurile apartamentelor și-au continuat tendința ascendentă în S1 2018, însă majorările sunt semnificativ mai temperate comparativ cu perioada similară a anului trecut. În Cluj-Napoca, spre exemplu, marja de creștere în primul semestru al anului 2018 se situează la mai puțin de jumătate față de 2017.

Apartamentele din Cluj-Napoca rămân însă cele mai scumpe din țară, cu o valoare medie consemnată de 1.522 de euro pe metru pătrat util, la finalul lui iunie. Ambele segmente de piață analizate au resimțit o temperare a ritmului scumpirilor. Prețul mediu cerut pentru apartamentele vechi a ajuns la 1.553 de euro pe metru pătrat, iar cele noi la 1.492 de euro pe metru pătrat.

Tags: , , ,
ubb foto

Cele mai căutate facultăţi de la cea mai mare universitate din ţară. E la Cluj

Peste 9.700 de absolvenţi de liceu şi-au depus dosarele de înscriere pentru cursurile la zi și la distanță în primele 4 zile ale sesiunii de Admitere organizate de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Cea mai căutată facultate a fost Facultatea de Matematică şi Informatică, unde au fost depuse 1.922 de dosare pentru studiile de licenţă cu frecvenţă, urmată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor – cu 1.569 de dosare pentru studiile de licenţă la zi, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei – cu 1.012 dosare depuse, Facultatea de Litere, care a avut 762 de candidaţi în primele 4 zile de înscriere, respectiv Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, unde au fost depuse 740 de dosare.

În ceea ce priveşte înscrierile pentru învăţământul la distanţă, prima poziţie este ocupată de Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei – cu 264 de dosare depuse în primele 4 zile de înscriere, urmată de Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor – cu 129 de dosare.

Pentru programele de master oferite de Universitatea Babeș-Bolyai, în această sesiune de admitere, au fost depuse peste 2.250 de dosare, cele mai căutate specializări fiind cele ale Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, unde au fost depuse 660 de dosare, urmate de cele ale Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei – 336 de dosare, respectiv ale Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării – 212 dosare.

Universitatea Babeş-Bolyai pune la dispoziția absolvenţilor de liceu, dar și a celor care au terminat deja o facultate și vor să-și continue studiile peste 8.300 de locuri bugetate și aproximativ 18.000 de locuri cu taxă, atât la nivel licență, cât și la nivel master.

Candidații pot alege între cele 244 de programe de licență (învățământ cu frecvență și la distanță), respectiv 222 de programe de master (învățământ cu frecvență sau frecvență redusă).

Perioada de admitere este cuprinsă între 11 și 29 iulie 2018, calendarul admiterii, taxele şi toate informaţiile necesare candidaţilor fiind accesibile la adresa: http://admitere.ubbcluj.ro.

Tags: , , , ,
examen-bac

Clujul, locul doi naţional la Evaluarea Naţională 2018

Ministerul Educaţiei a centralizat rezultatele la Evaluarea Naţională, Clujul aflându-se între judeţele cu cea mai mare rată de promovabilitate în 2018. 

Fruntaş este judeţul  Braşov, cu 89,5% ,  urmat de Cluj cu 87,8% şi Prahova cu 86,7%.

În vederea susținerii examenului național de Evaluare Națională 2018 la clasa a VIII-a, în județul Cluj s-au înscris un număr de 4236 de elevi. Dintre aceștia, 449 au susținut și proba aferentă minorităților naționale – 70 la limba germană și 424 la limba maghiară.

Examenul s-a desfășurat în 94 de centre de examen, dintre care 62 în mediul urban și 32 în mediul rural. Repartizarea centrelor de examen pe municipii și orașe a fost următoarea: Cluj-Napoca: 42;Turda: 7; Câmpia Turzii: 3; Dej: 5; Gherla: 3; Huedin: 2.

Ca urmare a afișării rezultatelor de luni, 19 iunie 2018, 87.8% dintre elevi, însemnând un număr de 3.571 de elevi au obținut media de admitere peste 5,00 la examenul de Evaluare Națională 2018. La nivelul județului Cluj, înainte contestații, există 68 de note de 10 la limba și literatura română, 100 de note de 10 la disciplina matematică și 2 note de 10 la limba maternă.13 elevii clujeni au obținut media 10 la examenul de Evaluare Națională 2018.

Afişarea rezultatelor finale după soluționarea contestaţiilor se va face pe data de 23 iunie 2018.

Tags: , , ,
2

Topul celor mai profitabile afaceri cu cărţi. Afaceri de peste 1 miliard lei în 2018

Cifra de afaceri a editurilor și comercianților de cărți din Romania va depăși în acest an nivelul de 1,11 miliarde lei, cu 16,2% peste nivelul din 2012.

Se întorc românii la lectură?

Pe fondul consolidării afacerilor, editorii și comercianții de carte și-au optimizat cheltuielile, astfel că profitul sectorului s-a dublat din 2012 până în prezent, de la 51,3 milioane lei la peste 100 milioane lei, cifră prognozată privind evoluția din 2017.  Radiografia business-ului din acest domeniu arată că numărul firmelor s-a păstrat constant în aceasta perioada, în jurul a 1000 de edituri și 350 de comercianți. Și numărul angajaților s-a mentinut, în jurul a 5000, cu mici fluctuații de la an la an, forța de muncă fiind împărțită aproape egal între edituri și lanțurile de librării.

“Piața de carte din România a evoluat foarte mult în ultimii ani. Această evoluție vine pe fondul eforturilor semnificative făcute de edituri și librării în scopul dezvoltării unei oferte atractive: de la traducerile din ce în ce mai multe de literatură sau non-fictiune straină contemporană, lansările de noi autori străini sau cărți simultan cu marile orașe ale lumii și mai ales dezvoltarea aproape de la zero a unui segment devenit deja foarte puternic în prezent: cartea pentru copii. Pe de altă parte, creșterea economică înregistrată de România în ultimii ani nu a reușit să stimuleze în mod semnificativ piața de carte, aceasta ramânând la un nivel relativ constant. Putem spune că procesul este mai degrabă inversat: nivelul de educație, cultura stau la baza unei creșteri economice sustenabile pe termen lung, semn că piața a atins un nivel de maturitate”, spun experții de la KeysFin.

În condițiile ratei foarte mari de analfabetism funcțional din România sunt clar necesare măsuri la nivel național pentru stimularea consumului de carte și susținerea educației de calitate.

În prezent, în foarte multe localități din România, atât din mediul rural, cât și din orașele mici, nu există nicio librărie. Mai mult, potrivit analiștilor, în intervalul 2012-2016 la nivel național s-a înregistrat o scădere cu aproximativ 20% a numărului de comercianți. În 2016 cei mai mulți comercianți de carte se aflau in București – 21% din totalul la nivel național.

În schimb comerțul online de carte, atât tiparită cât și electronică, se dezvoltă puternic, în special ca urmare a politicii de discounturi semnificative, un element puternic de atractivitate pentru cumpărători. Spre deosebire de opțiunea cărților vândute la pachet cu marile cotidiene, de mare succes în achiziție prin anii 2000 pentru marea masa a populatiei care și-a populat astfel bibliotecile fără să aibă întotdeauna și un obiectiv de lectură efectivă, comerțul online vizează cumpăratori mult mai informați, cărțile devenind astfel mai accesibile pentru aceștia și îndeplinindu-și până la urmă scopul final, fie educațional, fie de recreere. În schimb, librăriile încearcă să compenseze prin alte atuuri, cum sunt evenimentele cu autori, lansări, evenimente pentru copii etc.

Topul celor mai profitabile afaceri cu cărţi

Piața cărții din România este concentrată, în prezent, în mâinile câtorva jucători care au avut forța financiară să se extindă și să dezvolte lanțuri de producție, respectiv librării.

Topul editorilor de carte este condus, potrivit datelor financiare din 2016, de GRUPUL EDITORIAL ART SRL, cu o cifra de afaceri de 38,2 milioane de lei, companie urmată de GRUP MEDIA LITERA SRL (26,6 milioane lei), TARSAGO ROMANIA SRL (25,3 milioane lei), POLIROM SA (23 milioane lei), HUMANITAS SA (19,3 milioane lei) și LOTUS PUBLISHING SRL (17,2 milioane de lei). Primii 10 jucători din piață au realizat 36% din totalul cifrei de afaceri de pe piața editurilor, evaluată în 2016 la 585,3 milioane de lei.

În topul comercianților de cărți, cel mai important jucător este  DIRECT CLIENT SERVICES SRL (Carturesti), a carui cifră de afaceri de 87,1 milioane de lei reprezintă aproape o treime din cifra de afaceri a comercianților de carte din Romania.

Topul este completat de COMPANIA DE LIBRARII BUCURESTI SA (45,6 milioane lei), BLOR RETAIL S.A, (Diverta) (45,6 milioane lei), LIBRIS SRL (27,4 milioane lei), SEDCOMLIBRIS SA (19,7 milioane lei), ONE DISTRIBUTION COMPANY SRL (18,2 milioane lei) și LIBRARIILE HUMANITAS SA (17,5 milioane lei).

Primii 10 jucători domină piața, înregistrând afaceri de 299,5 milioane lei, care reprezinta 63% din totalul afacerilor din comerțul cu carte.

,,Piața cărții a parcurs pasi importanți în procesul de maturizare, fapt reflectat nu numai în oferta atrăgătoare, ci și în indicatorii economico-financiari. Dublarea profitului net la nivelul întregii piețe de carte, în ultimii 7 ani, în condițiile unei cifre de afaceri relativ constante și a numarului stabil de angajati confirma eforturile de eficientizare a activității”, afirmă experții de la KeysFin.

Dacă ne referim la piața de carte totală, însumând atât editorii cât și librăriile, aceasta este clar concentrată în București – aproximativ 50% din numărul total de companii se află în București, iar 2/3 din totalul cifrei de afaceri la nivel național este generat de companiile din capitală.

Ce urmează pentru piaţa cărţii din România

Evoluția economică pozitivă din ultimii șapte ani a determinat companiile din domeniu să investească semnificativ în dezvoltarea ofertelor de carte și a lanțurilor de librării. Potrivit experților de la KeysFin, nu este exclus ca viitorul să aducă o extindere și mai agresivă, după modelul hub-urilor culturale occidentale.

,,Librăria a încetat de mult să mai fie doar locul de unde putem cumpăra cărți. A devenit o instituție culturală în sine în care au loc evenimente, lansări, expoziții, clienții socializează la o cafea sau un ceai, iar pe viitor această tendință se va accentua. Iar noile tehnologii vor sustine oferta culturală în viața românilor. E- book-urile și audio-book-urile vor deveni tot mai prezente, iar promovarea acestora o vom regăsi și în massmedia. Editurile și comercianții vor exploata tot mai mult asocierea dintre cărți și cadouri, librăriile urmând să devină tot mai mult adevărate mall-uri culturale. O tendință care va face această industrie și mai atractivă, perspectivele financiare pentru următorii ani fiind pozitive”, estimează experții.

Tags: , , ,
cheie_tranzactie_imobiliara_ziaruldeiasi_ro_80029600

Clujul, în topul tranzacţiilor imobiliare

Numărul de tranzacţii imobiliare înregistrate în luna mai în România a fost 58.794, cu 5% mai mic decât în aceeaşi lună a anului trecut, arată datele transmise vineri de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

”Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, în cea de-a cincea lună a acestui an este cu 3.064 mai mic faţă de luna mai 2017”, se arată în comunicat.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna mai 2018, în Bucureşti – 7.833, Timiş – 3.497 şi Cluj – 3.454. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Covasna – 428,– Sălaj 373 şi Gorj – 368.

Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în luna mai 2018, a fost de 29.837, cu 8.533 mai mare faţă de luna mai 2017.

Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în Bucureşti – 6.776, Braşov – 3.136 şi Constanţa – 2.082. La polul opus, se află judeţele Gorj – 97, Harghita – 69 şi Sălaj – 63.

Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în cea de-a cincea lună din 2018 sunt Timiş – 957, Arad – 932 şi Dolj – 844.

Numărul de tranzacţii imobiliare înregistrate anul trecut în România a fost 627.802, dintre care 19,8% numai în Bucureşti şi Ilfov, arată datele ANCPI.

Tags: , , , ,
centru-cluj-672x372

Clujul, în Topul Forbes 40 cele mai bune orașe pentru afaceri din România. Ameninţă poziţia de lider

Cluj-Napoca se află pe podium în Topul Forbes 40 cele mai bune orașe pentru afaceri din România, ajuns în 2018 la a șasea ediție. Clujul este oraşul cu cea mai dinamică evoluție în ultimul deceniu și amenință tot mai mult poziția de lider.

Cu 18 proiecte, Cluj-Napoca ocupă locul 3 în Top 10 orașe din România, în funcție de numărul de proiecte pentru un oraș inteligent în plan, în curs de implementare sau livrate, potrivit raportului „Radiografia Smart City România”, realizat de integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting. Aplicația de smart parking, internetul gratuit, stațiile de încărcare a mașinilor electrice gratuit, plata online a taxelor, autobuzele electrice (11) sunt câteva dintre elementele care au urcat Cluj-Napoca în clasament.

“De asemenea, anul trecut, printr-un proces online de bugetare participativă, Cluj-Napoca a fost primul oraș care le-a dat posibilitatea locuitorilor să voteze pentru câteva proiecte care să fie finanțate din bugetul local. Cu această inițiativă, Cluj-Napoca a depășit Bucureștiul, cu care se află într-o concurență tot mai acerbă de câțiva ani”, arată Forbes.

Mediul universitar bine dezvoltat, parcurile industriale și poziționarea în apropierea granițelor de Vest ale țării sunt atuurile principale al Capitalei Trasilvaniei.  „Cluj-Napoca rivalizează cu Bucureștiul în ceea ce privește complexitatea serviciilor pe care le poate acoperi, pe baza unei bune pregătiri a forței de muncă. Regiunea nord-vestică a României, condusă de Cluj-Napoca, a fost recent încoronată de Institutul Milken ca având cea mai rapidă creștere în Uniunea Europeană în ceea ce privește expansiunea serviciilor hi-tech în ultimii ani”, se subliniază într-un raport al Colliers International Romania.

Afacerile le potențează și Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, pe care, anul trecut, față de anul anterior, traficul a crescut cu 43%, până la 2,69 de milioane de pasageri, fiind cel mai intens an. La aeroport se adaugă finalizarea, posibil în acest an, a autostrăzii Sebeș-Turda, cu o lungime de 70 de kilometri, care va traversa județele Alba și Cluj, îmbunătățind viteza de trafic dintre acestea și nu numai. De asemenea, un avantaj va fi Autostrada Transilvania, care va asigura un acces mai rapid spre Budapesta, chiar dacă este mult întârziată, putându-se finaliza spre 2025.

Turismul a început să devină o altă sursă de venit pentru județ, mai ales datorită celor două festivaluri de muzică, Electric Castle (Bonțida) și Untold (Cluj-Napoca). Sosirile de turiști, atât cele pentru business, cât și pentru vacanță, au crescut în Cluj-Napoca cu 24%, anul trecut, față de anul anterior, până la 355.040.

Pe piața imobiliară, dezvoltarea este bine controlată. Cluj-Napoca are cel mai bine pus la punct Plan Urbanistic General dintre orașele din România, iar dezvoltatorii și consultanții din domeniu susțin că autoritățile îl respectă cu sfințenie, ceea ce are un impact important asupra tuturor businessurilor.

ARTICOLUL INTEGRAL AICI

Topul Forbes 10 cele mai bune orașe pentru afaceri din România

Locul 1: București, să nu ne pierdem cu firea!
Capitala rămâne cel mai bun oraș pentru afaceri din România pentru al doilea an consecutiv, însă mărimea și gloria trecutului nu mai reprezintă garanții ale succesului.

Locul 2: Timișoara, între intenții și oportunități
Fostul lider al topului anual al Forbes România își păstrează, pentru al doilea an consecutiv, poziția a doua în clasamentul general.

Locul 3: Cluj-Napoca, ritm alert
Orașul cu cea mai dinamică evoluție în ultimul deceniu revine pe podium în ierarhia Forbes România și amenință tot mai mult poziția de lider.

Locul 4: Brașov, o respirație proaspătă
Chiar și fără autostrada care să îl lege de Capitală, orașul de sub Tâmpa avansează și intră în premieră între primele cinci cele mai atractive pentru afaceri.

Locul 5: Arad, o poziție strategică
Mica Viena de pe Mureș se apropie tot mai mult de Mica Viena de pe Bega în clasamentul anual al Forbes România.

Locul 6: Constanța, steaua mării
După ce anul trecut ajungea în premieră pe podium, Constanța iese din top cinci și înregistrează cea mai slabă performanță de la realizarea topului Forbes România.

Locul 7: Alba-Iulia, marele câștigător
În pragul centenarului, orașul Marii Unirii a înregistrat, în urma unei strategii „smart”, cel mai important salt de la vârful clasamentului Forbes România.

Locul 8: Oradea, încet, dar sigur
Orașul de pe Crișul Repede nu se grăbește, dar își continuă nestingherit ascesiunea în ierarhia anuală a Forbes România.

Locul 9: Sibiu, o prezență (tot mai) obișnuită
Pentru al doilea an consecutiv, orașul care l-a propulsat pe Klaus Iohannis președinte al țării se află între cele mai bune zece orașe pentru afaceri.

Locul 10: Iași, renașterea Moldovei
Capitala economică a Moldovei intră în premieră în topul celor mai bune orașe pentru afaceri, dar este încă departe de a-și atinge potențialul.

TOPUL FORBES INTEGRAL AICI

Tags: , , ,