Tag Archives: topuri

bancnote

Clujul, în topul celor mai mari salarii din România

Doar în Bucureşti şi în Cluj salariile angajaţilor au depăşit 3.000 de lei net pe lună.

Statisticile INS arată că în topul zonelor cu cele mai mari salarii din economie se află, după Capitală (unde salariul mediu a fost de 3.483 de lei net în 2018), judeţele Cluj (3.048 de lei net pe lună în 2018), Timiş (2.890 lei net), Ilfov (2.868 lei net) şi Sibiu (2.771 lei net). Astfel, doar în Bucureşti şi în Cluj salariul mediu a depăşit valoarea de 3.000 de lei net pe lună. De cealaltă parte, spre exemplu, angajaţii din Suceava câştigă, în medie, circa 2.000 de lei net pe lună.

„Decalajele salariale dintre regiuni nu reflectă decât decalajul dintre dezvoltarea economică a acestora. Motivul pentru care în Bucureşti sunt salarii mai mari decât în alte zone este reprezentat de faptul că, în Capitală, economia oferă locuri de muncă bine remunerate, aici sunt sediile companiilor mari, multinaţionale, care angajează personal cu studii superioare, şi aici sunt şi mulţi angajaţi din domeniul IT, cu calificări înalte şi salarii mari. În schimb, în Suceava sunt industrii cu salarii mici, în zona fabricării de încălţăminte sau confecţii, în construcţii sau în zona de restaurante şi hoteluri“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia, pentru ZF.ro. 

Tags: , , , ,
cluj-napoca-grigorescu

Cât a vândut Clujul imobiliar în martie

Judeţul Cluj este în continuare în topul vânzărilor de imobile la nivel naţional.

Peste 44.560 de imobile au fost vândute la nivel naţional, în luna martie 2019, în scădere cu 14.147 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Cele mai multe imobile au fost înregistrate în Bucureşti (7.619), Ilfov (4.080) şi Cluj (2.978). De asemenea, în lunile ianuarie şi februarie 2019, au fost vândute, la nivelul judeţului Cluj, un număr de 4.039 de imobile. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în luna martie sunt Sălaj (255), Gorj (198) şi Olt (117).

Potrivit sursei citate, la nivel naţional, numărul ipotecilor a fost de 30.703, în intervalul analizat, cu 4.740 mai mare, comparativ cu aceeaşi lună din 2018, iar cele mai multe operaţiuni de acest tip au fost înregistrate în Bucureşti (8.459), Timiş (2.195) şi Iaşi (1.906). La polul opus, s-au situat judeţele Mehedinţi – cu 73 de ipoteci încheiate, Sălaj (66) şi Harghita (62). Totodată, judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în cea de-a treia lună a anului 2019 sunt Timiş (936), Dolj (506) şi Galaţi (458).

Tags: , , , ,
constructii

Clujul, atractiv pentru imigranţi. De unde provin

Oamenii de afaceri sunt tot mai interesaţi să aducă forță de muncă din străinătate, ca soluţie la criza de pe piaţa forţei de muncă din România.

6 din 10 oameni de afaceri ar vrea să aducă forță de muncă din afara țării

62% dintre oamenii de afaceri români au declarat că sunt dispuși să angajeze forță de muncă din străinătate, dacă vor avea această oportunitate, mulți dintre ei considerând că România poate suplini astfel, în mod eficient, criza de forță de muncă din sectoarele aflate pe creștere. Potrivit rezultatelor sondajului realizat de Frames & Train Your Brain, numai 32% dintre respondenți cred că românii plecați la muncă în Occident se vor mai întoarce în țară, astfel că, în condițiile unui spor natural negativ, România are nevoie de o politică eficientă de atragere a forței de muncă din alte țări, la fel cum fac toate țările din UE.

Întrebați care sunt domeniile în care muncitorii străini pot avea un cuvânt de spus, 67% dintre respondenți au indicat construcțiile, 54% – industria prelucrătoare, 47% au amintit de sectorul HORECA iar 43% – sectorul serviciilor.

Întrebați care sunt principalele bariere în atragerea muncitorilor străini, 73% dintre respondenți au indicat-o pe cea lingvistică – faptul că muncitorii străini nu vorbesc limba română. Barierele culturale (62%) și cele administrative (58%) s-au aflat, de asemenea, în prim-plan.  O altă întrebare a vizat interacțiunea cu muncitorii străini. 43% dintre respondenți au declarat că au avut contact cu angajații străini, iar 76% i-au caracterizat drept profesioniști, serioși și focusați pe muncă.

Interesant este și faptul că, dacă ar avea de ales între un muncitor român și unul străin, peste 60% dintre respondenți au indicat drept principale criterii de selecție – profesionalismul, experiența, seriozitatea și nivelul salarial solicitat. Numai 12% dintre respondenți au indicat naționalitatea.

De unde vin străinii şi unde şi-au găsit loc de muncă 

Potrivit datelor Eurostat, România îşi păstrează, în prezent, caracteristica de ţară în principal de emigraţie şi devine, pe lângă ţară de tranzit, o ţară de destinaţie din ce mai atractivă pentru imigranţi. Estimările arată că, până în 2060, România va înregistra cel puţin o rată a imigraţiei nete de 18,4 la mia de locuitori (1,84%).

În prezent, în România, mai mult de jumătate dintre imigranţi sunt membrii de familie ai unui cetăţean român/ cetăţean UE şi SEE, iar aproape 10% dintre ei au ajuns în România pentru a fi împreună cu familia lor. O treime din imigranţii din România o reprezintă categoria celor veniţi să înveţe, să urmeze cursurile şcolilor româneşti. Sub 15% reprezintă imigranţii care au ales România pentru un loc de muncă, iar 5% au mici afaceri în ţara noastră. Bărbaţi deţin o proporţie de 60% în total imigranţi.

Principalele ţări de origine pentru străinii prezenți în România sunt Republica Moldova (31%), Turcia (16%), şi China (12%).  Peste 40% sunt prezenți în zona Bucureşti-Ilfov, iar aproximativ 33% au ales, în procente relativ egale (în jur de 6%) în Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Timiş, Prahova, Bihor.

România mai are de lucrat la drepturile imigranţilor 

Concluzia este că România este pregătită să atragă muncitori imigranți și famiiile lor, însă mai are de făcut pași importanți în ceea ce privește dubla cetăţenie, cetăţenia pe principiul jus soli, dreptul de vot şi accesul egal la educaţie şi formare profesională, accesul la sistemul medical şi de asigurări de sănătate, accesul la sistemul de asigurări şi protecţie socială, accesul la locuinţe, la învăţarea limbii române şi facilitarea orientării culturale asigurându-se păstrarea identităţii culturale a străinilor.

Străinii au invadat Clujul

Clujul este unul dintre regiunile din România în care forţa de muncă venită din alte ţări este în creştere. Tot mai multe companii cu activitate la Cluj, în special multinaționale, aleg să își aducă oameni din alte țări. Fabrica de panificație La Lorraine a recrutat un prim lot de 50 de vietnamezi și intenţionează să aducă şi un alt doilea, iar un hotel de cinci stele din Cluj-Napoca a adus cameriste din Venezuela pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă pe această categorie de angajaţi.

România, prima după Siria în topul migrației

Numărul românilor de peste hotare a crescut anual cu peste 7% din 2000 până în 2015, arată datele ONU. Singura ţară care a avut o creştere mai mare a migraţiei a fost Siria, dintr-un motiv evident, războiul civil care macină acea ţară. Românii sunt în schimb migranţi economici şi au ajuns să aibă cea mai mare diaspora din Uniunea Europeană, înaintea unor ţări cu o populaţie mai mare. Datele ONU arată că peste hotare locuiesc 3,4 milioane de cetăţeni români.

Tags: , , , , ,
bani

Salariile din Cluj, cele mai mari după Bucureşti

Numărul angajaților din Cluj crește cu peste 13.000 într-un an, salariile se măresc cu 17%, în medie la 3.200 lei, conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj. 

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii ianuarie 2019, a fost de 255.724 persoane, cu 13.454 persoane mai mult decât în luna ianuarie 2018. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat a fost de .5277 lei şi cel net de 3.236 lei. Câştigul salarial mediu net din luna ianuarie 2019 a fost cu 17,7% mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2018, Clujul situându-se pe locul doi după Bucureşti.

Numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii ianuarie 2019, a fost de 4.855 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 1,3%, cu 0,7 puncte procentuale mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luna ianuarie din anul 2018. Din numărul total al şomerilor 50,3% sunt femei şi 70,5% reprezintă muncitori. Rata şomajului în judeţul Cluj este mai mică decât media înregistrată la nivel naţional cu 1 punct procentual, rate mai mici fiind doar în judeţele Ilfov şi Timiş.

La sfârşitul anului 2018 erau 170.964 pensionari de asigurări sociale de stat, cu o pensie medie lunară de 1.236 lei. Faţă de situaţia existentă la finele anului 2017, numărul mediu de pensionari a crescut cu 1.616 persoane, iar pensia medie cu 199 lei.

Tags: , , ,
fotbal-1441398367

11 milioane lei pentru sportul clujean. Bani publici în 2019

Structurile sportive din Cluj-Napoca primesc, în 2019, finanţări nerambursabile de la bugetul local în valoare de 11.1 milioane de lei. 

  • Clubul Sportiv Universitatea – 3.000.000 lei
  • Asociația Sportivă Fotbal Club Universitatea Cluj – 3.000.000 lei
  • Asociația Club Sportiv U-BT – 1.700.000 lei
  • Clubul Sportiv Municipal – 430.000 lei
  • Clubul Sportiv “Motorhome Napoca Rally Team” – 410.000 lei
  • Federația Română de Gimnastică Ritmică – 350.000 lei
  • Asociația Club Sportiv Runners Club – 350.000 lei
  • Clubul Sportiv Școlar Viitorul – 230.000 lei
  • Asociația Județeană de Judo Cluj – 220.000 lei
  • Asociația Fotbal Club Universitatea Olimpia Cluj – 180.000 lei
  • Asociația Județeană de Baschet Cluj – 175.000 lei
  • Clubul Sportiv Politehnica Cluj-Napoca – 140.000 lei
  • Liceul cu Program Sportiv Cluj-Napoca – 130.000 lei
  • Clubul Sportiv Voința – 130.000 lei
  • Clubul Sportiv CFR Cluj – 100.000 lei
  • Federația Română de Karate WUKF – 100.000 lei

Soluţionarea contestaţiilor se va face de către Comisia de Analiză și Selecție. Ulterior, sumele propuse vor fi supuse votului în cadrul unei şedinţe de Consiliu Local a municipiului Cluj-Napoca. Anual pot exista una sau mai multe sesiuni de selecţie, în funcţie de fondurile de care dispune autoritatea finanţatoare.

Obiective generale sunt promovarea sportului de performanţă, a sportului pentru toţi şi a unor evenimente sportive, evidenţierea contribuţiei semnificative şi constante a sportului la reprezentarea şi sporirea prestigiului municipiului pe plan naţional şi internaţional şi atragerea şi educarea cetăţenilor, indiferent de vârstă şi de categoria socială, pentru practicarea mişcării în aer liber.  Finanţarea asigurată de CL va fi de maximum 90% din bugetul total al proiectului.

LISTA COMPLETĂ A FINANŢĂRILOR PROPUSE AICI!

Cine nu primeşte finanţare

Din cele 53 de structuri sportive înscrise, un număr de 12 au avut dosarul de participare incomplet. Între acestea se numără: Clubul Sportiv Mănăștur Cluj-Napoca, Asociația Județeană de Handbal Cluj, Asociația Sportivă de Înot Clubul Orca, Clubul Alpin Român sau Asociația Județeană de Rugby Cluj.

9,3 milioane de lei în 2018

În 2018, alocările de la bugetul local al municipiului Cluj-Napoca pentru asociațiile, federațiile și alte structuri din domeniul sportului au crescut cu 2,65 milioane de lei, ajungând la 9,35 milioane. Creșterea susținerii față de 2017 a fost de 40% pentru cei care activează în domeniul sportiv și au solicitat sprijin financiar. 40 de structuri sportive au beneficiat de finanţări nerambursabile din partea primăriei.

Cea mai mare finanţare nerambursabilă din partea primăriei a ajuns la Clubul Sportiv Universitatea, adică 2,5 milioane de lei pentru toate secţiile. „U”-BT a încasat 1,55 milioane de lei, iar în rest vorbim despre cifre mai mici. Au mai fost alocaţi 420.000 de lei pentru Clubul Sportiv Municipal, 405.000 pentru Motorhome Napoca Rally Team, 220.000 pentru Asociaţia Club Sportiv Runners Club, 300.000 pentru Federaţia Română de Tenis de Masă, care a organizat un campionat european la Cluj sau 170.000 pentru Federaţia Română de Handbal.

Tags: , , , ,
tiff_gala_deschidere

11.3 milioane lei pentru evenimente culturale la Cluj. Bani publici în 2019

Au cerut 36 milioane de lei, Primăria oferă 11.3 milioane de lei. Este vorba despre finanţările nerambursabile de la bugetul local pentru 2019 alocate evenimentelor cultrale. Peste 300 de ONG-uri au depus dosare, însă nu toate au fost declarate eligibile. 

  • TIFF – 1.400.000 lei (a cerut 1.500.000 lei)
  • Centrul Cultural Clujean – 900.000 lei (a cerut 960.000 lei)
  • Asociaţia Zilele Culturale Maghiare – 530.000 lei (a cerut 600.000 lei)
  • UNITER – 500.000 lei (a cerut 500.000 lei)
  • Centru de Interes – 420.000 lei (a cerut 690.000 lei)
  • Fapte (Jazz in the Park şi Jazz in the Street) – 390.000 lei (a cerut 605.000 lei)
  • Fundaţia Corvineum – 365.000 lei (a cerut 1.560.000 lei)
  • Fabrica de Pensule – 250.000 lei (a cerut 581.600 lei)
  • Asociația Șepcile Roșii 1919 Cluj-Napoca – Centenar în alb și negr„U” – 240.000 lei (a cerut 390.000 lei)
  • Asociația Culturală Dumitru Fărcaș – 225.000 lei (a cerut 225.00 lei)
  • Asociația Culturală a Tinerilor – 210.000 lei (a cerut 280.000 lei)
  • Asociația Playfield – Sports for All- 200.000 lei (a cerut 529.920 lei)
  • Hara – 185.000 lei (a cerut 1.250.000 lei)
  • Consorțiul Studenților din România – 150.000 lei (a cerut 315.000 lei)
  • Societatea Filarmonica Transilvania – 150.000 lei (a cerut 180.000 lei)
  • Federația Tinerilor din Cluj (Cluj Never Sleeps) – 140.000 lei (a cerut 296.000 lei)
  • Asociația Scena Urbană – 130.000 lei (a cerut 200.000 lei)
  • Asociația Creative Ways (Comedy Cluj) – 130.000 lei (a cerut 235.000 lei)
  • Asociația Daisler (Lights on) – 120.000 lei (a cerut 200.000 lei)
  • ESUA Asociația Culturală Româno-Germană – Festivalul Stradal WonderPuck – 110.000 lei (a cerut 400.000 lei)

Cine nu primeşte finanţări în 2019 

Din cele 309 nouă dosare depuse, un număr de 135 au fost declarate neeligibile sau nu au avut punctat suficient pentru a primi finanţare. Între acestea se numără: Organizația Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai (Future Up), Asociația Unusual Suspects Media (Mioritmic), Asociația Clubul Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Transilvania de Nord – DWNT (HERBSTFEST), Asociația ARTA în dialog (Cinematograful ARTA – program pilot (Re:ARTA)), Asociația CAOLIN (Festivalul Internațional de Ceramică Contemporană CAOLIN #2019), Asociația PhotoRomânia (Photo România Festival 2019), Asociația Culturală Hai în Sat, Asociația Urbannect (Vamos a la Playa – Litoralul din Orașul Tău, ediția 2019), Asociația SONORO (Festivalul SoNoRo 2019 DADA la Cluj-Napoca), Grupul Pont (Com’ON Cluj-Napoca `19), etc.

LISTA CELOR 310 EVENIMENTE ÎNCRISE ŞI PROPUNERILE DE FINANŢARE AICI! 

Soluţionarea contestaţiilor depuse se va face de către Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor, în condiţiile legii. Ulterior, alocările vor fi votate în Consiliul Local. Ulterior, sumele de bani propuse vor fi supuse votului în şedinţa de Consiliu Local al municipiului Cluj-Napoca.

Proiectele culturale au fost depuse la unul din următoarele domenii: proiecte culturale, artistice, educaţionale, realizate de către fundaţii sau asociaţii întemeiate în baza OG 26/2000, în parteneriat cu instituţii publice de cultură şi/sau de învăţământ, având sediul în municipiul Cluj-Napoca; proiecte derulate în cadrul Programului “Cluj Never Sleeps”; proiecte de tineret; proiecte culturale regionale; proiecte culturale locale; proiecte cu caracter social şi proiecte „Cluj 100”. Finanţarea asigurată de Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca va fi de maximum 90% din bugetul total al proiectului.

12,2 milioane de lei în 2018

Anul trecut, ONG-urile de cultură au primit, în cele două sesiuni de alocări de fonduri nemarmbursabile de la bugetul local, 12,2 milioane de lei.

Peste 40 de milioane de lei au cerut 297 de ONG-uri de cultură de la Primăria Cluj-Napoca, în martie 2018, în cadrul primei etape de alocări de bani publici nerambursabili. Comisia de analiză şi selecţie a proiectelor a tăiat în carne vie, astfel că suma aprobată spre acordare a fost de doar 10,8 milioane lei. A doua sesiune de alocări a avut loc în toamna lui 2018. Atunci, un număr de 35 de ONG-uri au depus proiecte şi au cerut 2,112,856 lei, însă Primăria Cluj-Napoca a oferit 800.000 lei.

Tags: , , , , , ,
cluj-napoca-my-favorite

TOP 10 proiecte ce primesc finanţări de câte 4.500 de lei. Propuse de tinerii din Cluj

Un număr de 9.652 de voturi au fost acordate de 3.192 de clujeni pentru cele 123 de inițiative de dezvoltare a orașului înscrise de tineri în cadrul procesului participativ Com’ON Cluj-Napoca 2019.

Inițiativa Teatru Mut a grupului Concept, care a strâns cele mai multe voturi (247), propune organizarea unor ateliere de teatru, jonglerie, animație, pantomimă, dans, improvizație, acrobație și fotografie care urmează să se desfășoare într-o hală care inițial avea o cu totul altă destinație.

TOP 10 cele mai votate iniţiative

  • Teatru Mut – ateliere spre înfiintarea unei școli alternative de teatru – 247
  • Cu Super Traistă la Super Market – 193
  • Compost la festivaluri – 170
  • Poliart – promovarea unor artiști care au ales arta ca domeniu secundar de activitate  – 163
  • Lectură în aer liber – 161
  • Creative, interactive, fun – atelierele de creație pentru studenţi – 157
  • Jewelery , handmade and letters time – 157
  • Debattle – competiție de dezbateri academice pentru studenți – 157
  • Dreaming Disney – teatru, concerte şi ateliere pentru copii – 155
  • Tabără de o seară –  activarea de spații în perioada de vacanță, când mulți nu avem idei, resurse – 154

Lista integrală a inițiativelor înscrise, în ordinea descrescătoare a voturilor, AICI!

Primele 49 de inițiative, în ordinea voturilor, se intenționează a fi finanțate cu 4.500 de lei/inițiativă și a fi puse în practică în perioada mai – noiembrie 2019. Pe lângă acestea, se intenționează finanțarea unei inițiative înscrise la Com’ON Cluj-Napoca de un grup cu oportunități reduse. Propunerea se intitulează UP your limits!, aparține grupului Handicope și include seri de şezătoare, seri tematice interactive (pe teme precum stigma/prejudecăţile, comportament dezirabil faţă de persoana cu dizabilităţi, mituri legate de dizabilitate), seri de karaoke, ieşiri în comunitate a tinerilor cu dizabilităţi.

Inițiativele au fost înscrise de tineri cu vârsta între 14 și 35 de ani și abordează teme care se încadrează într-una sau mai multe din cele șase categorii-reper oferite de organizatori: 44 de propuneri au fost înscrise în categoria up-date – aducerea împreună a noului cu vechiul din oraș, 73 în categoria bring-up – abordarea de teme noi în comunitate, 26 de idei s-au încadrat în categoria green-up – mediul înconjurător și relația omului cu natura, 68 de propuneri în categoria meet-up – activarea unor spații din oraș sau schimbarea funcțiunii acestora, 49 de idei au fost înscrise în categoria close-up – povești individuale care ilustrează multiculturalitatea, diversitatea, iar 61 de propuneri au fost înscrise în categoria grow-up – maturizarea clujenilor – de când sunt copii până devin cetățeni activi.

Tags: , , , ,
constructii

Clujul construieşte pe bandă rulantă

Investiţiile concretizate în lucrări de construcţii noi au însumat anul trecut 36,437 miliarde lei, reprezentând 43,4% din totalul investiţiilor nete realizate în economia naţională (84,004 miliarde lei), faţă de 45,6% în 2017, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, pe elemente de structură şi pe tipuri de construcţii în 2018, comparativ cu anul precedent, a scăzut pe total cu 4,1%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la lucrările de construcţii noi cu 8,4%, la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 7,9%, respectiv cu 1,5%. Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat scăderi la clădirile rezidenţiale cu 23,6% şi la clădirile nerezidenţiale cu 5,5%. Creşteri au fost la construcţiile inginereşti cu 8,0%. În 2018, faţă de 2017, valoarea lucrărilor de construcţii în antrepriză a crescut cu 4,751 miliarde lei.

Pe parcursul anului au fost eliberate 42.694 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, din care cele pentru clădiri rezidenţiale cu o locuinţă au reprezentat 90,6% faţă de total. Cele mai multe autorizaţii de construire pentru clădiri individuale cu o locuinţă au fost eliberate pentru zona rurală, respectiv 25.537 autorizaţii, restul de 13.158 autorizaţii vizând mediul urban. Pentru clădiri rezidenţiale pentru colectivităţi au fost eliberate 193 autorizaţii de construire.

“Pe medii de rezidenţă, situaţia autorizaţiilor eliberate pentru clădiri rezidenţiale în anul 2018, pune în evidenţă o creştere a numărului autorizaţiilor eliberate în mediul urban cu 245 autorizaţii, cât şi în mediul rural cu 846 autorizaţii, faţă de anul 2017″, precizează INS.

Analiza în profil regional a autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale relevă faptul că în anul 2018, faţă de anul 2017, s-au înregistrat creşteri în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (+402 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+358), Vest (+350), Sud-Est (+320), Nord-Vest (+195) şi Centru (+134).
Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (-517 autorizaţii) şi Nord-Est (-151).

Totodată, anul trecut au fost terminate 59.725 locuinţe, în creştere cu 6.424 locuinţe, faţă de anul 2017. Cele mai multe locuinţe terminate s-au realizat din fonduri private, acestea înregistrând o pondere de 96,6% din totalul locuinţelor finalizate, numărul lor fiind în creştere cu 6.177 locuinţe. Cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în regiunile de dezvoltare Bucureşti- Ilfov (18,9% faţă de total ţară), Nord-Vest (18,5%), Centru (14,1%), Nord-Est (12,6%) şi Sud-Est (12,4%). Numărul cel mai mare de locuinţe terminate s-a înregistrat în judeţele Cluj (7.594 locuinţe), Municipiul Bucureşti (5.689), Ilfov (5.583), Constanţa (4.602), Timiş (4.578), Braşov (4.007), Iaşi (3.042) şi Sibiu (2.480).

Tags: , , ,
aeroport-cluj

1,4 milioane de pasageri îmbarcaţi la Cluj. Destinaţiile preferate

Transportul aeroportuar de pasageri a crescut, anul trecut, cu 7,9%, numărul călătorilor a fost de 21,8 milioane, iar Aeroportul Henri Coandă Bucureşti are cea mai mare pondere în România, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Pe Aeroportul Henri Coandă Bucureşti au fost înregistraţi 6,9 milioane de pasageri îmbarcaţi şi 6,8 milioane debarcaţi, urmat de Aeroportul Avram Iancu Cluj (1,404 milioane îmbarcaţi şi 1,378 milioane debarcaţi) şi de Aeroportul Traian Vuia Timişoara (749.300 pasageri îmbarcaţi şi 767.900 pasageri debarcaţi).

Aeroportul Luton din Londra este primul în topul aeroporturilor de origine şi destinaţie ale pasagerilor de curse regulate debarcaţi şi îmbarcaţi în România, iar Italia este ţara de unde provin şi pentru care se îmbarcă pasagerii cei mai mulți din curse aeriene regulate. Anul trecut, 903.432 pasageri debarcaţi în România au venit de pe aeroportul londonez.

Urmează Milano – Bergamo, cu 482.320 pasageri debarcaţi în România, Munchen – 413.850 pasageri, Tel Aviv – 349.252 pasageri, Madrid-Barajas – 318.652 pasageri, Viena – 272.623 pasageri, Istanbul – Ataturk – 248.851 pasageri, Frankfurt – Main – 238.144 pasageri, Barcelona – 236.485 pasageri şi Amsterdam – Schipol – 231.922 pasageri.

În ceea ce priveşte îmbarcările, cei mai mulţi pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru Londra-Luton – 920.305 pasageri, Milano-Bergamo – 479.907 pasageri, Munchen – 433.702 pasageri, Tel Aviv – 350.394 pasageri, Roma-Ciampino – 321.348 pasageri, Madrid-Barajas – 315.682 pasageri, Viena – 275.312 pasageri, Istanbul-Ataturk – 251.838 pasageri, Frankfurt-Main – 241.116 pasageri şi Barcelona – 238.808 pasageri.

Principalele ţări (după aeroportul de origine) de unde au sosit pasagerii curselor aeriene regulate debarcaţi în România au fost: Italia – 1,813 milioane pasageri, Regatul Unit – 1,446 milioane pasageri, Germania – 1,336 milioane pasageri, Spania – 872.810 pasageri, Franţa – 545.332 pasageri, Israel – 354.738 pasageri, Belgia – 331.068 pasageri, Turcia – 326.399 pasageri şi Olanda – 298.543 pasageri.

După ţara de destinaţie, cei mai mulţi pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru: Italia – 1,808 milioane pasageri, Regatul Unit – 1,481 milioane pasageri, Germania – 1,393 milioane pasageri, Spania – 875.583 pasageri, Franţa – 544.304 pasageri, Israel – 356.030 pasageri, Belgia – 335.035 pasageri, Turcia – 328.915 pasageri şi Olanda 307.143 pasageri.

În transportul intern, cele mai însemnate ponderi au fost înregistrate pentru aeroporturile: Henri Coandă-Bucureşti (48,9% în numărul total de pasageri îmbarcaţi), Avram Iancu-Cluj-Napoca (17,7% în numărul total de pasageri îmbarcaţi) şi Traian Vuia-Timişoara (15,2% în numărul total de pasageri îmbarcaţi). În România există în prezent 16 aeroporturi, toate fiind internaţionale.

Tags: , ,
cluj-napoca-my-favorite

Clujul, în topul celor mai poluate oraşe din ţară

Într-un clasament privind calitatea aerului la nivel global, realizat de o organizaţie elveţiană, Cluj-Napoca se află în topul celor mai poluate oraşe din România.

Potrivit unui studiu al organizaţiei elveţiene AirVisual, România ocupă locul 37 din cele 73 de ţări analizate din punct de vedere al calităţii aerului, în 2018, cu un grad de poluare moderat. În ceea ce priveşte oraşele, în clasamentul care prezintă datele a 22 de localităţi din România, Cluj-Napoca se află pe locul 2 în ţară privind gradul de poluare, după Iaşi. Surprinzător, Bucureştiul se situează abia pe locul 4, după Braşov. La polul opus, printre cele mai nepoluate oraşe din România se află Constanţa, Brăila şi Galaţi.

Poza noua 06.03.2019

sursa: airvisual.com

Tags: , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Clujul stă bine la capitolul spaţii comerciale

Suprafaţa de spaţii comerciale livrate în România, în 2018, a ajuns la 115.000 mp, cu 28% mai mult faţă de anul anterior, majoritatea fiind situate în parcuri comerciale de dimensiuni mici şi medii, relevă datele publicate, luni, de CBRE, liderul mondial şi naţional pe piaţa de consultanţă imobiliară.

În cursul anului trecut, s-au înregistrat cu 30% mai multe vânzări prin intermediul canalelor online, faţă de 2017, dar România este în continuare mult în urma pieţelor vestice, din acest punct de vedere. Creşterea vânzărilor online este responsabilă pentru extinderea spaţiului a numeroase magazine, care au început să funcţioneze şi ca showroom-uri.

Potrivit sursei citate, din stocul total de spaţii comerciale moderne, 32% sunt situate în Capitală, iar 68% se găsesc în restul ţării. Centrele comerciale au o pondere de 58% din totalul spaţiilor, rămânând formatul de retail preferat de dezvoltatori, în timp ce 42% se constituie din parcuri comerciale.

“Un alt trend care a fost observat în 2018 este concentrarea interesului investitorilor către oraşe regionale mai mici, de rang secundar sau chiar terţiar, cum sunt Satu Mare, Baia Mare, Roman sau Bistriţa. Cele mai mari trei proiecte de spaţii comerciale din 2018 au fost construite în a doua jumătate a anului şi totalizează o suprafaţă închiriabilă de 71.000 mp, după cum urmează: Centrul comercial Shopping City Satu Mare se întinde pe circa 29.000 mp – dezvoltat de NEPI Rockcastle, Parcul de retail Value Center din Baia Mare ocupă 22.500 mp – dezvoltat de Prime Kapital, Parcul de retail Value Center din Roman are o suprafaţă închiriabilă de 19.500 mp – dezvoltat de Prime Kapital”, se arată în comunicatul citat.

Specialiştii CRBE estimează că tendinţa principală a fost de dezvoltare de proiecte mici, majoritatea celor livrate în 2018 având dimensiuni care se încadrează între 1.500 mp şi 9.000 mp. De asemenea, printre direcţiile majore de dezvoltare remarcate în cursul anului trecut se află şi deschiderea de micro centre în interiorul oraşelor, operate de reţelele de hypermaketuri, care încearcă astfel să fie mai aproape de clienţii lor. Astfel, în a doua jumătate din 2018, Auchan a ajuns la 19 unităţi marca MyAuchan, iar acest curent va fi probabil urmat, în 2019, şi de alte lanţuri de magazine mari.

În ceea ce priveşte gradul de acoperire al categoriei, calculat pentru oraşele cu peste 300.000 locuitori, clasamentul este condus de Constanţa, cu 582 mp spaţii comerciale la mia de locuitori, urmată de Bucureşti (545 mp/1.000 locuitori), Cluj-Napoca (488 mp/1.000 locuitori), Timişoara (461 mp/1.000 locuitori) şi Iaşi (420 mp/1.000 locuitori).

De asemenea, 2018 a fost un an cu o activitate intensă şi din punctul de vedere al intrării a 23 de noi mărci pe piaţa locală, de la Hugo Boss sau Tag Heuer, cunoscuta marcă de ceasuri elveţiene, care a deschis în 2018 în Bucureşti singurul magazin monobrand din Europa de Est, până la Miniso, retailer japonez de produse pentru casă şi accesorii, retailerul vestimentar german KiK, Comma, retailerul vestimentar internaţional sau Camicissima, brandul italian de cămăşi bărbăteşti. Dintre mărcile nou intrate în România, 79% au preferat magazine situate în centre comerciale, în timp ce doar 21% au optat pentru amplasări stradale. În afară de numeroasele deschideri, în 2018 am asistat şi la ieşirea a trei branduri din România: Lancel, Armani Jeans şi Gusto Dominium.

Pentru 2019 este preconizată finalizarea a aproximativ 270.000 mp de spaţii comerciale, dintre care 11% se vor afla în Bucureşti, iar 70% vor fi situaţi în centre comerciale.

Dintre cele 12 proiecte comerciale care sunt, în prezent, în construcţie, cele mai mari, din punct de vedere al suprafeţei dezvoltate, sunt: Openville Timişoara cu 47.000 mp, Festival Centrum Sibiu cu 43.000 mp, Shopping City Târgu Mures cu 32.600 mp, Târgovişte Mall cu 31.300 mp, DN1 Baloteşti cu 28.000 mp, extinderea Electroputere Parc din Craiova, cu 22.100 mp şi extinderea proiectului Colosseum din Bucureşti – cu 20.000 mp.

Datele citate arată că, în 2018, chiria prime (chiria de referinţă pentru 100 mp în proiecte de clasă A, amplasate în cele mai bune zone) pentru centrele comerciale s-a situat în medie la 80 euro/mp, iar în cazul parcurilor comerciale a oscilat între 8 şi 15 euro/mp. De asemenea, chiria prime în cazul unităţilor de retail stradale a fost în medie de 55 euro/mp.

CBRE Group, Inc. (NYSE: CBRE), Fortune 500 si S&P 500 cu sediul central în Los Angeles este cea mai mare companie de servicii comerciale şi investiţii în real estate din lume, pe baza veniturilor din 2017.

Tags: , , ,
cluj-napoca-panorama

Turiştii iubesc Clujul. Câţi au vizitat judeţul la început de 2019

Clujul se află în topul clasamentului naţional al numărului de turişti sosiţi în ianuarie 2019, valori mai mari înregistrând doar Capitala şi Braşovul.

La nivel naţional, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2019 au crescut cu 5% faţă de cele din luna ianuarie 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Pe judeţe, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică a înregistrat valori mai mari în Bucureşti (128.800), Braşov (119.100), Cluj (34.500) şi Constanţa (17.100), iar numărul de înnoptări ale turiştilor a înregistrat valori mai mari în Braşov (250.700), Bucureşti (219.200), Cluj (65.500) şi Constanţa (35.900).

Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Israel (16.800), Italia ( 14.700), Germania (13.800), Franţa (9.100) şi SUA (8.500).

Locul patru naţional în 2018

În 2018, numărul turiştilor care au vizitat Clujul a fost de 652.700, judeţul situându-se astfel pe locul 4 naţional, după municipiul Bucureşti (2,080 milioane) şi judeţele Braşov (1,363 milioane) şi Constanţa (1,312 milioane), conform datelor Institulului Naţional de Statistică (INS).

Tags: , , ,
0127_12082014_Regiunea_NV

Regiunea Nord-Vest, în topul autorizaţiilor de construcţii

Numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale a înregistrat o creştere în luna ianuarie 2019 faţă de aceeaşi lună a anului anterior.

Numărul autorizaţiilor de construcţii eliberate pentru clădiri rezidenţiale a înregistrat, în luna ianuarie a acestui an, o creştere de 1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Astfel, în luna ianuarie 2019 s-au eliberat 2.028 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, dintre acestea, 67% pentru zona rurală, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În decembrie 2018, numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 0,4% faţă de aceeaşi lună a anului 2017, până la 2.734.

Distribuţia pe regiuni evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale, faţă de luna ianuarie 2018, în Nord-Vest (+50 autorizaţii), Centru (+34), Sud-Est (+28) şi Sud-Muntenia (+17).

Scăderi au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-44 autorizaţii), Nord-Est (-43), Bucureşti-Ilfov (-13) şi Sud-Vest Oltenia (-10).

În 2018, s-au eliberat 42.694 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 2,6%, faţă de anul precedent.

În 2017, numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 7,6% faţă de anul anterior, până la 41.603.

Tags: , , , ,
1_3_183095_1551007105_06657_fav

Peste 1.000 de copii din Cluj au părinţii plecaţi în străinătate

Un număr de 159.038 de copii din România au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, conform unui raport publicat de Administraţia Prezidenţială. 

În judeţul Cluj sunt 1.159 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi peste graniţe pentru a face bani în speranţa unui trai mai bun acasă. Dintre aceştia, 153 au ambiipărinți plecați la muncă în străinătate, 81 sunt micuţii cu unicul susținător plecat din ţară, iar 925 duc dorul mamei sau tatăului, doar un membru al familie luând calea străinătăţii.

La nivel naţional, judeţele cu cei mai mulţi copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate sunt: Iaşi, Suceava, Bacău şi Neamţ. La polul opus al clasamentului figurează judeţele Dâmboţia, Călăraşi, Caraş Severin sau Arad.

Peste 1.000 de copii din Cluj au părinţii plecaţi în străinătate. Statistica naţională este dezastruoasă

Tags: , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Clujul imobiliar nu mai vinde pe bandă rulantă

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) relevă că în ianuarie au fost vândute, la nivelul întregii țări, 30.733 imobile, cu 5.457 mai puține față de decembrie. 

Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în luna ianuarie a acestui an este cu 8.749 mai mic față de perioada similară a anului trecut. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în București – 5.395, Ilfov – 2.623, Timiș – 1.736.

Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Sălaj – 173, Olt – 131, Tulcea – 42. Numărul ipotecilor, la nivel național, în ianuarie 2019, a fost de 17.371, cu 1.055 mai mare față de ianuarie 2018.

Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 3.395,  Ilfov – 1.584, Cluj – 1.114. La polul opus, se află județele Sălaj – 63, Harghita – 57, Gorj – 51. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în prima lună a acestui an sunt Galați – 460, Vrancea – 454, Brăila – 412.

Clujul, cea mai mare scădere la tranzacţii imobiliare în 2018 

În concordanță cu tendința înregistrată la nivel național, numărul tranzacțiilor imobiliare încheiate anul trecut a scăzut în majoritatea județelor cu cea mai intensă activitate din acest punct de vedere, conform imobiliare.ro. Astfel, cel mai mare declin, în cuantum de 28%, poate fi observat în Cluj – județul a cărui capitală s-a bucurat de o inetnsă dezvoltare în ultimii ani. Aici, numărul tranzacțiilor înregistrate în 2018 a fost cu peste 10.000 mai mic decât în 2017 – când aveau loc 43.774 de asemenea operațiuni la nivel național.

Tags: , , ,
cluj-napoca-grigorescu

Cum vând cartierele imobiliare ale Clujului

În deplin acord cu tendința înregistrată la nivel național, ritmul scumpirilor din cele mai mari piețe rezidențiale ale țării a încetinit vizibil. Diferenţe majore se înregistrează însă la nivel de cartiere, iar Clujul nu duce lispă de surprize. 

În ultimele trei luni ale anului 2018, prețul mediu solicitat pentru un apartament s-a majorat în Cluj-Napoca cu 0,9%, până la o valoare de 1.530 de euro pe metru pătrat util (față de 1.520 euro pe metru pătrat util în trimestrul anterior). În ultimul trimestru al anului trecut, în București, apartamentele s-au apreciat cu 1,1%, de la 1.280 la 1.300 de euro pe metru pătrat util. Cu un avans general de 1,2% la prețurile apartamentelor, Timișoara a ajuns, în ultimele trei luni din 2018, la o valoare medie de listare de 1.200 de euro pe metru pătrat util – păstrându-și, astfel, locul în clasamentul național al orașelor cu cele mai scumpe apartamente, arată cel mai recent raport realizat de Imobiliare.ro și Analize Imobiliare

Cluj-Napoca:

Cea mai mare marjă de creștere, anume 4,6%, a fost consemnată trimestrul trecut în arealul central și ultracentral din Cluj-Napoca: aici, prețul mediu solicitat pentru un apartament a ajuns la 1.800 de euro pe metru pătrat util, adică semnificativ peste media valabilă la nivel de oraș. O creștere importantă, de 3,8%, a avut loc și în Florești, localitate transformată, în ultimii ani, într-un adevărat „cartier-dormitor” al orașului de pe Someș – aici, un apartament costa, trimestrul trecut, 900 de euro pe metru pătrat util. Creșteri importante au mai fost înregistrate și în arealul Gruia-Dâmbul Rotund-Gară-Bulgaria (+3,6%), Iris (+3,5%), dar și Baciu (+1,9%).

Deși nu substanțiale, în Cluj-Napoca au fost consemnate și scăderi de preț trimestrul trecut. Cea mai importantă, de -1,7%, a avut loc în Someșeni, unde așteptările vânzătorilor au ajuns la o medie de 1.210 euro pe metru pătrat util; de menționat este însă că, în cele trei luni anterioare, acest cartier se număra printre cele care consemnaseră cele mai importante creșteri de preț (cu un plus de 3,3%). O ușoară scădere de preț (-0,2%) a avut loc și în Mănăștur-Borhanci-Câmpului, unde suma medie cerută pentru un apartament a ajuns la 1.430 de euro pe metru pătrat util.

În ciuda variațiilor de preț consemnate în ultimele trei luni ale anului trecut, ordinea zonelor cu cele mai scumpe apartamente din Cluj-Napoca a rămas, practic, neschimbată: pe primul loc se situează tot arealul central și ultracentral, cu mențiunea că ecartul față de următorul cartier s-a accentuat vizibil. Astfel, în Plopilor, locuințele s-au scumpit cu doar 0,9%, ajungând la o medie de 1.710 de euro pe metru pătrat (la o distanță considerabilă față de locuințele din „inima” orașului). Pe următoarele locuri în clasament se află tot zonele Gheorgheni-Andrei Mureșanu (acum cu o medie de 1.640 de euro pe metru pătrat util), Zorilor (cu 1.590 de euro pe metru pătrat) și Mărăști-Între Lacuri-Aurel Vlaicu (1.570 de euro pe metru pătrat util).

Pe de altă parte, o mică schimbare a intervenit în clasamentul zonelor cu cele mai accesibile apartamente din Cluj-Napoca. Pe primele două poziții, cu prețuri de sub 1.000 de euro pe metru pătrat util, se situează în continuare cele două localități limitrofe, anume Florești (cu o medie de 900 de euro pe metru pătrat util de apartament) și Baciu (980 de euro pe metru pătrat). Următoarele două locuri sunt ocupate, la fel ca trimestrul anterior, de zonele Someșeni (cu 1.210 de euro pe metru pătrat) și Iris (1.370 de euro pe metru pătrat), în vreme ce arealul Gruia-Dâmbul Rotund-Gară-Bulgaria a fost surclasat de Mănăștur-Borhanci-Câmpului (cu 1.430 de euro pe metru pătrat).

Se scumpesc suburbiile Clujului. TOP cele mai ieftine vs. cele mai scumpe cartiere

București:

În cel din urmă pătrar al anului trecut, cele mai semnificative majorări ale prețurilor apartamentelor din București au fost consemnate în zona semicentrală, precum și în nordul orașului. Ca pondere, variațiile au fost ceva mai mari decât acelea consemnate în cele trei luni anterioare, fiind cuprinse între 3,6% și 7,6%. Pe primul loc în topul scumpirilor se situează zona Herăstrău-Nordului, cu un plus de 7,6%, aceasta fiind urmată de Griviței-Gara de Nord (+4,9%), Pipera (+4,6%), Ștefan cel Mare (+3,9%), dar și Ferdinand (+3,6%).

Interesant este că, trimestrul trecut, Bucureștiul a depășit Cluj-Napoca nu doar în ceea ce privește creșterile, ci și în ceea ce privește scăderile de preț. Astfel, în Kiseleff-Aviatorilor a fost consemnată un declin substanțial al prețului mediu solicitat de către vânzători, în valoare de 13,8% (în condițiile în care trimestrul anterior avusese loc o scădere de 5,6%). Cel puțin în parte, volatilitatea prețurilor din această zonă bine cotată a Capitalei se explică prin numărul relativ redus de proprietăți disponibile spre vânzare, precum și prin eterogenitatea acestora. Ieftiniri semnificativ mai reduse au mai fost consemnate în Cotroceni (-3,6%), Ghencea (-3,3%), Vitan Nou (-2,9%) și Parcul Carol-Cantemir Mărășești (-1,9%).

În urma declinului substanțial consemnat în ultima jumătate de an, zona Kiseleff-Aviatorilor și-a pierdut întâietatea în clasamentul zonelor cu cele mai scumpe apartamente din București. În fruntea acestuia se situează acum zona Herăstrău-Nordului, unde o asemenea unitate locativă a ajuns la o valoare de 2.560 de euro pe metru pătrat util. La o distanță considerabilă se află locuințele din Kiseleff-Aviatorilor, care pot fi achiziționate, în medie, cu 2.100 de euro pe metru pătrat util. La mică distanță la capitolul prețuri se află acum zona Dorobanți-Floreasca, care a atins pragul de 2.000 de euro pe metru pătrat util. Clasamentul celor mai exclusiviste zone ale Capitalei este completat de Aviației (cu 1.910 euro pe metru pătrat util) și, respectiv, Unirii (cu 1.710 euro pe metru pătrat util).

În ceea ce privește clasamentul zonelor cu cele mai ieftine apartamente disponibile spre vânzare, în Capitală există patru situații în care pretențiile vânzătorilor ajung la până la un maximum de 1.000 de euro pe metru pătrat util. Este vorba despre Ghencea (cu o medie de 890 de euro pe metru pătrat), Rahova (950 de euro pe metru pătrat), Giurgiului (1.000) și Giulești (tot 1.000 de euro pe metru pătrat). Ușor peste acest prag „psihologic” se situează cartierul Drumul Taberei, unde o asemenea unitate locativă poate fi achiziționată cu 1.040 de euro pe metru pătrat.

Timișoara:

În capitala Banatului, marjele de creștere consemnate pe zone au fost mai mici decât în București, dar și decât în Cluj-Napoca. Astfel, cel mai mare avans, de 1,8%, a fost consemnat în arealul Bucovina-Simion Bărnuțiu-Gării-Dorobanților-Mircea cel Bătrân, o creștere similară (de 1,7%) având loc și în Girocului-Soarelui-Buziașului. Pe următoarele locuri se situează zonele Șagului-Dâmbovița-Iosefin-Steaua (+1,%), Lipovei-Aradului (+0,7%), dar și Complex Studențesc-Dacia-Elisabetin-Olimpia-Stadion (+0,2%).

La fel ca în celelalte două mari piețe imobiliare ale țării, București și Cluj-Napoca, și în Timișoara au fost consemnate trimestrul trecut scăderi de prețuri pe segmentul apartamentelor. Cel mai semnificativ declin (-4,1%) a avut loc în Torontalului, această zonă fiind urmată de Central-Bălcescu-Take Ionescu-Piața Maria (-2,2%) și, respectiv, Braytim (-0,6%). De menționat este și că, după un declin de 2,1% înregistrat trimestrul trecut, prețurile au stagnat în arealul Ultracentral-Medicină-Piața Unirii.

Față de București și Cluj-Napoca, orașul de pe Bega se diferențiază și prin diferențele relativ mici de preț dintre cartiere, valorile medii de listare pentru un apartament variind între un maximum de 1.460 de euro pe metru pătrat și un minimum de 1.150 de euro pe metru pătrat. Cel mai mare nivel de preț se găsește, ca și trimestrul trecut, în zona Ultracentral-Medicină-Piața Unirii, unde pretențiile vânzătorilor s-au menținut la același nivel.

La polul opus, cele mai accesibile apartamente din Timișoara sunt cele din Șagului-Dâmbovița-Iosefin-Steaua, pe următorul loc situându-se cele din Braytim, cu o valoare medie de listare de 1.170 de euro pe metru pătrat util. Nu cu mult mai scumpe sunt și locuințele din Girocului-Soarelui-Buziașului (1.180 de euro pe metru pătrat), cele din Bucovina-Simion Bărnuțiu-Gării-Dorobanților-Mircea cel Bătrân (tot 1.180 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Torontalului (1.200 de euro pe metru pătrat util).

Tags: , , , ,