Tag Archives: topuri

bani

România a avut cea mai mare inflaţie anuală din UE şi în luna martie

Martie 2018 a fost a doua lună consecutivă în care România a avut cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4%, şi în creştere faţă de o rată anuală a inflaţiei de 3,8% înregistrată în luna februarie, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a crescut în luna martie 2018 până la 1,5%, de la un nivel revizuit de 1,4% în februarie 2018. În rândul statelor membre UE, rate anuale mai mari au fost înregistrate în România (4%), Estonia (2,9%), Slovacia şi Lituania (ambele cu un avans de 2,5%).

Comparativ cu situaţia din luna februarie 2018, rata anuală a inflaţiei a scăzut în şase state membre, a rămas stabilă în alte şase ţări şi a crescut în 15 state, inclusiv în România, unde s-a majorat de la 3,8% până la 4%.

În cazul zonei euro, rata anuală a inflaţiei a crescut până la 1,3% în luna martie 2018, de la 1,1% în februarie 2018. Cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut serviciile (0,67 puncte procentuale), urmate de preţurile la alimente (0,41 puncte procentuale) şi energie (0,20 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% în martie 2018, de la 4,7% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare cu 6,57%, a celor alimentare cu 4,01% şi a serviciilor cu 2,9%.

“Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (aprilie 2017 – martie 2018) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2016 – martie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,5%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,9%”, notează INS.

În luna februarie a acestui an, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5%, de la 3,2%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%.

Tags: , ,
cluj constructii

Şantiere de jumătate de miliard de lei la Cluj. VEZI topul naţional

Valoarea totală a şantierelor din România se ridică la aproape 90 miliarde de lei, cu o suprafaţă de 41 milioane metri pătraţi.

Cele mai active zone sunt Bucureşti (726 proiecte), Cluj (518 proiecte) şi Ilfov (440 proiecte), arată o analiză Victa, platforma de asistenţă virtuală de ofertare la şantiere şi proiecte lansată de IBC Focus.

De la începutul anului, firma a monitorizat un număr total de 7.845 de proiecte active, analiza arătând menţinerea trendului din 2017, cu domeniul rezidenţial privat pe primul loc în top, cu peste 23% din proiecte. Locurile următoare sunt ocupate de domeniul construcţiilor sociale şi comunitate şi industrial.

Asistenta virtuală de ofertare la şantiere şi proiecte, Victa, a publicat şi monitorizat de la 1 ianuarie un număr de 327 de proiecte noi, în valoare totală de 1,13miliarde lei, care ocupă o suprafaţă de 294.259 mp.

În privinţa şantierelor deschise în acest an, topul este condus de Cluj (37 proiecte), Braşov (34 proiecte), Ilfov (31 proiecte), Timiş (26 proiecte), Argeş (25 proiecte). Ca şi distribuţie valorică, judeţul Cluj îşi păstrează poziţia fruntaşă cu o valoare totală a şantierelor de 524 milioane de lei, urmat de Braşov (238,38 milioane de lei) şi Argeş (72,16 milioane de lei). Pe de altă parte, în cazul suprafeţelor ocupate, Braşovul devine ocupantul primei poziţii cu 155.530 mp, urmat de Dolj (59.662 mp) şi Cluj (26.497 mp).

Tags: , , ,
birou-cos-romania

Piaţa de birouri din Cluj creşte cu 43.000 mp în 2018

Companiile au închiriat în primul trimestru aproape 70.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri în Bucureşti, iar o treime din cerere a venit din partea firmelor care anterior au avut sediul în vile, clădiri vechi şi de mici dimensiuni sau alte spaţii decât clădiri moderne, potrivit unui raport publicat joi de compania de consultanţă imobiliară JLL.

”Suprafaţa închiriată în primul trimestru de către companiile care nu au ocupat anterior spaţii moderne de birouri a depăşit 23.000 metri pătraţi, suprafaţă aproape egală cu cea înregistrată pe întreg anul trecut. Pe tot anul trecut, acest segment de cerere a reprezentat doar 7% din total”, se arată în raport.

În medie, fiecare dintre aceste companii a închiriat 2.200 de metri pătraţi, mai mult decât media înregistrată la nivelul întregii cereri, de 1.166 de metri pătraţi.

”Creşterea interesului acestor companii pentru spaţii moderne de birouri poate fi explicat prin faptul că fie spaţiile pe care le ocupau anterior nu mai corespund din punct de vedere calitativ, fie pentru că cele mai multe şi-au extins activitatea şi au avut nevoie de mai mult spaţiu. În plus, există şi cazuri, în care companiile îşi consolidează activităţile din mai multe clădiri de mici dimensiuni, într-o singură clădire modernă. În plus, aşa cum observăm din ce în ce mai multe companii reclamă dificultăţi în găsirea şi retenţia angajaţilor, iar mediul de lucru a devenit un instrument important în recrutarea angajaţilor”, a declarat Mădălina Marinescu, consultant office department JLL România.

Zonele din Bucureşti vizate de companiile care şi-au mutat sediul în clădiri moderne de birouri au fost centru, cu peste jumătate din cerere, şi vest – 30%. Companiile din domeniul IT & C au continuat să fie cele mai active din punct de vedere al închirierilor cu peste 60% din cererea din Bucureşti, acestea fiind urmate de cele din domeniul energiei – peste un sfert din închirieri, potrivit JLL.

”Din cele 61 de tranzacţii semnate în primul trimestru, peste jumătate reprezintă cerere nouă (contracte noi, extinderi ale suprafeţelor deja existente şi pre închirieri), respectiv 41.000 metri pătraţi. Raportat la cererea totală, aceasta reprezintă aproape 60%, spaţiile noi închiriate putând acomoda circa minim 4.100 de angajaţi. În ceea ce priveşte livrările din primul trimestru, o sigură clădire a fost finalizată în Bucureşti, respectiv Globalworth Campus clădirea 2, cu o suprafaţă de 28.000 de metri pătraţi”, se arată în raport.

Pentru tot anul, livrările anunţate de dezvoltatori se ridică la 230.000 metri pătraţi, comparativ cu 140.000 metri pătraţi finalizaţi în 2017. Totodată, cererea de birouri din afara Bucureştiului – Timişoara, Braşov, Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca a totalizat în primul trimestru 17.000 metri pătraţi.

”Aproape jumătate din cererea din afara Bucureştiului a fost înregistrată în Timişoara (8.239 metri pătraţi), în timp ce 30% din spaţiile închiriate (5.100 metri pătraţi) au vizat Cluj-Napoca. Companiile din domeniul IT, BPO şi servicii profesionale au fost cele mai active, cu aproape 60% din totalul închiriat”, se arată în raport.

La nivelul stocului de birouri din Braşov, Timişoara, Iaşi şi Cluj-Napoca, JLL estimează că, la finele acestui an, acesta va creşte cu aproape 25%, la circa 865.000 metri pătraţi.

În Timişoara, dezvoltatorii au anunţat proiecte de 83.000 metri pătraţi, în Cluj-Napoca, stocul va creşte cu 43.000 metri pătraţi, în Braşov urmează să fie livraţi 25.000 metri pătraţi, iar în Iaşi doar 9.200 metri pătraţi, potrivit JLL.

Tags: , ,
Harta 3D a Romaniei

120.000 de străini locuiesc în România. 8.000 sunt în Cluj

Aproape 120.000 de cetățeni străini, dintre care 69.248 din state terţe, locuiesc pe teritoriul României.

Cei mai mulţi sunt din Moldova – 10.513, Turcia – 9.277 şi China – 7.973 şi 50.379 din state membre UE, SEE şi Confederaţia Elveţiană (Italia – 14.480, Germania – 6.039, Franţa – 6.006.

În ceea ce priveşte localizarea lor pe medii, majoritatea cetățenilor străini se concentrează înmediul urban, indiferent de ţară/zonă de provenienţă sau durata şederii. Astfel, municipiul Bucureşti a atras aproape o treime din cei peste o sută de mii de străini din România şi ocupă primul loc. Mulţi dintre aceștia locuiesc şi în judeţele Ilfov, Cluj și Timiș. Numărul străinilor din aceste judeţe depăşeşte cu puţin peste 9.000 în Ilfov, 8.000 în Cluj şi peste 7.000 în Timiș.

În primul trimestru din 2018 au fost primite 101 solicitări de viză depuse la misiunile diplomatice din străinătate, pentru obțin erea unor vize de lungă sau scurtă ședere, de către străini din Iordania, Palestina, Pakistan, China și alte state. De asemenea, în perioada de referință, a fost asigurat accesul la procedura de azil pentru 419 persoane care au depus cereri de acordare a unei forme de protecţie internațională. Cei mai mulți străini sunt din Irak, Siria, Pakistan și Afganistan. Pentru 32 dintre aceștia a fost acordată o formă de protecție internațională și au fost înscriși în programul de integrare.

În urma acțiunilor întreprinse pentru combaterea șederii ilegale și a muncii nedeclarate, în această perioadă, au fost depistate 533 de persoane în situaţii ilegale. Pentru 390 de cetăţeni străini au fost dispuse măsuri de părăsire a teritoriului ţării noastre, 95 au fost îndepărtaţi sub escortă, iar pentru ceilalți au fost dispuse alte măsuri. Polițiștii de imigrari au emis 1.601 avize de angajare/detaşare, pentru lucrători permanenţi, înalt calificaţi şi detaşaţi. De asemenea, pe linia combaterii muncii nedeclarate, au fost sancționați reprezentanții a 183 de societăți comerciale, cu amenzi în valoare de aproape 55.000 de lei, pentru nerespectarea regimului juridic aplicat străinilor angajați.

În perioada analizată, polițiștii au sancționat contravențional 2.128 de cetățeni străini pentru nerespectarea legislaţiei în domeniul migraţiei, acestora fiindu-le aplicate amenzi în valoare deaproape 360.000 de lei.

Tags: , , ,
Piata-Avram-Iancu2_Cluj-Napoca

Bucureştiul, între cele mai ieftine oraşe din lume…. Mai ieftin şi decât Clujul

Bucureștiul e pe locul 9 în lume într-un clasament al celor mai ieftine metropole din lume din punctul de vedere al costurilor locuirii. Însă, capitala României este și unul dintre cele mai ieftine orașe de locuit din România. 

Costul locuirii 2018, studiu întocmit de Economist Intelligence Unit pe baza prețurilor a peste 160 de de produse și servicii din 90 de țări, plasează capitala României pe locul 9.

Bucureștiul figurează alături de orașe din Siria, Venezuela, Algeria și Pakistan în clasamentul celor mai accesibile metropole. Însă nu doar turiștii ar trebui să vadă acest lucru, ci chiar și locuitorii săi, privilegiați din multe puncte de vedere în comparație cu românii din alte mari orașe ale țării.

Iată la ce capitole Bucureștiul este mai puțin costisitor decât orașe precum Cluj-Napoca, Brașov, Constanța, Iași sau Arad!

Transport public. Bucureștenii plătesc cel mai mic tarif pentru transportul public dintre toți locuitorii României. O călătorie cu transportul public de suprafață costă 1,3 lei, în timp ce costul unei călătorii în cele mai multe orașe din țară este 2 lei. Arădenii și orădenii sunt taxați cu 3 lei pentru o călătorie, în timp ce la Râmnicu Vâlcea tarifele variază între 2,5 la 3 lei pentru o călătorie. În Constanța un bilet de călătorie e 1,5 lei, dar locuitorii de la malul mării au costuri mult mai ridicate la alte servicii publice, după cum vom vedea mai jos. O călătorie cu transportul în comun din Capitală costă doar 1,3 lei, dar nici nu merită mai mult.

Energie electrică. Consumatorii din zona Muntenia Sud, din care face parte Bucureștiul, plătesc 0,6157 lei/kWh la unul dintre cei mai influenți furnizori de electricitate din România. Nu de aceeași facilitate se bucură consumatorii din zona Olteniei care au contracte de furnizare cu un furnizor care activează în această zonă. Ei plătesc un tarif de 0,6740 lei/kWhpentru aceeași energie consumată, pentru același tip de rețea. Un clujean care are contract de furnizare cu altă companie decât cea a bucureșteanului plătește 0,6397 lei/kWh, în timp ce un român din zona de est a țării plătește 0,6713 lei kWh. Odată cu liberalizarea pieței de energie electrică, românii pot negocia contracte de furnizare mai avantajoase cu orice furnizor, indiferent de aria sa de acoperire.

Energie termică. Iarna a trecut și, odată cu ea, s-a dus și presiunea facturilor ridicate la întreținere. Dar, abonații sistemului centralizat de încălzire din Constanța își amintesc încă prețul plătit pentru încălzirea locuințelor în sezonul rece care tocmai s-a încheiat. Municipiul Constanța are unul dintre cele mai ridicate costuri ale încălzirii (250 lei/Gcal) dintre orașele mari, în vreme ce în Capitală, tariful perceput populației este printre cele mai scăzute (164 lei/Gcal). Cele mai mari tarife sunt în Sighișoara (379,1 lei/Gcal), Alexandria (345,3 lei Gcal), Gheorgheni – Harghita (305,2 lei Gcal), Sfântu Gheorghe – Covasna (298,5 lei Gcal) și Cluj-Napoca (220 lei/Gcal).

Prețul chiriilor. Bucureștiul a deținut ani buni supremația pe piața locuințelor închiriate, însă din 2017 încoace Cluj-Napoca a devenit un oraș mai greu accesibil celor care se mută în chirie. Numărul mare de studenți care nu au loc de cazare în cămine au transformat acest mare centru universitar într-unul extrem de costisitor. Apartamentele cu două camere se închiriază la prețuri care ajung și la 700 de euro doar pentru că sunt într-o zonă centrală, în timp ce garsoniere decente abia pot fi găsite sub 350 de euro pe lună. O comunitate creată pe Facebook dezbate aproape zilnic această problemă a costului ridicat al locuințelor de închiriat din Cluj-Napoca.

Prețul locuințelor. Piața imobiliară din România trece printr-o nouă perioadă de cumpănă, după ce în anul 2017 materialele de construcție s-au scumpit simțitor. Această creștere afectează costul de producție și, automat, prețul de vânzare. Anul 2017 a fost, însă, și unul de explozie a cerereii de locuințe noi, ceea ce a dus imediat la majorări de prețuri. Însă, nu în capitală au fost cele mai mari scumpiri, ci în Cluj-Napoca, unde specialiștii imobiliari au sesizat o creștere medie de 16,84% a prețurilor. Pe locul doi au fost locuințele din Iași (creștere de 13,7%), Constanța (creștere de 12,74%) și Brașov (12%). Bucureștiul a rămas pe această linie ascendentă, însă creșterea a fost de doar 10%.

Tarife taxi. În ciuda majorării tarifelor, la sfârșitul anului trecut, bucureștenii au încă acces la tarife de taxi de 1,39 lei/km. Cele mai mari companii prezente în Capitală au ridicat ștacheta la 1,69 lei/km (sau 1,7 lei/km), tarife pe care le practicau în urmă cu zece ani. Clujenii care apelează la taxi plătesc între 1,79 și 2,25 lei/km, în timp ce în Brașov cel mai frecvent tarif e 1,99 lei/km. Ieșenii plătesc în jur de 2 lei pe kilometru, iar constănțenii între 2,6 și 3,5 lei/km.

(sursa: click.ro)

Tags: , , , ,
Termosistem-bloc-locuinte-01

Clujul imobiliar a vândut 3.700 de locuinţe în martie

Cele mai mai multe vânzări de imobile din România în martie au fost perfectate la București (7.062), Ilfov (5.167) și Cluj (3.710), conform Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

La nivel național, luna trecută au fost vândute 58.713 imobile, potrivit bazei de date existente la ANCPI. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare a fost cu 1.090 mai mare față de martie 2017.

Numărul ipotecilor a fost de 25.963, cu 4.736 mai mare, cele mai multe fiind înregistrate în capitală, Constanța și Timiș. Județele Gorj, Covasna și Sălaj stau cel mai prost atât la vânzări de imobile, cât și la ipoteci. Cele mai multe terenuri agricole s-au vândut în Timiș, Dolj și Arad.

Pentru sectorul imobiliar din România, anul 2017 a fost unul prolific, valoarea tranzacțiilor înregistrate depășind 1 miliard de euro, cu o creștere de 10% față de anul precedent, conform statisticilor companiei de audit PricewaterhouseCoopers.
Tags: , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

Nou val de scumpiri pe piaţa imobiliară din Cluj. Cât costă metrul pătrat

Preţul mediu solicitat pentru locuinţele vechi, cât şi pentru cele noi, a ajuns în luna martie la 1.200 de euro mp util, cu 0,3% mai mult decât la finele lunii trecute, când se situa la o medie de 1.197 de euro pe metru pătrat, cele mai mari creşteri fiind în Timişoara, Cluj-Napoca şi Bucureşti.

Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, marile centre regionale au resimţit această tendinţă ascendentă, cu o singură excepţie, în Iaşi.

Timişoara ocupă, în luna martie, primul loc în clasamentul scumpirilor din marile oraşe. Valoarea medie de listare a unui apartament, indiferent de anul construcţiei, este aici cu 1,7% mai mare decât luna trecută, situându-se la 1.187 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.167 de euro pe metru pătrat). Locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,8% (de la 1.170 la 1.191 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi în aceeaşi măsură (de la 1.155 la 1.176 de euro pe metru pătrat).

După saltul de 2,8% consemnat în februarie, avântul preţurilor din Bucureşti s-a mai temperat în martie, astfel că un apartament poate fi achiziţionat în prezent cu 1.316 euro pe metru pătrat util – ceea ce echivalează cu un plus de 1,1% faţă de luna precedentă (de la 1.302 euro pe metru pătrat util). Cele două segmente de piaţă analizate au avut evoluţii similare. Astfel, locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,2% (de la 1.204 la 1.219 euro pe metru pătrat util), în vreme ce acelea noi au consemnat o creştere de 1,1% (de la 1.371 la 1.386 de euro pe metru pătrat util).

Dintre cele şase oraşe analizat, Braşovul a consemnat luna trecută cea mai mică marjă de creştere a preţurilor, respectiv 0,3% – de la 1.013 la 1.016 euro pe metru pătrat util. Cele două segmente majore de piaţă au avut însă un comportament diferit: în vreme ce apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,1% (de la 1.019 la 1.030 de euro pe metru pătrat util), cele noi s-au ieftinit cu 0,6% (de la 997 la 991 de euro pe metru pătrat).

După uşoara scădere (de 0,2%) înregistrată în februarie, în martie, preţurile apartamentelor din Cluj-Napoca au revenit pe creştere. Aşteptările proprietarilor s-au majorat, per ansamblu, cu 1,6%, de la 1.460 la 1.483 de euro pe metru pătrat util. Unităţile locative din blocurile vechi s-au scumpit cu 1,4% (de la 1.515 la 1.536 de euro pe metru pătrat), iar cele nou-construite cu 1,9% (de la 1.401 la 1.427 de euro pe metru pătrat).

În Constanţa, suma medie solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare, indiferent de anul construcţiei, a ajuns la 1.114 euro pe metru pătrat util, cu 0,4% mai mult decât la finele lunii precedente (când se situa la 1.110 euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi s-au apreciat cu 1,3% pe parcursul lui martie, de la 1.095 la 1.109 euro pe metru pătrat util. La polul opus, însă, cele noi s-au ieftinit cu 2,3%, de la 1.154 la 1.128 de euro pe metru pătrat.

Iaşi este singurul dintre marile oraşe analizate în care preţurile apartamentelor au consemnat o scădere generalizată. Astfel, aşteptările proprietarilor s-au diminuat, per ansamblu, cu 1,8% (de la 990 la 972 de euro pe metru pătrat util), tendinţa descendentă fiind resimţită pe ambele segmente de paţă analizate. În vreme ce locuinţele vechi s-au depreciat cu 0,6% (de la 967 la 961 de euro pe metru pătrat), cele noi s-au ieftinit cu 2,2% (de la 1.001 la 979 de euro pe metru pătrat).

 

Tags: , , ,
09-10-2012_cluj-napoca

Clujul, între destinaţiile preferate de turişti. De unde provin şi cu ce scop vin în România

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică în primele două luni din 2018 a crescut cu 6,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai mari valori fiind înregistrate în Capitală, Braşov, Prahova şi Cluj.

Din numărul total de sosiri, cele ale turiştilor români în structurile de primire turistică având funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada menţionată 79,4%, iar ale turiştilor străini 20,6%, ponderi similare cu cele din primele două luni din 2017.
În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,6% din total turişti străini), iar din aceştia 82,1% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Pe judeţe, în primele două luni din 2018, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Capitală (265.200), Braşov (210.600), Prahova (88.500) şi Cluj (71.800), iar numărul de înnoptări ale turiştilor a înregistrat valori mai mari în Braşov (447.600), Bucureşti (432.500), Prahova (187.600) şi Mureş (133.500).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 22,8% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 1,4 puncte procentuale. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare s-au înregistrat la hoteluri (28,5%), vile turistice (18,5%), pensiuni turistice (17,7%), hosteluri (16,8%) şi cabane turistice (15,3%).

Durata medie a şederii a fost de 1,9 zile la turiştii români şi două zile la turiştii străini.

Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Israel (33.100), Italia (32.100), Germania (30.700), Franţa (18.900) şi Regatul Unit (17.500).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada ianuarie-februarie 2018 de 1,548 milioane, în creştere cu 15,6% faţă de primele două luni din 2017. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (90,9%).

Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 52,4% au provenit din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (27,7%), Ungaria (22,2%), Italia (10,8%), Germania (7,0%), Franţa (5,1%) şi Polonia (4,8%).

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada menţionată de peste 2,937 milioane, în creştere cu 7,9% comparativ cu perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2017. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,3% din numărul total de plecări.

În februarie 2018, comparativ cu aceeaşi lună din 2017, sosirile în structurile de primire turistică au crescut cu 3,9%, iar înnoptările s-au majorat cu 3,3%, la peste 1,343 milioane.

Din numărul total de sosiri, cele ale turiştilor români au reprezentat 79,5%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 20,5%, ponderi similare cu cele din luna februarie 2017. Cea mai mare pondere în cazul turiştilor străini au deţinut-o cei din Europa (75,5% din total turişti străini), iar din aceştia 84,2% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte înnoptările, cele ale turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în februarie 79,3%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 20,7%. Ponderea cea mai mare în cazul turiştilor străini au deţinut-o cei din Europa (74,5% din total turişti străini), iar din aceştia 83,9% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Durata medie a şederii în luna februarie 2018 a fost de 1,9 zile, atât la turiştii români, cât şi la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna februarie 2018 a fost de 23,9% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 0,9 puncte procentuale faţă de luna februarie 2017. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna februarie 2018 s-au înregistrat la hoteluri (30,3%), vile turistice (18,4%), pensiuni turistice şi hosteluri (fiecare cu câte 18,0%), bungalouri (16,0%) şi cabane turistice (15,5%).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna februarie 2018 de 740.800, în creştere cu 9% faţă de februarie 2017. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (90,8%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 53,9% au provenit din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (26%), Ungaria (22,3%), Italia (10,8%), Germania (7,3%), Franţa (5,2%) şi Regatul Unit (5 %).

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în februarie de peste 1,226 milioane, în creştere cu 0,9% comparativ cu aceeaşi lună din 2017. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 65,9% din numărul total de plecări.

Tags: , , ,
Piata-Avram-Iancu2_Cluj-Napoca

Spaţii comerciale în Cluj: investitorii preferă zonele semicentrale sau cartierele. Cât e chiria în centru

Spațiile comerciale reprezintă un segment imobiliar din ce în ce mai atractiv pentru investitori, fiind o piață ce înregistrează creșteri anuale de circa 15%. În acest context, finanțatorii, care se orientează preponderent spre orașele mari ale țării, mizează pe obținerea unor randamente în jur de 7% pe an.

Pe fondul unei creșteri constante a puterii de cumpărare, în ultimii ani s-a dezvoltat din ce în ce mai vizibil apetitul pentru consum al populației, care s-a materializat, printre altele, și în piața de investiții imobiliare, respectiv în segmentul comercial. Astfel, principalele motoare ale pieței imobiliare comerciale sunt randamentele, rata de ocupare a proprietăților și încrederea în investițiile imobiliare. În acest moment, România oferă yield-uri* mult mai atractive decât țările din regiune pe acest segment.

În acest context, segmentul comercial local a cunoscut la rândul său o creștere a stocurilor, respectiv a ofertei de spații de acest tip, cu aproximativ 15% anual. Investițiile comerciale s-au îndreptat în ultima perioadă către orașele cu peste 100.000 de locuitori, unde finanțatorii mizează pe obținerea unor randamente în jur de 7% pe an. În ceea ce privește regiunile cu cele mai mari randamente pe acest segment, topul preferințelor investitorilor cuprinde următoarele orașe: Bucureștiul, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași.

„Spațiile comerciale în suprafețe generoase, excelent localizate, cu vizibilitate și expunere bună, au fost ocupate treptat de branduri internaționale care au în spate, pe lângă o imagine bine conturată, și o putere financiară superioară. Așadar, intrarea pe piață a comercianților ce își permit susținerea unor chirii pe termen lung alături de dezvoltarea constantă a pieței locale, au dus în timp la creșterea segmentului de spații comerciale”, a declarat declarat Marteen Deboo, CEO Wizmo.ro.

Cluj-Napoca, în topul orașelor efervescente pe segmentul comercial

Cluj-Napoca se află printre orașele cu cea mai mare atractivitate pe segmentul comercial, unde stocul spațiilor de acest tip depășește 350.000 de metri pătrați, conform analizei realizate de Wizmo.ro și RE/MAX Grup de Lux. Un impact puternic în acest sens l-a avut lansarea pe piață a celor două mall-uri locale, ce au adus nu doar un surplus de peste 100.000 de metri pătrați de spații comerciale, ci au rezultat și în suplimentarea investițiilor făcute de către marii retaileri și brandurile de top.

Potrivit reprezentantului RE/MAX Grup de Lux, Alina Berghian (colaborator Wizmo.ro), pentru zona centrală și semicentrală oferta de spații comerciale este foarte restrânsă, respectiv prețurile sunt destul de ridicate. Chiria pe zona centrală se încadrează între 25-50 de euro/mp și poate ajunge până la 10-20 de euro/mp pentru zona semicentrală, unde spațiile beneficiază de trafic intens și expunere bună. În ceea ce privește locațiile aflate în alte zone decât cele menționate, investitorii preferă cartierele noi construite, cu numeroase dezvoltări rezidențiale.

Ca proporție a cererii, pe segmentul comercial din Cluj-Napoca se poate observa orientarea către segmentul alimentar, farmacii, cafenele/restaurante, urmat de spații pentru comercializare de îmbrăcăminte-încălțăminte, decorațiuni interioare sau mobilier. Pe de altă parte, marile branduri de retaileri – Mega Image, Carrefour, LIDL, Profi – desfășoară, în prezent, ample campanii de dezvoltare în Cluj, vizând cu precădere zonele nou-dezvoltate din punct de vedere rezidențial.

„Raportat la tranzacțiile per vânzări de proprietăți, în ultimii ani segmentul comercial din Cluj-Napoca nu a înregistrat schimbări majore. Prețurile la care sunt scoase la vânzare spațiile comerciale diferă în funcție de locație, principala caracteristică și randamentul obținut în funcție de chiria generată. Așadar, acestea pornesc de la circa 2.000 de euro/mp și pot depăși chiar și 5.000 de euro/mp pentru spațiile cu bune caracteristici și chiriași cu bonitate”, a declarat Alina Berghian, Sales Associate RE/MAX Grup de Lux.

În concluzie, pe acest segment de piață nu sunt așteptate creșteri de prețuri majore, atât timp cât numărul tranzacțiilor nu este suficient de mare. Pentru achiziții, în special în zonele centrale, un interes continuu l-au manifestat investitorii care vizează spațiile deja închiriate cu termene contractuale ferme și randamente bune. În general, cererea pentru achiziții este condiționată de oferta foarte restrânsă, fapt datorat orientării proprietarilor mai mult înspre închiriere decât spre vânzarea spațiilor comerciale.

Tags: , , ,
Spitalul-Sanador

6,7 milioane de lei, de la bugetul local, pentru spitalele din Cluj

Primăria Cluj-Napoca a majorat susținerea financiară pentru sănătate. Alocările de la bugetul local pentru 2018 au fost aprobate în ședința Consiliului Local de joi, 29 martie.

În domeniul sănătății, toate spitalele care au depus proiecte au primit finanțare. Primăria Cluj-Napoca are în competență financiară Spitalul Municipal “Clujana”, care a beneficiat de o finanțare în valoare de 17 milioane lei în 2017 și 20.500.000 lei în 2018.

Poza noua 30.03.2018

Pentru celelalte spitale, aflate in subordinea Ministerului Sanatatii, municipalitatea a oferit sprijin prin aprobarea solicitărilor adresate Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca pentru finanțare nerambursabilă, în cuantum total de 6,75 milioane lei.

– Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare “Niculae Stăncioiu” – 500.000 lei
– Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – SMURD – 300.000 lei
– Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca – 350.000 lei
– Spitalul Clinic Căi Ferate Cluj-Napoca – 400.000 lei
– Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal – 500.000 lei
– Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie “Prof. Dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca – 350.000 de lei
– Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj – 650.000 lei
– Spitalul Clinic de Boli Infecțioase – 350.000 lei
– Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca – 250.000 lei
– Institutul Oncologic “Prof. Dr. I. Chiricuță” Cluj-Napoca – 400.000 lei
– Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – 2.700.000 lei

În 2017, alocările de la bugetul local pentru spitalele clujene în afara Spitalului Municipal, au fost de 4,92 milioane lei. Mai multe informații despre echipamentele medicale, dotările și alte obiective pentru care vor fi utilizați banii de la bugetul local de către spitale, sunt publicate pe website-ul primăriei.

 

Tags: , , , ,
constructii

Scade şantierul imobiliar Nord-Vest

Numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut în februarie cu 15,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, până la 2.725, avansul fiind generat de creşterea cererii în jumătate dintre regiunile ţării, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ianuarie 2018, s-au eliberat 2009 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, o creştere de 28,7% faţă de ianuarie 2017.

În februarie 2018, s-au eliberat 2725 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 61,3% sunt pentru zona rurală.

În februarie 2018, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, exista o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+358 autorizaţii).

Creşterea este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+180 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+99), Vest (+94) şi Sud-Muntenia (+45). Scăderi s-au înregistrat în Nord-Vest (-28 autorizaţii), Sud-Est (-22), Nord-Est (-6) şi Centru (-4).

În 2017, numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 7,6% faţă de anul anterior, până la 41.603. În 2016, numărul de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 1,2% faţă de anul anterior, până la 38.653.

Tags: , , , ,
1_3_170741_1519827630_03216_fav

4,5 milioane lei nerambursabili de la CJ Cluj. Cei mai mulţi merg la biserici. VEZI cine ia bani pentru cultură şi sport

CULTURĂ 

115 asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale primesc, în 2018, finanţări nerambursabile de la Consiliul Judeţean (CJ) Cluj în valoare de 500.000 de lei pentru activităţi culturale.

În topul celor mai mari finanţări se află evenimentele Zilele Culturale Maghiare şi TIFF, festivaluri care primesc bani nerambursabili de la Primăria Cluj-Napoca: 533.000 lei, respectiv 1.200.000 lei.

Asociaţia Zilele Culturale Maghiare din Cluj – ”Zilele Culturale Maghiare din Cluj” – ed. a IX-a – 27.000 lei

Asociaţia Culturală Kos Karoly – ”Zilele maghiare din zona Călății” – 16.000 lei

Asociaţia Festivalul de Film Transilvania – ”Festivalul Internațional de Film Transilvania” – ediția -XVII-a – 15.000 lei

Asociaţia Culturală Szint Kulturalis –  ”Festivalul Internațional de Folclor Sfântul Ștefan 2018” – ediția a -XX-a- 15.000 lei

Asociaţia Dinamika – ”Festivalul de Umor Humorfeszt din Transilvania” – Ed. a XV-a – 10.000 lei

Asociaţia Thinkonomy – ”Întâlnirea organizațiilor culturale” – 10.000 lei

Clasamentul integral poate fi consultat AICI.

CENTENAR 

Un număr de 48 de activităţi dedicate Centenarului Marii Uniri vor fi finanţate de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj. Suma totală este de 300.000 de lei, bani nerambursabili.

Cea mai mare alocare, în valoare de 100.000 de lei, merge la Universitatea Babeş – Bolyai, pentru publicarea a 8 volume – ”Construind Unirea cea Mare”.

În clasamentul celor mai generoase alocări de fonduri urmează:

Fundaţia Omnia – ”Patrimoniul creativității românești, matematica și centenarul unirii de la 1918” – 15.000 lei

Asociaţia de sprijin a inspectoratului – ”In slujba țării și a neamului românesc” (concurs inter-activ pentru elevii din județul Cluj – 15.000 lei

Asociaţia Despartamântul Astra Câmpia Turzii – “Câmpia Turzii 100 de ani 1918-1928- tipăritura Gânduri și Imagini” – 10.000 lei

Asociaţia Student Plus – “TIMAF- Transylvania International Music and Arts Festival, ediție dedicată Centenarului Marii Uniri” – 10.000 lei

Clasamentul integral poate fi consultat AICI.

TINERET 

Consiliul Judeţean Cluj va aproba în şedinţa din 29 martie şi repartizarea sumei de 500.000 de lei pentru finanţarea unor activităţi de  tineret în 2018.

Este vorba de acordarea de finanţări nerambursabile în limita acestei sume asociaţiilor, fundaţiilor, altor organizaţii neguvernamentale fără scop lucrativ, precum şi entităţilor publice care organizează programe şi proiecte în domeniul tineretului şi socio-educaţionale.

Au fost înregistrate 156 de cereri pentru tineret, din care 87 au fost propuse spre finanțare. Comisia de educaţie a CJ Cluj a fost cea care a selectat proiectele care vor fi finanţate, în baza unui regulament.

Vă prezentăm mai jos lista celor mai mari sume alocate pentru proiecte de tineret:

ASOCIAŢIA STOMATOLOGICĂ NAPOCA BIODENT 2007 – “Medicina dentară – de la cercetare la practică – 13.000 lei

ASOCIAŢIA KIFOR – “Pavilion de tineret în cadrul Zilelor Culturale Maghiare”- 12.000 lei

ASOCIAȚIA TINERILOR CLUJENI – ”Festivalul UNIFEST Cluj” – 12.000 lei

FUNDAȚIA CULTURALĂ TEKA – ”Program social pentru copiii și tinerii din satele județului Cluj” – 11.000 lei

FUNDAŢIA TRANSILVANIA TRUST – “Ziua Patrimoniului – program intercultural pentru copii” – 10.000 lei

SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA FILIALA CLUJ – “Salvezi dacă ştii să acţionezi!” – 10.000 lei

FEDERAŢIA TINERILOR DIN CLUJ – “Cluj for Youth – dialog structurat cu tinerii din județul Cluj”- 10.000 lei

UNIUNEA STUDENŢEASCĂ MAGHIARĂ – “Balul bobocilor USMC” – 10.000 lei

ASOCIAŢIA EDEN 75 – “Întâlnirea unitarienilor în Cheile Turzii 2018″ – 10.000 lei

ASOCIAŢIA ECOLOGICĂ SILVANUS – “Conferinţă internaţională de mediu pentru tineri voluntari” – 10.000 lei

Lista completa a sumelor pentru activităţi de tineret poate fi consultată Aici. Ultimul cuvânt în acest caz îl va avea plenul forului judeţean clujean care mai poate face modificări pe marginea acestor sume propuse.

CULTE 

Consiliul Judeţean Cluj a alocat 2.000.000 de lei bani nerambursabili  pentru cultele religioase recunoscute din judeţul Cluj.

Cele mai multe cereri de finanţare  au fost depuse în sfera cultelor – 297 – din care, în urma procesului de selecție, vor fi finanțate 250, bugetul alocat acestui domeniu fiind de 2.000.000 de lei. CJ precizează că suma de 2.000.000 de lei este repartizată pe cultele religioase recunoscute în România în funcţie de numărul adepţilor, comunicat de către Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj, după datele ultimului recensământ.

Cei mai mulţi bani vor reveni Cultului Ortodox, care va primi 1.329.400 de lei, pentru 157 de entităţi din judeţ. Cultul Greco-Catolic va primi 270.000 de lei pentru EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA, GRECO-CATOLICĂ, de CLUJ-GHERLA – sprijin financiar pentru construirea complexului Catedralei Greco-Catolice din Piaţa Cipariu nr. 2.

Cultul Reformat va avea alocată suma de 246.000 de lei, repartizată pentru 55 de unităţi de cult. Cultul Romano Catolic are alocată suma de 73.400 de lei pentru 18 parohii. Vor fi alocaţi bani şi pentru Cultul Unitarian, respectiv 23.200 de lei, pentru 5 parohii. Cultul Penticostal va beneficia de 21.000 de lei, Cultul Baptist de 10.000 de lei, Cultul Adventist, de 6.500 de lei iar alte culte vor beneficia de 18.000 de lei.

Tags: , , , , , , ,
targ-joburi-506x372

Două regiuni din România au înregistrat cel mai semnificativ declin al numărului de angajaţi

În regiunile din Uniunea Europeană, cel mai semnificativ declin al numărului de angajaţi în 2016 s-a înregistrat în Nord-Est (minus 3,8%) şi Sud-Vest Oltenia (minus 3%) din România, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică Eurostat.

În 231 de regiuni din UE (84%) a crescut în 2016 numărul de angajaţi, în alte 32 de regiuni a scăzut, iar în 12 regiuni a rămas stabil.

Cea mai mare creştere a numărului de angajaţi în 2016 s-a înregistrat în Podkarpacie (7,9%) şi Opolskie (5,9%) în Polonia, şi Ciudad Autonoma de Mellila (4,8%) în Spania, iar cel mai semnificativ declin în Nord-Est (minus 3,8%) şi Sud-Vest Oltenia (minus 3%) din România, Vielkopolskie (minus 2,5%) în Polonia, Severoiztochen (minus 2,3%), în Bulgaria, şi Slaskie (minus 2,2%), în Polonia.

La nivelul UE, numărul de angajaţi a crescut cu 1,2% în 2016.

În 21 de regiuni din UE, creşterea numărului de angajaţi a depăşit 3%. Şase din aceste regiuni sunt în Polonia şi în Marea Britanie, câte două în Italia şi în Spania, şi câte una în Ungaria, Portugalia, Cipru, Malta şi Slovacia. În aceste regiuni au fost cu 604.000 mai mulţi angajaţi în 2016.

În 32 de regiuni din UE, numărul de angajaţi a scăzut în 2016. În 17 din aceste regiuni, declinul a fost de peste 1%. Şase din aceste regiuni sunt în Polonia, patru în Marea Britanie, trei în România, două Bulgaria şi câte una în Grecia şi Italia. În aceste regiuni au fost cu 278.000 mai puţini angajaţi în 2016.

Tags: , , ,
cluj imob

Clujul imobiliar creşte cu 4.000 de locuinţe noi în 2018

Peste 4.400 de locuinţe noi ar urma să fie livrate în Cluj-Napoca şi în împrejurimi în 2018, faţă de circa 3.800 anul trecut.

Cu un procent de 15% s-au scumpit, în 2017, apartamentele noi puse în vânzare în Cluj-Napoca, cea de a doua piaţă rezidenţială din România după numărul de locuinţe finalizate. Preţurile actuale de tranzacţionare au ajuns, în premieră, la valorile înregistrate în 2008, adică peste 1.400 de euro pe metru pătrat util.

Conform Coldwell Banker Transilvania, această creștere a fost posibilă pe fondul unui stoc relativ redus  de locuințe nou finalizate, chiar dacă anual se livrează peste 3.000 de locuințe în oraș și în împrejurimi, în special în Florești. În  același timp, cererea s-a menținut la un nivel ridicat, Cluj–Napoca regăsindu-se de altfel pe prima poziție într-un raport întocmit  de către Banca Mondială privind migrația internă din România și  potențialele destinații.

Peste 4.400 de locuinţe noi în 2018

Aşadar, în total, în Cluj–Napoca și în împrejurimi ar putea fi livrate în acest an  aproximativ 4.400 de locuințe noi, dacă dezvoltatorii își vor respecta  termenele de livrare anunțate, față de circa 3.800 de unități livrate în  2017, cea mai mare dificultate înregistrată în acest moment pe piața locală fiind legată de dificultățile în obținerea autorizațiilor necesare  dezvoltării.

Piaţa din Cluj, independentă faţă de finanţarea bancară

Gradul de absorbție al locuințelor finalizate în Cluj–Napoca și împrejurimi se menține la un nivel foarte ridicat, de peste  90%, salariul mediu în oraș fiind de altfel cel mai ridicat din țară după regiunea București – Ilfov, depășind nivelul de 550 de euro lunar potrivit statisticilor oficiale.

Cluj–Napoca rămâne o piață rezidențială atipică, în care dependența față de finanțarea bancară este una redusă comparativ cu alte piețe rezidențiale regionale din România, un procent foarte ridicat de achiziții efectuându-se cu plata integrală la achiziție.

În același timp, populația orașului a depășit 500.000 de persoane  potrivit unor estimări, orașul reprezentând și un mare pol universitar la  nivel național, cu peste 80.000 de studenți anual. Ținând cont de cererea existentă în acest moment și de gradul ridicat  de absorbție al locuințelor finalizate în oraș și împrejurimi, specialiştii estimează că  prețurile de tranzacționare își vor menține tendința de majorare și în 2018, însă într-un ritm mult mai temperat.

 

 

Tags: , , ,
birou-cos-romania

Piaţa soluţiilor de birouri va creşte cu 7% în acest an

Piaţa soluţiilor de birouri va înregistra o creştere de circa 7% în 2018, fiind susţinută de preocuparea companiilor pentru crearea spaţiului de lucru ideal pentru atragerea şi retenţia angajaţilor talentaţi, dar şi de utilizarea tehnologiei pentru a creşte eficienţa acestora la locul de muncă, potrivit unui raport publicat marţi de Corporate Office Solutions (COS) România.

Capacitatea sectorului imobiliar de a livra spaţii office de calitate va fi determinantă în mersul pieţei de profil, consideră directorul general şi fondatorul COS România, Christophe Weller.

”Sunt încrezător pe termen scurt şi mediu. Vedem un parcurs pozitiv până în 2020 şi observăm anumite evoluţii economice extrem de interesante care vor oferi companiilor oportunităţi mari de a construi spaţii de birouri din ce în ce mai inovative pentru angajaţi”, a spus Weller, în cadrul comunicatului.

Din perspectivă teritorială, Bucureşti şi Cluj-Napoca vor înregistra cea mai bună dinamică a pieţei soluţiilor de birouri, în condiţiile în care aici se poate vorbi despre volume mai importante pe sectorul comercial de real estate, potrivit companiei.

”În acest moment, clienţii îşi doresc soluţii personalizate ale spaţiului de lucru, care sunt concepute pe baza unor studii aprofundate ale obiceiurilor de la locul de muncă. În esenţă, companiile vor să le ofere angajaţilor un mediu care să le crească eficienţa, fie că muncesc la birou, fie că muncesc de la distanţă”, se arată în comunicat.

Acum 20 de ani, în România era foarte dificil să găseşti oportunităţi de business, pentru că investitorii străini nu erau mulţi, iar jucătorii locali erau greu de găsit, consideră Weller.

”Erau vremuri când, în acest domeniu, vorbeam despre afaceri mai mici de un milion de euro pe an. Confortul angajaţilor la locul de muncă nu era o miză pentru companii. În 2016 am ajuns la afaceri-record de 31,5 milioane de euro. Schimbarea de optică în ceea ce priveşte oferta pentru angajaţi este evidentă”, a spus Cristophe Weller.

COS România a încheiat anul 2017 cu afaceri de 28,5 milioane de euro, în uşoară scădere faţă de recordul înregistrat cu un an mai devreme. Compania lucrează cu furnizori locali de mobilier personalizat, precum Invento Art Design, Morem Grup sau Aramis Feeling, care au devenit a doua resursă – după Steelcase – în ceea ce priveşte volumele şi valoarea achiziţiei.

viewscnt

Tags: , ,
oameni pe strada_3

Bucureştiul, în top 10 oraşe cu cel mai mic cost de trai din lume în 2018

Bucureştiul se clasează pe poziţia 9 din 10 capitale ale lumii cu cel mai mic cost de trai, urmat de New Delhi. Instabilitatea economică şi politică sunt principalii factori de influenţă a scăderii costului nivelului relativ de trai, arată un raport întocmit de Economist Intelligence Unit.

Clasamentul este întocmit în funcţie de cele mai mari costuri, astfel că, în „oglindă”, în partea de jos a acestuia, apar oraşele cu cele mai mici costuri.

În acest an, capitala Siriei, Damasc, ocupă ultima poziţie în topul celor mai scumpe oraşe (devenind, astfel, cel mai ieftin), după ce a coborât cu 14 locuri în clasament în ultimele 12 luni, însă locuitorii Damascului nu pot să resimtă oraşul ca devenind mai ieftin din pricina inflaţiei din Siria care atingea aproximativ 28% în 2017.

Înaintea Damascului este situată capitala Venezuelei, Caracas, care a coborât cu 13 locuri, pe locul 132.

„După cum o demonstrează Damasc şi Caracas, un număr din ce în ce mai mare de oraşe devin mai ieftine din cauza schimbărilor politice sau economice. Printre acestea se numără şi Alma Ata (Kazakhstan), Lagos (Nigeria), Bangalore (India), Karachi (Pakistan), Algiers (Algeria), India (Chennai), Bucureşti (România) şi New Delhi (India)”, notează autorii studiului.

La polul opus, în Europa de Vest, oraşele din afara zonei euro rămân în mare parte cele mai scumpe. Zürich (2), Oslo (5), Geneva (6) şi Copenhaga (8) se numără printre cele mai scumpe 10 oraşe. Singura excepţie este Parisul (locul 2), care a apărut printre primele zece oraşe cele mai scumpe din 2003. Următoarele oraşe sunt Hong Kong şi Oslo, care se alătură celorlalte oraşe în top 10.

Toate oraşele analizate au fost comparate cu un cost mediu din New York, care are un indice stabilit la 100, Bucureşti aflându-se în clasament cu un index de 48 din 100.

Potrivit analiştilor, costul vieţii se schimbă constant şi există deja indicii privind modificările care urmează să aibă loc în cursul anului următor.

The Economist Intelligence Unit se aşteaptă ca după o creştere economică la nivel global încurajatoare în 2017, anul 2018 să continue pe linii similare, însă „este de aşteptat ca economia americană şi zona euro să se alăture guvernului Chinei, încercând să gestioneze cu atenţie încetinirea economică.

Preţurile ridicate ale mărfurilor vor stimula exportatorii de pe pieţele emergente, la fel şi cererea externă mare de pe pieţele dezvoltate”, mai arată autorii studiului.

După cinci ani consecutivi de declin, preţurile la petrol şi materii prime au scăzut în 2016 şi au revenit în 2017. Acest lucru va avea un impact asupra preţurilor, în special pe pieţele în care bunurile de bază constituie cea mai mare parte a coşului de cumpărături. Chiar şi cu creşterea actuală a preţurilor la petrol, acesta va fi sub nivelul anilor anteriori, dar va continua să cântărească economiile care se bazează în mare măsură pe veniturile din petrol, mai arată analiştii.

Totodată, în 2018 s-ar putea observa influenţele unor şocuri politice şi economice care au avut un efect mai profund asupra ţărilor analizate. Regatul Unit a înregistrat deja scăderi accentuate ale costului relativ al vieţii datorată referendumului Brexit şi slăbiciunilor legate de valută. În 2018, analiştii se aşteaptă ca acestea să se traducă în creşterea preţurilor, pe măsură ce lanţurile de aprovizionare devin mai complicate, iar costurile de import cresc.

De asemenea, fluctuaţiile monedelor continuă să fie o cauză majoră pentru modificarea clasamentului. În ultimul an, o serie de pieţe au cunoscut mişcări semnificative ale monedelor, care au contracarat în multe cazuri impactul modificărilor interne ale preţurilor, se prezintă în raport.

„Costul Vieţii la Nivel Mondial” este un sondaj bianual de cercetare al Economist Itelligente Unit Limited şi compară peste 400 de preţuri individuale la mai mult de 160 de produse şi servicii. Acest coş include alimente, băuturi, îmbrăcăminte, articole de uz casnic şi articole de îngrijire personală, chirii, abonamente de transport, facturi de utilităţi, şcoli private şi costuri recreative.

Sondajul este un instrument conceput pentru a ajuta specialiştii în resurse umane şi managerii de credite să calculeze indemnizaţiile pentru costul vieţii şi să construiască pachete de compensaţii pentru expatriaţi şi pentru călătoriile de afaceri.

Tags: , , ,