Tag Archives: topuri

examen-bac

Clujul, locul doi naţional la Evaluarea Naţională 2018

Ministerul Educaţiei a centralizat rezultatele la Evaluarea Naţională, Clujul aflându-se între judeţele cu cea mai mare rată de promovabilitate în 2018. 

Fruntaş este judeţul  Braşov, cu 89,5% ,  urmat de Cluj cu 87,8% şi Prahova cu 86,7%.

În vederea susținerii examenului național de Evaluare Națională 2018 la clasa a VIII-a, în județul Cluj s-au înscris un număr de 4236 de elevi. Dintre aceștia, 449 au susținut și proba aferentă minorităților naționale – 70 la limba germană și 424 la limba maghiară.

Examenul s-a desfășurat în 94 de centre de examen, dintre care 62 în mediul urban și 32 în mediul rural. Repartizarea centrelor de examen pe municipii și orașe a fost următoarea: Cluj-Napoca: 42;Turda: 7; Câmpia Turzii: 3; Dej: 5; Gherla: 3; Huedin: 2.

Ca urmare a afișării rezultatelor de luni, 19 iunie 2018, 87.8% dintre elevi, însemnând un număr de 3.571 de elevi au obținut media de admitere peste 5,00 la examenul de Evaluare Națională 2018. La nivelul județului Cluj, înainte contestații, există 68 de note de 10 la limba și literatura română, 100 de note de 10 la disciplina matematică și 2 note de 10 la limba maternă.13 elevii clujeni au obținut media 10 la examenul de Evaluare Națională 2018.

Afişarea rezultatelor finale după soluționarea contestaţiilor se va face pe data de 23 iunie 2018.

Tags: , , ,
2

Topul celor mai profitabile afaceri cu cărţi. Afaceri de peste 1 miliard lei în 2018

Cifra de afaceri a editurilor și comercianților de cărți din Romania va depăși în acest an nivelul de 1,11 miliarde lei, cu 16,2% peste nivelul din 2012.

Se întorc românii la lectură?

Pe fondul consolidării afacerilor, editorii și comercianții de carte și-au optimizat cheltuielile, astfel că profitul sectorului s-a dublat din 2012 până în prezent, de la 51,3 milioane lei la peste 100 milioane lei, cifră prognozată privind evoluția din 2017.  Radiografia business-ului din acest domeniu arată că numărul firmelor s-a păstrat constant în aceasta perioada, în jurul a 1000 de edituri și 350 de comercianți. Și numărul angajaților s-a mentinut, în jurul a 5000, cu mici fluctuații de la an la an, forța de muncă fiind împărțită aproape egal între edituri și lanțurile de librării.

“Piața de carte din România a evoluat foarte mult în ultimii ani. Această evoluție vine pe fondul eforturilor semnificative făcute de edituri și librării în scopul dezvoltării unei oferte atractive: de la traducerile din ce în ce mai multe de literatură sau non-fictiune straină contemporană, lansările de noi autori străini sau cărți simultan cu marile orașe ale lumii și mai ales dezvoltarea aproape de la zero a unui segment devenit deja foarte puternic în prezent: cartea pentru copii. Pe de altă parte, creșterea economică înregistrată de România în ultimii ani nu a reușit să stimuleze în mod semnificativ piața de carte, aceasta ramânând la un nivel relativ constant. Putem spune că procesul este mai degrabă inversat: nivelul de educație, cultura stau la baza unei creșteri economice sustenabile pe termen lung, semn că piața a atins un nivel de maturitate”, spun experții de la KeysFin.

În condițiile ratei foarte mari de analfabetism funcțional din România sunt clar necesare măsuri la nivel național pentru stimularea consumului de carte și susținerea educației de calitate.

În prezent, în foarte multe localități din România, atât din mediul rural, cât și din orașele mici, nu există nicio librărie. Mai mult, potrivit analiștilor, în intervalul 2012-2016 la nivel național s-a înregistrat o scădere cu aproximativ 20% a numărului de comercianți. În 2016 cei mai mulți comercianți de carte se aflau in București – 21% din totalul la nivel național.

În schimb comerțul online de carte, atât tiparită cât și electronică, se dezvoltă puternic, în special ca urmare a politicii de discounturi semnificative, un element puternic de atractivitate pentru cumpărători. Spre deosebire de opțiunea cărților vândute la pachet cu marile cotidiene, de mare succes în achiziție prin anii 2000 pentru marea masa a populatiei care și-a populat astfel bibliotecile fără să aibă întotdeauna și un obiectiv de lectură efectivă, comerțul online vizează cumpăratori mult mai informați, cărțile devenind astfel mai accesibile pentru aceștia și îndeplinindu-și până la urmă scopul final, fie educațional, fie de recreere. În schimb, librăriile încearcă să compenseze prin alte atuuri, cum sunt evenimentele cu autori, lansări, evenimente pentru copii etc.

Topul celor mai profitabile afaceri cu cărţi

Piața cărții din România este concentrată, în prezent, în mâinile câtorva jucători care au avut forța financiară să se extindă și să dezvolte lanțuri de producție, respectiv librării.

Topul editorilor de carte este condus, potrivit datelor financiare din 2016, de GRUPUL EDITORIAL ART SRL, cu o cifra de afaceri de 38,2 milioane de lei, companie urmată de GRUP MEDIA LITERA SRL (26,6 milioane lei), TARSAGO ROMANIA SRL (25,3 milioane lei), POLIROM SA (23 milioane lei), HUMANITAS SA (19,3 milioane lei) și LOTUS PUBLISHING SRL (17,2 milioane de lei). Primii 10 jucători din piață au realizat 36% din totalul cifrei de afaceri de pe piața editurilor, evaluată în 2016 la 585,3 milioane de lei.

În topul comercianților de cărți, cel mai important jucător este  DIRECT CLIENT SERVICES SRL (Carturesti), a carui cifră de afaceri de 87,1 milioane de lei reprezintă aproape o treime din cifra de afaceri a comercianților de carte din Romania.

Topul este completat de COMPANIA DE LIBRARII BUCURESTI SA (45,6 milioane lei), BLOR RETAIL S.A, (Diverta) (45,6 milioane lei), LIBRIS SRL (27,4 milioane lei), SEDCOMLIBRIS SA (19,7 milioane lei), ONE DISTRIBUTION COMPANY SRL (18,2 milioane lei) și LIBRARIILE HUMANITAS SA (17,5 milioane lei).

Primii 10 jucători domină piața, înregistrând afaceri de 299,5 milioane lei, care reprezinta 63% din totalul afacerilor din comerțul cu carte.

,,Piața cărții a parcurs pasi importanți în procesul de maturizare, fapt reflectat nu numai în oferta atrăgătoare, ci și în indicatorii economico-financiari. Dublarea profitului net la nivelul întregii piețe de carte, în ultimii 7 ani, în condițiile unei cifre de afaceri relativ constante și a numarului stabil de angajati confirma eforturile de eficientizare a activității”, afirmă experții de la KeysFin.

Dacă ne referim la piața de carte totală, însumând atât editorii cât și librăriile, aceasta este clar concentrată în București – aproximativ 50% din numărul total de companii se află în București, iar 2/3 din totalul cifrei de afaceri la nivel național este generat de companiile din capitală.

Ce urmează pentru piaţa cărţii din România

Evoluția economică pozitivă din ultimii șapte ani a determinat companiile din domeniu să investească semnificativ în dezvoltarea ofertelor de carte și a lanțurilor de librării. Potrivit experților de la KeysFin, nu este exclus ca viitorul să aducă o extindere și mai agresivă, după modelul hub-urilor culturale occidentale.

,,Librăria a încetat de mult să mai fie doar locul de unde putem cumpăra cărți. A devenit o instituție culturală în sine în care au loc evenimente, lansări, expoziții, clienții socializează la o cafea sau un ceai, iar pe viitor această tendință se va accentua. Iar noile tehnologii vor sustine oferta culturală în viața românilor. E- book-urile și audio-book-urile vor deveni tot mai prezente, iar promovarea acestora o vom regăsi și în massmedia. Editurile și comercianții vor exploata tot mai mult asocierea dintre cărți și cadouri, librăriile urmând să devină tot mai mult adevărate mall-uri culturale. O tendință care va face această industrie și mai atractivă, perspectivele financiare pentru următorii ani fiind pozitive”, estimează experții.

Tags: , , ,
cheie_tranzactie_imobiliara_ziaruldeiasi_ro_80029600

Clujul, în topul tranzacţiilor imobiliare

Numărul de tranzacţii imobiliare înregistrate în luna mai în România a fost 58.794, cu 5% mai mic decât în aceeaşi lună a anului trecut, arată datele transmise vineri de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

”Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, în cea de-a cincea lună a acestui an este cu 3.064 mai mic faţă de luna mai 2017”, se arată în comunicat.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna mai 2018, în Bucureşti – 7.833, Timiş – 3.497 şi Cluj – 3.454. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Covasna – 428,– Sălaj 373 şi Gorj – 368.

Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în luna mai 2018, a fost de 29.837, cu 8.533 mai mare faţă de luna mai 2017.

Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în Bucureşti – 6.776, Braşov – 3.136 şi Constanţa – 2.082. La polul opus, se află judeţele Gorj – 97, Harghita – 69 şi Sălaj – 63.

Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în cea de-a cincea lună din 2018 sunt Timiş – 957, Arad – 932 şi Dolj – 844.

Numărul de tranzacţii imobiliare înregistrate anul trecut în România a fost 627.802, dintre care 19,8% numai în Bucureşti şi Ilfov, arată datele ANCPI.

Tags: , , , ,
centru-cluj-672x372

Clujul, în Topul Forbes 40 cele mai bune orașe pentru afaceri din România. Ameninţă poziţia de lider

Cluj-Napoca se află pe podium în Topul Forbes 40 cele mai bune orașe pentru afaceri din România, ajuns în 2018 la a șasea ediție. Clujul este oraşul cu cea mai dinamică evoluție în ultimul deceniu și amenință tot mai mult poziția de lider.

Cu 18 proiecte, Cluj-Napoca ocupă locul 3 în Top 10 orașe din România, în funcție de numărul de proiecte pentru un oraș inteligent în plan, în curs de implementare sau livrate, potrivit raportului „Radiografia Smart City România”, realizat de integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting. Aplicația de smart parking, internetul gratuit, stațiile de încărcare a mașinilor electrice gratuit, plata online a taxelor, autobuzele electrice (11) sunt câteva dintre elementele care au urcat Cluj-Napoca în clasament.

“De asemenea, anul trecut, printr-un proces online de bugetare participativă, Cluj-Napoca a fost primul oraș care le-a dat posibilitatea locuitorilor să voteze pentru câteva proiecte care să fie finanțate din bugetul local. Cu această inițiativă, Cluj-Napoca a depășit Bucureștiul, cu care se află într-o concurență tot mai acerbă de câțiva ani”, arată Forbes.

Mediul universitar bine dezvoltat, parcurile industriale și poziționarea în apropierea granițelor de Vest ale țării sunt atuurile principale al Capitalei Trasilvaniei.  „Cluj-Napoca rivalizează cu Bucureștiul în ceea ce privește complexitatea serviciilor pe care le poate acoperi, pe baza unei bune pregătiri a forței de muncă. Regiunea nord-vestică a României, condusă de Cluj-Napoca, a fost recent încoronată de Institutul Milken ca având cea mai rapidă creștere în Uniunea Europeană în ceea ce privește expansiunea serviciilor hi-tech în ultimii ani”, se subliniază într-un raport al Colliers International Romania.

Afacerile le potențează și Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, pe care, anul trecut, față de anul anterior, traficul a crescut cu 43%, până la 2,69 de milioane de pasageri, fiind cel mai intens an. La aeroport se adaugă finalizarea, posibil în acest an, a autostrăzii Sebeș-Turda, cu o lungime de 70 de kilometri, care va traversa județele Alba și Cluj, îmbunătățind viteza de trafic dintre acestea și nu numai. De asemenea, un avantaj va fi Autostrada Transilvania, care va asigura un acces mai rapid spre Budapesta, chiar dacă este mult întârziată, putându-se finaliza spre 2025.

Turismul a început să devină o altă sursă de venit pentru județ, mai ales datorită celor două festivaluri de muzică, Electric Castle (Bonțida) și Untold (Cluj-Napoca). Sosirile de turiști, atât cele pentru business, cât și pentru vacanță, au crescut în Cluj-Napoca cu 24%, anul trecut, față de anul anterior, până la 355.040.

Pe piața imobiliară, dezvoltarea este bine controlată. Cluj-Napoca are cel mai bine pus la punct Plan Urbanistic General dintre orașele din România, iar dezvoltatorii și consultanții din domeniu susțin că autoritățile îl respectă cu sfințenie, ceea ce are un impact important asupra tuturor businessurilor.

ARTICOLUL INTEGRAL AICI

Topul Forbes 10 cele mai bune orașe pentru afaceri din România

Locul 1: București, să nu ne pierdem cu firea!
Capitala rămâne cel mai bun oraș pentru afaceri din România pentru al doilea an consecutiv, însă mărimea și gloria trecutului nu mai reprezintă garanții ale succesului.

Locul 2: Timișoara, între intenții și oportunități
Fostul lider al topului anual al Forbes România își păstrează, pentru al doilea an consecutiv, poziția a doua în clasamentul general.

Locul 3: Cluj-Napoca, ritm alert
Orașul cu cea mai dinamică evoluție în ultimul deceniu revine pe podium în ierarhia Forbes România și amenință tot mai mult poziția de lider.

Locul 4: Brașov, o respirație proaspătă
Chiar și fără autostrada care să îl lege de Capitală, orașul de sub Tâmpa avansează și intră în premieră între primele cinci cele mai atractive pentru afaceri.

Locul 5: Arad, o poziție strategică
Mica Viena de pe Mureș se apropie tot mai mult de Mica Viena de pe Bega în clasamentul anual al Forbes România.

Locul 6: Constanța, steaua mării
După ce anul trecut ajungea în premieră pe podium, Constanța iese din top cinci și înregistrează cea mai slabă performanță de la realizarea topului Forbes România.

Locul 7: Alba-Iulia, marele câștigător
În pragul centenarului, orașul Marii Unirii a înregistrat, în urma unei strategii „smart”, cel mai important salt de la vârful clasamentului Forbes România.

Locul 8: Oradea, încet, dar sigur
Orașul de pe Crișul Repede nu se grăbește, dar își continuă nestingherit ascesiunea în ierarhia anuală a Forbes România.

Locul 9: Sibiu, o prezență (tot mai) obișnuită
Pentru al doilea an consecutiv, orașul care l-a propulsat pe Klaus Iohannis președinte al țării se află între cele mai bune zece orașe pentru afaceri.

Locul 10: Iași, renașterea Moldovei
Capitala economică a Moldovei intră în premieră în topul celor mai bune orașe pentru afaceri, dar este încă departe de a-și atinge potențialul.

TOPUL FORBES INTEGRAL AICI

Tags: , , ,
Câţi români au salariul de cel puţin 10.000 de lei pe lună

Clujul, în topul judeţelor cu cele mai multe salarii mari

În Capitală lucrează peste 113.000 de angajaţi care câştigă salarii de peste 1.000 de euro net pe lună, re­pre­zentând aproa­­pe ju­mă­tate din totalul an­ga­jaţilor cu peste 1.000 de euro net, arată datele In­spec­ţi­ei Muncii aferente lunii aprilie 2018, scrie Ziarul Financiar.

„Dată fiind presiunea de pe piaţa muncii şi faptul că pro­centul din PIB care se duce pe salarii este în continuare mic (de 35,8% din PIB în 2017, faţă de media UE de 47% din PIB- n.red.), există o tendinţă clară de creş­tere a salariilor. Firmele care pot să plă­tească salarii mai mari pot să o facă atunci când nu mai au încotro, iar acum au început să nu mai aibă încotro pentru că trebuie să îşi reţină oa­menii. Presiunea de pe piaţa muncii va con­du­ce la creşteri de salarii, iar acesta va fi un lucru bun“, a spus Andrei Caramitru, founding partner şi CEO în cadrul firmei de con­­sultanţă Kessel Run Ventures.

Pe lângă municipiul Bu­­cu­­reşti, judeţele Cluj (16.400), Timiş (13.000), Ilfov (9.900), Braşov (6.400), Iaşi (5.900), Sibiu (5.500) şi Prahova (4.600) sunt zonele în care lucrează cei mai mulţi angajaţi care câşti­gă peste 1.000 de euro net lunar.

La nivel naţional, numărul salariaţilor cu normă întreagă de muncă şi cu salarii de peste 1.000 de euro net pe lună a ajuns la finalul lunii aprilie din acest an la 217.402 persoane, în creştere cu 80% (adică cu 96.178 de persoane) faţă de perioada similară a anului trecut.

Citiţi continuarea articolului pe zf.ro

Tags: , ,
cluj imob

Clujul este peste Bucureşti: zone verzi, spaţii pietonale, transport în comun

Locuitorii din Bucureşti sunt printre cei mai nemulţumiţi europeni când vine vorba de oraşul lor, arată un studiu Eurostat. În acelaşi studiu, Clujul este mai bine situat decât capitala.

Studiul Eurostat a încercat să determine cât de mulţumiţi sunt europenii de oraşele lor. Aşa au aflat că 93 la sută dintre locuitorii din Viena, Geneva, Luxemburg, Stockholm, Oslo sunt mulţumiţi de spaţiile verzi, adică de calitatea parcurilor, dar mai ales de mărimea lor, conform stirileprotv.ro. La Cluj, sunt 70 la sută. După ce oficialii au asfaltat şi construit blocuri în parcuri sau pe spaţiile verzi, Bucureştiul a ajuns la coada clasamentului şi este considerat de locuitori un oraş extrem de poluat. De altfel, din cauza poluării din Capitală, Braşov şi Iaşi, România a fost dată în judecată de Comisia Europeană şi riscă să plătească amenzi şi de 100 de mii de euro pe zi.

Când vine vorba de pieţele sau de zonele pietonale, cei mai mulţumiţi europeni trăiesc în Luxembourg, Viena, Zürich, Stockholm şi Helsinki. Aerisite, cu clădiri bine îngrijite, aceste spaţii publice îi relaxează pe locuitorii oraşelor. La Cluj, 70 la sută din populaţie s-a declarat mulţumită. Alături de Roma, Valetta şi Atena, Bucureştiul este la coada clasamentului.

Diferenţe uriaşe faţă de vestul Europei s-au văzut şi când bucureştenii au fost întrebaţi dacă sunt mulţumiţi de transportul în comun. Mai bine de 90 la sută din locuitorii oraşelor Zurich, Viena, Helsinki au răspuns pozitiv. La Cluj sunt 69 la sută, iar la Bucureşti, nici jumătate.

Primăria Capitalei nu a comentat studiul realizat în 2015 şi făcut public săptămâna trecută. Potrivit Eurostat, cu puţine excepţii, cei din Oslo, Zurich, Vilnius, Stockholm sunt încântaţi să locuiască în oraşele lor. Din păcate, la coada clasamentului sunt bucureştenii. Întrebaţi dacă vor sau nu să locuiască în capitala ţării, 83 la sută au răspuns că da, 15 la sută o fac mai mult de nevoie decât de plăcere. Mai rău decât noi sunt cei din Atena şi din Roma. Dar pe italieni şi pe greci poţi să-i înţelegi, în condiţiile în care au un flux uriaş de turişti.

Tags: , , , ,
locuri-de-munca5

Românii şi lituanienii, cei mai mobili cetăţeni UE apţi de muncă

Peste 19% dintre românii în categoria persoanelor apte de muncă – definită ca fiind cuprinsă între 20 şi 64 de ani – locuiau în anul 2017 în alte ţări din Uniunea Europeană, se arată într-un studiu al Biroului de statistică al Comisiei Europene – Eurostat.

Studiul, dat publicităţii luni, arată că 3,8% din cetăţenii UE apţi de muncă locuiau într-o altă ţară membră decât cea de origine. În urmă cu zece ani, media era de 2,5%.

Situaţia variază semnificativ între statele membre, de la 1,0% în Germania, la 19,7% în cazul României. Comparativ cu anul 2007, proporţia cetăţenilor români ce locuiesc în alte state UE a crescut cu 12,3 procente.

Pe locurile următoare după România sunt Lituania (15%), Croaţia (14%), Portugalia (13,9%), Letonia (12,9%) şi Bulgaria (12.5%).

Persoanele cu educaţie superioară sunt mai mobile decât restul populaţiei. Astfel 32,4% din cetăţenii UE ce locuiesc într-un alt stat membru au studii superioare, în timp ce în cazul întregii populaţii a Uniunii Europene, nivelul este de 30,1%.

De asemenea, rata medie de angajare în rândul cetăţenilor UE mobili este de 76,1%, comparativ cu o rată totală de angajare la nivelul UE de 72,1%.

16,9% din românii apţi de muncă ce locuiesc în alte state UE au educaţie superioară, comparativ cu un nivel de 16,7% în ceea ce priveşte populaţia României.

Pe de altă parte, două treimi (62,5%) din francezii care locuiesc în alte ţări UE au educaţie superioară, faţă de 34,6% în cazul populaţiei Franţei.

Tags: , , ,
5-alimente-pe-care-sa-nu-le-pui-in-cosul-de-cumparaturi_size1

Studiu: Puterea de cumpărare a românilor a crescut cel mai mult din Europa în 2017

Puterea de cumpărare a românilor a avut în 2017 cea mai mare rată de creştere din Europa, însă s-a menţinut – ca valoare nominală – la unul dintre cele mai joase niveluri, fiind de 4.556 de euro faţă de media europeană de 16.436 de euro, arată un studiu publicat joi de compania de cercetare GfK.

„În 2017, fiecare cetăţean din ţărie UE analizate, a avut o putere medie de cumpărare de 16.436 de euro. Aceasta echivalează cu o creştere nominală de 1,9% faţă de anul precedent. România (+7,8%) a înregistrat cel mai mare avans în ceea ce priveşte puterea de cumpărare. Puterea scăzută de cumpărare pe cap de locuitor în cazul românilor (4.556 euro) demonstrează persistenţa decalajului mare între ţările Europei în ceea ce priveşte bunăstarea populaţiei”, arată autorii studiului

Puterea de cumpărare măsurată de GfK corespunde cu venitul net disponibil al populaţiei, inclusiv subvenţiile guvernamentale – pensii, ajutor de şomaj şi alocaţii pentru copii, iar populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreţinere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din zona de retail.

„Chiar dacă este în creştere, puterea de cumpărare în România se află printre cele mai mici din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Macedonia şi, parţial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare este mai ridicată faţă restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş şi Constanţa. Judeţele care au înregistrat un mic salt faţă de anul trecut şi au ajuns la nivelul judeţelor de mai sus în privinţa puterii de cumpărare sunt Arad, Hunedoara şi Mureş”, arată documentul.

Ţările din Uniunea Europeană au înregistrat în 2017 o creştere a cifrei de afaceri în retail de +1,8%. Datorită efectelor cursului de schimb valutar, Marea Britanie a suferit o scădere a cifrei de afaceri de -4,2% în euro.

„Cehia (+9,8%) şi România (+9,3%) se numără printre statele campioane, cu rate de creştere de aproape două cifre şi inflaţie moderată. Graţie creşterii continue a veniturilor, ţările din estul Europei aflate în top în anii precedenţi, au condus din nou plutonul în acest an. GfK se aşteaptă la rate de creştere robuste şi în 2018 pentru România (+7,5%), Estonia (+6,8%), Cehia (+6,5%), Bulgaria (+5,3%) şi Ungaria (+6%) şi o creştere de 2,1% a afacerilor din retail în 2018, cu o rată uşor încetinită faţă de anul anterior”, spun iniţiatorii studiului.

Ponderea cheltuielilor populaţiei în retail variază puternic în Europa: de la doar un sfert, până la aproape 50%, media statelor UE fiind de 30,5% în 2017, iar în cazul României cota a fost de 31,6%.

„Cu o rată a inflaţiei de 1,7% în 2017, naţiunile UE s-au apropiat încă o dată de prognoza Băncii Centrale Europene (BCE), care a anunţat ţinta de +2% pentru preţurile de consum. Consumatorii au fost nevoiţi să scoată mai mulţi bani din buzunare pentru aceleaşi produse în multe ţări din Europa de Est care s-au luptat cu deflaţia în anii precedenţi. GfK preconizează o creştere a preţurilor la nivelul UE de 1,9%”, se menţionează în raport.

România a avut o inflaţie de 1,2% în 2017, sub media europeană, iar estimările pentru 2018 însă arată o rată a inflaţiei de 4,1% pentru anul curent, cel mai mare nivel prognozat în UE.

GfK a derulat o analiză a scenei de retail european, cuprinzând cele mai recente evoluţii şi prognoze pentru 2018. Indicatorii de piaţă evaluaţi de GfK pentru cele 32 de ţări europene analizate sunt: puterea de cumpărare, ponderea cheltuielilor populaţiei în retail din cheltuielile totale, inflaţia şi profitabilitatea spaţiilor comerciale. De asemenea, GfK oferă o prognoză asupra cifrei de afaceri aferente retailului din spaţiile comerciale pentru 2018”, arată comunicatul.

GfK menţionează că anticipează o creştere a cifrei de afaceri în 2018 de +2,1% pentru retailul din statele UE, dar situaţia pentru fiecare ţară în parte variază. În timp ce creşterea valorii este de aşteptat pentru ţări precum Franţa, Spania şi Ungaria, situaţia pentru ţările cu rate scăzute de creştere va fi mai puţin favorabilă din cauza inflaţiei în creştere.

„Economia europeană se confruntă cu schimbări majore din cauza Brexit-ului, în plus faţă de diverse provocări economice şi politice. Incertitudinea cu privire la viitoarele condiţii comerciale cu SUA ridică probleme cu privire la impactul potenţial asupra exporturilor europene. Ca şi în anii precedenţi, soluţiile GfK de geomarketing explorează situaţia actuală şi o anticipează pe cea viitoare pentru piaţa de retail din Europa”, menţionează raportul.

Tags: , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

Piaţa imobiliară din Cluj, cea mai scumpă din România şi în 2018

 Referitor la evoluţia pieţei imobiliare în 2018, reprezentanţii companiei imobiliare RE/MAX, estimează o creştere temperată de 8% a segmentului rezidenţial, cu accent pe pieţele principale, respectiv oraşele care reprezintă polii economici ai României. 

Piaţa cea mai scumpă şi cu cea mai mare creştere procentuală va fi în continuare reprezentată de Cluj-Napoca, în timp ce Capitala va rămâne cel mai interesant pol de dezvoltare din perspectiva volumului atât pe segmentul rezidenţial, cât şi pe cel comercial.

În 2017, RE/MAX a intermediat circa 1.500 de tranzacţii imobiliare, în creştere cu 50% faţă de 2016, valoarea însumată a acestora fiind de 70 milioane de euro.

Topul oraşelor cu cele mai multe intermedieri în 2017 este similar celui din anul anterior, arată datele companiei, când cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost intermediate de birourile din Cluj-Napoca şi Bucureşti, urmate de cel din Arad, care a surclasat Braşovul, aflat pe locul al treilea în 2016.

În ceea ce priveşte tipul de proprietăţi tranzacţionate de către companie, ponderea celor de pe segmentul rezidenţial a fost de 74%, cea mai mare tranzacţie fiind de 1,5 milioane de euro, pentru un apartament din Bucureşti, valoare dublă faţă de cel mai scump imobil tranzacţionat în 2016. Restul de 26% au reprezentat centre comerciale (11%), terenuri (10%) şi spaţii industriale (5%).

.
Tags: , , ,
3

Cum arată apartamentele de lux din Cluj FOTO

3,7 milioane de euro costă TOP 10 apartamente de lux de vânzare în Cluj-Napoca, la începutul verii lui 2018, conform anunţurilor postate pe platforma Compariimobiliare.ro, liderul în imobiliare online din Cluj.

Majoritatea locuinţelor sunt plasate central sau ultracentral, sunt extrem de spaţioase şi sunt potrivite pentru un business de tip aparthotel sau sedii de birouri pentru firme cu un număr resdus de angajaţi.

  1. Între Lacuri(3 camere, 92 mp). 460.000 euro.

 1

  1. Grigorescu(6 camere, 322 mp). 405.000 euro.

 2

  1. Grigorescu(3 camere, 130 mp) 385.000 euro.

3

4. Centru(3 camere, 160 mp) 370.000 euro.

4

  1. Centru(3 camere, 117 mp) 350.000 euro.

5

Mai multe detalii AICI. 

Tags: , , , ,
salariile-in-lipsa-crizei

Clujenii, în topul celor mai bine plătiţi angajaţi din 2018

Angajaţii din Bucureşti şi din judeţele Cluj, Timiş şi Ilfov vor fi, în acest an, cel mai bine plătiţi din punct de vedere al câştigului salarial mediu net lunar, la polul opus, respectiv al salariaţilor cu cele mai mici câştiguri, situându-se cei din judeţele Bistriţa-Năsăud, Ialomiţa şi Harghita, potrivit Proiecţiei principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2021, publicată de Comisia Naţională de Prognoză.

Astfel, în Bucureşti, câştigul net lunar va ajunge, în 2018, la 3658 lei/salariat, în Cluj la 3118 lei/salariat, în Timiş – 2992 lei/salariat iar în Ilfov – 2853 lei/salariat. Salariaţii cel mai slab plătiţi în acest an vor fi cei din Bistriţa-Năsăud, cu un câştig salarial mediu net lunar de 2094 lei/salariat, Ialomiţa – 2047 lei/salariat şi Harghita – 2019 lei/salariat.

Pe regiuni, cele mai importante câştiguri nete vor fi înregistrate în Bucureşti – Ilfov (3555 lei/salariat), Vest (2590 lei/salariat) şi Nord-Vest (2479 lei/salariat), iar cele mai mici astfel de venituri în Sud-Vest Oltenia (2282 lei/salariat), Nord-Est (2267 lei/salariat) şi Sud-Est (2159 lei/salariat).

Cel mai mulţi şomeri se vor înregistra, la sfârşitul acestui an, în regiunile Nord-Est (65.000 persoane), Sud-Vest Oltenia (60.000 persoane) şi Sud Muntenia (58.000 persoane) iar cei mai puţini în Nord-vest (33.000 persoane), Bucureşti – Ilfov (19.000 persoane) şi Vest (18.000 persoane). Regiunile aflate pe primele trei locuri din punct de vedere al ratei şomajului sunt Sud-Vest Oltenia (7,1%), Sud-Est (5,4%) şi Nord-Est (5,3%). La polul opus, regiunile cu cele mai reduse rate ale şomajului vor fi Nord -Vest (2,7%), Vest (2,1%) şi Bucureşti – Ilfov (1,4%).

Pe judeţe, Vasluiul va consemna ea mai ridicată rată a şomajului, de 10% la sfârşitul acestui an, urmat de Teleorman – 9,8% şi Mehedinţi – 9%. Cele mai mici rate ale şomajului vor fi în judeţele Ilfov (0,5%), Timiş (1%) şi Arad (1,4%).

Din punct de vedere al valorii produsului intern brut, topul este dominat de Capitală (228,674 miliarde de lei preţuri curente), urmată, la mare distanţă, de judeţele Timiş (44,586 miliarde de lei), Constanţa (42,704 miliarde de lei) şi Cluj (41,537 miliarde de lei). Cele mai mici valori ale PIB se vor înregistra, în 2018, în Covasna (6,594 miliarde de lei), Mehedinţi (6,649 miliarde de lei) şi Tulcea (7,132 miliarde de lei).

Tags: , ,
salariu_mediu_net

KPMG: România are al treilea cel mai mic salariu minim din UE

România este cea de-a treia ţară din Uniunea Europeană în topul celor mai mici salarii minime, fiind surclasată de Bulgaria şi Lituania, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă KPMG.

Astfel, dintre cele 20 de state membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţiei care au un salariu minim stabilit la nivel naţional, cel mai mic salariu minim brut pe economie îl are Bulgaria (261 euro), urmată de Lituania (400 euro) şi România (416 euro).

La polul opus, cele mai mari salarii minime brute pe economie se înregistrează în Luxemburg (1.999 euro), Irlanda (1.834 euro) şi Germania (1.818 euro).

În anul 2017, România avea al doilea cel mai mic salariu brut (323 euro), după Bulgaria. Această schimbare de poziţie se datorează însă creşterii artificiale a salariului minim brut, ca urmare a transferului contribuţiilor sociale ale angajatorului în sarcina angajatului. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că, din punctul de vedere al sumelor nete, pentru 2018, România are al doilea cel mai mic salariu net (243 euro), după vecina sa Bulgaria (202 euro).

Cota efectivă de impozitare în România este de 44%, a şaptea cea mai mare cotă de impozitare efectivă dintre cotele înregistrate în cele 20 de state membre ale UE, SEE şi Elveţia care au un salariu minim stabilit la nivel naţional. Extremele sunt reprezentate de Irlanda, cu o cotă efectivă de impozitare de 15%, şi de Franţa, cu o cotă efectivă de 87%.

Consultanţii KPMG subliniază că, în mod surprinzător, ţările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când ţările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar şi cotele de contribuţii, raportate la valoarea salariului brut .

Tags: , , ,
1

Care sunt cele mai bune restaurante din Cluj

Prima ediției a ghidului gastronomic Gault&Millau România include zece restaurante din Cluj-Napoca, dintre care două sunt în topul național. 

TOP 10 restaurante din Cluj. Baracca (14 puncte și 2 bonete), iar Roland Suciu (bucătar-șef) a fost nominalizat la categoria „Marii bucătari de mâine”, Cabinet de Vin & Cocotte (13 puncte, 2 bonete), Bujolé (12,5 puncte, 1 bonetă), Fragment (12 puncte, 1 bonetă), Rod (12 puncte, 1 bonetă), Casa Boema (11 puncte, 1 bonetă), Tokyo (11 puncte, 1 bonetă), Zama (11 puncte, 1 bonetă), Carrousel by Chios (10,5 puncte), Via (10,5 puncte). Localul Toulouse este și el inclus în ghid, la secțiunea POP, o selecție de restaurante accesibile și la modă.

Top 10 restaurante din România. Baracca și Cabinet de Vin&Cocotte au fost incluse şi în acest clasament, Baracca fiind cel mai bun restaurant din afara Bucureștiului.

Maize (București) – 15 puncte
Kane (București) – 14.5 puncte
The Artist (București) – 14.5 puncte
La Vinuri (București) – 14 puncte
Le Bistrot Francais (București) – 14 puncte
Baracca (Cluj Napoca) – 14 puncte
Joseph (București) – 13.5 puncte
Atra Doftana (Valea Doftanei) – 13.5 puncte
L’Atelier – Hotel Epoque (București) – 13 puncte
Cabinet de Vin & Cocotte (Cluj-Napoca) – 13 puncte

———————————————————
Bujole (Cluj-Napoca) – 12.5 puncte
Casa di David (București) – 12 puncte
La Cantine De Nicolai (București) – 12 puncte
La Cave de Bucarest (București) – 12 puncte
Mahala (București) – 12 puncte
Mesogios (București) – 12 puncte
Poesia (București) – 12 puncte
Prime Steaks & Seafood (București) – 12 puncte
Fragment (Cluj-Napoca) – 12 puncte
Rod (Cluj-Napoca) – 12 puncte
Reliva (Cluj-Napoca) – 12 puncte
Syndicat Gourmet (Sibiu) – 12 puncte
Privo (Târgu Mureș) – 12 puncte

Câștigătorii Premiilor Gault&Millau 2018

Premiul special pentru educație în domeniul gastronomic: Adrian Hădean
Premiul Terroir pentru cea mai bună colaborare cu producători locali: Alexandru Dumitru (ATRA Doftana) / Nominalizați: Oana Irina Coantă (Bistro de L’Arte), Ioan Bebeșelea (Syndicat Gourmet)
Premiul pentru servicii / șeful de sală al anului: Ciprian Bocioacă (La Vinuri) / Nominalizați: Adrian Ene (Casa di David), Marius Danciu (Hotel Privo)
Tânărul bucătar al anului: Thomas Parnaud (La Cave de Bucarest)
Marii bucătari de mâine: Alexandru Iacob (Kane) / Nominalizați: Daniel Pălici (La Vinuri), Roland Suciu (Baracca)
Bucătarul-șef al anului: Alexandru Petricean (Maize) / Nominalizați: Sorin Miftode (Le Bistrot Francais), Paul Oppenkamp (The Artist)

La primul ghid Gault&Millau din România au contribuit 14 evaluatori, care au vizitat, în peste 5 luni (din noiembrie 2017 până în aprilie 2018), restaurante din 6 orașe din țară – București, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Brașov și Sibiu – plus două destinații speciale (Valea Doftanei și Târgu Mureș). În ediția tipărită au fost incluse 90 de restaurante și 51 de localuri POP.

Primul ghid Gault&Millau a fost tipărit de doi jurnaliști francezi pasionați de gastronomie, Henri Gault și Christian Millau, în 1962. A fost primul ghid culinar în care a fost menționat termenul de ”nouvelle cuisine”. Mai bine de 50 de ani mai târziu, ghidul s-a răspândit în peste 20 de țări și este un punct de referință în lumea gastronomiei.

Un restaurant poate primi între 0 și 20 de puncte în ghidul Gault&Millau, dar va apărea în ediția publicată anual doar dacă are cel puțin 10 puncte. În funcție de punctaj, restaurantele din ghid primesc și ”bonete”, după cum urmează: 5 bonete (între 19 și 20)4 , bonete (între 17 și 18.5), 3 bonete (între 15 și 16.5), 2 bonete (între 13 și 14.5),1 bonetă (între 11 și 12.5).

Tags: , , , ,
crestere-economica-shutterstock

Economia României a crescut în primul trimestru cu 4%

Economia românească a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4%, serie brută, faţă de primele trei luni ale anului trecut, arată primele estimări publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Anul trecut, economia românească a crescut cu 6,9%, faţă de 2016. În primul trimestru, faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere cu 4% pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.

Comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul s-a menţinut la acelaşi nivel.

Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării PIB-ului pentru trimestrul I 2018 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a PIB-ului pentru trimestrul IV 2017.

Astfel, potrivit INS, rezultatele trimestrului I 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, au fost revizuite de la 102,0% la 102,4%; rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul precedent, au fost revizuite de la 101,7% la 101,6%; rezultatele trimestrului III 2017, comparativ cu trimestrul II 2017, au fost revizuite de la 102,4% la 102,2%; rezultatele trimestrului IV 2017, comparativ cu trimestrul III 2017, au fost revizuite de la 100,5% la 100,3%.

Tags: , , ,
constructii

Clujul are cele mai scumpe şantiere imobiliare din ţară

Clujul, București-Ilfov și Brașov sunt județele cu cele mai scumpe șantiere în 2018 conform unei analize IBC Focus.

Cu o valoare totată de 536,97 milioane de lei, Clujul se plasează în poziție fruntașă, urmat de București-Ilfov, cu o valoare totală de 358,4 milioane de lei, și Brașov, cu 244,14milioane de lei. În ceea ce privește numărul de șantiere active, topul arată altfel: prima poziție revine zonei București-Ilfov cu 179 șantiere, urmată de Timiș – 50 șantiere și Cluj – 47 șantiere. Dintr-un total de 550 de șantiere publicate de echipa de cercetare IBC Focus cu date de execuție între 1 ianuarie – 1 mai 2018, 440 sunt construcții noi, restul fiind lucrări de renovare, reparații, modernizare, extindere sau demolare.
Tags: , , , ,
Harta 3D a Romaniei

Eurostat: România este a 16-a economie din Uniunea Europeană

Economia României se află pe locul 16 în Uniunea Europeană, cu o pondere în PIB-ul UE de 1,2%, la egalitate cu Grecia, potrivit datelor publicate vineri de biroul european de statistică, Eurostat, aferente anului 2017, care arată că peste jumătate din PIB-ul regiunii, de 15.300 miliarde de euro, este generat de Germania, Marea Britanie şi Franţa.

Cu un Produs Intern Brut de aproape 3.300 de miliarde de dolari în 2017, Germania şi-a consolidat poziţia de cea mai mare economie din UE, reprezentând peste o cincime din PIB-ul UE (21,3%). Marea Britanie şi-a păstrat poziţia a doua, cu o pondere în PIB-ul european de 15,2%, chiar dacă a înregistrat o scădere de 0,9 puncte procente, iar la mică distanţă s-a plasat Franţa (14,9%).

Cele trei state sunt urmate de Italia (11,2%), Spania (7,6%) şi Olanda (4,8%).

La polul opus se află 11 state care au o pondere în PIB-ul UE de sub 1%, şi anume Malta, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, Luxemburg, Slovacia şi Ungaria.

Cele 19 state care formează zona euro au avut în 2017 un PIB combinat de aproape 11.200 de miliarde de euro. Zona euro a reprezentat anul trecut 72,9% din PIB-ul UE. Germania (29,2%) şi Franţa (20,5%) au format împreună jumătate din PIB-ul zonei euro, iar Italia (15,4%) şi Spania (10,4%) un sfert.

viewscnt

Tags: , , ,