Tag Archives: topuri

cluj foto

Apartamentele din Cluj se vând ca pâinea caldă. VEZI topul naţional

În primele nouă luni ale anului 2017 au fost înregistrate, în toată ţara, 451.072 de vânzări de proprietăţi imobiliare, informează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Cele mai multe tranzacţii au fost înregistrate în Bucureşti – 57.116, Cluj – 30.533 şi Ilfov – 26.582. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Sălaj – 2.961, Gorj – 3.436 şi Caraş-Severin – 2.677.

În luna septembrie 2017, numărul imobilelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, a fost de 57.778. Cele mai multe imobile au fost vândute în Bucureşti: 9.352.

Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în perioada ianuarie – septembrie 2017, a fost de 181.047. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate, în septembrie, în Bucureşti – 5.317, Bihor – 2.154 şi Ilfov – 1.591. La polul opus, se află judeţele Caraş-Severin – 40, Sălaj – 55 Harghita – 69 şi Covasna – 60.

Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole, în primele nouă luni ale acestui an, sunt Timiş – 6.377, Dolj – 5.343 şi Arad – 5.185.

Tags: , , , ,
cluj-napoca_224434102-524x350

Clujul imobiliar, scumpiri de peste 70% de la criză încoace

Cel mai semnificativ avans de la pragul de jos al pieței a avut loc în Cluj-Napoca – alimentând astfel, o dată în plus, părerea că această piață este în pericol de supraîncălzire.

În luna septembrie, suma medie solicitată pentru apartamentele scoase la vânzare la nivel național – atât noi, cât și vechi – s-a majorat cu 1,9%, de la 1.141 de euro pe metru pătrat util la finele lunii august, până la 1.163 de euro pe metru pătrat util. Prețul actual se situează cu 30,5% peste cea mai mică valoare consemnată de la declanșarea crizei încoace, respectiv 891 de euro pe metru pătrat util (în decembrie 2014). Cel mai semnificativ avans de la pragul de jos al pieței a avut loc în Cluj-Napoca – alimentând astfel, o dată în plus, părerea că această piață este în pericol de supraîncălzire.

București:

În Capitală, pretențiile vânzătorilor de apartamente s-au majorat, per ansamblu, cu 0,3% în ultima lună, de la 1.250 la 1.254 de euro pe metru pătrat util; față de pragul de jos al pieței, atins în februarie 2015, când o astfel de unitate locativă costa 1.034 de euro pe metru pătrat util, diferența este de 21%. Pe parcursul lui septembrie, locuințele vechi s-au apreciat cu 1,6% (de la 1.154 la 1.173 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 0,3% (de la 1.315 la 1.319 euro pe metru pătrat util).

Brașov:

În orașul de la poalele Tâmpei, Indicele Imobiliare.ro a înregistrat, cumulat, un avans de 2,8% în septembrie, de la 952 la 979 de euro pe metru pătrat util; valoarea actuală este cu 21% mai mare decât nivelul minim atins pe piața brașoveană din 2008 încoace, respectiv 806 euro pe metru pătrat util (în iulie 2014). Pe parcursul lunii trecute, apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,7%, de la 966 la 982 de euro pe metru pătrat util. Unitățile locative nou-construite au consemnat însă un avans lunar de 5,2%, de la 924 la 972 de euro pe metru pătrat util – cu toate acestea, ele sunt cu 0,3% mai ieftine decât în urmă cu 12 luni (când ajungeau la 975 de euro pe metru pătrat util).

Cluj-Napoca:

În capitala Transilvaniei, așteptările proprietarilor de apartamente, noi și vechi deopotrivă, s-au majorat cu 2% în septembrie, de la 1.426 la 1.455 de euro pe metru pătrat util. Clujul este, de departe, orașul în care locuințele s-au scumpit cel mai mult față de pragul de jos al pieței, valoarea actuală fiind cu aproape 78% mai mare decât punctul minim atins în ianuarie 2014, respectiv 818 euro pe metru pătrat util. Luna trecută, locuințele din blocurile vechi din acest oraș s-au apreciat cu 3,3% (de la 1.459 la 1.507 euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 0,8% (de la 1.379 la 1.390 de euro pe metru pătrat util).

Constanța:

În orașul de la malul mării, prețul mediu solicitat pentru apartamentele noi și vechi disponibile spre vânzare a crescut cu 0,7% luna trecută, de la 1.055 la 1.062 de euro pe metru pătrat util; față de pragul de jos al pieței, respectiv 839 de euro pe metru pătrat util (atins în decembrie 2013), nivelul actual este cu 27% mai ridicat. Pe parcursul lunii precedente, locuințele vechi s-au scumpit cu 0,9% (de la 1.054 la 1.063 de euro pe metru pătrat util), dar cele noi s-au ieftinit ușor, cu 0,1% mai exact (de la 1.059 la 1.058 de euro pe metru pătrat util).

Timișoara:

Capitala Banatului este singurul dintre marile orașe analizate în care prețurile apartamentelor au scăzut în septembrie: este vorba despre un recul de 0,4% per ansamblu, de la 1.134 la 1.129 de euro pe metru pătrat util. Față de punctul minim al pieței, de 776 de euro pe metru pătrat util (atins în octombrie 2012), valoarea actuală este cu circa 45% mai mare. În prima lună de toamnă a acestui an, apartamentele vechi din oraș s-au depreciat cu 0,2% (de la 1.132 la 1.130 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 1,4% (de la 1.143 la 1.127 de euro pe metru pătrat util).

 

Tags: , , , ,
untold-650x435

Untold, cel mai tare juctor din piaţa de entertainemnt din România

Cea mai importantă companie din domeniul organizării de spectacole, concerte şi logistică de eveniment, în funcţie de cifra de afaceri, a devenit, în ultimii ani Untold SRL din Cluj, conform unui studiu realizat de KeysFin.

Organizatorul festivalurilor Untold şi NeverSea a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 34,2 milioane de lei şi un profit de 3,47 milioane de lei, ajungând la o cotă de 6,6% din piaţa de entertainment.

Pe locul secund s-a clasat, anul trecut, East European Production SRL, cu afaceri de 22,8 milioane de lei şi o cotă de piaţă de 4,4%.

În topul jucătorilor din entertainment, urmează Global Records SRL (afaceri de 15,3 mil.lei), Fives International SRL (12,4 mil.lei), Festival Tickets Management SRL (10,9 mil.lei), Sunfest SRL (8,3 mil.lei), Livada Advertising SRL (8,2 mil.lei), Bucharest Arena SA (6,9 mil.lei), Ha Ha Ha Production SRL (6 mil.lei) şi Phoenix Entertainment SRL (5,6 mil.lei)

Primii 10 jucători din piaţă au înregistrat, împreună, cea mai mare parte a cifrei de afaceri, atât pe segmentul de organizări de spectacole cât şi pe cea de logistică.

Statistica arată, pe de altă parte, că cele mai multe firme activează în Bucureşti (959) acolo unde există şi cele mai multe evenimente. „Capitala este principala piaţă din entertainment-ul românesc, în Bucureşti fiind organizate cele mai multe evenimente. Motivele ţin, în primul rând, de concentraţia populaţiei, de puterea de cumpărare şi de logistică. Clujul, Constanţa, Sibiul, Timişoara şi Iaşiul se află pe următoarele locuri în topul interesului investitorilor din acest domeniu.

„În aceste oraşe, poate chiar mai mult decât în Capitală, autorităţile locale au înţeles potenţialul turistic şi de afaceri al organizării de concerte şi festivaluri, iar cel mai bun exemplu de succes îl reprezintă rezultatele raportate de Primăria din Cluj-Napoca, oraş vizitat în această vară de peste 100.000 de turişti”, explică analiştii.

Piaţa de spectacole din România bate recordul istoric în 2017

Piaţa de spectacole, concerte şi logistică de eveniment din România creşte de la an la an cu cifre spectaculoase. Pe fondul apetitului românilor pentru entertainment de calitate, afacerile firmelor din domeniu ar putea depăşi nivelul de 500 de milioane de lei în 2017, performanţă dublă faţă de anul 2009.

Numărul firmelor din acest domeniu s-a dublat faţă de acum şapte ani, de la 1090 în 2009 la 2132 în 2016. Mai mult de jumătate activează în sectorul de activităţi de interpretare artistică (spectacole), urmate de cele care asigură suportul logistic, peste 800.

Pe fondul creşterii spectaculoase a numărului de evenimente, de la spectacole de film şi teatru, la concerte şi festivaluri dintre care cel mai relevant exemplu îl constituie Untold, afacerile din entertainment-ul românesc au înregistrat încasări de peste 472 milioane de lei, în condiţiile în care în 2009 abia treceau de graniţa de 200 mil.lei (213,8 mil.lei)

„Un business care devine tot mai profitabil, pe fondul maturizării pieţei. De la concertele gratuite din anii 90-2000, piaţa a evoluat semnificativ, investiţiile mai ales în logistică şi promovare determinând o schimbare semnificativă în comportamentul de consum al românilor. Festivaluri precum Untold din Cluj, Enescu, Neversea au demonstrat că business-ul în acest domeniu poate fi profitabil, în condiţiile dezvoltării unor servicii la standarde occidentale”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Pe fondul optimizării afacerilor, profitul sectorului a depăşit nivelul de 88,5 milioane de lei în 2016, cifra fiind de aproape patru ori mai mare decât în 2009. Şi numărul angajaţilor care activează în piaţa de spectacole, concerte şi logistică de eveniment din România a crescut semnificativ în acest interval, de la 1631 în 2009 la 2156 în 2016.

„Piaţa îşi continuă trendul crescător şi în 2017, succesul de casă raportat de festivalurile organizate în această vară, precum Untold şi Neversea (aflat la prima ediţie), susţinând prognozele prind creşterea afacerilor cu cel puţin 20%”, afirmă experţii.

Piaţa de entertainemnt, plină de provocări 

Dincolo de rezultatele pozitive, în ,,bucătăria” business-ului de entertainment există destule provocări. Privite în detaliu, datele statistice arată, de exemplu, că datoriile comerciale au crescut în intervalul analizat de la 66,1 milioane de lei (2009) la 106,7 milioane lei (2016), iar plăţile restante au atins nivelul de 106,4 milioane lei (2016), de peste 3 ori mai mari decât în 2009 (29,8 mil.lei)

Vestea bună este că perioada medie de încasare a creanţelor s-a redus de la 130 la 115 zile, însă perioada medie de plată a datoriilor a crescut de la 262 la 273 de zile. Datoriile restante ale sectorului se situau, anul trecut, la 26%, faţă de 25% în 2009.

„Chiar dacă, la prima vedere, firmele par să beneficieze de o lichidate optimă, având în vedere specificul afacerilor, realitatea indică faptul că şi aceste companii sunt afectate de blocajul financiar din economie. Datoriile sub un an de zile, raportate de firme, de exemplu, s-au adâncit substanţial în ultimii ani, la 353,6 milioane de lei (2016), nivel dublu faţă de acum 7 ani. Astfel că şi în acest sector, o politică de risk management optimă poate face diferenţa între profit şi insolvenţă sau faliment”, au mai spus analiştii KeysFin.

Piaţa de entertainemnt, la nivel internaţional

Potrivit datelor Billboard, cea mai importantă companie la nivel internaţional este Live Nation, care a inregistrat venituri de peste 2 miliarde de dolari anul trecut. Promoterul a organizat peste 2700 de evenimente la care au participat 28 de milioane de spectatori.

Pe locul secund, în clasamentul Billboard, s-a situat AEG Live, cu încasări de peste 900 de milioane de dolari. Topul este completat de Ocesa-CIE, cu încasări de peste 200 de milioane de dolari anul trecut.

O altă statistică, realizată de Pollstar, arată că artistul cu cele mai mari încasări din 2016 este Bruce Springsteen, cu 268 de milioane de dolari. În top urmează Beyonce cu 256 de milioane de dolari, Coldplay cu 241 milioane de dolari, Guns N’ Roses cu 188 de milioane de dolari și Adele cu 167,7 milioane de dolari.

“Concertele live reprezintă motorul business-ului la nivel mondial. În toată lumea, acest gen de experienţă capătă tot mai mult succes, în condiţiile în care accesul la tehnologie a modificat comportamentul consumatorilor. Oamenii vor tot mai multe experienţe reale, live, iar reţelele sociale au amplificat acest fenomen”, au mai explicat analiştii.

Peste 330.000 de oameni din ţară şi din străinătate au fost prezenţi la ediţia din 2017 a festivalului Untold, eveniment ce a avut loc între 3 şi 6 august la Cluj-Napoca. Pe scena principală au urcat cei mai buni DJ-i ai lumii: frojack, Armin van Buuren, Axwell & Ingrosso, Dimitri Vegas &Like Mike, Hardwell, Martin Garrix, Steve Aoki, Marshmello dar și cele mai bune voci live ale momentului: Ellie Goulding, Hurts, Jasmine Thompson, Tinie Tempah, MØ. Festivalul a avut 10 scene în total şi un buget de circa 10 milioane de euro.

 

Tags: , , , , ,
18518218_1302060493240896_5100535224625878862_o

Clujul a devenit cel mai scump oraș din țară în rândul chiriilor

Noul an universitar stă în prag, iar prețurile apartamentelor disponibile pentru închiriere deja sunt pregătite să explodeze în principalele centre universitare din țară. Dacă Bucureștiul a fost dintotdeuna aglomerat, se pare că principala concurență a acestuia este Cluj-Napoca, segmentul de piață imobiliar din cele două orașe desfășurând adevărate întreceri.

Spre exemplu, și în capitala Transilvaniei s-au înregistrat creșteri de peste 30% în ultima jumătate de an. Pentru închirierea unei garsoniere în această locație fiind necesar un buget minim de 250 euro, pentru un apartament cu două camere în jur de 350 euro și unul de trei camere 400 euro.

compariimobiliarePentru a stabili un preț se țin cont de numeroase aspecte precum tipul apartamentului, suprafața utilă a acestuia, zona în care este amplasat, facilități, dotări, etc. Șansele ca un apartament de două camere decomandat, cu o suprafață utilă de53 mp să ajungă la 450 euro lunar sunt destul de mari. În schimb, în afara orașului, acesta costă numai în jur de 300 euro per lună.

Chiriașii găsesc un real ajutor și lider în portalul imobiliar online compariimobiliare.ro, care le oferă statistici ce sunt actualizate zilnic cu privire la prețurile aferente cartierelor din Cluj.

Cei care sunt în căutarea de imobiliare Cluj, beneficiază de anunțurile detaliate cu privire la apartamentele și garsonierele disponibile spre închiriere pe care aceasta le pune la dispoziție. Astfel, căutarea tuturor este considerabil ușurată și stresul găsirii unui loc potrivit pentru perioada anului universitar eliminat.

Marea majoritate caută garsoniere sau apartamente cu două camere pentru că acestea ar fi opțiunile cele mai accesibile, în special în zone ca Florești și Baciu. În aceste localități prețurile de închiriere a unei garsoniere se învârt undeva în jurul sumelor de 150 – 180 euro și apartamentele ajung la aproximativ 250 euro.

Cei care doresc să închirieze imobiliare Cluj cât mai repede, dar și la un preț rentabil, se orientează după proprietarii care țin cont de nevoile pe care le au. Ce înseamnă asta? Ei bine, chiriașii vor dori un loc curat, văruit, igienizat și dezinfectat, cu bucătăria și baia curate. De preferat ar fi ca mobila să nu aglomereze spațiul și nici să nu fie din cea mai învechită.

Utilizatorii își pot da seama cât este de bun un apartament sau o garsonieră și după modul în care se prezintă anunțul. Înainte de toate, contează ca acesta să fie realizat într-un mod profesional, să denoe seriozitate. Spre exemplu, fotografiile reușite vor atrage mereu mai multă atenție decât celalalte deoarece, în general, acestea adaugă valoare spațiilor. Este de preferat un imobil care să includă detalii amănunțite cu privire la acesta, la dotări și facilități.

Semnarea contractelor de închiriere ar trebui să fie obligatorii, lucru de preferat atât pentru chiriaș, cât și pentru proprietar. Declararea acestuia la Ministerul de Finanțe este de asemenea necesară. O datorie a chiriașilor este de a se informa cu privire la clauzele ce sunt incluse în contractul pe care urmează să îl semneze (prețul chiriei, cum se realizează plata, ce drepturi și obligații are etc). de asemenea, nu trebuie pierdut din vedere nici preavizul. Acesta trebuie stabilit pentru a se ști cu exactitate termenul în care locuința trebuie eliberată.

Cei care doresc să beneficieze de spații sigure, dotate și utilate în cele mai mici detalii în Cluj – Napoca, la prețuri rentabile, pot vizualiza oferta compariimobiliare.ro, ce include peste 2.500 de apartamente disponibile pentru închiriere în Cluj.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Cele mai râvnite cartiere de pe piaţa imobiliară din Cluj. Creştere de 71 euro/mp în august

Cererea încă depăşeşte oferta disponibilă pe piață. Acesta este principalul motiv pentru care preţurile apartamentelor de vânzare din Cluj-Napoca cresc încontinuu. 71 euro/mp a fost cea mai mare creștere înregistrată în luna august 2017, conform unei analize Blitz Imobiliare.

1

2

3

Creşterea pentru apartamentele de vânzare din Cluj-Napoca pentru luna august este următoarea:

garsoniere – 1458 euro/mp – cu 52 euro/mp mai mult decat în iulie;
apartamente 2 camere – 1414 euro/mp – cu 32 euro/mp mai mult decat în iulie;
apartamente 4 camere- 1202 euro/mp – cu 29 euro/mp mai mult decat în iulie;
apartamente 3 camere- 1324 euro/mp – cu 18 euro/mp mai mult decat în iulie.

Garsonierele au parte de cea mai mare creștere deoarece “odată cu mărirea suprafeței prețul pe mp scade, motiv pentru care suprafețele mai mici o să aibă tot timpul prețurile pe mp mai ridicate. Totodată, suma totală investită este mai mică, majoritatea cumpărătorilor de garsoniere reușind să achiziționeze din surse proprii, fără a apela la credite. În plus, oferta existentă la garsoniere și apartamente cu 1 cameră este destul de limitată, dezvoltatorii axându-se pe apartamente cu 2 și 3 camere, fiind cele mai căutate compartimentări din piață”, precizează Bogdan Petrovai, Senior Broker și Team Leader al departamentului de vânzări case și apartamente

Top 5 cele mai râvnite cartiere 

Centru – 1601 euro/mp – creştere mai mare cu 54 euro/mp, faţă de luna iulie;
Zorilor – 1526 euro/mp – creştere mai mare cu 71 euro/mp, comparativ cu luna iulie;
Gheorgheni – 1510 euro/mp – în scădere cu 2 euro/mp, faţă de luna precedentă;
Mărăşti – 1504 euro/mp – creştere mai mare cu 31 euro/mp, faţă de luna iulie;
Andrei Mureşanu – 1450 euro/mp – creştere mai mare cu 30 euro/mp, comparativ cu luna iulie.

Aceste zone reuşesc să scoată pe piaţă cele mai scumpe apartamente deoarece, piaţa cumpărătorilor se ghidează după următoarele criterii: proximitatea faţă de centru şi faţă de zonele cu puncte de interes: universităţi, şcoli, zone mai aglomerate, clădiri de birouri, centre comerciale; infrastructura cartierelor şi spaţiile verzi şi posibilitate de parcare sau garaj.

Aceste zone sunt preferate și de către studenții care își caută apartamente de închiriat. “Centru și Zorilor sunt două dintre cele mai scumpe cartiere deoarece sunt cartierele alese de studenții străini. Aceștia au bugete mai generoase, iar proprietarii cunosc acest lucru, motiv pentru care prețurile sunt în concordanță cu situația. Cartierele Gheorgheni și Mărăști, următoarele clasate sunt aproape de Iulius Mall, stații de autobus, facultăți (FSPAC, FSEGA, Dimitrie Cantemir, Universitatea Tehnică ș.a.). Andrei Mureșanu este un cartier exclusivist, care întotdeauna a fost scump și întotdeauna a fost în top.”

În ceea ce privește situația din Cluj și din împrejurimile acestuia, clasamentul conferit de creșterile prețurilor/mp, pe categoriile de apartamente, în luna august, este următorul:

garsoniere – 1382 euro/mp – cu 71 euro/mp mai mult decat în iulie;
apartamente 4 camere – 1153 euro/mp – cu 25 euro/mp mai mult decât în iulie;
apartamente 2 camere – 1249 euro/mp – cu 23 euro/mp mai mult decât în iulie;
apartamente 3 camere – 1231 euro/mp – cu 20 euro/mp mai mult decât în iulie.

Mihai Boia, Senior Broker și Team Leader-ul din Florești motivează creșterea cea mai mare/mp a garsonierelor și a apartamentelor cu 4 camere, care se situează la poli opuși, astfel: “Apartamentele cu o cameră sunt cele mai căutate datorită faptului că prețul lor este în jurul sumei de 30 000 euro. Majoritatea clienților care intenționează să achiziționeze un apartament de o cameră, își doresc acest lucru ca și investiție, suma fiind mai ușor de amortizat în timp. De asemenea, acestea se închiriază într-un timp foarte scurt și la un preț de 170-180 euro, la mică diferență de unul cu două camere (care se închiriază la 200-230 euro). Referitor la apartamentele cu 4 camere, oferta mică face ca prețul să crească. Practic, clienții doritori de apartamente generoase cu 4 camere, suprafețe de peste 75-80 mp, se limitează la un număr mic de variante. Astfel, șansa vânzătorului de a vinde apartamentul la prețul dorit-crește! Vânzătorii, posesori de apartamente cu 4 camere, de obicei vând apartamentul pentru a se muta la casă/ duplex, iar diferența este uneori destul de mică (15 000-20 000 euro). Clienții cumpărători care nu își permit un duplex/ casă apelează într-o ultimă instanță la apartamente cu 4 camere.”

1.360 euro/mp a fost preţul mediu de vânzare al apartamentelor, în luna august 2017, în Cluj-Napoca, în creștere cu 32 euro/mp față de luna precedentă, iar media din Cluj-Napoca și împrejurimi (Florești, Baciu, Apahida) a fost de 1.247 euro/mp, cu 29 euro/mp mai mare decât în luna iulie.

 

Tags: , , ,
vanzare-apartament-2-camere-finisat-in-buna-ziua-cluj-86652

Numărul de locuințe date în folosință a scăzut cu 4,7%, în primul semestru

Numărul de locuințe date în folosință a scăzut cu 4,7%, la 23.057, în primul semestru din acest an comparativ cu perioada similară din 2016, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) .

‘Pe medii de rezidență, în semestrul I 2017, cele mai multe locuințe au fost date în folosință în mediul urban, ca pondere reprezentând 57,6% din total. Repartiția pe surse de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, în semestrul I 2017, față de semestrul I 2016, a scăzut numărul locuințelor realizate din fonduri private cu 1.619, în schimb a crescut numărul locuințelor realizate din fonduri publice cu 570′, se arată în document.

Distribuția în profil regional pune în evidență o scădere a numărului de locuințe terminate astfel: în Nord — Est (-443 locuințe), în Vest (-367), Sud-Est (-299), Nord — Vest (-172) și Sud — Vest Oltenia (-2).

O creștere a numărului de locuințe terminate s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare Centru (+164 locuințe), București — Ilfov (+54) și Sud — Muntenia (+16).

În ceea ce privește cel de-al doilea trimestru din acest an, au fost date în folosință 12.974 locuințe, în creștere cu 347, față de același trimestru din 2016.

‘Pe medii de rezidență, în trimestrul II 2017, cele mai multe locuințe au fost construite în mediul urban (56,9%). Repartiția pe fonduri de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, în trimestrul II 2017, față de trimestrul II 2016, numărul locuințelor terminate atât din fondurile publice cât și din cele private a crescut cu 319, respectiv cu 138′, menționează sursa citată.

Tags: , , , ,
inchiriere_garsoniera_central_cluj_napoca_7400123428538490418

Chirii în Cluj. Între 120 de euro și 2.500 de euro. Cele mai căutate cartiere

Zonele preferate de către cei care au închiriat apartamente şi case la Cluj-Napoca în această vară sunt, în afară de cea centrală a oraşului, cartierele Mănăştur şi Mărăşti, conform specialiştilor de la Edil Imobiliare.

“August, una dintre cele mai active luni atunci când vine vorba de chirii, ne-a ajutat să realizăm o statistică privind cartierele cele mai căutate. În august s-au înregistrat 1.000 de închirieri, acestea având prețurile cuprinse între 120 de euro și 2.500 de euro”, precizează specialiştii Edil.

Cele mai multe proprietăți tranzacționate s-au înregistrat în cartierul central, acesta situându-se pe locul 1 în topul preferințelor. În cadrul zonei centrale s-au închiriat 168 de proprietăți. Chiria cea mai mică plătită a fost de 200 de euro pentru o garsonieră, suma maximă ajungând la 2.200 de euro pentru o casă cu cinci camere.

La o diferență foarte mică se află Mănăștur, cu 153 de proprietăți închiriate, fiind și cartierul în care s-a înregistrat cea mai redusă mică chirie, respectiv 120 de euro, în cazul unei garsoniere. Pe locul trei, cu 138 de proprietăți tranzacționate se situează cartierul Mărăști, considerat drept o zonă ideală pentru studenți, unde prețurile variază de la 130 de euro până la 1.800 de euro.

Cea mai scumpă chirie a fost plătită pentru o casă cu opt camere din cartierul Zorilor, de 2.500 de euro. Cu doar 11 proprietăți tranzacționate, cartierele Gruia și Europa se situează la acelaşi nivel redus, având și o sumă minimă a tranzacțiilor similară, de 250 de euro. Ultimul cartier din preferințele celor interesaţi de chirii a fost Gării, cu o singură închiriere, în valoare de 250 de euro.

Top locuinţe închiriate
(august 2017,Cluj-Napoca) 

1. Centru………..168
2. Mănăştur……..153
3. Mărăşti……….138

Cartiere evitate
(număr de închirieri)

1. Gării…………….1
2. Europa…………11
3. Gruia…………..11

Sursa: Edil

Tags: , ,
oameni economica

România, pe primele locuri în UE, după ponderea liber-profesioniștilor în totalul persoanelor angajate

Uniunea Europeană înregistra, anul trecut, 30,6 milioane de liber profesioniști, persoane cu vârsta între 15 și 64 de ani, reprezentând 14% din totalul persoanelor angajate, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

Dintre statele membre, în Grecia aproape o treime (29%) dintre persoanele ocupate erau liber profesioniști în 2016, iar în Italia o cincime (21%). Pe locurile următoare se situează Polonia (18%) și România, la egalitate cu Olanda, Spania și Cehia, peste media de 14% consemnată în UE.

La polul opus, liber profesioniștii reprezentau mai puțin de 10% din totalul persoanelor angajate în Danemarca (8%), Germania, Estonia, Luxemburg și Suedia, toate cu 9%.

La nivelul UE, profilul liber profesioniștilor este următorul: două treimi (67%) sunt bărbați, peste jumătate (55%) au o vârstă de peste 45 de ani, o treime (35%) au studii universitare și peste două treimi (71%) nu au alți angajați.

Majoritatea liber profesioniștilor lucra în 2016 într-unul dintre următoarele sectoare economice: vânzări cu amănuntul sau angro, reparația de vehicule cu motor și motociclete (4,8 milioane de persoane sau 16% din totalul liber profesioniștilor din UE), agricultură, păduri și pescuit (4,4 milioane de persoane sau 14% din total), construcții (3,9 milioane de persoane sau 13% din total) și activități profesionale, științifice sau tehnice, cu 3,7 milioane de persoane sau 12% din totalul liber profesioniștilor din UE.

Tags: , , ,
centru-cluj-672x372

Piaţa imobiliară din Cluj e pe val. Cele mai multe vânzări din provincie, în 2017

În primele opt luni ale anului 2017, au fost înregistrate, în toată ţara, 393.294 de vânzări de imobile, din care, în august 2017, au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, 56.986, informează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în primele opt luni ale anului 2017, în Bucureşti – 47.764, Cluj – 26.381 şi Ilfov – 23.357. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Sălaj – 2.676, Gorj- 2.961 şi Caraş-Severin – 2.513.

În luna august 2017, cele mai multe imobile au fost vândute în Bucureşti – 7.130.

Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în perioada ianuarie – august 2017, a fost de 157.402. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în Bucureşti – 3.818, Cluj – 1.969 şi Ilfov – 1.462. La polul opus, se află judeţele Sălaj – 59, Harghita – 69 şi Teleorman – 72.

Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole, în primele opt luni ale acestui an, sunt Timiş – 5.760, Dolj – 4.570 şi Arad – 4.541.

 

Tags: , , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Scade numărul şantierelor rezidenţiale în Nord-Vest

Numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut în luna iulie cu 20% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, până la 4.282, după un ritm mai lent în iunie, avansul fiind generat de creşterea cererii în toate regiunile ţării, arată  datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În iunie, numărul de autorizaţii a crescut cu 2,7% faţă de iunie 2016.

Cumulat, în primele şapte luni din acest an, numărul de autorizaţii de construcţie pentru locuinţe a crescut cu 5,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, până la 23.190.

Din numărul de autorizaţii eliberate în iulie, 63,4% au fost în localităţi rurale.

Faţă de a şaptea lună din 2016, s-au înregistrat creşteri ale numărului de autorizaţii în toate regiunile, în afară de nordul Transilvaniei.

“În luna iulie 2017, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+198 autorizaţii), Nord-Est (+144), Vest (+127), Sud-Est (+118), Sud-Vest Oltenia (+107), Centru (+87) şi Sud-Muntenia (+53). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Vest (-121 autorizaţii)”, a informat INS.

În 2016, numărul de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 1,2% faţă de anul anterior, până la 38.653, declinul fiind generat mai ales de reducerea cererii în zona Capitalei, în Moldova şi în Muntenia.

În 2015, autorităţile au eliberat 39.112 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 3,8% faţă de anul precedent.

În perioada 2009-2014, numărul de autorizaţii pentru clădiri de locuinţe – care includ atât locuinţele unifamiliale, cât şi blocurile de apartamente – au scăzut cu 38%, arată statisticile oficiale, pe fondul căderii cererii de locuinţe din partea populaţiei.

Tags: , , , ,
lei-ron-bani

Harta salariilor pe judeţe. Se evidenţiază două tipologii

Angajaţii din Cluj câştigă cel mai mare salariu mediu net din ţară, după Bucureşti. Adică 2.684 lei net pe lună. 

Angajaţii din Bucureşti câştigă, în medie, peste 3.000 de lei net pe lu­nă, cu aproape 30% mai mult decât ni­­ve­lul salarial al unui angajat care pri­­meşte salariul mediu pe economie (de 2.360 de lei net în luna mai a aces­tui an), arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Insti­tu­tul Naţional de Statistică. La polul opus este situaţia angajaţilor din Te­le­or­man, care au cele mai mici salarii din Ro­mânia, de numai 1.720 de lei net, la ju­mătate faţă de bucureşteni şi cu 27% sub media naţională.

3-salarii-judete

Nivelul salarial pe judeţe ilus­trea­ză două tipologii de zone din Ro­mâ­nia: unele dezvoltate, concentrate în ju­rul a 5-6 oraşe mari plus zonele li­mi­tro­fe, unde majoritatea anga­jaţilor lu­cre­ază la privat şi câştigă peste ni­velul sa­lariului minim pe economie, şi unele slab dezvoltate, unde există foar­te pu­ţini angajaţi dintre care cei mai mulţi lu­crează la stat sau pe sala­riul minim, spun consultanţii.

„Deşi salariile au crescut şi vor con­­­­tinua să crească, în continuare în ora­­­­şele de succes salariile sunt prea mici. Dacă ajungem în aceste zone la un salariu mediu de 1.000 de euro, atunci mulţi angajaţi vor câştiga 1.500 de euro pe lună, iar în câmpul mun­cii se va intra cu salarii de 600 de euro, şi astfel ar scădea tentaţia an­ga­ja­ţilor bine pregătiţi să plece în străi­nă­tate, pentru că oamenii încep să se gândească: de ce să mă duc să lucrez la Londra, când mai bine mă duc la Cluj, iar în weekend mă duc la părinţi?”, a spus Andrei Caramitru, partener la fir­ma de consultanţă în management Boston Consulting Group.

 

Tags: , , ,
ubb foto

Ce poziţie ocupă Clujul în topul oraşelor cu cele mai bune facilități educaționale din România

Deşi este unul din cele mai mari centre universitare din ţară şi are cele mai bune rezultate la examenele de Evaluare Naţională şi Bacalureat, Clujul nu conduce în topul orașelor cu cele mai bune facilități educaționale din România.

Oradea, Brașov și Pitești se află pe primele trei poziții în topul orașelor cu cele mai bune facilități educaționale, potrivit unei analize realizate de platforma de imobiliare Storia.ro în colaborare cu agenția de cercetare D&D Research. Studiul analizează percepția cetățenilor asupra accesului la facilitățile educaționale în regiunile, orașele și cartierele în care aceștia locuiesc.

Pe următoarele poziții din clasament se află Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Sibiu, Timișoara și Râmnicu Vâlcea, în timp ce la polul opus se situează Giurgiu, Alexandria și Focșani, acestea din urmă fiind desemnate cele mai neavantajoase orașe din punct de vedere al facilităților educaționale. Topul regiunilor cu cele mai bune facilități educaționale este condus de Transilvania, urmată de Crișana, Banat, București și Ilfov. Capitala ocupă a 14-a poziție în clasamentul celor mai avantajoase orașe din punct de vedere al facilităților educaționale, potrivit respondenților care au evaluat Bucureștiul și cartierele în care locuiesc.

Cartierele cu cele mai bune facilități educaționale

În București, cartierele aflate în fruntea clasamentului sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu și Titan, în timp ce la polul opus se află Gorjului, 16 Februarie și Gara de Nord.

La nivel național, pe primele locuri se situează Copou din Iași, Tineretului din București și Gheorgheni din Cluj-Napoca, urmate de Grigorescu din Cluj-Napoca și Nicolae Grigorescu din București. Cele mai neavantajoase cartiere sunt Oncea din Oradea, Calea Timișoarei din Reșita, Micești din Alba Iulia, Griviței din Baia Mare și Bere din Pitești.

În Brașov, cartierele desemnate ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităților educaționale sunt Centrul Istoric, Răcădău, Centrul Civic, Schei și Brașovul Vechi, iar în Cluj-Napoca, topul este condus de Gheorgheni, Centru, Grigorescu, Zorilor și Între Lacuri.

Orădenii au votat Iosia-Nord, Centru Civic, Rogerius, Nufărul, Decebal ca fiind cartierele cu cele mai bune facilități educaționale, în timp ce în Sibiu clasamentul este format din cartierele Central, Ștrand, Cedonia, Calea Dumbrăvii, Mihai Viteazul.

În Iași, pe primele cinci poziții se află Copou, Centru Civic, Tudor Vladimirescu, Podu Roș și Tomești.

Cele mai avantajoase cartiere timișorene din punct de vedere al facilităților educaționale sunt Complex Studențesc, Soarelui, Dacia, Circumvalațiunii și Bucovina.

infografic_facilitati_educationale

Percepția cetățenilor asupra orașelor și cartierelor cu cele mai bune facilități educaționale este cea de-a opta temă a studiului amplu realizat de Storia.ro și agenția de cercetare D&D Research – „Orașe și cartiere din România”, ce se va desfășura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 244.496 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro.

Pentru realizarea clasamentului, participanții studiului au fost invitați să evalueze orașele și cartierele în care locuiesc din punct de vedere al facilităților educaționale, de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar mențiunile care au primit cel puțin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

Tags: , , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
crestere-economica-economie

Eurostat: România a înregistrat în trimestrul doi cea mai mare creştere economică din UE

România a înregistrat în trimestrul al doilea cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, potrivit datelor publicate miercuri de biroul european de statistică, Eurostat.

Datele Eurostat sunt ajustate la factorii de sezon şi conforme cu sistemul european de contabilitate ESA 2010.

Creşteri economice ridicate au mai îmregistrat Letonia (4,8%), Cehia (4,5%) şi Polonia (4,4%).

Faţă de primul trimestru, România a consemnat a doua mare creştere economică din UE, de 1,6%, fiind devansată de Suedia, care a obţinut un avans al PIB de 1,7%. Economia Olandei a avansat la rândul ei cu un ritm ridicat, de 1,5%.

Zona euro şi UE au înregistrat ambele o creştere economică de 0,6% în trimestrul al doilea faţă de primul trimetru. În termeni anuali, PIB-ul zonei euro a urcat cu 2,2%, iar cel al UE cu 2,3%.

Institutul Naţional de Statistică (INS ) a anunţat miercri că economia românească a accelerat în al doilea trimestru al acestui an, înregistrând un avans de 5,9%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

Datele publicate miercuri arată o accelerare a creşterii economice în al doilea trimestru din 2017 faţă de primul trimestru, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 5,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, şi pe serie brută şi pe cea ajustată, şi cu 1,8% faţă de trimestrul precedent.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5,7% în trimestrul I din 2017, de 5% în trimestrul IV din 2016 şi de 4,4% în al treilea trimestru al anului trecut.

În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din al doilea trimestru din acest an a fost de 1,6%, după +1,8% în primul trimestru, +1,6% în trimestrul IV din 2016 şi +0,7% în al treilea trimestru din 2016, arată seriile publicate de INS.

Trimestrul II din 2017 a fost al optulea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS.

Tags: , , ,
Targul de Cariere in IT (5)

Divergenţele economice între Transilvania şi restul ţării se accelerează. Unde s-au creat cele mai multe joburi din ultimii şapte ani

Ilfov, Bistriţa-Năsăud, Timiş, Cluj şi Sibiu sunt pe primele cinci locuri la numărul de locuri de muncă nou-create în perioada 2011- 2017, cu un ritm de creştere între 24% şi 37%, faţă de o creştere medie naţională de 18%, arată datele Institutului Naţional de Statistică prelucrate de Ziarul Financiar.

Structura pe judeţe a noilor joburi create între 2011 şi 2017 arată accelerarea divergenţei economice între Transilvania şi restul ţării.
De partea cealaltă, cu creşteri doar de 4- 6%, de trei ori mai mici decât me­dia naţională, sunt judeţele Gorj, Brăila, Caraş-Severin, Constanţa şi Vâlcea. Dintre acestea, Gorj, Brăila sau Caraş-Severin oricum erau în topul cu cei mai puţini angajaţi din economie raportat la populaţia totală. În cei şapte ani de revenire după criză, locurile de muncă s-au creat în special tot în zonele care erau deja campioane la numărul de angajări. Aceasta înseamnă o creştere a divergenţei între Transilvania şi restul ţării. „Cluj, Timiş sau Sibiu se află în topul judeţelor care au recuperat joburile pierdute în criză şi au făcut ulterior noi angajări, acestea fiind judeţele în care s-au făcut cele mai multe relocări de personal. Şi noi, şi alte companii din industrie am dus foarte mulţi oameni din alte zone în judeţele din vestul şi din centrul ţării, iar mulţi dintre ei au rămas să lucreze acolo“, a spus Felix Toma, country manager în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România şi Bulgaria. Prezenţa Bistriţiei-Năsăud în clasament se datorează extin­derii importante a activităţii producă­torului de componente auto Leoni, care a ajuns la 8.200 de angajaţi pe entitatea din Bistriţa în 2016, cu aproape 5.000 de angajaţi mai mulţi faţă de anul 2011.
Companiile au creat peste 750.000 de noi locuri de muncă din ianuarie 2011 (cel mai scăzut nivel al efectivului de personal din anii de criză) până în mai 2017, astfel că efectivul total de personal a ajuns la 4,84 milioane de persoane, în creştere cu 18% faţă de anul 2011.
Tags: , , ,
bere_metru

România, al nouălea producător de bere din UE

Anul trecut o cantitate de 39 de miliarde de litri de bere conținând alcool a fost produsă în Uniunea Europeană, cu 400 de milioane de litri mai mult decât în 2015, la care se adaugă 900 milioane de litri de bere fără alcool sau cu un conținut de alcool mai mic de 0,5%, iar România s-a situat pe locul nouă în topul celor mai importanți producători de bere din UE, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Cu o producție de 8,31 miliarde litri (21% din producția totală a UE), Germania a fost principalul producător în 2016, când una din cinci beri conținând alcool produsă în UE a venit din Germania. Urmează în ordine, Marea Britanie (5,14 miliarde litri), Polonia (4,04 miliarde litri), Spania (3,70 miliarde litri), Olanda (2,64 miliarde litri), Belgia (2,29 miliarde litri), Franța (1,88 miliarde litri), Cehia (1,86 miliarde litri) și România (1,76 miliarde litri).

În ceea ce privește marii exportatori de bere din UE, pe prima poziție este Olanda cu 1,9 miliarde litri de bere conținând alcool exportați în 2016, urmată de Germania (1,7 miliarde litri), Belgia (1,5 miliarde litri), Franța (700 milioane litri) și Marea Britanie (600 milioane litri).

SUA au fost principala destinație pentru exporturile de bere ale statelor UE către țările din afara blocului comunitar (1,1 miliarde litri de bere conținând alcool fiind exportați în 2016, sau 34% din exporturile totale extracomunitare de bere), urmate de China (525 milioane litri), Canada (202 milioane litri ), Coreea de Sud (117 milioane litri), Elveția (113 milioane litri) și Taiwan (101 milioane litri).

Când vine vorba de importurile de bere în UE, preferată este berea din Mexic cu 179,5 milioane litri sau aproape jumătate din toate importurile de bere din afara UE înregistrate în 2016, urmată de berea din Serbia (46,9 milioane litri), SUA (36,5 milioane litri), Belarus (20,6 milioane litri), China (16,4 milioane litri) și Rusia (11,6 milioane litri).

Tags: , , ,