Tag Archives: topuri

cluj-napoca-my-favorite

Clujul imobiliar nu mai vinde pe bandă rulantă

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) relevă că în ianuarie au fost vândute, la nivelul întregii țări, 30.733 imobile, cu 5.457 mai puține față de decembrie. 

Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în luna ianuarie a acestui an este cu 8.749 mai mic față de perioada similară a anului trecut. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în București – 5.395, Ilfov – 2.623, Timiș – 1.736.

Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Sălaj – 173, Olt – 131, Tulcea – 42. Numărul ipotecilor, la nivel național, în ianuarie 2019, a fost de 17.371, cu 1.055 mai mare față de ianuarie 2018.

Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 3.395,  Ilfov – 1.584, Cluj – 1.114. La polul opus, se află județele Sălaj – 63, Harghita – 57, Gorj – 51. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în prima lună a acestui an sunt Galați – 460, Vrancea – 454, Brăila – 412.

Clujul, cea mai mare scădere la tranzacţii imobiliare în 2018 

În concordanță cu tendința înregistrată la nivel național, numărul tranzacțiilor imobiliare încheiate anul trecut a scăzut în majoritatea județelor cu cea mai intensă activitate din acest punct de vedere, conform imobiliare.ro. Astfel, cel mai mare declin, în cuantum de 28%, poate fi observat în Cluj – județul a cărui capitală s-a bucurat de o inetnsă dezvoltare în ultimii ani. Aici, numărul tranzacțiilor înregistrate în 2018 a fost cu peste 10.000 mai mic decât în 2017 – când aveau loc 43.774 de asemenea operațiuni la nivel național.

Tags: , , ,
cluj-napoca-grigorescu

Cum vând cartierele imobiliare ale Clujului

În deplin acord cu tendința înregistrată la nivel național, ritmul scumpirilor din cele mai mari piețe rezidențiale ale țării a încetinit vizibil. Diferenţe majore se înregistrează însă la nivel de cartiere, iar Clujul nu duce lispă de surprize. 

În ultimele trei luni ale anului 2018, prețul mediu solicitat pentru un apartament s-a majorat în Cluj-Napoca cu 0,9%, până la o valoare de 1.530 de euro pe metru pătrat util (față de 1.520 euro pe metru pătrat util în trimestrul anterior). În ultimul trimestru al anului trecut, în București, apartamentele s-au apreciat cu 1,1%, de la 1.280 la 1.300 de euro pe metru pătrat util. Cu un avans general de 1,2% la prețurile apartamentelor, Timișoara a ajuns, în ultimele trei luni din 2018, la o valoare medie de listare de 1.200 de euro pe metru pătrat util – păstrându-și, astfel, locul în clasamentul național al orașelor cu cele mai scumpe apartamente, arată cel mai recent raport realizat de Imobiliare.ro și Analize Imobiliare

Cluj-Napoca:

Cea mai mare marjă de creștere, anume 4,6%, a fost consemnată trimestrul trecut în arealul central și ultracentral din Cluj-Napoca: aici, prețul mediu solicitat pentru un apartament a ajuns la 1.800 de euro pe metru pătrat util, adică semnificativ peste media valabilă la nivel de oraș. O creștere importantă, de 3,8%, a avut loc și în Florești, localitate transformată, în ultimii ani, într-un adevărat „cartier-dormitor” al orașului de pe Someș – aici, un apartament costa, trimestrul trecut, 900 de euro pe metru pătrat util. Creșteri importante au mai fost înregistrate și în arealul Gruia-Dâmbul Rotund-Gară-Bulgaria (+3,6%), Iris (+3,5%), dar și Baciu (+1,9%).

Deși nu substanțiale, în Cluj-Napoca au fost consemnate și scăderi de preț trimestrul trecut. Cea mai importantă, de -1,7%, a avut loc în Someșeni, unde așteptările vânzătorilor au ajuns la o medie de 1.210 euro pe metru pătrat util; de menționat este însă că, în cele trei luni anterioare, acest cartier se număra printre cele care consemnaseră cele mai importante creșteri de preț (cu un plus de 3,3%). O ușoară scădere de preț (-0,2%) a avut loc și în Mănăștur-Borhanci-Câmpului, unde suma medie cerută pentru un apartament a ajuns la 1.430 de euro pe metru pătrat util.

În ciuda variațiilor de preț consemnate în ultimele trei luni ale anului trecut, ordinea zonelor cu cele mai scumpe apartamente din Cluj-Napoca a rămas, practic, neschimbată: pe primul loc se situează tot arealul central și ultracentral, cu mențiunea că ecartul față de următorul cartier s-a accentuat vizibil. Astfel, în Plopilor, locuințele s-au scumpit cu doar 0,9%, ajungând la o medie de 1.710 de euro pe metru pătrat (la o distanță considerabilă față de locuințele din „inima” orașului). Pe următoarele locuri în clasament se află tot zonele Gheorgheni-Andrei Mureșanu (acum cu o medie de 1.640 de euro pe metru pătrat util), Zorilor (cu 1.590 de euro pe metru pătrat) și Mărăști-Între Lacuri-Aurel Vlaicu (1.570 de euro pe metru pătrat util).

Pe de altă parte, o mică schimbare a intervenit în clasamentul zonelor cu cele mai accesibile apartamente din Cluj-Napoca. Pe primele două poziții, cu prețuri de sub 1.000 de euro pe metru pătrat util, se situează în continuare cele două localități limitrofe, anume Florești (cu o medie de 900 de euro pe metru pătrat util de apartament) și Baciu (980 de euro pe metru pătrat). Următoarele două locuri sunt ocupate, la fel ca trimestrul anterior, de zonele Someșeni (cu 1.210 de euro pe metru pătrat) și Iris (1.370 de euro pe metru pătrat), în vreme ce arealul Gruia-Dâmbul Rotund-Gară-Bulgaria a fost surclasat de Mănăștur-Borhanci-Câmpului (cu 1.430 de euro pe metru pătrat).

Se scumpesc suburbiile Clujului. TOP cele mai ieftine vs. cele mai scumpe cartiere

București:

În cel din urmă pătrar al anului trecut, cele mai semnificative majorări ale prețurilor apartamentelor din București au fost consemnate în zona semicentrală, precum și în nordul orașului. Ca pondere, variațiile au fost ceva mai mari decât acelea consemnate în cele trei luni anterioare, fiind cuprinse între 3,6% și 7,6%. Pe primul loc în topul scumpirilor se situează zona Herăstrău-Nordului, cu un plus de 7,6%, aceasta fiind urmată de Griviței-Gara de Nord (+4,9%), Pipera (+4,6%), Ștefan cel Mare (+3,9%), dar și Ferdinand (+3,6%).

Interesant este că, trimestrul trecut, Bucureștiul a depășit Cluj-Napoca nu doar în ceea ce privește creșterile, ci și în ceea ce privește scăderile de preț. Astfel, în Kiseleff-Aviatorilor a fost consemnată un declin substanțial al prețului mediu solicitat de către vânzători, în valoare de 13,8% (în condițiile în care trimestrul anterior avusese loc o scădere de 5,6%). Cel puțin în parte, volatilitatea prețurilor din această zonă bine cotată a Capitalei se explică prin numărul relativ redus de proprietăți disponibile spre vânzare, precum și prin eterogenitatea acestora. Ieftiniri semnificativ mai reduse au mai fost consemnate în Cotroceni (-3,6%), Ghencea (-3,3%), Vitan Nou (-2,9%) și Parcul Carol-Cantemir Mărășești (-1,9%).

În urma declinului substanțial consemnat în ultima jumătate de an, zona Kiseleff-Aviatorilor și-a pierdut întâietatea în clasamentul zonelor cu cele mai scumpe apartamente din București. În fruntea acestuia se situează acum zona Herăstrău-Nordului, unde o asemenea unitate locativă a ajuns la o valoare de 2.560 de euro pe metru pătrat util. La o distanță considerabilă se află locuințele din Kiseleff-Aviatorilor, care pot fi achiziționate, în medie, cu 2.100 de euro pe metru pătrat util. La mică distanță la capitolul prețuri se află acum zona Dorobanți-Floreasca, care a atins pragul de 2.000 de euro pe metru pătrat util. Clasamentul celor mai exclusiviste zone ale Capitalei este completat de Aviației (cu 1.910 euro pe metru pătrat util) și, respectiv, Unirii (cu 1.710 euro pe metru pătrat util).

În ceea ce privește clasamentul zonelor cu cele mai ieftine apartamente disponibile spre vânzare, în Capitală există patru situații în care pretențiile vânzătorilor ajung la până la un maximum de 1.000 de euro pe metru pătrat util. Este vorba despre Ghencea (cu o medie de 890 de euro pe metru pătrat), Rahova (950 de euro pe metru pătrat), Giurgiului (1.000) și Giulești (tot 1.000 de euro pe metru pătrat). Ușor peste acest prag „psihologic” se situează cartierul Drumul Taberei, unde o asemenea unitate locativă poate fi achiziționată cu 1.040 de euro pe metru pătrat.

Timișoara:

În capitala Banatului, marjele de creștere consemnate pe zone au fost mai mici decât în București, dar și decât în Cluj-Napoca. Astfel, cel mai mare avans, de 1,8%, a fost consemnat în arealul Bucovina-Simion Bărnuțiu-Gării-Dorobanților-Mircea cel Bătrân, o creștere similară (de 1,7%) având loc și în Girocului-Soarelui-Buziașului. Pe următoarele locuri se situează zonele Șagului-Dâmbovița-Iosefin-Steaua (+1,%), Lipovei-Aradului (+0,7%), dar și Complex Studențesc-Dacia-Elisabetin-Olimpia-Stadion (+0,2%).

La fel ca în celelalte două mari piețe imobiliare ale țării, București și Cluj-Napoca, și în Timișoara au fost consemnate trimestrul trecut scăderi de prețuri pe segmentul apartamentelor. Cel mai semnificativ declin (-4,1%) a avut loc în Torontalului, această zonă fiind urmată de Central-Bălcescu-Take Ionescu-Piața Maria (-2,2%) și, respectiv, Braytim (-0,6%). De menționat este și că, după un declin de 2,1% înregistrat trimestrul trecut, prețurile au stagnat în arealul Ultracentral-Medicină-Piața Unirii.

Față de București și Cluj-Napoca, orașul de pe Bega se diferențiază și prin diferențele relativ mici de preț dintre cartiere, valorile medii de listare pentru un apartament variind între un maximum de 1.460 de euro pe metru pătrat și un minimum de 1.150 de euro pe metru pătrat. Cel mai mare nivel de preț se găsește, ca și trimestrul trecut, în zona Ultracentral-Medicină-Piața Unirii, unde pretențiile vânzătorilor s-au menținut la același nivel.

La polul opus, cele mai accesibile apartamente din Timișoara sunt cele din Șagului-Dâmbovița-Iosefin-Steaua, pe următorul loc situându-se cele din Braytim, cu o valoare medie de listare de 1.170 de euro pe metru pătrat util. Nu cu mult mai scumpe sunt și locuințele din Girocului-Soarelui-Buziașului (1.180 de euro pe metru pătrat), cele din Bucovina-Simion Bărnuțiu-Gării-Dorobanților-Mircea cel Bătrân (tot 1.180 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Torontalului (1.200 de euro pe metru pătrat util).

Tags: , , , ,
floresti_maxi

Piaţa imobiliară din Cluj, pe cartiere. Scumpiri în Floreşti şi Baciu

Deşi nu s-au înregistrat schimbări majore pe piaţa imobiliară clujeană la final de 2018, o supriză este scumpirea locuinţelor puse în vânzare în suburbii. Metrul pătrat util a ajuns în Floreşti la 900 de euro. 

După un avans anual de 6,2%, pretențiile vânzătorilor de apartamente din capitala Transilvaniei se situau, în ultimul pătrar al anului trecut, la un nivel de 1.530 de euro pe metru pătrat util (față de 1.460 de euro pe metru pătrat util în perioada similară din 2017), arată o analiză Imobiliare.ro. 

Se scumpesc suburbiile Clujului. TOP cele mai ieftine vs. cele mai scumpe cartiere

Zonele cu cel mai mari scumpiri 

Cea mai mare marjă de creștere, anume 4,6%, a fost consemnată trimestrul trecut în arealul central și ultracentral din Cluj-Napoca: aici, prețul mediu solicitat pentru un apartament a ajuns la 1.800 de euro pe metru pătrat util, adică semnificativ peste media valabilă la nivel de oraș. O creștere importantă, de 3,8%, a avut loc și în Florești, localitate transformată, în ultimii ani, într-un adevărat „cartier-dormitor” al orașului de pe Someș – aici, un apartament costa, trimestrul trecut, 900 de euro pe metru pătrat util. Creșteri importante au mai fost înregistrate și în arealul Gruia-Dâmbul Rotund-Gară-Bulgaria (+3,6%), Iris (+3,5%), dar și Baciu (+1,9%).

Zone care au înregistrat ieftiniri

Deși nu substanțiale, în Cluj-Napoca au fost consemnate și scăderi de preț trimestrul trecut. Cea mai importantă, de -1,7%, a avut loc în Someșeni, unde așteptările vânzătorilor au ajuns la o medie de 1.210 euro pe metru pătrat util; de menționat este însă că, în cele trei luni anterioare, acest cartier se număra printre cele care înregistraseră cele mai importante creșteri de preț (cu un plus de 3,3%). O ușoară scădere de preț (-0,2%) a avut loc și în Mănăștur-Borhanci-Câmpului, unde suma medie cerută pentru un apartament a ajuns la 1.430 de euro pe metru pătrat util.

TOP cele mai scumpe cartiere 

În ciuda variațiilor de preț consemnate în ultimele trei luni ale anului trecut, ordinea zonelor cu cele mai scumpe apartamente din Cluj-Napoca a rămas, practic, neschimbată: pe primul loc se situează tot arealul central și ultracentral, cu mențiunea că ecartul față de următorul cartier s-a accentuat vizibil. Astfel, în Plopilor, locuințele s-au scumpit cu doar 0,9%, ajungând la o medie de 1.710 de euro pe metru pătrat (la o distanță considerabilă față de locuințele din „inima” orașului). Pe următoarele locuri în clasament se află tot zonele Gheorgheni-Andrei Mureșanu (acum cu o medie de 1.640 de euro pe metru pătrat util), Zorilor (cu 1.590 de euro pe metru pătrat) și Mărăști-Între Lacuri-Aurel Vlaicu (1.570 de euro pe metru pătrat util).

TOP cele mai ieftin cartiere 

Pe de altă parte, o mică schimbare a intervenit în clasamentul zonelor cu cele mai accesibile apartamente
din Cluj-Napoca. Pe primele două poziții, cu prețuri de sub 1.000 de euro pe metru pătrat util, se situează în continuare cele două localități limitrofe, anume Florești (cu o medie de 900 de euro pe metru pătrat util de apartament) și Baciu (980 de euro pe metru pătrat). Următoarele două locuri sunt ocupate, la fel ca trimestrul anterior, de zonele Someșeni (cu 1.210 de euro pe metru pătrat) și Iris (1.370 de euro pe metru pătrat), în vreme ce arealul Gruia-Dâmbul Rotund-Gară-Bulgaria a fost surclasat de Mănăștur-Borhanci-Câmpului (cu 1.430 de euro pe metru pătrat).

Se scumpesc suburbiile Clujului. TOP cele mai ieftine vs. cele mai scumpe cartiere

Preţuri mai mari decât înainte de criza din 2008 

În contextul încetinirii ritmului scumpirilor de pe piața apartamentelor, Cluj-Napoca se situează acum pe locul al patrulea în clasamentul scumpirilor anuale din marile orașe, cu un plus de 6,2% – după Brașov, Timișoara și Constanța. Cluj-Napoca continuă însă să fie singurul dintre marile centre regionale în care apartamentele sunt mai scumpe acum decât în urmă cu zece ani, diferența fiind de 13,3% (față de T4 2008).

Tags: , , , , ,
constructii

Mai puţine autorizaţii de construire pentru locuinţe

Numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut în decembrie 2018 cu 0,4% faţă de aceeaşi lună a anului 2017, până la 2.734, după ce a înregistrat scăderi în octombrie şi noiembrie, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS). În 2018, s-au eliberat 42.694 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 2,6%, faţă de anul precedent.

 
 În noiembrie 2018, numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 4,2% faţă de aceeaşi lună a anului 2017, până la 3.240, declin mai accentuat decât cel înregistrat în luna precedentă.  În decembrie 2018, s-au eliberat 2.734 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 15,6% faţă de luna noiembrie 2018 şi în creştere cu 0,4 % faţă de luna decembrie 2017. Din total, 65,5% au fost pentru zona rurală, restul pentru zona urbană.

În luna decembrie 2018 faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale, reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (+61 autorizaţii), Vest (+34), Sud-Est (+24) şi Nord-Est (+16).

Scăderi au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-75 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (-22), Sud-Muntenia (-16) şi Centru (-12).

În 2018, s-au eliberat 42.694 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 2,6%, faţă de anul precedent.

În 2017, numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 7,6% faţă de anul anterior, până la 41.603.

viewscnt

Tags: , , , ,
protest

România, între cele mai corupţe ţări din UE

România se situează pe locul 24 din 28 în UE privind percepţia asupra gradului de corupţie în 2018, având cu un punct mai puţin – 47 – faţă de 2017, urcând o poziţie şi devansând Grecia, se arată într-un raport al Organizaţiei nonguvernamentale anticorupţie Transparency International.

La nivel global, România ocupă locul 61 din 180 de ţări analizate.

Raportul Transparency International privind Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) la nivel global analizează corupţia din sectorul public, aşa cum este percepută de mediul de afaceri şi de experţi independenţi din 180 de ţări. Scorul este unul de la 0 la 100 pentru fiecare ţară, 0 fiind „foarte corupt” iar 100 „foarte curat”.
Deşi România şi Bulgaria (care se află pe ultimul loc din UE, cu 42 de puncte) au făcut progrese în ultimii ani, ambele ţări au înregistrat o scădere de un punct într-un an în care au avut loc un scandal imens privind corupţia în Bulgaria şi proteste masive anticorupţie în România, se arată în raport.
În plus, atât România, cât şi Bulgaria sunt monitorizate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al UE, care monitorizează dacă ţările îndeplinesc reformele anticorupţie şi judiciare la care s-au angajat la aderarea la blocul european. În ciuda acestui fapt, niciuna din cele două ţări nu a făcut progrese semnificative în acest sens, este precizat în raport.
În afară de Grecia şi Bulgaria, singura ţară cu un punctaj mai slab decât al României este Ungaria, cu 46 de puncte.
Danemarca şi Noua Zeelandă ocupă primele locuri la nivel mondial cu 88, respectiv 87 de puncte fiecare. Ultimul loc este ocupat de Somalia cu 10 puncte, deasupra ei situându-se Sudanul de Sud şi Siria cu 13 puncte fiecare. Regiunea cu cele mai mari punctaje este Europa de Vest şi Uniunea Europeană, cu o medie de 66 de puncte, iar regiunile cu cele mai scăzute punctaje sunt Africa Sub-Sahariană (medie de 32 de puncte) şi Estul Europei şi Asia Centrală (medie de 35 de puncte).
Mai mult de două treimi dintre ţări au scoruri de sub 50 de puncte, media globală fiind de 43. Din 2012, doar 20 de ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorul, printre care Estonia şi Coasta de Fildeş, iar la alte 16 situaţia s-a înrăutăţit semnificativ, precum în Australia, Chile şi Malta.
Dintre primele 20 de ţări, 14 sunt din Europa de Vest şi Uniunea Europeană. Danemarca este urmată îndeaproape de Finlanda, Suedia şi Elveţia, toate cu un punctaj de 85.
Datele, examinate alături de studii privind starea democraţiilor, arată că există o legătură între nivelul corupţiei şi sănătatea unei democraţii. Democraţiile complete au o medie de 75 de puncte, în timp ce la democraţiile „defecte” media este 49 de puncte. Regimurile hibride – care au tendinţe spre totalitarism – au media de 35 de puncte. Regimurile autoritare au cel mai scăzut punctaj, cu o medie de 30 de puncte.
Ca exemplu pentru acest tipar, punctajele din Ungaria şi Turcia au scăzut cu opt, respectiv nouă puncte în ultimii cinci ani. În acelaşi timp, Turcia a fost retrogradată de la o ţară „parţial liberă” la o ţară care „nu este liberă”.
În paralel, Ungaria a înregistrat cel mai scăzut punctaj pentru drepturile politice de la căderea comunismului în 1989. Aceste punctaje arată deteriorarea statului de drept şi a instituţiilor democratice.
SUA au pierdut patru puncte faţă de 2017, ajungând la 71 şi ieşind astfel din primele 20 de ţări în clasament pentru prima oară din 2011.

 

Tags: , , ,
masini_trafic (2)

Ce maşini îşi doresc românii. Clujul, în topul vânzărilor

Județul Cluj s-a clasat pe locul doi în clasamentul național al autoturismelor puse la vânzare, dar și vândute efectiv pe platforma Autovit.

Valoarea automobilelor puse la vânzare pe Autovit.ro a atins anul trecut suma de 784 de milioane de euro, marcând o creștere de 30% față de 2017, când tranzacțiile înregistrate erau de 600 de milioane. Cele mai vândute cinci branduri auto anul trecut au fost Volkswagen (41.000 de unități), BMW (32.000), Audi (23.000), Ford (14.600) și Mercedes-Benz (20.300).

În funcție de modelul mașinii primele poziții au fost ocupate de VW Passat (12.315 unități), BMW Seria 3 (9.352), Audi A4 (8.450). Pe Autovit.ro au fost publicate 216.000 de anunțuri noi, luna cu cele mai multe oferte listate fiind octombrie, urmată de mai și de martie, conform Wall Street

Mai, iunie și iulie au fost perioadele din an cu cele mai multe mașini vândute: 14.000 de unități. Topul brandurilor care au înregistrat cel mai mare număr de anunțuri include VW, BMW, Audi, Mercedes-Benz și Ford. Utilizatorii din București, Cluj, Argeș, Arad și Timiș au publicat cel mai mare număr de anunțuri și tot ei au impulsionat piața locală cu cele mai multe modele vândute.

Mașinile cu prețuri între 5.000 și 7.500 de euro au beneficiat de cele mai multe anunțuri listate și au înregistrat cel mai mare număr de vânzări. La polul opus, pentru autoturismele între 15.000 și 20.000 de euro s-au atins cele mai scăzute cote ca anunțuri publicate și ca vânzări realizate.

„2018 a fost cel mai bun din ultimii nouă ani pentru piața mașinilor noi, autoturismele second-hand din import au înregistrat cifre solide, iar reînmatricularile au crescut cu 18%. Tendințele din piață s-au reflectat și în rezultatele Autovit.ro printr-o creștere semnificativă a vânzărilor încheiate pe platformă noastră”, a declarat Andrei Dumuța, business manager la Autovit.ro.

 

Piața mașinilor noi a înregistrat al cincilea an consecutiv de creștere și a ajuns la un nivel de două ori mai mare față de 2013, cel mai slab an din ultimele două decenii. Diferența dintre cea mai slabă lună și cea mai bună a fost de 2.700 de mașini în septembrie față de 28.000 în august.

Piața mașinilor second-hand din import a scăzut cu câteva procente, dar a rămas la 473.000 de unități, de cinci ori peste 2011, cel mai slab an din ultimul deceniu. Reînmatriculările au avut cel mai bun an, depășind jumătate de milion de mașini.

Cele mai bune luni au fost iulie și octombrie, cu 55.000 de mașini înscrise în circulație. În nicio lună nu au fost înmatriculate sub 38.000 de unități. Segmentul SUV a atins, ca în Europa, cote record pe piața mașinilor noi, iar Dacia Duster este modelul cu cele mai mari cote de vânzări.

Tags: , ,
groapa gunoi

Românii produc cele mai puţine deşeuri municipale din Uniunea Europeană

O persoană din Uniunea Europeană a produs, în medie, o cantitate de 487 kilograme de deşeuri municipale în anul 2017, cele mai bune performanţe la acest capitol fiind înregistrate de România, cu 272 kilograme de deşeuri municipale/locuitor, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

În schimb, în 5 state membre ale UE au fost produse peste 600 de kilograme de deşeuri municipale per persoană, respectiv Danemarca (781 kilograme/persoană), Cipru (637 kg/persoană), Germania (633 kg/persoană), Luxemburg (607 kg/persoană) şi Malta (604 kg/persoană).

De asemenea, datele Eurostat arată că, în anul 2017, în Uniunea Europeană, 30% din deşeuri au fost reciclate, 17% au fost tratate prin compostare, 28% au fost incinerate şi 24% au fost depozitate în gropi de gunoi.

România se află pe ultimul loc în UE când vine vorba de reciclarea deşeurilor, cu doar 20 de kilograme pe cap de locuitor, faţă de o medie de 144 kilograme per capita în UE.

Totuşi, România se situează peste media din UE când vine vorba despre depozitarea deşeurilor în gropi de gunoi, cu 192 de kilograme per capita, faţă de o medie de 114 kilograme per capita în UE.

Tags: , ,
sopor

TOP 10 cele mai scumpe terenuri de vânzare în Cluj. Unele, în noile cartiere

Zeci de şantiere rezidenţiale se află în plină desfăşurare în municipiul Cluj-Napoca, atât în zona centrală şi în cartierele clasice, cât şi la periferie, în noile extensii ale oraşului. 

Cinci astfel de noi zone rezidenţiale urmează să fie dezvoltate în următorii ani, iar proprietarii de ternuri nu scapă şanşa. Două parcele din Sopor sunt în T0P 10 cele mai scumpe terenuri de vânzare, la început de 2019, conform compariimobiliare.ro. 

Mărăşti – 21.200 mp – 7.000.000 euro

Zorilor –  41.000 mp – 6.950.000 euro

Floreşti – 77.856 mp – 4.670.000 euro

Someşeni – 100.000 mp – 4.500.000 euro

Sopor – 20.000 mp – 4.000.000 euro

Floreşti – 65.500 mp – 3.930.000 euro

Sopor – 30.000 mp – 3.500.000 euro

Zorilor – 18.600 mp – 3.500.000 euro

Bună Ziua – 7.800 mp – 3.393.000 euro

Bulevardul Muncii – 16.260 mp – 3.000.000 euro

Tags: , , , ,
the_office_prezentare_92203

Clujul, pe locul doi în România în topul tranzacțiilor cu birouri

Cea mai mare companie de consultanță imobiliară din România, CBRE, a intermediat 40 de tranzacții anul trecut, care au cumulat 85.000 mp în București și 12.500 mp la nivel național, în Cluj, Brașov și Timișoara.

Acestea se împart astfel: 39.600 mp au făcut obiectul unor renegocieri, 23.000 mp au fost preînchirieri, iar 23.000 mp au vizat relocări, extinderi și cereri noi. Extinderile și cererile noi au totalizat 12.000 mp și vor avea că rezultat crearea a 1.200 de locuri de muncă, arată compania de consultanță.

La nivel de piață, CBRE a intermediat peste 24% din totalul tranzacțiilor cu spații de birouri din București, realizate de companiile de consultanță de pe piața locală. 2018 a fost caracterizat de un ritm intens de dezvoltare la clădirile de spații de birouri din capitală, cu 144.000 mp de proiecte nou construite și livrate.

“Anul 2018 a fost extrem de prolific pentru piață spațiilor de birouri, care a crescut comparativ cu 2017. Pentru 2019 dorim să contribuim la dezvoltarea sectorului spațiilor de birouri, care se apropie deja cu pași repezi de piețele mature din Europa”, a declarat Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services la CBRE.

Au fost finalizate cu 15% mai multe spații de birouri decât în 2017, când au fost terminate proiecte de 123.000 mp. Din suprafața tranzacționată la nivelul capitalei, CBRE a intermediat acorduri pentru 85.000 mp. Compania a fost activă și în orașele regionale, unde s-a implicat în operațiuni ce vizează 12.500 mp de spații de birouri.

CBRE anunța la finalul anului trecut că alte 15 proiecte de spații de birouri sunt anunțate pentru finalizare în 2019 și 341.000 mp vor fi livrați. 40% din suprafața totală care va fi gata în 2019 este deja închiriată.

Tags: , , ,
bancnote

Inflaţia în decembrie: gazele şi legumele s-au scumpit considerabil

Rata anuală a inflaţiei a fost în decembrie 2018 de 3,27%, creşteri importante de preţuri fiind înregistrate la gaze, cu 16,61%, şi la legume şi fructe, cu 21,5%, dintre care cartofii cu 39,64%, conform datelor INS.

Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,0%.

Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (ianuarie 2018 – decembrie 2018) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2017 – decembrie 2017), calculată pe baza IPC, este 4,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,1%.

Faţă de decembrie 2017, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 3,1%, cele nealimentare cu 3,75% iar serviciile cu 2,44%.

Faţă de decembrie 2017, pe lângă cartofi, preţurile altor categorii de legume şi conserve de legume au crescut cu 23,46%, pâinea cu 5,02%, carnea de bovine cu 5,89%, combustibilii cu 4,57%, energia termică cu 4,6%, serviciile poştale cu 21,54%, transportul aerian cu 23,44%.

Tags: , , ,
constructii

Imobiliarele în 2018: Clujul rămâne cel mai scump, Braşovul are cel mai accelerat ritm de creşte

Cu 6,4% s-au apreciat apartamentele puse în vânzare, la nivel naţional, în 2018. Deşi Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraş imobiliar din România, Braşovul este fruntaş în clasamentul creșterilor anuale de preț, conform datelor publicate de portalul imobiliare.ro. 

La finele lui decembrie 2018, suma medie solicitată pentru apartamentele noi și vechi disponibile spre vânzare la nivel național a ajuns la o valoare de 1.239 de euro pe metru pătrat util, în scădere cu 0,2% față de luna precedentă, de la o valoare de 1.242 de euro pe metru pătrat. Pe tot parcursul anului trecut, Indicele Imobiliare.ro a consemnat un avans de 6,4% al prețurilor, în condițiile în care, în decembrie 2017, pretențiile vânzătorilor se situau la o medie de 1.164 de euro pe metru pătrat util. Spre comparație, prețurile apartamentelor au consemnat o marjă de creștere de aproape 11% în 2017 și, respectiv, de 10,4% în 2016.

Tendința de temperare a ritmului scumpirilor este, așadar, cât se poate de evidentă – iar acest fapt reprezintă, desigur, un semn clar și pozitiv al stabilizării pieței, având în vedere că un ritm de creștere de 10% pe an este dificil de susținut pe termen mediu și lung. „2018 pare a fi cel mai echilibrat an pe care l-a cunoscut piața imobiliară locală. Chiar și în Cluj, avem o creștere de puțin peste 6%, care se înscrie în trendul anual national. Cu o evoluție de +6% pe an și o cerere stabilă, piața arată bine per ansamblul ei. Ne așteptăm la un 2019 în care prețurile vor oscila destul de puțin în jurul valorii actuale. Tot în acest an vom vedea cu adevărat primele livrări de apartamente de generație nouă, post-criză, în toate orașele mari din țară. Este de așteptat ca apetitul cumpărătorilor să crească pentru segmentul nou, în aceste condiții”, a declarat Daniel Crainic, director marketing Imobiliare.ro.

București:

În cel mai mare oraș al țării, pretențiile vânzătorilor au ajuns, la finele lui decembrie 2018, la o valoare de 1.335 de euro pe metru pătrat, în creștere cu 0,5% față de luna precedentă (când se situau la 1.329 de euro pe metru pătrat util). În ultimele 12 luni, apartamentele din Capitală au consemnat, per ansamblu, un avans de 6% (de la 1.259 de euro pe metru pătrat util în decembrie 2017). Locuințele din blocurile vechi se situau, la finele lui 2018, la o valoare de 1.232 de euro pe metru pătrat util, în creștere cu 3,8% față de decembrie 2017, când costau 1.187 de euro pe metru pătrat. Apartamentele noi, pe de altă parte, au ajuns în ultima lună a anului la un nivel de preț de 1.412 euro pe metru pătrat util, ceea ce marchează un avans de 8,1% la 12 luni, de la 1.306 euro pe metru pătrat util.

Brașov:

În orașul de la poalele Tâmpei, apartamentele costau, în medie, 1.102 euro pe metru pătrat la sfârșitul lui decembrie, în creștere cu 1,9% față de noiembrie (de la 1.081 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, cu 9,4% față de perioada similară a anului precedent (când se situau la 1.007 euro pe metru pătrat). Brașovul se situează, astfel, dintre marile centre regionale analizate, pe primul loc în clasamentul creșterilor anuale de preț la apartamente. Unitățile locative vechi au ajuns la o valoare medie de listare de 1.082 de euro pe metru pătrat util, după un avans anual de 7% (de la 1.011 euro pe metru pătrat). Locuințele noi, pe de altă parte, au consemnat o creștere semnificativ mai substanțială, anume 16,2%, de la 994 la 1.155 de euro pe metru pătrat.

Cluj-Napoca:

Dacă anii trecuți a ținut capul de afiș în materie de scumpiri pe segmentul rezidențial, în 2018 ritmul de creștere a prețurilor s-a temperat sensibil și în Cluj-Napoca, în concordanță cu trendul resimțit la nivel național. Astfel, Indicele Imobiliare.ro a ajuns aici la o valoare de 1.555 de euro pe metru pătrat util la finele lunii decembrie, în scădere cu 0,1% față de noiembrie (de la 1.556 de euro pe metru pătrat), dar în creștere cu 6,7% față de perioada similară a anului 2017 (de la 1.457 de euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi din oraș au ajuns la o valoare de 1.593 de euro pe metru pătrat, ceea ce echivalează cu un plus de 5,7% la 12 luni (față de un nivel de 1.507 euro pe metru pătrat). Locuințele nou-construite au înregistrat în acest răstimp o creștere de 8,4%, de la 1.399 la 1.516 euro pe metru pătrat.

Constanța:

În orașul de la malul mării, suma medie solicitată pentru un apartament a scăzut cu 1,4% în decembrie (de la 1.133 la 1.117 euro pe metru pătrat util), dar a crescut cu 2% în ultimele 12 luni (de la 1.095 euro pe metru pătrat util). Constanța este, astfel, centrul regional cu cea mai mică marjă anuală de creștere a prețurilor, ilustrând cel mai bine tendința de stabilizare a pieței. Apartamentele vechi din oraș se situau la un nivel de preț de 1.123 de euro pe metru pătrat util la finele lui decembrie, în creștere cu doar 3% față de perioada similară a anului anterior (când costau 1.080 1.090 de euro pe metru pătrat). Interesant este că locuințele noi din oraș sunt chiar mai ieftine acum decât în urmă cu un an, în condițiile în care prețurile acestora au consemnat un recul de 1% pe tot parcursul lui 2018, de la 1.111 la 1.100 euro pe metru pătrat util.

Iași:

În capitala Moldovei, Indicele Imobiliare.ro a consemnat o creștere ușoară, de 0,2%, în decembrie 2018 față de noiembrie (de la 1.008 la 1.010 euro pe metru pătrat util) și, respectiv, un avans de 3,7% față de decembrie 2017 (de la 974 de euro pe metru pătrat). În ultimele 12 luni, apartamentele din blocurile vechi s-au apreciat cu aproximativ 6%, de la 940 la 996 de euro pe metru pătrat util. În același timp, locuințele noi au consemnat o creștere de 2,4%, de la 994 la 1.018 euro pe metru pătrat.

Timișoara:

În orașul de pe Bega, așteptările vânzătorilor de apartamente s-au diminuat cu 0,4% în decembrie 2018 (de la 1.212 la 1.207 euro pe metru pătrat util) în vreme ce, la 12 luni, s-au majorat cu 4,8% (de la o valoare 1.152 de euro pe metru pătrat util). La un preț mediu de 1.213 euro pe metru pătrat, apartamentele vechi din oraș sunt, în prezent, cu 4,9% mai scumpe decât în urmă cu 12 luni (când costau 1.156 de euro pe metru pătrat). Apartamentele din cadrul noilor ansambluri rezidențiale, pe de altă parte, s-au apreciat în ultimul an cu 3,8%, de la 1.144 la 1.187 de euro pe metru pătrat util.

Tags: , , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Clujul, oraşul din România cu cea mai bună calitate a vieţii şi în 2019

Municipiul Cluj-Napoca este lider în clasamentul naţional privind calitatea vieţii şi se află pe poziţia 106 din 226 de oraşe incluse în topul mondial Numbeo pentru 2019. 

Deşi se poziţionează abia aproape de jumătatea clasamentului mondial, Cluj-Napoca surclasează alte trei oraşe din România, între care şi capitala: Timişoara (126), Iaşi (143) şi Bucureşti (168). VEZI TOPUL NUMBEO, AICI! 

Banca Mondială: Peste 15% dintre români s-ar muta la Cluj-Napoca, atraşi de calitatea vieţii

Peste 15% dintre români s-ar muta la Cluj-Napoca datorită calităţii vieţii, acesta fiind şi cel mai atractiv oraş secundar din România, relevă Banca Mondială.

„În ceea ce priveşte preferinţa oamenilor, s-a răspuns la un chestionar aplicat la nivel naţional în perioada martie – aprilie 2017 pe un eşantion de 1.250 de respondenţi care au fost întrebaţi în ce oraş din România s-ar muta dacă ar avea posibilitatea să se mute în alt oraş faţă de cel în care locuiesc.

15,32% din cei chestionaţi au răspuns că s-ar muta la Cluj-Napoca, oraşul fiind primul în top, atraşi de calitatea vieţii şi de serviciile de sănătate din oraş, educaţie universitară, locuri de muncă, mediul cultural-artistic dinamic, mediul economic activ, mai ales pe servicii cu valoare adăugată mare, cum ar fi IT, industria farmaceutică, consultanţă.

Cluj-Napoca este urmat de Bucureşti, cu 14,46% şi Timişoara, cu 11,88%”, arată studiul făcut de Banca Mondială, în colaborare cu Comisia Europeană, scopul fiind regândirea politicii de dezvoltare regională pe perioada de programare 2021-2027”.

Bucureştiul, mai scump decât Cluj-Napoca

Centrul Numbeo mai realizează şi un clasament al costului vieţii din cele 226 de oraşe, iar la nivel naţional Cluj-Napoca este depăşit de Bucureşti. Capitala României se poziţionează pe locul 169 în topul celor mai scumpe oraşe din lume, urmată de Cluj-Napoca (178), Timişoara (180), Iaşi (182).

Tags: , , ,
bani_salariu_60222100

Salariul net în Cluj depășește media națională. Doar 5 judeţe şi Bucureştiul reuşesc această performanţă

Salariile mari din administrația publică trag în sus media națională care ajunge să fie greu de depășit în majoritatea județelor. Concluziile sunt trase din prognoza în profil teritorial varianta de toamnă, dată publicității zilele trecute de către Comisia Națională de Prognoză.

Care este situația la nivelul salariilor? Potrivit datelor CNP doar cinci județe din țară și Bucureștiul au o medie a salariilor nete peste media națională, care este de 2.655 lei pe 2018. Este vorba de București (3.684 lei), Ilfov 2.913 lei, Sibiu 2.676 lei, Brașov 2.680 lei, Cluj 3.115 lei și Timiș 2.945 lei. Cu 2.650 lei Iașul este cu doar cinci lei sub media națională.

Cifrele nu trebuie să înșele. În cazul Bucureștiului salariile mai mari sunt provocate atât de cele acordate managementului marilor companii (mult mai numeros decât în alte județe), dar și personalului administrativ bine plătit din ministere, autorități centrale etc.

Din punct de vedere a disparității cele mai mici salarii sunt în sud-est, respectiv 83,3% din media națională, în condițiile în care Capitala-Ilfov au 134,9%. Cele mai mici salarii medii nete se regăsesc în Vrancea (1.999 lei), județul fiind urmat de un plutin larg al celor în care salariile medii nete sunt cuprinse între 2.100 și 2.200 lei.

Tags: , , ,
bangkok

Cele mai căutate oraşe din lume pentru turişti în 2018

Bangkok, Londra şi Paris sunt cele mai căutate oraşe pentru turiştii din 2018, arată un studiu dat publicităţii de compania Mastercard, după ce au fost analizate datele privind 162 de metropole din jurul lumii, notează businessinsider.com

Studiul a arătat că, deşi cei mai mulţi turişti au optat pentru cele trei capitale, cei care au vizitat Dubai au plasat metropola din Orientul Mijlociu în fruntea celor mai mari cheltuieli, un vizitator cheltuind acolo, în medie, aproximativ 573 de dolari pe zi.

Bangkok se estimează că a adunat aproximativ 21,98 de milioane de vizitatori, ceea ce plasează metropola thailandeză în fruntea topului dedicat numărului de turişti din acest an. Combinaţia de obiective turistice cu importanţă istorică şi clădirile moderne care oferă legături cu centrele de afaceri din întreaga lume au adus în prim plan oraşul în care se află complexul Marelui Palat sau un hotel de cinci stele ca Mandarin Oriental, cu o istorie de 142 de ani.

Londra a adunat 20,42 milioane de vizitatori, dar capitala Marii Britanii, care aici ocupă locul doi, este şi al treilea oraş în topul cheltuielilor făcute de turişti, cu o creştere de 13.7% faţă de anul anterior, cu un total de 17,45 miliarde de dolari.

Capitala Franţei se îndreaptă spre un total de 17,95 de milioane de vizitatori în 2018. Parisul este atât de cunoscut pentru atracţiile pe care le oferă încât în clasamentul cheltuielilor făcute de turişti într-o singură zi, numai metropola din Emiratele Arabe Unite are cifre mai bune decât cei 301 dolari aduşi în medie de un vizitator.

De altfel pe locul patru al topului se şi regăseşte Dubai, nu mai puţin de 16,66 milioane de vizitatori din toată lumea fiind cifra pe care o au în vedere estimările oficiale după ce au fost anunţate în ultimul an testele pentru dronele de taxi aerian şi după ce oraşul şi-a depăşit propriul record mondial de înălţime pentru o clădire.

Singapore este cea de-a cincea destinaţie a anului cu 14.47 milioane de vizitatori, iar aeroportul Changi a devenit un obiectiv turistic în sine după ce a fost renovat.

Clasamentul continuă cu New York (13,67 milioane de turişti din afara ţării), Kuala Lumpur ( care a adus în Malaezia 13,53 de milioane de turişti), Istanbul (12,8 milioane de vizitatori străini) şi Tokyo (12,1 milioane de oaspeţi. Pe locul 10 se regăseşte Antalya, ceea ce face din Turcia singura ţară cu două oraşe în primele zece locuri.

Tags: , , ,
5-alimente-pe-care-sa-nu-le-pui-in-cosul-de-cumparaturi_size1

Românii, în febra cumpărăturilor. Retailul alimentar românesc depășește granița istorică de 100 mld.lei

Românii aloca cei mai mulți bani pentru alimente și băuturi din Uniunea Europeană, iar acest lucru se vede poate cel mai bine în cifrele de afaceri spectaculoase înregistrate de retaileri. Potrivit unei analize KeysFin, afacerile companiilor din comerțul alimentar românesc vor depăși, în acest an, nivelul record de 100 miliarde de lei.
Următoarele două săptămâni se anunță a fi cele mai profitabile pentru retailerii alimentari din tot anul 2018. Febra cumpărăturilor de Crăciun va duce afacerile companiilor peste nivelul de 103 miliarde de lei, în creștere cu aproape 6 miliarde de lei față de rezultatul din 2017, estimează analiștii de la KeysFin.

Business-ul din sectorul alimentar a crescut anul trecut cu 7,7% față de 2016 și cu 135% față de 2007 la 97 miliarde de lei. Iar profitul net a avansat cu 16,8% față de 2016 și cu 174,5% față de 2007, la 3,5 miliarde de lei în 2017.

Potrivit analizei, sectorul de retail se află, în prezent, în plin proces de maturizare, după expansiunea galopantă din anii 2000-2010.  Numărul companiilor a scăzut cu 8,8% față de 2016 și rămâne cu aproape 2% sub cel din 2007, la aproape 52 de mii în 2017.

Statistica arată că în retailul alimentar activează 18 companii mari, cu afaceri de 55,9 miliarde de lei în 2017, 235 de companii medii (10,8 mld.lei), 2469 firme mici (15,6 mld..lei) și 49.258 microîntreprinderi (14,5 mld.lei).

“Principalii jucători din piață, Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan și Mega Image și-au consolidat rețelele, iar extinderea geografică a atins un nivel extrem de ridicat. Investițiile semnificative în deschiderea de noi unități și mai ales în publicitate au spulberat, practic, concurența micilor jucători, magazinele independente, buticurile de cartier devenind o prezența tot mai rară. Confruntate cu dificultăți financiare, prinse în constrângerile tot mai puternice ale distribuitorilor de alimente și băuturi, multe dintre magazinele mici s-au închis sau au fost preluate de marii jucători”, arată analiza KeysFin.

Astfel s-a ajuns ca ponderea companiilor mari să atingă nivelul de 58% în 2017, față de 32% în 2007.

TOPUL JUCĂTORILOR DIN RETAILUL ALIMENTAR

Potrivit analizei KeysFin, cele mai mari 10 companii au împreună peste 2.500 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, discount şi cash & carry și generează peste 53% din cifra de afaceri totală.

Liderul pieței continuă să fie KAUFLAND ROMANIA, cu o cifră de afaceri de peste 10 miliarde de lei în 2017, ceea ce reprezintă 10,4% din totalul business-ului la nivel național.

CARREFOUR ROMANIA SA se află pe locul secund, cu afaceri de 6,7 miliarde de lei (7%), urmată de LIDL DISCOUNT SRL (6,5 miliarde de lei, 6,7% din total), AUCHAN ROMÂNIA SA (5.2 miliarde de lei, 5,4% din total) și MEGA IMAGE SRL (4.9 miliarde de lei, 5,1% din total).

“Investitorii străini au ajuns să domine retailul alimentar românesc, controland peste 72% din capitalurile proprii ale companiilor locale .Din prisma capitalurilor proprii deținute, investitorii germani sunt în prim-plan, urmați de cei olandezi, luxemburghezi, francezi, ciprioți și turci. Împreună, primii cinci jucători din piața de retail alimentar, toți controlați de străini, au generat anul trecut peste 45% din profitul sectorului’’, arată analiza KeysFin.

Cea mai profitabilă companie a fost, anul trecut, Kaufland, cu un rezultat pozitiv de 670 milioane de lei. În top urmează LIDL (352,8 mil.lei), CARREFOUR (209,7 mil.lei), MEGA (201,8 mil.lei) și PROFI (130,9 mil.lei).

La nivel regional, Capitala, cu cel mai mare număr de locuitori, a atras, cum era de așteptat și cel mai ridicat nivel de afaceri, de peste 40,3 miliarde de lei. În clasamentul regional urmează județele Prahova(8,2 miliarde de lei), Timiș (5,8 miliarde de lei), Ilfov (5,8 miliarde de lei) și Brașov (4,8 miliarde de lei). Împreună primele 5 județe au generat 67% din cifra de afaceri totală în 2017.

TOPUL ANGAJATORILOR DIN RETAILUL ALIMENTAR

În acest sector lucrează peste 223.000 de angajați. Potrivit datelor KeysFin, numărul acestora a scăzut cu 2,3% față de 2016 și cu 1,4% față de 2007, în condițiile în care companiile au investit puternic în optimizarea costurilor operaționale.

Productivitatea muncii în acest sector a crescut cu 10% față de 2016, aproape 434.000 de lei per angajat în 2017, însă costul mediu per angajat a avansat de 2 ori mai rapid, cu 20% față de 2016, la 31.600 de lei per angajat în 2017.

“Creșterea costurilor cu forța de muncă în acest sector a intervenit odată cu majorarea salariilor la nivel național și ca urmare a provocărilor tot mai accentuate din piața muncii. În condițiile crizei de personal, mulți dintre rataileri au investit puternic în modernizarea proceselor tehnologice, iar unul dintre efectele cele mai vizibile îl reprezintă extinderea semnificativă a caselor automate, unde clienții gestioneaza singuri plata. Automatizarea serviciilor se va extinde, cel mai probabil, la nivelul întregii piețe, în următorii ani”, estimează analiștii de la KeysFin.

Cei mai importanți angajatori din sectorul de retail alimentar sunt KAUFLAND ROMANIA SCS (13.519 angajați), PROFI ROM FOOD SRL (11.662), CARREFOUR ROMANIA SA (9.939), MEGA IMAGE SRL (9,313) și AUCHAN ROMÂNIA SA (9.290 de angajați).

Potrivit analizei, Lidl are cea mai bună profitabilitate a forței de muncă, cu 73,3 mii de lei per angajat urmat de Kaufland, Metro, Mega și Carrefour.

“Interesant este și faptul că, pe fondul extinderii lanțurilor de magazine. jucătorii mari au ajuns să atragă mare parte din forța de muncă. Dacă în 2007 angajau 12% din forța de muncă, în 2017 s-a ajuns la 38%. La polul opus, cel mai mult au pierdut magazinele de cartier, de la 46,7% din total în 2007 la puțin peste o treime în 2017”, mai arată analiza.

CUM AU AJUNS ROMÂNII CAMPIONI EUROPENI

Potrivit datelor Eurostat, la nivel european, românii au alocat în 2017 cea mai mare parte dintre veniturile gospodăriilor pe alimente și băuturi non-alcoolice (27,8%) din UE. Ne urmează lituanienii (22%), estonienii (20,3%) și bulgarii (19,5%)

Cifra din dreptul României reprezintă de peste 2 ori media UE (12,2%). La polul opus, românii alocă mult mai puțin restaurantelor și hotelurilor (doar 3,3% față de o medie UE de 8,8% din total).

“Statistica prezintă o consecință directă a nivelului de trai scăzut din România. Românii nu mănâncă mai mult decât alți europeni, ci cheltuie mai mult raportat la veniturile lor. Una este să ai un salariu de 3000 de euro și să aloci 800 de euro pentru mâncare, și alta e să trăiești la limita subzistenței, cum o fac mulți dintre români. Dincolo de raportul cheltuieli alimentare – salarii, o altă mare problemă o reprezintă obiceiurile alimentare nesănătoase, care au făcut ca România să se claseze pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Este o consecință a mâncării proaste și ieftine, puternic calorice, pe care majoritatea o consumă”, spun analiștii.

Obiceiurile de consum ale românilor țin și de tradiție. “După 40 de ani de comunism în care achiziția de bunuri alimentare reprezenta o provocare, o întreagă generație și-a găsit satisfacția în consumul alimentar. Ideea de a mânca mult și bine – o conotație a prosperității, s-a transmis din generație în generație, farfuria plină continuând să fie principala satisfacție a unei mari părți a populației”, mai afirmă aceștia.

Companiile din retailul românesc continuă, din păcate, să exploateze din plin acest fenomen.

“Consumul responsabil reprezintă încă un concept pe care jucătorii din piață întârzie să îl promoveze. Se marjează în continuare pe prețuri și volum, semnalele privind educarea populației către cumpătare fiind încă foarte reduse. S-au făcut pași înainte cu promovarea băuturilor fără zahăr, unii producători au redus valoarea calorică a produselor, însă este nevoie de o strategie eficientă la nivel național, care să promoveze acest demers. Altfel, românii, dincolo de faptul că sunt din ce în ce mai puțini, vor fi tot mai bolnavi, afecțiunile asociate consumului excesiv de produse alimentare și băuturi fiind deja la nivelul de alarmă”, se mai precizează în analiza KeysFin.

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 4639 (Comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun), 4711 (Comerț cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare predominanta de produse alimentare, băuturi si tutun), 4721 (Comerț cu amănuntul al fructelor si legumelor proaspete, in magazine specializate). Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase la sfârșitul lui noiembrie 2018. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puțin 5 ani.

 

Tags: , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Clujul “ia faţa” Bucureştiului. OFICIAL!

Clujul este principalul competitor al Bucureştiului prin standardele de viaţă ridicate pe care le oferă, gestionarea forţei de muncă prin rata şomajului scăzută, creşterea numărului de salariaţi, implicit creşterea numărului de locuitori, dar şi a numărului de turişti, oraşul dezvoltând o strategie de stimulare a economiei prin parteneriate cu universităţile locale bazate pe inovare, tehnologizare, cercetare şi IT.

O analiză realizată de EY România şi-a propus identificarea principalelor diferenţe din oraşele Cluj-Napoca şi Bucureşti şi ritmul de dezvoltare al fiecăruia din punct de vedere demografic, educaţional, economic, cultural şi turistic.

Bucureștiul este orașul cu cel mai mare număr de locuitori, cel mai important centru industrial și comercial din țară. Conform Oxford Economics, în 2017, a fost unul dintre cele mai performante orașe, cu o creștere economică mai mare decât media europeană. Acest lucru se datorează în mare măsură sectorului de servicii care este tot mai important pentru capitală, cu o pondere de 23% din PIB în 2017.

Cluj-Napoca este însă pe locul 29 într-un clasament care măsoară calitatea vieții în 72 de orașe din Europa, situându-se cu 26 de locuri mai sus decât Bucureștiul. Clujul punctează mai bine decât capitala nu numai în privința calității vieții, ci și a siguranței, facilităților medicale, a serviciilor de transport și a gestionării ambuteiajelor în trafic potrivit datelor de la centrul Numbeo. Costul chiriilor în raport cu veniturile ridică o problemă în orașul transilvănean, fiind cu aproape două puncte mai mare decât în București (12,6 vs.11).

Astfel, comparația între București versus Cluj-Napoca aduce în atenție informații relevante mediului economic, atât pentru cei care se gândesc să își deschidă o afacere pe cont propriu sau poate la alegerea unui loc în care să își dezvolte o carieră.

Concluziile cercetării realizate de EY România pe baza ultimelor date ale Institutului Național de Statistică (INS) și ale Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată următoarele:

1.Creșterea populației are loc într-un ritm mai stabil în Cluj față de București. Populația capitalei a scăzut în ultimii ani 5 ani analizați (2013-2017) cu aproximativ 55.000 locuitori (0,7%). Pe de altă parte, numărul locuitorilor din orașul Cluj-Napoca a crescut în acest timp cu aproximativ 2 procente.

2.Bucureștiul importă capital uman prin atragerea celui mai mare număr de imigranți comparativ cu alte orașe, în timp ce Clujul înregistrează o mică pierdere la acest capitol. Creșterea numărului de locuitori din Cluj în ultimii 5 ani se bazează în special pe sporul natural pozitiv. Comparativ, sporul natural negativ înregistrat în București are ca efect scăderea populației capitalei.

3.Ambele orașe au un flux constant de studenți, însă Bucureștiul, cu un număr de peste 30 de universități, are cei mai mulți absolvenți, cu potențial ulterior de încadrare pe piața muncii.

4.În Cluj, procentul salariaților din totalul populației este mai mare față de București (50% vs. 43%), chiar și în domeniul IT. Orașul transilvănean rămâne lider ca număr de angajați din domeniu, raportat la populație (1,9 % vs. 1,4%).

5.În cei 5 ani de referință, rata șomajului la nivel de localitate este mai mare în municipiul București, menținându-se astfel pe toată perioada analizată (1,3 în 2017), comparativ cu cea din Cluj-Napoca (0,7 în 2017).

6.Cel mai mare preț al chiriei locuințelor se înregistrează în Cluj-Napoca, cu aproximativ 3% mai mare decât în București. Tot în Cluj, se observă un cost cu până la 20% mai mare pentru un metru pătrat cumpărat al locuințelor aflate la periferia orașului. Bucureștiul este însă mai scump în ceea ce privește utilitățile (apă, electricitate), cu +3%, dar și în privința meselor în oraș la restaurant – cu până la 20%.

7.Cu un număr de locuințe de 6 ori mai mare decât în Cluj (850.000 vs. 142.000) datorate întinderii mai mari, capitala este codașă în ceea ce privește suprafața locuibilă. Casele bucureștenilor sunt în medie mai mici cu aproximativ 4 metri pătrați. Și când vine vorba de spațiul verde, clujenii se bucură de mai mult, cu 4 metri pătrați în plus pe cap de locuitor (21,4  în București vs. 25,3 în Cluj Napoca).

8.Cea mai mare creștere a înmatriculărilor de firme noi și PFA-uri în 2017 a avut loc în județul Cluj, cu 50% mai multe comparativ cu 2016 (5674  vs. 8532). Deși creșterea este mai mare pentru Cluj (50% vs. 23%), în valori absolute s-au înființat cu 70% mai multe firme în București.

9.Similar, deși conduce detașat la nivel de țară în ceea ce privește numărul turiștilor, capitala rămâne în urma Clujului la creșterea numărului acestora de la un an la altul (creștere relativă București 23% vs. 50% în Cluj). Capitala rămâne însă mai atractivă din punct de vedere cultural, având mai multe obiective culturale de vizitat.

Concluziile analizei arată că, schimbările demografice negative vor influența dezvoltarea economică a capitalei, ritmul de creștere economică din București încetinind la 2,3% creștere PIB în următorii cinci ani, în condițiile în care în anul 2017 s-a înregistrat o creștere de 7,2 %, conform estimărilor Oxford Economics. Populația activă a capitalei a scăzut în ultimii ani cu aproximativ 3% și se previzionează menținerea aceluiași ritm de scădere pentru următorii 5 ani, fapt care va avea repercusiuni asupra creării locurilor de muncă din capitală.

”În condițiile în care, în România, sistemul fiscal este unitar, ”marja de manevră” a autorităților în materie de nivel al impozitării fiind extrem de limitată, competiția pentru atragerea investițiilor are loc în alte sectoare decât fiscalitatea. Este deci posibil ca localizarea geografică mai bună (proximitatea cu granița de vest a țării) și politicile locale în ceea ce privește infrastructura să fie niște factori decisivi care să conducă la o creștere spectaculoasă a Clujului în comparație cu Bucureștiul. În plus, rămâne de urmărit și evoluția celorlalte orașe mari din România, Timișoara și Iași-ul fiind deja într-o puternică efervescență, la fel cum Oradea și Alba Iulia vin puternic din urmă”, conchide Gabriel Sincu, Partener Asociat în cadrul Departamentului de Asistență fiscală și Juridică, EY România.

Tags: , , ,