Tag Archives: timişoara

cluj-napoca-my-favorite

Chiriile în Cluj în cartierele de lux. VEZI şi preţurile în Bucureşti şi Timişoara

Ca și în cazul unei tranzacții de cumpărare, când vine vorba de închirierea unui apartament, zonele cel mai bine cotate dintr-un anumit oraș se disting, de regulă, prin nivelul mai crescut al pretențiilor proprietarilor. 

Cel mai recent raport de piață realizat de imobiliare.ro, compară din acest punct de vedere trei mari orașe ale țării, luând ca reper un apartament cu două camere de tip confort 1 (construit între anii 1980 și 2000):

București:

În Capitală, cele mai mari chirii solicitate pentru apartamentele cu două camere cuprinse în analiză pot fi găsite, la fel ca pe piața vânzărilor, în cartierele din arealul de centru-nord a Capitalei. Pe primul loc în clasament se află zona Herăstrău-Nordului (unde două camere pot fi închiriate cu 600 de euro pe lună), aceasta fiind urmată de Dorobanți-Floreasca (530 de euro pe lună), Aviației (500 de euro pe lună), Cotroceni (485 de euro pe lună) și Kiseleff-Aviatorilor (470 de euro pe lună).

Cluj-Napoca:

Deși orașul de pe Someș se distinge printr-un nivel mediu al chiriilor mai ridicat decât cel din Capitală, punctual vorbind, cele mai exclusiviste zone clujene nu ajung la nivelul celor bucureștene. Astfel, cele mai mari chirii solicitate pentru un apartament cu două camere confort 1 pot fi găsite în zonele Plopilor (450 de euro pe lună), central și ultracentral, Zorilor, Bună Ziua-Europa-Calea Turzii (toate cu 430 de euro pe lună) și încheind cu Mărăști-Între Lacuri-Aurel Vlaicu, la egalitate cu Gheorgheni-Andrei Mureșanu (400 de euro pe lună).

Timișoara:

Pe piața timișoreană, cele mai scumpe apartamente cu două camere sunt disponibile în Ultracentral-Medicină-Piața Unirii, dar și în Bucovina-Simion Bărnuțiu-Gării-Dorobanților-Mircea cel Bătrân, ambele având un preț mediu de 350 de euro pe lună. La mică distanță, cu 340 de euro pe lună, se află arealul Complex Studențesc-Dacia-Elisabetin-Olimpia-Stadion, dar și Central-Bălcescu-Take Ionescu-Piața Maria. În Circumvalațiunii, pe de altă parte, o unitate locativă bicamerală poate fi închiriată cu 320 de euro pe lună.

 

Tags: , , , ,
cluj de sus

Clujul, surclasat de Timişoara în domeniul imobiliar. Ieftiniri în toată ţara

Dacă prima lună de toamnă a dus la creșterea entuziasmului vânzătorilor și, implicit, a prețurilor solicitate, în octombrie așteptările acestora s-au mai temperat.

Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, valoarea medie de listare pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel național (noi și vechi) s-a diminuat ușor în ultimele 30 de zile, cu 0,3% mai exact, de la 1.045 la 1.042 de euro pe metru pătrat util. Față de perioada similară a anului trecut, când un apartament costa, în medie, 980 de euro pe metru pătrat, nivelul actual este cu 6,3% mai ridicat. Dintre marile orașe analizate în detaliu, jumătate au consemnat creșteri, iar celelalte scăderi de preț.

Un fapt interesant este că, după ce luna trecută a surclasat Cluj-Napoca la acest capitol, Timișoara își menține prima poziție în clasamentul scumpirilor la 12 luni.

București:
În Capitală, pretențiile proprietarilor s-au diminuat cu 0,3% în octombrie (de la 1.144 la 1.141 de euro pe metru pătrat util), dar se situează, per ansamblu, cu 3,1% peste valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (respectiv 1.107 euro pe metru pătrat). În decursul ultimelor 30 de zile, prețurile apartamentelor vechi au rămas constante, la o valoare de 1.062 de euro pe metru pătrat, în vreme ce locuințele noi s-au depreciat cu 0,2%, de la 1.201 la 1.198 de euro pe metru pătrat.

Brașov:
În orașul de la poalele Tâmpei, Indicele Imobiliare.ro a consemnat o scădere de 1,3% în ultima lună, de la 920 la 908 euro pe metru pătrat util; cea din urmă valoare este cu 4,4% mai mare decât cea consemnată în perioada similară din 2015, respectiv 870 de euro pe metru pătrat. În octombrie, apartamentele vechi s-au ieftinit cu 0,3%, de la 907 la 904 euro pe metru pătrat, iar cele noi cu 5%, de la 975 la 926 de euro pe metru pătrat.

Cluj-Napoca:
Și în capitala Transilvaniei a avut loc un recul al prețurilor în a doua lună de toamnă, în valoare de 0,7%, de la 1.231 la 1.222 de euro pe metru pătrat; spre comparație, în octombrie 2015, un apartament costa 1.131 de euro pe metru pătrat, ceea ce echivalează cu o diferență anuală de 8%. În ultimele 30 de zile, atât locuințele vechi, cât și cele noi s-au ieftinit cu 0,3% – cele dintâi de la 1.261 la 1.257 de euro pe metru pătrat, iar cele din urmă de la 1.174 la 1.170 de euro pe metru pătrat.

Constanța:
Orașul de la malul mării se numără printre cele care au consemnat scumpiri în octombrie; aici, suma medie solicitată în prezent pentru un apartament, respectiv 957 de euro pe metru pătrat util, este cu 0,4% mai mare decât la finele lui septembrie (când ajungea la 953 de euro pe metru pătrat) și cu 5,2% mai mare decât în urmă cu 12 luni (când se situa la 910 euro pe metru pătrat). În ultima lună, prețurile locuințelor vechi au rămas constante, la 949 de euro pe metru pătrat, în vreme ce unitățile locative nou-construite s-au apreciat cu 2,3%, de la 966 la 988 de euro pe metru pătrat.

Iași:
În capitala Moldovei, Indicele Imobiliare.ro a înregistrat un avans al prețurilor de 0,3% în ultima lună (de la 897 la 900 de euro pe metru pătrat util), alături de un plus de 4,4% la 12 luni (de la 862 de euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi s-au scumpit în octombrie cu 0,9%, de la 873 la 881 de euro pe metru pătrat, însă cele vechi s-au ieftinit ușor, cu 0,2% mai exact, de la 927 la 925 de euro pe metru pătrat.

Timișoara:
Dintre centrele regionale analizate, în orașul de pe Bega a avut loc cea mai mare creștere a prețurilor în ultima lună, pretențiile vânzătorilor majorându-se cu 0,7% (de la 1.022 la 1.029 de euro pe metru pătrat util); tot aici se regăsește și cel mai mare avans la 12 luni, respectiv 9,6%, de la valoarea de 939 de euro pe metru pătrat valabilă în octombrie 2015. În ultimele 30 de zile, apartamentele vechi s-au apreciat cu 0,2% (de la 1.024 la 1.026 de euro pe metru pătrat), însă cele noi s-au scumpit cu 2,8%, de la 1.014 la 1.042 de euro pe metru pătrat.

Tags: , , , , ,
timisoara1

Clujul a pierdut. Ce oraș din România va fi Capitală Culturală Europeană în 2021

Timișoara este orașul românesc ales pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021, a anunțat, vineri, Steve Green, șeful juriului, într-o conferință de presă desfășurată la sediul Bibliotecii Naționale a României.

Orașul a fost ales de Juriul internațional de experți delegat de UE, condus de Steve Green.

Joi și vineri a avut loc Selecția Finală a orașelor candidate la titlul de ‘Capitală Europeană a Culturii 2021′, orașele Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara susținându-și prezentările în fața juriului.

Imediat după anunțarea orașului castigator, Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii, cea care a coordonat programul cultural și strategia municipiului Cluj-Napoca în această competiție, a publicat pe Facebook următoarele: 

Felicitări Timișoara 2021!
Capitala Europeană a Culturii în 2021 va fi Timișoara!

Juriul european a desemnat astăzi Timișoara drept propunerea României pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Anunțul a fost făcut de Corina Șuteu, ministrul Culturii și Steve Green, președintele juriului european care a evaluat orașele candidate, la sediul Ministerului Culturii.

Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii, cea care a coordonat programul cultural și strategia municipiului Cluj-Napoca în această competiție, transmite sincere felicitări echipei Timișoarei și celorlalte echipe finaliste. Alături de Cluj-Napoca, în etapa finală au mai intrat municipiile Baia Mare și București.

Cluj-Napoca este astăzi o comunitate care se înțelege mai bine pe sine, o comunitate conștientă de problemele pe care le are, dar conștientă că poate oferi și soluțiile la aceste probleme.

La capătul a șase ani de efort constant am reușit să închegăm un proiect cultural unic, de care suntem mândri, o identitate culturală a unui oraș care și-a început parcursul spre o dimensiune europeană, abordată extrem de curajos prin “zgândărirea” unor răni nevindecate, dar aflate în curs de vindecare.

Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii mulțumește tuturor prietenilor, colaboratorilor și susținătorilor săi pentru pasiunea și dedicarea depuse în numele unui scop comun. Suntem încântați de felul în care comunitățile Clujului au reacționat la presiunea pe care această competiție a adus-o cu sine și de rezultatul final al colaborării lor, o strategie sănătoasă de dezvoltare urbană și personală prin intermediul culturii, pe care toate aceste comunități și-au asumat-o voluntar și au început să o aplice.

“Felicitări în primul rând câștigătorilor! A fost o onoare pentru mine să fiu implicat în acest proiect pentru o perioadă atât de lungă. Sunt foarte multe persoane cărora doresc să le mulțumesc pentru susținerea și încrederea acordate necondiționat unui proiect care deja a schimbat în cei șase ani profilul cultural al orașului”, a transmis Florin Moroșanu, președintele Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii.

“Felicitări, Timișoara! Munca noastră, a întregii comunităţi, nu va fi fără rezultat. Am adunat deja atâtea lucruri bune în aceşti ani la Cluj şi e momentul să demonstrăm împreună că tot ce-am discutat în aceşti ani e într-adevăr realizabil, cu sau fără acest titlu”, a declarat Ștefan Teișanu, directorul executiv al Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii.

“Mulțumesc comunității clujene pentru implicarea și susținerea proiectului nostru cultural. Doresc să-i asigur că munca lor nu va fi abanadonată și proiectul Asociatiei va merge mai departe, chiar dacă titlul a plecat azi în altă parte” a spus Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Proiectul continuă. Cluj-Napoca își va urma parcursul european prin implementarea dosarului de candidatură așa cum întreaga comunitate își dorește.

Vă mulțumim că în acești șase ani ați fost mereu alături de noi. Susținerea pe care ne-ați arătat-o constant ne onorează.
Încheiem cu eternul salut optimist pe care toți clujenii l-au adoptat ca fiind al lor, Servus!

Tags: , , , , ,
centru-cluj-672x372

Traiul în Cluj, mai bun ca în Paris, Londra sau Bruxelles

Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara figurează, la mijlocul anului 2016, în topul oraşelor europene cu cel mai bun nivel de trai, conform indexului numbeo.com ce ia în calcul mai mulţi factori: rata infracţionalităţii, putera de cumpărare a locuitorilor, poluarea, calitatea serviciilor sanitate, piaţa imobiliară sau timpul petrecut zilnic în trafic.

Dacă în anii trecuţi Clujul avea cea mai bună calitate a vieţii din România, anul acesta a fost detronat de un competitor la titlul de Capitală Europeană Culturală 2021 şi anume Timişoara. Astfel, oraşul de pe Bega se clasează pe locul 20, în timp ce capitala Transilvaniei ocupă locul 22. Diferenţă de procentaj este de doar 2%, climatul și poluarea fiind capitolele ce au făcut diferenţa.

Cele două oraşe româneşti au devansat Barcelona (locul 28), Bruxelles (locul 29), Sofia (locul 36), Milano (locul 38), Paris (locul 39), Budapesta (locul 40), Londra (locul 44) sau Roma (locul 45). Bucureştiul se clasează abia pe locul 46.

Pe primul loc la calitatea vieţii în Europa se află Edinburgh din Marea Britanie.

numbeo

RAPORTUL COMISIEI EUROPENE PENTRU 2015

Amintim că Comisia Europeană a publicat, în luna februarie a acestui an, Eurobarometrecul cu privire la percepția calității vieții urbane în 2015.

Cercetarea a avut la bază peste 40.000 de interviuri realizate în 79 de orașe de pe cuprinsul bătrânului continent, iar întrebările au vizat domenii precum sănătatea, transportul, siguranța publică, mediul înconjurător sau problema imigranților.

Orașele cu un nivel record de satisfacție sunt Oslo (99%), Zurich (99%), Aalborg (98%), Vilnius (98%) și Belfast (98%), potrivit Comisiei Europene. La polul opus se află Miskolc (79%), Napoli (75%), Palermo, Atena (ambele 67%) și Istanbul (65%).

În ceea ce privește România, studiul se referă doar la orașele București, Cluj-Napoca și Piatra Neamț.

Capitala Transilvaniei figura pe locul 15 în top, 96% dintre clujenii chestionați fiind mulțumiți că trăiesc în acest oraș. Același procent l-au înregistrat și orașele: Reykjavik, Malmo, Gdansk, Bialystok, Viena, Graz, Luxemburg și Burgas.

Ospitalitate: Clujul, lider al clasamentului. 91% dintre respondenți cred că prezența străinilor este un lucru benefic pentru oraș, iar 73% sunt de părere că aceștia sunt bine integrați în comunitatea locală.

Piața muncii: 67% dintre clujeni cred că este ușor să găsești un loc de muncă în oraș, cu 25% mai mulți ca în 2012, în timp ce doar 19% au indicat șomajul ca fiind o problemă majoră pentru oraș.

Siguranța: În top 10, cu un procent de 92% de răspunsuri pozitive.

Cultură: 87% dintre clujeni se declară mulțumiți de instituțiile de cultură din oraș, cu 9 procente mai mult decât în 2012.

Transport public: 18% dintre cei chestionați nu au știut ce să răspundă la acest capitol, în timp ce 47% se arată mulțumiți de serviciile CTP.

Piața imobiliară: 12 procente cu minus față de 2012. Doar 34% din clujeni cred că pot găsi o locuință de calitate la preț rezonabil.

Spații publice: 70% dintre clujeni se arată mulțumiți de acest aspect, cu 7% mai puțini decât în 2012. Clujul se află în limita inferioară a topului european, dar peste Capitală și Piatra Neamț.

Cele mai importante probleme cu care se confruntă orașul: situația sistemul de sănătate (calitatea serviciilor medicale) – 55%, infrastructura – 47% și sistemul de educație – 39%.

VEZI RAPORTUL COMISIEI EUROPENE AICI.

Tags: , , , , , ,
harta

Atuurile Clujului la nivel european. Ce prevede Strategia de Dezvoltare pentru 2014-2020

Noua strategie de dezvoltare a municipiului tratează o temă vitală pentru Cluj-Napoca, una neglijată sau cel puţin nu îndeajuns exploatată în prezent de către autorităţile locale şi anume imaginea pe plan internaţional. Pentru început, la nivel european.

“Pentru a putea deveni competitiv, municipiul Cluj-Napoca ar trebui să îşi identifice atuuri, puncte tari pe care să le poată folosi ca instrumente de marketing teritorial. Acele atuuri – preferabil mai puține ca număr dar clar conturate – vor sta la baza imaginii oraşului şi vor avea posibilitatea să transforme municipiul Cluj-Napoca într-un brand puternic pe plan internaţional”, arată realizatorii strategiei de dezvoltare pentru 2014-2020.

Analiza are scopul de a stabili atât forţele motrice cât şi obstacolele de care Clujul poate dispune pentru a face faţă oricărei forme de competiţie teritorială. Au fost luaţi în discuţie trei indicatori consideraţi reprezentativi şi anume: centru universitar, centru medical şi industrie cinematografică (n.red. în acest caz s-a pornit de la tradiţia şi forţa pe care TIFF o are în Cluj-Napoca şi, prin urmare, potenţialul oraşului de a se impune pe scena evenimentelor cinematografice internaţionale).

La identificarea oraşelor competitoare s-a plecat de la prezumţia că potenţialul investitor/turist, atunci când ia în calcul posibilitatea de a veni în Cluj-Napoca, tinde să aibă o opţiune formată vizavi de regiunea care îl interesează şi în cadrul căreia caută soluţii alternative. Din acest motiv, aria de căutare s-a limitat, orientativ, la ţări din Europa Centrală, membre ale spaţiului comunitar: Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria.

Centru universitar Centru medical Cinematografie
Debrecen Debrecen Karlovy Vary
Szeged Szeged Berlin
Graz Graz Sofia
Linz Linz
Bonn
Mannheim

Centru universitar:

Clujul are două mari dezavantaje la acest capitol – lipsa vizibilităţii internaţională şi calitatea serviciilor educaţionale, dar şi un atu – costurile reduse (n.red. taxe de şcolarizare, plus cazare, cumpărături, servicii, bani de buzunar, etc).

Centru medical:

În raport cu oraşele maghiare, Clujul este dezavantajat competitiv de numărul mai mic de clinici private, calitatea serviciilor şi chiar de costuri. Faţă de oraşele austriece, preţurile sunt un avantajat competitiv (n.red. totuşi, pentru străini, costurile reduse, în raport cu calitatea serviciilor, riscă să fie se transfome într-o opţiune dezavantajoasă).

Dezavantajul legat de serviciile medicale din oraş are o circumstanţă agravantă şi prin faptul că eventualele măsuri de îmbunătăţire calitativă a lor încă depind într-o prea mare măsură de stat şi prea mică de municipalitate.

Centru cinematografic:

Raportat la Karlovy Vary, Cluj-Napoca are un evident dezavantaj competitiv care constă în vechime: 11 ediţii comparate cu 60. Diferenţa se va resimţi mereu în know-how, experienţă, conexiuni, vizibilitate, reputaţie. Totuşi, lipsa îndelungatei experienţe a TIFF-ului raportat la festivalul ceh poate fi şi un avantaj competitiv. Un eveniment cinematografic mai nou înfiinţat ar putea să aducă mai multă noutate. Clujul mai are un avantaj competitiv şi în ceea ce priveşte dimensiunea. Fiind un oraş mai mare decât Karlovy Vary, are o capacitate mai mare de a organiza evenimente de proporţii sub egida TIFF-ului.

În ceea ce priveşte comparaţia cu Berlinul, Cluj-Napoca are un deficit care constă în lipsa unui trofeu omologat menit să recompenseze filmele care câştigă la TIFF. Şi în acest caz, dimensiunea oraşului este un avantaj. Dacă oraşul ceh Karlovy Vary era prea mic, Berlin este prea mare.

Faţă de Sofia, Clujul e dezavantajat de faptul că nu e capitală şi deci, îi lipsesc anumite pârghii utile în organizarea de festivaluri bune. De cealaltă parte, există avantajul notorietăţii internaţionale a Transilvaniei, un brand care exprimă mai mult decât cel al Sofiei.

Clujul, încotro? Educaţie şi cultură

“Mediul academic este deja un brand al Clujului. În următorii ani, efortul comunităţii ar trebui să fie investit în creşterea forţei şi atractivităţii internaţionale a întregii industrii universitare a oraşului. În acest mod, Clujul poate aduce în oraş mai mulţi consumatori de servicii, dar şi producători, antreprenori, persoane sau entităţi care pot contribui la producerea de plusvaloare pentru comunitate. Ideea de Cluj-centru cinematografic merită să fie şi ea o direcţie strategică a următorilor ani în condiţiile în care oraşul dispune de resursele necesare pentru succes şi are prin TIFF un instrument performant pe care îl poate întrebuinţa. De cealaltă parte, potenţialul medical al Clujului necesită schimbări radicale pentru a putea deveni unul competitiv la nivel internaţional. Dacă oraşul poate stimula în prezent turismul medical în cazul pacienţilor români din alte localităţi, forţa lui de a atrage pacienţi străini este foarte mică”, recomandă echipa realizatoare a noii strategii de dezvoltare a municipiului.

De reţinut este faptul că, rezultatele analizei nu sunt valabile în contextul european general. Spre exemplu, la indicatorul universitar au fost identificate oraşe din Franţa, dar şi din ţări nordice pe care Clujul le poate adopta ca modele sau bune practici, însă nu ca şi competitori din două motive: sunt îndepărtate geografic şi au un nivel de dezvoltare ce deocamdată nu permite realizarea de comparaţii dintre acestea şi municipiul Cluj-Napoca.

VEZI documentul integral al Strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 AICI. . ANALIZA COMPETITIVITĂŢII INTERNAŢIONALE: de la pag 241.

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 a fost votată, în unanimitate, în cadrul şedinţei forului local de marţi, 22 septembrie 2015.

Documentul, care numără 1.319 pagini, a fost elaborat pe parcursul mai multor luni, iar la realizarea acestuia au contribuit peste 600 de persoane, împărţite în 27 de grupuri de lucru coordonate de specialişti în diverse domenii. Fiecare grup a numărat şi un reprezentant al Primăriei Cluj-Napoca. Documentul a fost discutat şi analizat pe parcursul a 67 de dezbateri publice. Coordonatorul general al proiectului este Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe, Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

Strategia are cinci direcţii principale de dezvoltare: calitatea vieţii, parteneriatul cu universităţile clujene, stimularea economiei locale bazată pe competivitate, cercetare, IT, inovare, participarea civică şi dimensiunea internaţională.

VEZI ŞI O ANALIZĂ analiză comparativă cu principalii competitori la nivel naţional. Timişoara “ne suflă-n ceafă”.

Tags: , , , , , , , ,
cluj-napoca-panorama

Strategia de dezvoltare a Clujului până în 2020. Ce ne diferenţiază la nivel naţional

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 a fost votată, în unanimitate, în cadrul şedinţei forului local de marţi, 22 septembrie 2015.

Documentul, care numără 1.319 pagini, a fost elaborat pe parcursul mai multor luni, iar la realizarea acestuia au contribuit peste 600 de persoane, împărţite în 27 de grupuri de lucru coordonate de specialişti în diverse domenii, precum: Mircea Miclea , Alexandru Irimie, Radu Muntean, Şerban Ţigănas, Cristian Dacălu, Alexandru Tulai, Tudor Giurgiu, Florin Moroşanu, Rariţa Zbranca, Mihaela Rus sau Simona Şerban. Fiecare grup a numărat şi un reprezentant al Primăriei Cluj-Napoca. Documentul a fost discutat şi analizat pe parcursul a 67 de dezbateri publice. Coordonatorul general al proiectului este Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe, Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

“Strategia va sta la baza deciziilor pe care le vom lua, în viitor, în cadrul Consiliului Local. Proiectele nu sunt de neînlocuit şi vă aparţine dumneavoastră, consilierilor, decizia privind ordinea de implementare (n.red. fiecare grup de lucru a punctat, în funcţie de domeniul analizat, 15 proiecte necesare Clujului, ordonate în funcţie de prioritate). De asemenea, acesta este rezervorul nostru de proiecte pentru a atrage fonduri europene în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020”, a declarat primarul Emil Boc.

Conform profesorului Călin Hinţea, strategia are cinci direcţii principale de dezvoltare: calitatea vieţii, parteneriatul cu universităţile clujene, stimularea economiei locale bazată pe competivitate, cercetare, IT, inovare, participarea civică şi dimensiunea internaţională.

Pentru a putea exploata aceste direcţii s-au indentificat avantajele competitive şi problemele de dezvoltare ale Clujului. “Fiecare oraş este unic, are o altă dinamică şi este extrem de important să stabilim care sunt caracteristicile exacte care ne diferenţiază la nivel naţional şi internaţional. În cazul Clujului, la nivel naţional, un exemplu este demografia. Are un trend invers celorlalte oraşe ale ţării, cu excepţia Capitalei. Tinerii vin aici să studieze, trebuie să vedem cum îi facem să şi rămână”, a punctat Hinţea.

În acest context, echipa care a redactat strategia de dezvoltare a realizat o analiză comparativă a Clujului cu principalii competitori din ţară – Brașov, Iași, Constanța, Sibiu și Timișoara şi o simulare pe indicatori specifici (n.red. centru universitar, medical, cinematografie) în plan internaţional, care să releve competiția din partea orașelor cu profil similar din Europa Centrală şi de Est: Debrecen și Szeged (Ungaria), Graz și Linz (Austria), Bonn și Mannheim (Germania), Karlovy Vary (Cehia).

Aşadar, ce ne diferenţiază la nivel naţional

Demografia, dezvoltarea umană şi calitatea vieţii, resursele bugetare şi autonomia financiară, piaţa muncii, rata şomajului, angajaţii în sectoare cu venituri ridicate, concentrarea economică, accesibilitatea, economia locală şi vulnerabilitatea economică au fost principalele teme de analiză.

1.Demografie:

– Populaţia Clujului a crescut cu 2.08% în perioada 2002-2011. Un trend ascendent s-a înregistrat şi în Timişoara, însă cu un procent de doar 0.51%:

– Educaţional, Cluj-Napoca pare a avea un ușor avantaj competitiv, cu aproape 32% din populație absolventă de studii superioare, poziționânduse cu 5% peste Brașov, dar doar 1% peste Iași.

– În termeni de vârstă, Timişoara şi Clujul au un uşor avantaj la categoria 20 – 39 ani.

2. Dezvoltarea umană şi calitatea vieţii

– Cluj-Napoca are cel mai ridicat grad de dezvoltare din rândul celor șase municipii și, mai extins, din rândul tuturor polilor de dezvoltare din România. S-au luat în calcul capitalul uman (stocul educaţional), de sănătate (speranţa de viaţă la naştere), vital (vârta medie a populaţiei de 18 ani sau peste) şi material (locuinţă, facilităţi autoturisme).

De altfel, Clujul apare într-un top internaţional privind calitatea vieţii.

3. Resurse bugetare şi autonomie financiară

– Cluj-Napoca se clasează pe primul loc în ceea ce privește veniturile bugetului local în perioada 2009-2011.

– Gradul de autofinanţare al autorităţilor locale: valori medii în intervalul 65-75% pentru Cluj-Napoca și Sibiu, municipile cu cele mai ridicate valori

– Cel mai mic grad de îndatorare al administraţiilor locale, sub 15%, fiind urmat de Brașov, Sibiu și Timișoara

4. Piaţa muncii

– Județele Cluj și Timiș par a avea printre cele mai dinamice piețe ale muncii. Pe de-o parte, rata șomajului este sub 4% (chiar sub 2% în cazul Timișului), sub media națională și a celorlalte județe. Pe de altă parte, nu doar că numărul de șomeri este mai redus în aceste județe, dar și că aceștia își găsesc relativ ușor un nou loc de muncă, înainte să-și piardă indemnizațiile de șomaj.

Angajaţi în sectoare cu salarii ridicate (n.red. peste media naţională)

– Clujul se situează pe locul doi, după Timişoara: 24.185 (22.90% din totalul angajaţilor) faţă de 32.719 (30.20%).

5. Concentrare economică:

– Pe distanțe scurte, Cluj-Napoca are cea mai ridicată densitate economică, la 20 de minute de centru orașului fiind accesibilă o populație de 360,000 de locuitori și agenți economici care cumulează o cifră de afaceri reprezentând aproximativ 3,3% din venitul tuturor companiilor de la nivel național. Avantajul competitiv se pierde pe distanțe mai lungi, unde Timișoara prezintă o concentrare economică superioară, atât în termeni de populație cât și în termeni de mediu de afaceri.

6. Accesibilitate:

– În raport cu piețele europene, Timișoara și Cluj-Napoca au cea mai ridicată accesibilitate, Timișoara fiind la ma puțin de 1 oră de granița de vest, în timp ce Cluj-Napoca este la distanță de 121 – 180 de minute. Un avantaj adițional pentru Cluj-Napoca și Timișoara față de restul municipiilor și a polilor de dezvoltare – accesul rapid la aeroporturi în plină dezvoltare.

7. Economie locală:

– Principalele motoare din zona metropolitană: activități de programare (IT), transportul rutier de mãrfuri, restaurante, producția de produse electrice și electrotehnice pentru vehicule motorizate, activitãți de inginerie și consultanțã tehnicã, producția de echipamente de comunicații.

– Zone competitive: programare, transportul rutier de mãrfuri, restaurante, producția de produse electrice și electrotehnice pentru vehicule motorizate, activitãți de inginerie și consultanțã tehnicã, producția de echipamente de comunicații.

Atât Cluj-Napoca cât și restul orașelor au fost afectate de criza economică începută în 2008, deși de o manieră distinctă. Cel mai bine se poziționează din acest punct de vedere Cluj-Napoca și Timișoara, ambele având cel mai mare număr de ramuri cu o creștere pe perioadă de criză mai mare decât media națională la nivel de industrie.

9. Vulnerabilitate economică:

– Clujul prezintă o serie de vulnerabilități structurale, sectoarele concentrate reprezentând între 16,5 și 27.5% din totalul sectoarelor, peste Timiș și Brașov (7,2-16.4%) și Iași (sub 7%), dar sub Constanța (27.6 – 41.6%), poziționându-se la același nivel cu Sibiul. Un exemplu este cazul sectorului producției de echipamente de telecomunicații din Cluj, care, datorită prezenței Nokia a fost puternic concentrat. plecarea companiei a produs dezechilibre semnificative la nivel județean, cu consecințe încă imposibil de cuantificat.

Analiza integrală, cu grafice AICI.

Concluziile analizei arată că principalul competitor al municipiului Cluj-Napoca este Timişoara prin prisma avantajului geografic (proximitatea față de granița de Vest), structura pieței muncii și concentrarea economică reprezintă.

Pe de altă parte, Cluj-Napoca prezintă o serie de avantaje structurale: capacitatea de a genera venituri locale (venituri proprii per capital) şi calitatea vieții (indicele de dezvoltare umană). De asemenea, economia locală a Clujului este mai diversă, cu domenii high end (ex: IT) semnificative.

Totuși, Cluj-Napoca trebuie să depună eforturi să recupereze ecartul în termeni de salariați în domenii cu venituri ridicate, unde Timișoara are un avantaj important față de Cluj. Capacitatea acestora de a genera venituri locale, dar și de a atrage locuri de munci similare îi fac un indicator cheie pentru dezvoltarea locală.

De asemenea, economia județeană pare a fi mult mai dependentă de anumite sectoare economice decât cea a Timișului, ceea ce poate reprezenta, în condiții favorabile, un avantaj, dar poate genera și vulnerabilități semnificative în condiții de incertitudine economică.

VEZI integral Strategia de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020.

Tags: , , , , ,