Tag Archives: TIFF

uber-2

Ce preferă turiştii străini să viziteze în Cluj

După un sezon  plin de evenimente sportive internaţionale, concerte cu sute de mii de participanţi şi festivaluri care au atras sute de mii de vizitatori din toate colţurile lumii, Uber prezintă câteva statistici din vara lui 2018 pentru  Cluj.

De unde vin cei mai mulţi turişti care folosesc Uber în Cluj?

  1. Marea Britanie
  2. America
  3. Franţa
  4. Germania
  5. Olanda

Cele mai populare destinaţii din Cluj Napoca

  1. Piaţa Unirii şi Universitatea Babeş Bolyai
  2. Iulius Mall
  3. The Office business hub
  4. Festivalul UNTOLD
  5. Gara de Nord

Faţă de lunile de primăvară, numărul curselor către aeroportul Avram Iancu din Cluj au înregistrat o creştere de 15.29%. Statistica de mai sus exclude aeroportul, care este o destinaţie de top pe tot parcursul anului

În primele 7 luni ale acestui an, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, au fost înregistraţi peste 6 milioane de turişti străini, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioada a anului trecut. Bucureşti şi Cluj sunt printre zonele cu cei mai mulţi vizitatori străini.

 

Tags: , , , , , , , ,
1_3_174366_1528011709_03862

Trofeul TIFF 2018 merge în Paraguay. Fanny Ardant, Anna Széles şi Dan Nuţu, premii speciale

Cea de-a 17-a editie a Festivalului International de Film Transilvania (TIFF) si-a desemnat castigatorii, sambata seara, pe 2 iunie, la Teatrul National Cluj.

Trofeul Transilvania, în valoare de 15.000 de euro, oferit de Staropramen, a fost câștigat de Moștenitoarele/The Heiresses. Starul operei internaționale, sporana Angela Gheorghiu, i-a înmânat premiul regizorului Marcelo Martinessi, care își adaugă în palmare un nou trofeu, după Ursul de Argint câștigat în iarnă, la Berlin.

Este pentru prima dată când TIFF are în competiție un film din Paraguay, o premieră încununată chiar cu marele premiu. Marcelo Martinessi a impresionat juriul prin excepționala rigoare, prin ritmul captivant impus în narațiuna filmului, câștigând într-o competiție în care alte 11 filme foarte bune au făcut algerea juriului foarte dificilă.

„Vreau să împart premiul cu toată echipa şi producătorii, pentru că, uneori, noi regizorii, stăm pe platouri şapte săptămâni şi nu ştim ce să facem. Echipa e acolo să te susţină, să te ajute, să mergi pe drumul pe care le-ai spus că vei merge”, a spus regizorul din Paraguay.

Despre film: Chela şi Chiquita, moştenitoare ale unor familii înstărite din Asunción, Paraguay, sunt împreună de peste trei decenii. Dar starea lor financiară e tot mai precară şi în curând încep să-şi vândă din lucruri. Şi când datoriile fac ca Chiquita să fie închisă pentru fraudă, Chela este forţată să o ia de la capăt. Chiar când e pe punctul de a accepta schimbarea, Chela o întâlneşte pe mult mai tânăra Angy…

Juriul a fost format din regizorul Dagur Kari, cineastul Stephane Foenkinos (director de casting și regizor), scenarista Rebecca Lenkiewicz, actorul Vlad Ivanov și regizoarea Agnes Kocsis

PREMIILE TIFF 2018

Trofeul Transilvania în valoare de 15.000 de euro, oferit de Staropramen – Moștenitoarele/ The Heiresses, regizat de Marcelo Martinessi

Premiul pentru Cea mai bună regie, în valoare de 5.000 de euro – Hlynur Pálmason pentru filmul Iarna trădării/ Winter Brothers

Premiul Special al Juriului, în valoare de 1.500 de euro, oferit de HBO – Casa/The Home, regizat de Asghar Yousefinejad, și Izbiţi de soartă/ Scythe Hitting Stone, regizat de Anna Kruglova

Premiul pentru Cea mai bună interpretare, în valoare de 1.500 de euro, oferit de Conceptual Lab – Natalia Tena, Oona Chaplin și David Verdaguer pentru rolurile lor din filmul Ancora și Speranța/ Anchor and Hope

Premiul FIPRESCI, oferit de juriul Federației Internaționale a Criticilor de Film unui film din secțiunea „A fi sau a nu fi politic corect” – Ghid de viață/Life Guidance, regizat de Ruth Mader

Premiul Publicului, oferit de MasterCard – Vinovatul/ The Guilty, regizat de Gustav Möller

Premiul Publicului, pentru filmul cel mai popular din secțiunea Zilele Filmului Romanesc, în valoare de 1500 Euro, oferit de DACIN SARA – Un pas în urma serafimilor, regizat de Daniel Sandu

Premiul pentru întreaga carieră  – actriței Fanny Ardant

Premiul pentru întreaga carieră  – actriței Anna Széles

Premiul de Excelență, oferit de Mercedes-Benz  – actorului Dan Nuțu

Premiul Zilele Filmului Românesc pentru secțiunea Lungmetraj, în valoare de 10.000 de euro (servicii de post-producție) oferit de Cinelabs România – Pororoca, regizat de Constantin Popescu

Mențiunea specială a juriului pentru lungmetraj în Zilele Filmului Românesc – Nu mă atinge-mă/ Touch Me Not, regizat de Adina Pintilie

Premiul Zilele Filmului Românesc pentru Debut, valoare de 1.000 de euro, oferit de Banca Transilvania – Soldații. Poveste din Ferentari, regizat de Ivana Mladenovic

Premiul Zilele Filmului Românesc pentru secțiunea Scurtmetraj, în valoare de 1.500 de euro, oferit de Campari și servicii echipament, cameră, electrică și grip în valoare de 5.000 de euro, oferit de CutareFilm – Cadoul de Crăciun, regia Bogdan Mureșanu

Mențiuni Speciale ale Juriului pentru scurtmetraj în Zilele Filmului Românesc – Michelangelo, regizat de Anghel Damian, și Duminică, regizat de Dorian Boguță

Premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj din secțiunea Umbre, în valoare de 500 de euro, oferit de PMA – În Întuneric, regizat de Fran Casanova

Premii în cadrul programelor TIFF

Transilvania Pitch Stop

·         Eurimages Co-production Development Award, în valoare de 20.000 de euro – Frost, de Pavle Vučković

·         Servicii de post-producție oferite de Chainsaw Europe, în valoare de 25.000 de euro – The Last Bus, de Nándor Lőrincz și Bálint Nagy

·         Premiul oferit de Centrul Național al Cinematografiei, în valoare de 5.000 de euro – Santa Barbara, de Anatol Durbală

Transilvania Pitch Stop Workshop

·         Connecting Cottbus Award – proiectul câștigător va fi invitat să susțină un pitch în fața profesionistilor prezenți la Connecting Cottbus (Germania) – Octombrie, de Cristian Pascariu

·         Villa kult Cultural Residency Award – rezidență de 5 zile în Berlin în scopul dezvoltării scenariului de film – To the North, de Mihai Mincan

Premiul Competiției Locale, în valoare de 1.500 de euro, oferit de Banca Transilvania – Emigranții, regizat de Andra Salaoru

Mențiune Specială în cadrul Competiției Locale, în valoare de 300 de euro, oferit de Fabrica de Pensule – Poftiți, vă rog!, în regia lui Serestely Szilard

Premiul Juriului Tinerilor Francofoni, oferit de TV5 Monde, RFI România și Institutul Francez – Rugăciunea/ La Prière, regizat de Cédric Kahn

Bursa Alex. Leo Șerban, în valoare de 2500 Euro, oferită în parteneriat cu Conceptual Lab – regizorului Eliza Zdru, pentru dezvoltarea proiectului de film documentar Lecția/ Learning Teaching

Mențiune specială în cadrul Bursei Alex. Leo Șerban, în valoare de 500 Euro – Tamás Chirodea-Ambrus (vlogger pe canalul de YouTube: Tomtastic Movie Reviews), pentru crearea unui website propriu pentru podcast-uri, scurtmetraje, știri, recenzii și transmisiuni live

Mențiunea specială din cadrul Bursei Alex. Leo Șerban, în valoare de 1000 de Euro, acordată pentru prima oară unui tânăr actor roman care s-a remarcat printr-un succes notabil într-un scurtmetraj sau lungmetraj a cărui premieră a avut loc în anul 2017: Mircea Postelnicu, pentru Ana, Mon Amour

Cele mai importante momente ale Galei TIFF 2018:

– Cineastul rus Aleksei Medvedev a urcat pe scenă având o pancartă de susţinere a lui Oleg Senţov, un regizor şi scenarist ucrainian, aflat în greva foamei într-o închisoare din Rusia, după ce a fost arestat în Crimeea şi condamnat la 20 de ani închisoare pentru terorism. Acesta a criticat Rusia pentru condamnarea lui Senţov şi a făcut apel la cineaştii prezenţi să întreprindă demersuri pentru eliberarea acestuia.

“Este cea de a douăzecea zi de grevă a foamei a regizorului ucrainian Oleg Senţov, care a fost ilegal capturat de armata rusă, pe teritoriul Ucrainei, şi apoi condamnat la 20 de ani de închisoare. Este deja de 4 ani în închisoare, şi a început greva foamei cerând să fie eliberaţi toţi detinuţii politici din Rusia. Trebuie să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a schimba Rusia. Rusia trebuie să-şi schimbe climatul politic şi cultural. Dacă Rusia devine în final o ţară autoritară ar fi un dezastru pentru noi, pentru Europa şi posibil pentru întraga lume. Acest poster spune Oleg, rămâi în viaţă. Este singurul lucru pe care pot să îl cer în momentul de faţă. Este prietenul meu. Hai să facem tot ce putem ca să ajutăm în această situaţie”, a spus Medvedev.

– Nu mă atinge-mă/ Touch Me Not, de Adina Pintilie, a primit O mențiune specială în competiția Zilele Filmului Românesc. “TIFF m-a făcut să realizez că aşa zisa piaţă de cinema românească, pentru că a fost foarte greu pentru noi să realizăm acest film, poate ar putea să reconsidere (…) uneori subestimează inteligenţa emiţională a publicului obişnuit. Publicul TIFF este foarte special”, a declarat Adina Pintilie, regizoarea filmului premiat cu Ursul de Aur la Berlin. Filmul a făcut parte şi din competiţia oficială TIFF 2018. “Mi-aș dori ca în fiecare an să avem filme românești ca Touch Me Not și Charleston în competiție”, a sublinita şi Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului clujean.

– Starul cinematografiei franceze, Fanny Ardant, a s primit premiul pentru întreaga carieră: “Premiul este ca o îngheţată pe care o dai unui copil. Pe moment ai o mare bucurie, dar după chiar înseamnă ceva? Dar cu toate acestea eu sunt o actriţă. Când eram tânără, credeam că a fi actriţă este doar plăcerea de a fi pe scenă, apoi am înţeles că viaţa de actriţă înseamnă trecerea de la întuneric la lumină, de la frig la căldură, de la spatele întors la mâinile întinse. În acceastă seară, vă mulţumesc că, dându-mi acest premiu, mi-aţi dat lumină şi căldură şi mi-aţi întins mâinile”, a spus Ardant.

– În onoarea celor peste 50 de ani dedicați teatrului și filmului, Anna Széles a primit şi ea premiul pentru întreaga carieră, care i-a fost înmânat de actorul Florin Piersic, cel care i-a fost partener de viață și coleg de platou. “Norocul meu este că am avut regizori şi parteneri minunaţi care au rămas în inima mea. Le mulţumesc loc aşa cum vă mulţumesc dumneavoastră. Mi-am întrebat nepoţelul ce ar face dacă ar primi acest premiu şi el mi-a spus că ar coborî în public să arate tuturor ce a primit. Ei bine, aş vrea să fac şi eu asta, dar nu ca să vă arăt premiul, ci ca să vă îmbrăţizez pe fiecare dintre dumneavoastră”.

– Cineastul Dan Nuțu, fondatorul Aristoteles Workshop, a fost dinstins cu premiul de excelență. A fost prezentat de Cătălin Ștefănescu ca fiind ,,un personaj extrem de delicat’’ și ,,unul dintre actorii icoană ai filmului românesc’’.

Tags: , , , ,
IMGP7412,large.1505317141

Un star al cinematografiei franceze, invitat special la TIFF 2018

Sute de personalități din lumea filmului, nume mari ale cinema-ului și vedete autohtone vor păși pe covorul roșu alături de actorii, regizorii și producătorii nerăbdători să afle numele marilor câștigători ai acestei ediții.

Două filme româneşti în cursa pentru Trofeul Transilvania

Cele 12 filme din Competiția oficială a celei de-a 17-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania iau pulsul noii generații de cineaști din întreaga lume. Între acestea se numără nouă debuturi puternice, dintre care două semnate de regizori români: Nu mă atinge-mă (Touch Me Not) – primul lungmetraj al regizoarei Adina Pintilie și dublul câștigător al Ursului de Aur și al Premiului pentru debut la Festivalul de la Berlin şi Charleston – în regia lui Andrei Crețulescu, care a avut premiera mondială la Locarno și este povestea dulce-amară a unui triunghi amoros neobișnuit.

Celebra Fanny Ardant, starul cinematografiei franceze, va fi distinsă în seara evenimentului cu Premiul pentru întreaga carieră.

Frumusețea, exuberanța, versatilitatea și talentul ei extraordinar au plasat-o în topul celor mai iubite actrițe ale cinematografiei franceze. A lucrat cu regizori importanți precum Claude Lelouch, Alain Resnais, Costa Gavras, Sydney Pollack, Franco Zeffirelli sau Ettore Scola și i-a avut ca parteneri pe ecran, printre alții, pe Gérard Depardieu, Vittorio Gassman, Jean Rochefort, Catherine Deneuve, Harrison Ford și Cate Blanchett.

Una dintre cele mai importante colaborări, încă de la începutul carierei, a fost cu legendarul cineast francez Francois Truffaut, care i-a devenit și partener de viață. Ultimul lui film, De-ar veni odată duminica! (Vivement Dimanche), i-a adus lui Ardant a doua nominalizare la premiile César și va fi proiectat la TIFF în acest an.

În 2009, Fanny Ardant debutează în regie cu Cenușă și sânge (Cendres et sang), coprodus de Libra Film. Filmul a fost turnat, în proporție de 90% în România, iar din distribuția internațională fac parte și actori autohtoni printre care Adrian Păduraru, Ion Besoiu, Răzvan Vasilescu, Tudor Istodor și regretata Olga Tudorache.

Una dintre cele mai recente și mai temerare apariții pe marele ecran e cea din Lola Pater (r. Nadir Moknèche, 2017), film lansat anul trecut la Locarno. Fanny Ardant interpretează cu o dezinvoltură care arde ecranul un transsexual care se reconciliază cu fiul său, pe care l-a părăsit atunci când a decis să facă operația de schimbare de sex. Încă din stadiul de scenariu, mama regizorului i-a spus acestuia: „Nu pierde timpul căutând. Există o singură actriță care poate juca acest rol. Nu două, nu trei, ci una singură: Fanny Ardant.”

Premii speciale pentur Anna Szeleş şi Dan Nuţu

De asemenea, Anna Szeleş, una dintre cele mai fermecătoare actriţe din cinematografia românească, va primi Premiul pentru întreaga carieră, iar actorul şi producătorul Dan Nuţu va fi distins cu Premiul de execelenţă în cadrul TIFF 2018.

Gala de închidere TIFF 2018 va avea loc sâmbătă, 2 iunie, de la ora 21:30, la Teatrul Național din Cluj-Napoca.

Tags: , , , ,
tiff_gala_deschidere

Începe TIFF 2018! Un film controversat deschide festivalul de film de la Cluj VIDEO

Un număr de 227 de filme (178 de lungmetraje şi 49 de filme scurte) din 51 de ţări vor rula în cadrul ediţiei din 2018 a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), eveniment ce va avea loc între 25 mai şi 3 iunie la Cluj-Napoca.

Un film israelian controversat dechide TIFF 2018 

Foxtrot este un film extraordinar, care și-a câștigat locul în istorie la scurtă vreme de la momentul lansării în cadrul festivalului de la Veneția. Premiera de gală va avea loc în prezența regizorului israelian Samuel Maoz, în 25 mai, ora 20.45, în Piața Unirii din Cluj Napoca.

Filmul spune povestea unei familii destrămate în urma dispariției tragice a fiului plecat la război. Momentele de comedie neagră, episoadele cu soldați israelieni plictisiți de misiunea lor în mijlocul deșertului și secvențele care îi surprind mușamalizând moartea unor tineri palestinieni au scandalizat Guvernul Israelian. Oficialii statului au aplaudat decizia Academiei Americane de Film de a nu include titlul pe lista scurtă a nominalizărilor pentru Cel mai bun film străin. Revolta a continuat până la boicotarea evenimentului de deschidere a Festivalului de Film Israelian din Paris, în cadrul căruia a fost inclusă proiecția cu Foxtrot.

Competiția oficială TIFF 2018

Nouă debuturi puternice, dintre care două semnate de regizori români, vor concura pentru Trofeul Transilvania alături de alte trei filme realizate de autori aflați la cel de-al doilea lungmetraj. LISTA INTEGRALĂ AICI.

La granița dintre ficțiune, documentar și artă vizuală, Nu mă atinge-mă (Touch Me Not) este primul lungmetraj al regizoarei Adina Pintilie și dublul câștigător al Ursului de Aur și al Premiului pentru debut la Festivalul de la Berlin. O explorare temerară a ideii de intimitate și a nevoii umane de contact autentic, filmul ,,şochează prin inteligenţă, siguranţă de sine şi originalitate’’ (The Hollywood Reporter) și a stârnit deja nenumărate controverse în lumea filmului. Cel de-al doilea debut românesc din competiția internațională, Charleston în regia lui Andrei Crețulescu, a avut premiera mondială la Locarno și este povestea dulce-amară a unui triunghi amoros neobișnuit. Capetele de afiș ale acestui cocktail pop condimentat cu umor negru, melancolie și un soundtrack eclectic sunt Șerban Pavlu și Radu Iacoban, iar director de imagine este Barbu Bălășoiu (Sieranevada).

“Pariurile formale fac casă bună cu povești ambițioase și profund umane, tumultul politic atotprezent din lumea contemporană lasă loc dramelor personale intime – într-o selecție echilibrată din care nu lipsesc abordările originale, propunerile radicale, conflictele pe muchie de cuțit, umorul negru și emoția pură”, declară directorul artistic Mihai Chirilov despre programul competițional al acestui an.

O divă absolută la TIFF 2018

Fanny Ardant revine în România ca invitat special TIFF. Există şanse să vină însoţită de partenerul său de ecran, unul dintre cei mai cunoscuți actori francezi – Gérard Depardieu.

Poza noua 08.05.2018

Festivalul îi dedică artistei franceze un medalion de autor – intitulat Close-up Fanny Ardant – care include două interpretări de excepție din cele peste 100 de roluri făcute în cinema și două dintre filmele pe care le-a regizat până-n prezent. În cadrul galei de închidere TIFF, Fanny Ardant va primi Trofeul Transilvania pentru întreaga carieră.

Frumusețea, exuberanța, versatilitatea și talentul ei extraordinar au plasat-o în topul celor mai iubite actrițe ale cinematografiei franceze. A lucrat cu regizori importanți precum Claude Lelouch, Alain Resnais, Costa Gavras, Sydney Pollack, Franco Zeffirelli sau Ettore Scola și i-a avut ca parteneri pe ecran, printre alții, pe Gérard Depardieu, Vittorio Gassman, Jean Rochefort, Catherine Deneuve, Harrison Ford și Cate Blanchett.

Una dintre cele mai importante colaborări, încă de la începutul carierei, a fost cu legendarul cineast francez Francois Truffaut, care i-a devenit și partener de viață. Ultimul lui film, De-ar veni odată duminica! (Vivement Dimanche), i-a adus lui Ardant a doua nominalizare la premiile César și va fi proiectat la TIFF în acest an.

În 2009, Fanny Ardant debutează în regie cu Cenușă și sânge (Cendres et sang), coprodus de Libra Film. Filmul a fost turnat, în proporție de 90% în România, iar din distribuția internațională fac parte și actori autohtoni printre care Adrian Păduraru, Ion Besoiu, Răzvan Vasilescu, Tudor Istodor și regretata Olga Tudorache. Proiecția de la TIFF îi este dedicată acestei mari actrițe dispărute anul trecut dintre noi.

Celălalt film regizat de Fanny Ardant prezentat în programul TIFF este Divanul lui Stalin (Le divan de Stalin, 2016), adaptare a romanului omonim scris de Jean-Daniel Baltassant, ce surprinde ultimele zile ale liderului sovietic (jucat de Gerard Depardieu), urmărind povestea unui tânăr artist angajat să realizeze un monument în onoarea acestuia.

Una dintre cele mai recente și mai temerare apariții pe marele ecran e cea din Lola Pater (r. Nadir Moknèche, 2017), film lansat anul trecut la Locarno. Fanny Ardant interpretează cu o dezinvoltură care arde ecranul un transsexual care se reconciliază cu fiul său, pe care l-a părăsit atunci când a decis să facă operația de schimbare de sex. Încă din stadiul de scenariu, mama regizorului i-a spus acestuia: „Nu pierde timpul căutând. Există o singură actriță care poate juca acest rol. Nu două, nu trei, ci una singură: Fanny Ardant.”

De asemenea, István Szabó și Márta Mészáros, autori de marcă ai cinematografiei maghiare, şi Anna Szeleş, una dintre cele mai fermecătoare actriţe din cinematografia românească, vor primi Premiul pentru întreaga carieră, iar actorul şi producătorul Dan Nuţu va fi distins cu Premiul de execelenţă în cadrul TIFF 2018.

Filmul cult “Marele albastru” închide TIFF 2018

Unul dintre cele mai importante filme-cult ale anilor ’80, “Marele albastru” (Le grand bleu / The Big Blue, r. Luc Besson), revine în România pe marele ecran din Piața Unirii la aniversarea a 30 de ani de la lansare.

Proiecția-eveniment va încheia cea de-a 17-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, pe 3 iunie, de la ora 21:45, în prezența actorului Jean Marc-Barr, și va fi dublată în program de prezentarea spectaculosului documentar “Omul-delfin” (Dolphin Man, 2017) despre povestea legendarului scufundător Jacques Mayol care l-a inspirat pe Besson.

Inspirat din fapte reale, “Marele albastru” (1988) urmărește evoluția prieteniei dintre Jacques Mayol (Jean-Marc Barr) și Enzo Maiorca (Jean Reno), doi scufundători a căror legătură se naște încă din copilăria petrecută în Grecia și care se transformă de-a lungul timpului într-o adevărată rivalitate sportivă.

 

Tags: , , , ,
tiff_gala_deschidere

227 de filme la TIFF 2018 şi o divă a cinematografiei franceze – invitat special

Un număr de 227 de filme (178 de lungmetraje şi 49 de filme scurte) din 51 de ţări vor rula în cadrul ediţiei din 2018 a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), eveniment ce va avea loc între 25 mai şi 3 iunie la Cluj-Napoca.

Competiția oficială TIFF 2018

Nouă debuturi puternice, dintre care două semnate de regizori români, vor concura pentru Trofeul Transilvania alături de alte trei filme realizate de autori aflați la cel de-al doilea lungmetraj. LISTA INTEGRALĂ AICI.

La granița dintre ficțiune, documentar și artă vizuală, Nu mă atinge-mă (Touch Me Not) este primul lungmetraj al regizoarei Adina Pintilie și dublul câștigător al Ursului de Aur și al Premiului pentru debut la Festivalul de la Berlin. O explorare temerară a ideii de intimitate și a nevoii umane de contact autentic, filmul ,,şochează prin inteligenţă, siguranţă de sine şi originalitate’’ (The Hollywood Reporter) și a stârnit deja nenumărate controverse în lumea filmului. Cel de-al doilea debut românesc din competiția internațională, Charleston în regia lui Andrei Crețulescu, a avut premiera mondială la Locarno și este povestea dulce-amară a unui triunghi amoros neobișnuit. Capetele de afiș ale acestui cocktail pop condimentat cu umor negru, melancolie și un soundtrack eclectic sunt Șerban Pavlu și Radu Iacoban, iar director de imagine este Barbu Bălășoiu (Sieranevada).

“Pariurile formale fac casă bună cu povești ambițioase și profund umane, tumultul politic atotprezent din lumea contemporană lasă loc dramelor personale intime – într-o selecție echilibrată din care nu lipsesc abordările originale, propunerile radicale, conflictele pe muchie de cuțit, umorul negru și emoția pură”, declară directorul artistic Mihai Chirilov despre programul competițional al acestui an.

O divă absolută la TIFF 2018

Fanny Ardant revine în România ca invitat special TIFF. Există şanse să vină însoţită de partenerul său de ecran, unul dintre cei mai cunoscuți actori francezi – Gérard Depardieu.

Poza noua 08.05.2018

Festivalul îi dedică artistei franceze un medalion de autor – intitulat Close-up Fanny Ardant – care include două interpretări de excepție din cele peste 100 de roluri făcute în cinema și două dintre filmele pe care le-a regizat până-n prezent. În cadrul galei de închidere TIFF, Fanny Ardant va primi Trofeul Transilvania pentru întreaga carieră.

Frumusețea, exuberanța, versatilitatea și talentul ei extraordinar au plasat-o în topul celor mai iubite actrițe ale cinematografiei franceze. A lucrat cu regizori importanți precum Claude Lelouch, Alain Resnais, Costa Gavras, Sydney Pollack, Franco Zeffirelli sau Ettore Scola și i-a avut ca parteneri pe ecran, printre alții, pe Gérard Depardieu, Vittorio Gassman, Jean Rochefort, Catherine Deneuve, Harrison Ford și Cate Blanchett.

Una dintre cele mai importante colaborări, încă de la începutul carierei, a fost cu legendarul cineast francez Francois Truffaut, care i-a devenit și partener de viață. Ultimul lui film, De-ar veni odată duminica! (Vivement Dimanche), i-a adus lui Ardant a doua nominalizare la premiile César și va fi proiectat la TIFF în acest an.

În 2009, Fanny Ardant debutează în regie cu Cenușă și sânge (Cendres et sang), coprodus de Libra Film. Filmul a fost turnat, în proporție de 90% în România, iar din distribuția internațională fac parte și actori autohtoni printre care Adrian Păduraru, Ion Besoiu, Răzvan Vasilescu, Tudor Istodor și regretata Olga Tudorache. Proiecția de la TIFF îi este dedicată acestei mari actrițe dispărute anul trecut dintre noi.

Celălalt film regizat de Fanny Ardant prezentat în programul TIFF este Divanul lui Stalin (Le divan de Stalin, 2016), adaptare a romanului omonim scris de Jean-Daniel Baltassant, ce surprinde ultimele zile ale liderului sovietic (jucat de Gerard Depardieu), urmărind povestea unui tânăr artist angajat să realizeze un monument în onoarea acestuia.

Una dintre cele mai recente și mai temerare apariții pe marele ecran e cea din Lola Pater (r. Nadir Moknèche, 2017), film lansat anul trecut la Locarno. Fanny Ardant interpretează cu o dezinvoltură care arde ecranul un transsexual care se reconciliază cu fiul său, pe care l-a părăsit atunci când a decis să facă operația de schimbare de sex. Încă din stadiul de scenariu, mama regizorului i-a spus acestuia: „Nu pierde timpul căutând. Există o singură actriță care poate juca acest rol. Nu două, nu trei, ci una singură: Fanny Ardant.”

De asemenea, István Szabó și Márta Mészáros, autori de marcă ai cinematografiei maghiare, şi Anna Szeleş, una dintre cele mai fermecătoare actriţe din cinematografia românească, vor primi Premiul pentru întreaga carieră, iar actorul şi producătorul Dan Nuţu va fi distins cu Premiul de execelenţă în cadrul TIFF 2018.

Un film israelian controversat dechide TIFF 2018

Foxtrot este un film extraordinar, care și-a câștigat locul în istorie la scurtă vreme de la momentul lansării în cadrul festivalului de la Veneția. Premiera de gală va avea loc în prezența regizorului israelian Samuel Maoz, în 25 mai, în Piața Unirii din Cluj Napoca.

Filmul spune povestea unei familii destrămate în urma dispariției tragice a fiului plecat la război. Momentele de comedie neagră, episoadele cu soldați israelieni plictisiți de misiunea lor în mijlocul deșertului și secvențele care îi surprind mușamalizând moartea unor tineri palestinieni au scandalizat Guvernul Israelian. Oficialii statului au aplaudat decizia Academiei Americane de Film de a nu include titlul pe lista scurtă a nominalizărilor pentru Cel mai bun film străin. Revolta a continuat până la boicotarea evenimentului de deschidere a Festivalului de Film Israelian din Paris, în cadrul căruia a fost inclusă proiecția cu Foxtrot.

Filmul cult “Marele albastru” închide TIFF 2018

Unul dintre cele mai importante filme-cult ale anilor ’80, “Marele albastru” (Le grand bleu / The Big Blue, r. Luc Besson), revine în România pe marele ecran din Piața Unirii la aniversarea a 30 de ani de la lansare.

Proiecția-eveniment va încheia cea de-a 17-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, pe 3 iunie, de la ora 21:45, în prezența actorului Jean Marc-Barr, și va fi dublată în program de prezentarea spectaculosului documentar “Omul-delfin” (Dolphin Man, 2017) despre povestea legendarului scufundător Jacques Mayol care l-a inspirat pe Besson.

Inspirat din fapte reale, “Marele albastru” (1988) urmărește evoluția prieteniei dintre Jacques Mayol (Jean-Marc Barr) și Enzo Maiorca (Jean Reno), doi scufundători a căror legătură se naște încă din copilăria petrecută în Grecia și care se transformă de-a lungul timpului într-o adevărată rivalitate sportivă.

Tags: , , , ,
tiff_gala_deschidere

Au fost anunţate filmele din competiţia TIFF 2018. Pe listă, două debuturi semnate de regizori români

Nouă debuturi puternice, dintre care două semnate de regizori români, vor concura pentru Trofeul Transilvania alături de alte trei filme realizate de autori aflați la cel de-al doilea lungmetraj.

Prezentate în premieră națională pe marele ecran, cele 12 filme din Competiția oficială a celei de-a 17-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania iau pulsul noii generații de cineaști din întreaga lume.

,,Pariurile formale fac casă bună cu povești ambițioase și profund umane, tumultul politic atotprezent din lumea contemporană lasă loc dramelor personale intime – într-o selecție echilibrată din care nu lipsesc abordările originale, propunerile radicale, conflictele pe muchie de cuțit, umorul negru și emoția pură’’, declară directorul artistic Mihai Chirilov despre programul competițional al acestui an.

La granița dintre ficțiune, documentar și artă vizuală, Nu mă atinge-mă (Touch Me Not) este primul lungmetraj al regizoarei Adina Pintilie și dublul câștigător al Ursului de Aur și al Premiului pentru debut la Festivalul de la Berlin. O explorare temerară a ideii de intimitate și a nevoii umane de contact autentic, filmul ,,şochează prin inteligenţă, siguranţă de sine şi originalitate’’ (The Hollywood Reporter) și a stârnit deja nenumărate controverse în lumea filmului. Cel de-al doilea debut românesc din competiția internațională,Charleston în regia lui Andrei Crețulescu, a avut premiera mondială la Locarno și este povestea dulce-amară a unui triunghi amoros neobișnuit. Capetele de afiș ale acestui cocktail pop condimentat cu umor negru, melancolie și un soundtrack eclectic sunt Șerban Pavlu și Radu Iacoban, iar director de imagine este Barbu Bălășoiu (Sieranevada).

Același Bălășoiu se regăsește și pe genericul filmului Viața și nimic altceva (Life and Nothing More), distins cu Premiul FIPRESCI la San Sebastian. Cel de-al doilea lungmetraj al regizorului spaniol Antonio Mendez Esparza urmărește efortul unei familii monoparentale de culoare de a rămâne împreună, în ciuda realităților cotidiene ostile cu care se confruntă. Ostil este și mediul de lucru dintr-o comunitate izolată de muncitori danezi în care cei doi frați din Iarna trădării (Winter Brothers) sunt nevoiți să se adapteze. Debutul regizorului islandez Hlynur Pálmason i-a adus actorului Elliott Crosset Hove, prezent anul trecut la TIFF, un binemeritat Premiu de interpretare masculină la Festivalul de film de la Locarno.

Experiența ca profesor de literatură pentru elevi cu probleme comportamentale constituie sursa de inspirație primară a lui Matan Yair pentru debutul său în regie cu Eșafodaj (Scaffolding), lansat în secțiunea ACID a Festivalului de la Cannes. Yair are flerul și curajul de a-l distribui în rolul principal al acestui film neconvențional despre educație pe chiar unul dintre studenții lui recalcitranți, carismaticul Asher Lax. Răsturnările de situație din viața protagonistei din Moștenitoarele (The Heiresses) compun drama unei femei în vârstă, pusă în situația de a-și pierde statutul material privilegiat. În timp ce partenera ei de viață își ispășește pedeapsa în închisoare, Chela începe un nou capitol plin de provocări, în primul lungmetraj regizat de paraguayanul Marcelo Martinessi, distins cu Premiul FIPRESCI, Premiul Alfred Bauer și un Urs de Argint pentru interpretare feminină (Ana Brun) la Berlin.

După succesul înregistrat cu 10,000 km, premiat cu un Goya pentru debut în 2015, spaniolul Carlos Marques-Marcet revine în Competiția oficială de la TIFF cu Ancora și speranța (Anchor And Hope), o poveste de dragoste inedită care reconstruiește, cu umor și multă naturalețe, ideea de familie, chestionând normele tradiționale. Tot un triunghi sentimental stă și la baza primului film al kosovarei Blerta Zequiri, Căsătoria (The Marriage), descris de Cineuropa ca fiind,,unul dintre cele mai impresionante debuturi ale anului’’.

Recompensat cu Premiul publicului la Sundance, Vinovatul (The Guilty) vorbește într-o manieră bulversantă despre cum cele mai bune intenții se pot tranforma într-o formă de abuz. Debutantul danez Gustav Moller reușește imposibilul, ținîndu-te pe muchia scaunului cu un thriller minimalist filmat în timp real într-un interior unic, cu un personaj care vorbește nonstop la telefon. Aceeași unitate de timp și spațiu se regăsește și în Casa (The Home), o dramă claustrofobică despre conflictul unei familii nevoite să respecte dorința rudei decedate de a-și dona trupul neînsuflețit universității de medicină. Coregrafia alaiului de personaje și tirul verbal încrucișat fac din debutul iranianului Asghar Yousefinejad o experiență profund cinematică.

Dispariția neașteptată a unui membru al familiei dă tonul unui șir de evenimente nefericite și răbufniri violente și în Izbiți de soartă (Scythe Hitting Stone), debut-dinamită al rusoaicei Anna Kruglova. Deopotrivă cinic și comic, Mila (Pity) imaginează o lume a oamenilor care nu pot fi fericiți decât în situații nefericite. Recent lansată la Sundance și demnă de bizareriile Noului Val Grecesc, comedia neagră regizată de Babis Makridis spune povestea unui bărbat dependent de compasiunea altora.

Primele nume confirmate în juriul oficial al Competiției TIFF 2018 sunt Dagur Kari, islandezul câștigător al Trofeului Transilvania în 2003 cu Noi albinosul (Noi Albinoi), Stephane Foenkinos, director francez de casting, dar și regizor și scenarist al filmului Gelozia, inclus în programul TIFF 2018, Rebecca Lenkiewicz, dramaturg britanic și co-scenaristă la Ida și Nesupunere (Disobedience, r. Sebastian Lelio) și Vlad Ivanov, unul dintre cei mai prolifici actori români ai momentului, cunoscut din 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (r. Cristian Mungiu), Câini (r. Bogdan Mirică) și Un pas în urma serafimilor (r. Daniel Sandu).

Tags: , , ,
tiff_1_0

Filme controversate la TIFF, în secţiunea “A fi sau a nu fi politic corect?”.

Zece producții recente care concurează pentru Premiul FIPRESCI al TIFF vor rula în cadrul secţiunii A fi sau a nu fi politic corect?, în cadrul festivalului de film clujean ce are loc între 25 mai – 3 iunie 2018.

„Unii le vor găsi controversate și ofensatoare”, spune directorul artistic al TIFF, Mihai Chirilov, „în vreme ce alții vor respira ușurați că astfel de filme curajoase încă se mai fac într-o perioadă marcată de extremele la care ajuns corectitudinea politică. Aceasta a fost și ideea din spatele acestei secțiuni, cu atât mai necesară în contextul actual în care libertatea de expresie tinde să fie amenințată de considerente politic-cosmetizante care nu au nici o legătură cu valoarea artistică.”

Unul dintre cele mai acide titluri incluse în această secțiune, Human, Space, Time And Human este pe cât de senzațional, pe-atât de direct și de sadic. Lansat la Berlinală, cel mai nou film al multipremiatului regizor sud-corean Kim Ki-Duk, al cărui nume a fost recent implicat într-un scandal sexual care a împărțit industria cinematografică în două tabere, este o metaforă politică actuală și o alegorie biblică aproape lipsită de speranță despre istoria omenirii.

 

Peisajele idilice ale Bodrumului și scenele explicite de brutalitate și umilințe sexuale se întrepătrund într-o manieră șocantă în producția daneză Holiday, recent lansată la Sundance și catalogată de publicația The Hollywood Reporter drept „un debut excepțional”. Garantat subiect de dezbateri după proiecție, acest studiu ambiguu despre compromis și violență asupra femeii e poate cu atât mai deconcertant pentru unii cu cât el este opera unei regizoare, suedeza Isabella Eklof. Într-o cu totul altă lumină, A Horrible Woman (r. Christian Tafdrup) riscă totul încă din titlu, imaginând o protagonistă maestră în arta manipulării suave și situații-limită care pot transforma poveștile de dragoste în  adevărate coșmaruri.

Regizat de duo-ul mexican Julio Bekhór și Fernando Sma, Tripping Thru Keta este un „trip” comic delicios de obraznic și trebuie luat ca atare, altminteri, vorba lui Mel Brooks, „comedia o să moară din cauza corectitudinii politice”. O stilistă hiperactivă pe nume Keta se implică într-o afacere cu trafic de droguri, ajungând să interacționeze cu o galerie caleidoscopică de eroi ieșiți din comun și să răstoarne ordinea relațiilor dintre ei. Hiperactivă este și Kika, protagonista din Neurotic Quest For Serenity (r. Paulinho Caruso, Teodoro Poppovic) – comedie braziliană la fel de delirantă despre situațiile stânjenitoare în care sunt puse femeile în drumul spre succes. Tot din Brazilia ajunge la TIFF și Liquid Truthal regizoarei Carolina Jabor, o analiză captivantă asupra prezumției de nevinovăție în epoca acuzațiilor care te pot condamna instant, fără proces. Urmărind povestea unui instructor de înot suspectat de abuzul asupra unui minor, filmul îți oferă șansa de a te așeza în scaunul judecătorului.

Situații dramatice, tulburări psihice și secrete îngropate ies la iveală în războiul declarat dintre două familii vecine din cauza unui copac. După Either Way și Paris of the North, regizorul islandez Hafsteinn Gunnar Sigurdsson revine la TIFF cu Under the Tree, o comedie neagră feroce lansată la Veneția, despre lupta pentru teritoriu dintr-o suburbie burgheză islandeză.

„Nu vreau să trăiesc într-o societate transparentă. Urăsc corectitudinea politică”, a declarat regizoarea austriacă Ruth Mader. Mergeți la filmul ei și o să înțelegeți la ce se referă. Ilustrând un viitor al capitalismului perfect implementat într-o societate obsedată de auto-optimizare, Life Guidance (Veneția 2017) este o distopie suspect de similară vremurilor noastre.

Imaginația debutantului spaniol Eduardo Casanova nu cunoaște limite în Pieles (Berlinala, 2017). Într-un cocktail viu colorat de situații bizare, o serie de personaje excentrice și cu malformații rare împărtășesc o dorință care ne leagă pe toți, aceea de a găsi pe cineva care să ne accepte exact așa cum suntem. Într-o cu totul altă extremă, șarmul unei femei ciudate, obiect al dorinței pentru trei bărbați, ajunge să schimbe destinul unui personaj singuratic în Figaros Wolfe (r. Dominik Galizia), filmat în alb-negru, exclusiv pe acoperișul unei clădiri berlineze.

La fel de controversate ca filmele din programul A fi sau a nu fi politic corect? sunt și titlurile din tradiționala secțiune de la TIFF Fără Limită.

Alături de povestea-șoc deja anunțată din Caniba al cărei titlu spune totul (r. Lucien Castaing-Taylor și Verena Paravel) se află debutul de-o poezie viscerală al regizoarei și scriitoarei Marysia Nikitiuk, When the Trees Fall, o poveste dramatică despre condiția femeii, inspirată de sărăcia brutală și de violența din mediul rural din Ucraina. În producția braziliană Tinta bruta (r. Filipe Matzembacher, Marcio Reolon), premiat cu Teddy Award la Berlinală, povara de a fi diferit trezește dorința unui tânăr reprimat social de a evada din viața reală, inventându-și un alter-ego într-o cameră de chat. Lansat tot în secțiunea Panorama a Berlinalei din acest an și filmat dintr-o bucată, fără nici o tăietură de montaj,  Invasion este o alegorie întunecată plasată într-un spațiu labirintic pe care o eclipsă continuă îl transformă într-un paradis misterios al crimelor. Regizorul iranian Shahram Mokri și actorul Abed Abest revin la TIFF după ce ambii au fost în competiție cu Fish and Cat și Simulation. În cheie întunecată e și thriller-ul extrem de stilat Piercing (r. Nicolas Pesce), o adaptare uluitoare a romanului lui Ryu Murukami, în care un tată încearcă să-și potolească pornirile infanticide asasinând o prostituată (Mia Wasikowska) care îi dejoacă planurile.

Cele două comedii negre care închid secțiunea Fără Limită sunt All You Can Eat Buddha (r. Ian Lagarde) și Heavy Trip (r. Jukka Vidgren, Juuso Laatio). În cea dintâi, un turist canadian misterios șochează o întreagă stațiune all-inclusive cu miracolele pe care le înfăptuiește, iar cea de-a doua surprinde aventurile neortodoxe ale unei trupe de metaliști dintr-un cătun finlandez hotărâte să cânte cu orice preț pe scena unui festival de gen din Norvegia.

Tags: , ,
Deschidere_TIFF2016_Nicu Cherciu

TIFF ia grosul finanţărilor nerambursabile de la Primăria Cluj şi în 2018. VEZI clasamentul

Peste 40 de milioane de lei, bani publici nerambursabili, au cerut 297 de ONG-uri de cultură de la Primăria Cluj-Napoca în 2018. Comisia de analiză şi selecţie a proiectelor a tăiat în carne vie, astfel că suma propuse spre acordare va fi doar de 10,8 milioane lei. Urmează ca sumele să fie aprobate în următoarea şedinţă de Consiliu Local. 

Cea mai mare finanţare va merge, ca în fiecare an, către Asociația Festivalul de Film Transilvania – TIFF  şi anume 1.400.000 lei. (din 1.500.000 solicitaţi)

Flavius Buzilă, solistul trupei Hara, şi care cerea Primăriei 2.216.000 lei pentrui trei proiecte, aceasta fiind cea mai mare sumă solicitată în 2018… a cam rămas cu buza umflată. Două proiecte nu au întrunit punctat suficient, iar al treilea va primi doar 190.000 lei din cei 938.000 solicitaţi.

Asociația Cultural – Artistică HARA – Cluj Symphony Experience – 190.000 lei (au solicitat 938.000 ) + Brand Summit – punctaj insuficient (au cerut 700.000 ) + 100 pentru România – punctaj insuficient (au cerut 578.500). Preşedintele asociaţiei este Flavius Buzilă, solistul trupei Hara, formaţie a cărei ultime piese se intitulează “Ne vedem la Cluj”, o parte din videoclip fiind filmat live în Piaţa Unirii.

Şi Opera Naţională va primi mult mai puţin decât spera pentru spectacolele pe care montează în aer liber. Asociația Culturală „Opera 2 You” – Opera Aperta – 400.000 (din 1.290.000 solicitaţi) + La Operă 2018: Concert de prezentare – 60.000 (din 379.000 solicitaţi)

Clasamentul cu cele mai mari sume propuse spre acordare

TIFF – 1.400.000 lei

Asociația Cultural-Artistică Vulturii Carpaților – Marea Unire – 500.000 (din 676.500 solicitaţi)

Opera – 460.000 (din 1.669.000 solicitaţi)

Fundaţia Corvincum – Festivalul de Teatru Interferenţe – 450.000 (din 492.000)

Asociația Zilele Culturale Maghiare din Cluj – Zilele Culturale Maghiare – 450.00 (din 533.000)

Asociația Centrul Cultural Clujean – Cultură-Comunitate-Impact – 400.000 (din 404.000)

Asociația Fapte – Jazz in the Park – 270.000 (din 480.000 ) + Jazz in the Street – 90.000 (din 212.625)

Fabrica de Pensule – Centru de Artă și Cultură Contemporană – 250.000 (din 404.000)

Federația Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule – Arta drept Centru de Interes – 240.000 (din 505.000)

Asociația Culturală Eikon – Festivalul Internațional de Carte Transilvania – 200.000 (din 500.000)

Clasamentul integral poate fi consultat AICI. 

Printre evenimentele care nu au strâns suficient punctaj şi nu nu vor primi finanţare se numără: Daydreaming (620.000 lei solicitaţi) şi Napoca Music Event (405.000 lei solicitaţi), evnimente ce figurează pe lista neagră a Curţii de Conturi.

O a doua etapă a programului privind acordarea de finanțări nerambursabile de la bugetul local pentru proiecte și acțiuni culturale desfășurate în 2018 ar urma să aibă loc în luna aprilie.

10.565.000 de lei a fost suma repartizată, în 2017, organizațiilor clujene de către comisia de analiză și selecție formată din consilieri locali şi angajaţi ai municipalităţii. Suma solicitată a fost de 35.687.635 de lei. Grosul finanţătilor a mers către TIFF – 1,4 milioane de lei, Centrul Cultural Clujean – 850.000 de lei şi Zilele Culturii Maghiare – 410.000 de lei.

 

Tags: , , , , , ,
00155192_large

S-a băut prima bere la terasele de pe noua pietonală a Clujului. VIDEO înainte şi după pietonalizare

Latura de Vest a pieței din punctul zero al orașului a devenit zonă pietonală (cu acces auto ocazional pentru aprovizionare), pe o lungime de 196 ml. Suprafața aproximativă modernizată este de 12.000mp, în lungime totală de 725 ml.

De asemenea, au fost plantați 11 copaci și amplasați 34 de stâlpi de iluminat public și ornamentali. Valoarea lucrărilor este de 1.428.000 lei + TVA. 

Primarul Clujului, Emil Boc, a postat pe o reţea de socializare un video în care prezintă latura de Vest a pieţei înainte şi după pietonalizare. Postarea a strâns peste 2.000 de like-uri şi 200 de share-uri. Părerile sunt însă împărţite. Majoritatea se bucură că nu mai este trafic auto, însă scritică betonarea zonei.

18581749_1394695047277411_2949801664544434664_n

“Singura diferență sunt mașinile, în rest acelaș gri, copaci plantați în ciment, peisaj trist. Mai mult spațiu verde trebuia, colorat”, “Cei care sunt născuți la Cluj sau au trăit aici prin anii 70-80 își amintesc cât de plăcut a fost simțurilor văzul valurilor verzi de iarbă și flori, mireasma florilor, zumzetul albinelor, cântecul păsărilor. Azi avem un maldăr de beton gri cu concerte bubuitoare”, “Nici Ceaușescu nu a reușit betonarea Clujului cum a reușit Boc. Dacă se creea un spatiu verde era de lăudat, așa doar a permis amplasarea de terase a celor cu baruri în zonă”, “Fiind o zonă pietonală ar trebui să fie plin de flori multicolore să dea viaţă acestui frumos oraş”, “Foarte frumos, la cât mai multe pietonalizari! Se poate trece la pietonalizarea străzilor Universitatii, Kogălniceanu, Iuliu Maniu”, “E bună ideea însă e nevoie de verdeaţă, pentru că tot spaţiul verde dispare accelerat din oraş şi asta scade mult calitatea vieţii”, au comentat clujenii la postarea edilului.

Au apărut primele terase pe pietonala din Unirii 

Primarul Clujului a declarat la matinalul Realitatea FM Cluj că, luni seara, s-a băut prima bere la terasele de pe latura de Vest a Pieţei Unirii. “De ieri au început să fie amplasate şi terasele pentru că am semnat contractele în urma licitaţiei care a avut loc, astfel încât aseară s-a putut bea prima bere”.

Zona zero a Clujului va fi prevăzută, aşadar, cu 12 terase de alimentaţie publică şi 2 chioşcuri multifuncţionale.

18698141_10211441193858399_7465499632542844129_n

18620148_10211441193898400_8726272764838870200_n
FOTO Zoltan-Csongor Sipos

În săptămânile ce urmează, Piaţa Unirii se pregăteşte de Zilele Clujului şi TIFF.

 

Tags: , , , , , , ,
00154864_large

Cum arată noua pietonală a Clujului – Piaţa Unirii VIDEO

Lucrările de modernizare din Piața Unirii s-au încheiat pe 20 mai 2017.

Latura de Vest a pieței din punctul zero al orașului devine astfel zonă pietonală (cu acces auto ocazional pentru aprovizionare), pe o lungime de 196 ml. Suprafața aproximativă modernizată este de 12.000mp, în lungime totală de 725 ml.

De asemenea, au fost plantați 11 copaci și amplasați 34 de stâlpi de iluminat public și ornamentali.

Valoarea lucrărilor este de 1.428.000 lei + TVA.

Piaţa Unirii se pregăteşte de Zilele Clujului şi TIFF 

Cea de-a VII-a ediţie a Zilelor Clujului va avea loc în perioada 25-28 mai, se va desfăşura în 30 de locuri din oraș şi va cuprinde peste 100 de evenimente.

00155093_large

Tema ediției din acest an va fi “Orașul se conectează”. Programul ediției din acest an a fost conturat mulțumită implicării active a comunității clujene, care a transmis un număr impresionant de propuneri.

Piața Unirii va găzdui în fiecare seară câte un spectacol tematic, astfel:

Joi, 25 mai, ora 21:00 – Teatrul Național Cluj-Napoca va ieși în spațiul public cu spectacolul „Insula” după Gellu Naum. Un spectacol-concert cu cei mai îndrăgiți actori clujeni după muzica Adei Milea, scenografia Valentin Codoiu, asistent regie Andreea Iacob.

Vineri, 26 mai, ora 18:00 – vă invităm să luați parte la o experiență muzicală desăvârșită unde aproximativ 1500 de elevi din Cluj-Napoca se vor reuni alături de Young Famous Orchestra formând cel de-al patrulea eveniment de community building, după conceptul educațional al prof. Anamaria Eli. Invitați speciali: Ilinca Băcilă&Alex Florea și tânăra Katia. Tematica zilei de vineri va fi adresată în mod special tinerilor, dar și sufletelor tinere, astfel va continua cu concerte susținute de Arpy & Zip Band, Ilinca Băcilă&Alex Florea, Direcția 5, Alternosfera, Zdob și Zdub. Seara se va încheia cu un impresionant spectacol de video mapping.

Sâmbătă 27 mai, începând cu ora 19:00 – vom continua cu tradiționala seară de muzică clasică din cadrul Zilelor Clujului. Vor împărți aceeași scenă Academic Bigg Dimm a’ Band, orchestra și soliștii Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, Opera Națională Română Cluj-Napoca și Opera Maghiară Cluj, sub egida „Gala Operelor Clujene”. Spectacolul va continua cu opera „Carmina Burana” a Filarmonicii de Stat Transilvania alături de Cristina Păsăroiu, Ștefan von Korch, Florin Estefan, dirijor: David Crescenzi. Seara se va încheia la ora 22:45 cu un spectacol de artificii. Un alt moment cheie al zilei de sâmbătă va fi „Parada Zilelor Clujului”.

Duminică, 28 mai, va fi ziua dedicată tradițiilor și folclorului. Astfel, începând cu ora 14:00, cei mai îndrăgiți interpreți de muzică populară ne vor încânta cu repertorii din folclorul românesc. Printre aceștia se numără: Mariana Sfechiș, Maria Golban Șomlea, Marius Ciprian Pop, Vasile Coca, Năstăcuță Iuga, Daniela Condurache, Ionuț Fulea, Mariana Deac, Sava Negrean Brudaşcu, Dumitru Fărcaş, Aurel Tămaş, dar și îndrăgite ansambluri folclorice.

Piața Muzeului

Una din cele mai primitoare și iubite locații a orașului va găzdui timp de 3 zile diferite concerte și momente muzicale. Astfel vineri vom avea o seară acustică în compania lui Radu Fărcane și Andrei Crisztea, Matcka acoustic set, Aminda&Roje – un nou proiect muzical și David, Adela& Origen Todoran – acoustic show. Sâmbătă îi vom avea pe scenă pe unii dintre cei mai apreciați dj clujeni – Dj Zo, Made from Scratch, Danaga, seara culminând cu Blanilla & The Flying Quartet. Seara de duminică oferă cadrul perfect pentru conectarea muzicii prin ritmuri inedite oferite de artiști precum Musai Soundworks, Florin Stefan, Dj Carkeys & Harp Swan, Say What Trio.

Str. Mihail Kogălniceanu va fi timp de 3 zile locatia mai multor activități și programe:

Promenada Multiculturalității – Universitatea Babeş-Bolyai, prin Centrul de Cooperări Internaţionale, este alături de noi și în acest an la Zilele Clujului. Acesta reuneşte institutele și centrele culturale, facultăţile, liniile de studiu, muzeele şi alte departamente ale Universităţii. Tot pe strada Mihail Kogălniceanu vor avea loc și Târgul Meșterilor Populari Clujeni și Promenada Cărților.
Festivalul Culinar Internațional – restaurantele cu specific internațional din Cluj-Napoca vor pregăti timp de 3 zile specialități culinare, iar maeștrii bucătari vor susține demonstrații gastronomice.

Concerte live – Serile de pe str. Mihail Kogălniceanu se vor încheia cu concerte de muzică live oferite de trupe clujene. Printre acestea se numără: Incognito, Take Five Band, Trupa Reea, Score Band, dar si Voltaj Academy, Rock Academy si The Beat School.

La Terenuri – Mănăștur
Asociaţia Colectiv A a pregătit în colaborare cu locuitorii cartierului Mănăștur activităţi dedicate copiilor, tinerilor, dezbateri de cartier, concerte live, teatru şi multe altele. O parte din activitățile propuse vor avea loc în spațiul La Terenuri, iar altele la Cinematograful Dacia. Printre artiștii invitați în cele două locații se numără: The Minions Pink Tattoos, Taraf de Cluj Emeric și alții.

Str. Potaissa – Zidul Cetății
În cadrul Taberei Antice şi Medievale, Zidul Cetății va găzdui demonstraţii de lupte, ateliere de pielărie, fierărie, olărit, ceramică, țesătorie, fierărie, teatru, scenete, dansuri medievale, spectacol jonglerii cu focul.

Casino – Centrul de Cultură Urbană

Casino-ul va găzdui un concert-spectacol „Ocolul Pământului în 21 de melodii”, teatru de copii , expozițiile „Clujul are farmec” și „Podurile Clujului”.
Parcul Central “Simion Bărnuțiu”
În Parcul Central vor avea loc concomitent mai multe evenimente distractive, culturale și interactive: Ziua Africii, The Fun Zone (escaladă, tiroliană, sumo, tir cu talere, ateliere pentru copii, origami, pictură, plimbări cu canoe pe lacul Chios, Campionatul național de street workout, Parada Automobilelor Retro, teatrul Reactor pentru copii, activități asistate de câini, terapie prin artă etc.

Alte locații importante precum Turnul Croitorilor – Centrul de Cultură Urbană, Cinematograful Mărăști și Cinematograful Dacia, Pădurea Hoia-Baciu, Piața 14 Iulie vor găzdui proiecții de film și desene animate, planetariu mobil, lansări de carte, tururi ghidate, concurs de escape, concerte și expoziții.

Noutățile din acest an:

Parcul Cetățuie

Un loc interesant în cadrul Zilelor Clujului este Parcul Cetățuie unde mult îndrăgiții Beard Brothers vor avea colțișorul lor – Beard Brothers Community Corner. Pe parcursul zilei vor avea diferite activități sportive, face painting, jocurile copilăriei, diferite ateliere, luptă în costume sumo, biblioteca vie, baloane cu făină, baloane cu apă, Pac Man, cursă pe picioare de lemn, zonă de relaxare, iar seara concerte și voie bună.

Strada Andrei Șaguna

Dăm farmec străzilor Andrei Șaguna și David Ferenc la Zilele Clujului! Muzică, reprezentații stradale, magie vă așteaptă aici sâmbătă și duminică, 27 și 28 mai, de la ora 16:00 și până după lăsarea serii, la 22:00. Vă invităm să descoperiți arta în stradă!

Platoul Cetățuii

Va fi gazda serii de sâmbătă unde echipa Reactor de creație și experiment pregătește piesa de teatru “Proteine Fluorescente”, iar mai apoi vom putea viziona proiecția filmului “Usturoi” în prezența actorilor și producătorilor.

Strada Iuliu Maniu

Sâmbătă, 27 mai, începând cu ora 21:00 în pline zile de sărbătoare, Clujul merită o masă a comunității, Midnight Snack – unde atmosfera va fi întreținută de muzică și de ceic are aleg să participe, unde contactul interuman va fi cel pe care se va pune accentul.

H33 – Social Innovation Hub

Urbannect ne cheamă pe Horea 33 – cea mai nouă și de impact locație din oraș, să ne întâlnim, să ascultăm povești dar și să creăm împreună altele noi. Vom lucra în cadrul atelierelor destinate tuturor vârstelor, vom viziona filme despre orașe și locuitorii acestora și vom vorbi împreună despre ce este și ce trebuie să fie viața urbană și inovația socială.

Piața Unirii

Vineri, în jurul orei 23:00, anumite clădiri din punctul zero al orașului vor prinde viață și formă  printr-un spectacol captivant de video-mapping.

unnamed

TIFF 2017 (2-11 iunie)  însumează 225 de filme – 188 de lungmetraje și 37 de scurtmetraje – venite din 53 de țări. Peste 1.200 de invitați români și străini vor fi prezenți la proiecțiile, concertele, atelierele, dezbaterile și lansările din festival.

Printre invitații speciali din acest an se numără unul dintre cei mai iubiți actori ai lumii, Alain Delon. Starul francez va sosi pentru prima dată în România la TIFF, unde îi va fi acordat Premiul pentru întreaga carieră. Sir Derek Jacobi, actorul britanic cunoscut din filme ca Little Dorrit (1983), Gladiator (2000) sau The King’s Speech (2010), va veni alături de Radu Mihăileanu la premiera filmului Povestea iubirii. Va păși pe covorul roșu și actorul american Armand Assante, de patru ori nominalizat la Globul de Aur, pentru proiecția horror-ului fantasy filmat în România, The Wanderers (r. Dragoș Buliga). În film, își reîntâlnește partenerul de platou din California Dreamin’ (Nesfârșit), Răzvan Vasilescu, zece ani mai târziu. O vedetă a cinema-ului indian, regizorul S.S. Rajamouli va face a doua sa călătorie în afara Indiei la Cluj, pentru a-și prezenta continuarea blockbuster-ului Baahubali: The Conclusion, franciza indiană cu cele mai mari încasări din toate timpurile.

Juriul competiţiei TIFF 

Invitată în juriul competiției TIFF, actrița Clotilde Courau, Prințesă de Veneția și Piemont, va putea fi văzută și în În umbra femeilor/ L’Ombre des Femmes (r. Philippe Garrel). Alături de ea vor juriza influenta producătoare britanică Elizabeth Karlsen (Carol, Youth, The Neon Bible, Great Expectations, Byzantium, Made in Dagenham, The Crying Game), criticul de film Geoff Andrew (Sight&Sound) și regizorul Marian Crișan. În juriul Zilelor Filmului Românesc vor fi criticul Jonathan Romney (Film Comment, The Observer, Sight&Sound și Screen Daily), Marcin Pienkowski, directorul artistic al T-Mobile New Horizons IFF din Wroclaw, și Corina Șuteu, consultant cultural internațional, fost Ministru al Culturii.

Secţiuni

Comediile romantice alternative vor face deliciul publicului în secțiunea tematică de anul acesta, Alt.Rom.Com. Titluri cu cârlig la marele public vor fi proiectate în aer liber nu doar în Piața Unirii, ci și la Someș Open Air. Filme axate pe marile bucătării ale lumii, urmate de petreceri gastronomice pregătite de chefi renumiți, sunt în meniul secțiunii Film Food, în timp ce producțiile erotice care au făcut vâlvă la vremea lor vor ajunge la TIFF în Carte Blanche Viva Erotica. Competiție, Supernova, Umbre, Fără limită, Ce se întâmplă, documentarule?, Zilele Filmului Românesc, Suspecți de serviciu, Ziua Maghiară, EcoTIFF și EducaTIFF sunt secțiunile obișnuite din program, alături de Ziua HBO, unul dintre cei mai vechi parteneri al TIFF-ului. În cadrul Zilei HBO va putea fi văzut în avanpremieră primul episod din sezonul 2 al serialului Umbre.

Alături de Arnaud des Pallières și Damjan Kozole, în secțiunea 3×3 va fi celebrată regizoarea ucraineană de origine română Kira Muratova. Filmele regizorului francez Jean-Pierre Melville vor fi proiectate cu sprijinul Institutului Francez în cadrul retrospectivei dedicate, în copii noi, restaurate digital. Celebrat printr-o retrospectivă inedită va fi și H.R.Giger, creatorul lui Alien.

InfiniTIFF la fosta Casă de Modă

Marea noutate a ediției este InfiniTIFF, un program dedicat inovației și experimentelor care va fi inaugurat în clădirea fostei Case de Modă din Cluj-Napoca. InfiniTIFF powered by Samsung Gear VR va prezenta o selecție amplă de filme VR (Virtual Reality), cinema interactiv, proiecții de filme din era Youtube, alese de vloggeri cunoscuți, ateliere de creare a unor experiențe VR și o instalație unică, adusă în avanpremieră mondială la TIFF – Doom Room, accesibilă doar celor peste 18 ani.

Anul acesta, proiecțiile vor avea loc în Piața Unirii, Cinema Florin Piersic, Cinema Victoria, Cercul Militar, Casa de Cultură a Studenților, Universitatea Sapienția, Cinema Dacia, Cinema City Iulius, Someș Open Air, Cinema Mărăști, Institutul Francez, Urania Palace.

Biletele pot fi cumpărate pe www.biletmaster.ro și direct din aplicația mobilă TIFF2017, disponibilă în App Store și Google Play. Toate biletele și cardurile vor fi scanate la intrare cu ajutorul cititoarelor de coduri de bare performante. Cei care și-au achiziționat bilet online pot intra pe baza acestuia printat sau în format electronic, el putând fi scanat de pe dispozitivele mobile.

Bugetul TIFF în anul 2017 ajunge la 1,7 – 1,8 milioane euro, similar anului trecut. 1,4 milioane de lei a primit festivalul, bani publici nerambursabili, de la Primăria Cluj-Napoca şi 15.000 lei de la Consiliul Judeţean Cluj.

Tags: , , , , ,
unnamed

Anul marilor deschideri la TIFF

“TIFF 2017 este anul marilor deschideri”, a punctat Tudor Giurgiu, directorul Festivalului Internaţional de Film Transilvania, eveniment ce va avea loc între 2 – 11 iunie la Cluj-Napoca. Însă deschiderile la care se referă regizorul clujean nu se referă la programul de filme al festivalului, ci la o nouă direcţie pe care TIFF o abordează dedicat începând cu cea de a 16-a ediţie. 

“Este pentru prima dată când TIFF îşi propune să includă în cadrul lui un foarte ambiţios program destinat profesioniştilor din cinemtografie. Vor veni producători şi regizori din toată lumea, cu precădere din Europa. Triplul numărul celor pe care i-am avut în anii trecuţi. Oameni care caută să investească în proiecte noi de film, interesaţi de business-ul cinematografic. Este pentru prima dată când TIFF ajunge să aibă o amprentă serioasă nu doar la nivelul descoperirii de cineaşti tineri, de programe de film, ci devine un player activ foarte activ în stimularea co-producţiei cinematografice din Europa. TIFF a fost inclus de Eurimages, fondul Consiliului Europei pentru co-producții, în lista selectă a celor zece festivaluri în cadrul cărora se va acorda Eurimages Co-production Development Award, în valoare de 20.000 de euro. Premiul va fi oferit în cadrul Transilvania Pitch Stop (TPS), programul dedicat regizorilor aflați la primul sau al doilea lungmetraj, inițiat de TIFF”, a declarat Tudor Giurgiu.

Fond de film

O altă deschidere se pregăteşte pentru toamnă, tot la Cluj-Napoca. Mai precis, lansarea fondului de film – un proiect pe care Tudor Giurgiu l-a propus autorităţilor clujene încă din 2010.

“An de an sunt tot mai mulţi cineaşti preocupaţi şi interesaţi să vină la Cluj pentru filmări. Anul trecut l-am adus pe regizorul japonez Sion Sono (care a decis să își filmeze aici noua producție, “Tokyo Vampire Hotel”, un serial fantasy despre rădăcinile vampirilor din Transilvania și întâlnirea lor cu vampirii din Japonia n.red.), anul acesta vedem ce a făcut Radu Mihăileanu cu “Povestea iubirii” (Filmările au avut loc la Cluj și București, la Montreal și New York. Scene importante au fost turnate în satul Dâncu din comuna Aghireșu și în mai multe locații din Cluj – Sinagoga de pe strada Horea, Teatrul Național, Parcul Central, Facultatea de Chimie). De aceea, anul acesta, am marşat să aducem cât mai mulţi profesionişti, producători, oameni care să evalueze potenţialul zonei. Eu cred că, în 10-15 ani, ăsta e pariul meu, vom avea la Cluj al doilea cel mai mare centru de producţie de film din România. Există şi acest proiect CREIC – Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative şi am vorbit deja cu regizorul clujean Cristi Pascariu, care înceaecă să vadă cum anume studioul poate fi valorificat, se fac paşi în zona asta”, a explicat directorul TIFF.

Cristian Hordilă, managerul TIFF, a explicat cum, după şapte ani, fondul de film poate deveni realitate. “Am reuşit, după luni de căutări, împreună cu avocaţii noştri şi cu juriştii Primăriei, să găsim soluţia tehnică legală şi solidă ca să punem bazele unui astfel de fond de film, cel mai probabil municipalitatea va înfiinţa un departament special care va gestiona tot ce înseamnă producţie de film. Vom merge pe o schemă de ajutor de stat, va trebui să colaborăm şi cu Consiliul Concurenţei. În final am făcut lumină şi sper ca la toamnă să putem lansa acest proiect”.

225 de filme şi 1.200 de invitaţi

TIFF 2017 însumează 225 de filme – 188 de lungmetraje și 37 de scurtmetraje – venite din 53 de țări. Peste 1.200 de invitați români și străini vor fi prezenți la proiecțiile, concertele, atelierele, dezbaterile și lansările din festival.

Printre invitații speciali din acest an se numără unul dintre cei mai iubiți actori ai lumii, Alain Delon. Starul francez va sosi pentru prima dată în România la TIFF, unde îi va fi acordat Premiul pentru întreaga carieră. Sir Derek Jacobi, actorul britanic cunoscut din filme ca Little Dorrit (1983), Gladiator (2000) sau The King’s Speech (2010), va veni alături de Radu Mihăileanu la premiera filmului Povestea iubirii. Va păși pe covorul roșu și actorul american Armand Assante, de patru ori nominalizat la Globul de Aur, pentru proiecția horror-ului fantasy filmat în România, The Wanderers (r. Dragoș Buliga). În film, își reîntâlnește partenerul de platou din California Dreamin’ (Nesfârșit), Răzvan Vasilescu, zece ani mai târziu. O vedetă a cinema-ului indian, regizorul S.S. Rajamouli va face a doua sa călătorie în afara Indiei la Cluj, pentru a-și prezenta continuarea blockbuster-ului Baahubali: The Conclusion, franciza indiană cu cele mai mari încasări din toate timpurile.

Juriul competiţiei TIFF 

Invitată în juriul competiției TIFF, actrița Clotilde Courau, Prințesă de Veneția și Piemont, va putea fi văzută și în În umbra femeilor/ L’Ombre des Femmes (r. Philippe Garrel). Alături de ea vor juriza influenta producătoare britanică Elizabeth Karlsen (Carol, Youth, The Neon Bible, Great Expectations, Byzantium, Made in Dagenham, The Crying Game), criticul de film Geoff Andrew (Sight&Sound) și regizorul Marian Crișan. În juriul Zilelor Filmului Românesc vor fi criticul Jonathan Romney (Film Comment, The Observer, Sight&Sound și Screen Daily), Marcin Pienkowski, directorul artistic al T-Mobile New Horizons IFF din Wroclaw, și Corina Șuteu, consultant cultural internațional, fost Ministru al Culturii.

Secţiuni

Comediile romantice alternative vor face deliciul publicului în secțiunea tematică de anul acesta, Alt.Rom.Com. Titluri cu cârlig la marele public vor fi proiectate în aer liber nu doar în Piața Unirii, ci și la Someș Open Air. Filme axate pe marile bucătării ale lumii, urmate de petreceri gastronomice pregătite de chefi renumiți, sunt în meniul secțiunii Film Food, în timp ce producțiile erotice care au făcut vâlvă la vremea lor vor ajunge la TIFF în Carte Blanche Viva Erotica. Competiție, Supernova, Umbre, Fără limită, Ce se întâmplă, documentarule?, Zilele Filmului Românesc, Suspecți de serviciu, Ziua Maghiară, EcoTIFF și EducaTIFF sunt secțiunile obișnuite din program, alături de Ziua HBO, unul dintre cei mai vechi parteneri al TIFF-ului. În cadrul Zilei HBO va putea fi văzut în avanpremieră primul episod din sezonul 2 al serialului Umbre.

Alături de Arnaud des Pallières și Damjan Kozole, în secțiunea 3×3 va fi celebrată regizoarea ucraineană de origine română Kira Muratova. Filmele regizorului francez Jean-Pierre Melville vor fi proiectate cu sprijinul Institutului Francez în cadrul retrospectivei dedicate, în copii noi, restaurate digital. Celebrat printr-o retrospectivă inedită va fi și H.R.Giger, creatorul lui Alien.

InfiniTIFF la fosta Casă de Modă

Marea noutate a ediției este InfiniTIFF, un program dedicat inovației și experimentelor care va fi inaugurat în clădirea fostei Case de Modă din Cluj-Napoca. InfiniTIFF powered by Samsung Gear VR va prezenta o selecție amplă de filme VR (Virtual Reality), cinema interactiv, proiecții de filme din era Youtube, alese de vloggeri cunoscuți, ateliere de creare a unor experiențe VR și o instalație unică, adusă în avanpremieră mondială la TIFF – Doom Room, accesibilă doar celor peste 18 ani.

Anul acesta, proiecțiile vor avea loc în Piața Unirii, Cinema Florin Piersic, Cinema Victoria, Cercul Militar, Casa de Cultură a Studenților, Universitatea Sapienția, Cinema Dacia, Cinema City Iulius, Someș Open Air, Cinema Mărăști, Institutul Francez, Urania Palace.

Biletele pot fi cumpărate pe www.biletmaster.ro și direct din aplicația mobilă TIFF2017, disponibilă în App Store și Google Play. Toate biletele și cardurile vor fi scanate la intrare cu ajutorul cititoarelor de coduri de bare performante. Cei care și-au achiziționat bilet online pot intra pe baza acestuia printat sau în format electronic, el putând fi scanat de pe dispozitivele mobile.

Bugetul TIFF în anul 2017 ajunge la 1,7 – 1,8 milioane euro, similar anului trecut. 1,4 milioane de lei a primit festivalul, bani publici nerambursabili, de la Primăria Cluj-Napoca şi 15.000 lei de la Consiliul Judeţean Cluj.

 

Tags: , , , , ,
unnamed (6)

Alain Delon, marele invitat la TIFF 2017

Considerat unul dintre cei mai frumoși bărbați ai tuturor timpurilor şi simbol al cinematografiei europene, legendarul Alain Delon vine pentru prima dată în România, ca invitat special al celei de-a 16-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (2-11 iunie).

Pentru contribuția sa artistică excepțională, TIFF îi va acorda în acest an marelui actor Alain Delon Premiul pentru întreaga carieră. În onoarea sa, pe data de 9 iunie, Piața Unirii va găzdui o proiecție specială a filmului Afacerea Pigot/ Pour la peau d’un flic (1981), thriller-ul regizat de Alain Delon, avându-l pe îndrăgitul actor francez și în rol principal.

„Mă bucur că şi în acest an îi vom putea oferi publicului nostru drag o întâlnire excepţională cu o legendă a cinema-ului mondial. Alain Delon este un actor iubit, admirat de multe generaţii şi cred că participarea lui la această ediţie a festivalului va fi un moment de vârf, care va rămâne în inimile tuturor”, declară Tudor Giurgiu, președintele festivalului.

Cu o carieră impresionantă și peste 100 de interpretări memorabile, actorul, producătorul, scenaristul și regizorul Alain Delon (81 de ani) aniversează anul acesta 60 de ani de la debutul său în cinematografie. Șase decenii în care a strălucit pe marile ecrane în pelicule care au făcut istorie.

Rocco și frații săi (1960), În plin soare (1960), Eclipsa (1962), Ghepardul (1963), Laleaua neagră (1964), Samuraiul (1967), Borsalino (1970), Notre histoire (1984) sau Pe cuvânt de polițist (1985) sunt doar câteva dintre filmele pentru care Alain Delon este considerat cel mai important actor francez al secolului XX.

S-a născut la data de 8 noiembrie 1935 și nimic din copilăria tulbure sau din adolescența plină de peripeții a artistului nu oferea indicii despre succesul răsunător pe care avea să-l cunoască în jurul vârstei de 23 de ani. Frumusețea magnetică și farmecul personal au făcut ca actorul să fie curtat încă de la începuturi de industria hollywoodiană, însă, deși i s-a oferit șansa de a fi distribuit într-unul dintre filmele lui David O. Selznick, Delon decide să-și înceapă cariera în Franța, unde se lansează în 1957 în Quand la femme s'en mêle (r.  Yves Allégret). În 1958, în Christine, joacă pentru prima dată alături de Romy Schneider, fermecătoarea actriță ce avea să-i devină, ulterior, logodnică.

După rolul din Ghepardul (r. Luchino Visconti), în 1964, Alain Delon a fost nominalizat pentru prima dată la Globul de Aur. În 1977 a ajuns pe lista favoriților la Premiile César pentru rolul principal din Mr. Klein (r. Joseph Losey), iar interpretarea din Notre Histoire (r. Bertrand Blier) i-a adus în 1985 premiul pentru cel mai bun actor. Festivalul de la Berlin i-a acordat Ursul de Aur onorific în 1995, iar în 2005 a fost numit Ofițer al Legiunii de Onoare de către preşedintele Jacques Chirac, pentru contribuţia sa la arta cinematografică.

Rebelul enigmatic al cinematografiei franceze a colaborat, de-a lungul carierei sale, cu nume precum Luchino Visconti, Jean-Luc Godard, Jean-Pierre Melville, Michelangelo Antonioni şi Louis Malle, iar meritele i-au fost recunoscute, în nenumărate rânduri, de marile festivaluri. Dintre toți cineaștii iluștri alături de care a lucrat, Delon în consideră însă pe Jean-Pierre Melville cel mai bun regizor al tuturor timpurilor. Cercul roșu/ Le cercle rouge (1970), în care actorul interpretează rolul unui criminal proaspăt eliberat din închisoare, gata să comită o nouă infracțiune, se va bucura de o proiecție specială la TIFF, în cadrul Retrospectivei Jean-Pierre Melville.

Alain Delon a devenit un simbol al masculinității și a inspirat, de-a lungul timpului, nu numai industria de fashion & beauty, ci și cultura pop. Are propria linie de accesorii și parfumuri de lux și apare pe coperta albumului The Queen is Dead al celor de la The Smiths. Beautiful Killer, piesa Madonnei de pe albumul MDNA, e un tribut adus actorului.

 

Tags: , , , ,
14563558_1870572649844199_1277215965422462380_n

Câţi bani cer ONG-urile culturale din Cluj de la bugetul local în 2017

Un număr de 311 ONG-uri cer 35.687.635 milioane lei de la Primăria Cluj-Napoca, fonduri nerambursabile din bugetul local, pentru a organiza activităţi culturale în 2017. 

Cele mai mari sume:

Fundația J.M. Keynes – Festival Rock – We are Rocking The City, ediția a 4-a – 2.475.000 lei

Asociația Festivalul de Film Transilvania – TIFF 2017 – 1.400.000 lei

Fundația Arts Of All – Music for all – 885.000 lei

Federația Tinerilor din Cluj – Clujul pentru Tineri/Cluj for Youth  (290.000 lei) şi Tineret@Cluj-Napoca2017 (870.000 lei).

Asociația Centrul Cultural Clujean – CCC 2017 – 918.000 lei

Fundația Culturală ,,Simona Noja” – OPERA APERTA 2017 – Spectacole lirice și coregrafice în aer liber – 891.616 lei

Asociația Untold – European Volunteers Forum – 750.000 lei

Asociația Fapte – Jazz in the Park – secțiunea gratuită (401.845 lei) şi Jazz in the Street 2017 (199.606) lei

Asociația culturală ,,Cetatea Albă” – Filiala Cluj – Transilvania Jazz Festival, TJF 2017 – 578.000 lei

Asociația Cultural – Artistica Hara – Cluj Symphony Experience 2017 – 542.900 lei

Asociaţia Grupul Pont – Com’on Cluj – 500.500 lei

Asociația Zilele Culturale Maghiare din Cluj – Zilele Culturale Maghiare din Cluj, ediția a VIII-a – 472.000 lei

Ordinul Arhitecților din România filiala Transilvania – Scena Urbană – 445.000 lei

Federația Fabrica de Pensule – ”Fabrica de Pensule-Centru de Artă și Cultură Contemporană (2017)” – 440.700 lei

Federația Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule – Peron 6: Stația pentru Avangardă Artistică – 400.000 lei

LISTA INTEGRALĂ POATE FI CONSULTATĂ AICI. 

Cererile depuse vor fi înaintate Comisiei de analiză și selecție constituită la nivelul Autorității finanțatoare în baza Regulamentului pentru regimul finanțãrilor nerambursabile de la bugetul local, acordate în baza Legii nr. 350/2005 privind finanțãrile nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãți nonprofit de interes general, aprobat prin HCL 467/2015.

Sumele cerute vor fi luate în discuţie după ce bugetul pe anul 2017 va fi aprobat în Consiul Local.

Anul trecut, municipalitatea clujeană a acordat, în total, suma de 11,4 milioane de lei pentru peste 250 de proiecte şi acţiuni culturale.

Tags: , , , , , , , , , ,
UNTOLD2016_0807_062806-9246_MVA

Festivalurile Clujului, motorul turismului în judeţ. Cifrele pentru 2016

În perioada 1 ianuarie – 31 septembrie 2016, în judeţul Cluj au fost cazaţi 330.407 turişti, din care 65.910 turişti străini (reprezentând 20,0% din totalul turiştilor), relevă datele Direcției Județene de Statistică Cluj.

Cei mai  mulţi turişti străini provin din: Ungaria (10519), Germania (7552), Italia (6416), Franţa (4898), Polonia (4658). Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015  numărul turiştilor străini a crescut cu 9,2%.

O creștere record a numărului de turiști veniți în Cluj s-a înregistrat în lunile mai, iulie și august 2016, când au fost raportate circa 1550.000 de sosiri în unităţile de turism – mai precis 47.371 în mai, 53.076 în iulie şi 54.617 în august.

turism 2016

Această creștere s-ar putea explica prin faptul că în lunile menţionate au loc trei festivaluri – TIFF, Electric Castle şi Untold – evenimente recunoscute internaţional, ce au avut invitaţi în premieră în România – actrița Sophia Loren, trupele Sigur Ros, Bastille sau Bring me the Horizon sau DJ-ii Skrillex, Tiesto, Martin Garrix, Armin van Buuren, Afrojack sau Dimitri Vegas and Like Mike.

TIFF  – 120.000 participanţi

Electric Castle – 121.000 participanţi

Untold –  300.000 participanţi

De altfel, într-un raport al companiei de audit Ernst&Young, publicat anul trecut, se arată că cele două festivaluri de muzică din Cluj – Electric Castle şi Untold – devin „active strategice pentru economia locală a orașului”.

„Europa de Est reprezintă deja o atracţie pentru turismul cultural de pe continent, iar România poate capitaliza cu succes acest interes, în special pe segmentul festivalurilor de muzică şi film. Cap de afiş în acest sens este cu siguranţă Festivalul George Enescu. Conform datelor organizatorilor, ediţia din 2013 a atras peste 20.000 de turişti străini timp de trei săptămâni în Bucureşti. Pe lângă biletele cumpărate la festival, impactul economic al şederii acestor turişti în capitală este semnificativ. Dar Bucureştiul nu este singurul oraş din România care poate concura pe piaţa turismului cultural din regiune. Festivalul de muzică electronică „Sunwaves”, care se desfăşoară de două ori pe an în Mamaia şi care are deja o tradiţie de 8 ani sau cele două festivaluri de muzică emblematice pentru Cluj-Napoca – Electric Castle şi Untold – atrag la rândul lor anual mii de turişti străini, devenind astfel active strategice pentru economiile locale ale acestor oraşe ”, comentează Elena Badea, Director de Marketing, EY România.

Untold a fost desemnat Best Major Festival la European Festival Awards 2015 şi Electric Castle a ajuns pe lista scurtă a nominalizărilor la premiile europene. Cele două festivaluri, alături de Jazz in the Park au fost incluse şi în ediţia din 2016 a competiţiei internaţionale.

Tags: , , , , , , , ,
00138391_large

Peste 120.000 de participanţi la TIFF 2016: “În cultură trebuie să fim conștienți că investiția trebuie să fie pe termen lung”

Peste 120.000 de persoane au participat la ediţia din 2016 a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF). Circa 1.100 au fost invitați – regizori, producători, actori, profesioniști din industrie și jurnaliști români și străini.

00138598_large

Cele 248 de filme din 64 de ţări au adus peste 79.000 de plătitori de bilete în sălile de cinema, cu 9% mai mult faţă de anul trecut. Acestora li se adaugă cei prezenți la proiecțiile gratuite în aer liber, masterclass-uri, workshop-uri, lansări, expoziții sau întâlnirile de la TIFF Lounge.

Cea de-a 15-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania s-a bucurat de numeroase proiecții și evenimente sold-out, printre care premierele românești Sieranevada, de Cristi Puiu, Două lozuri, de Paul Negoescu, și Câini, în regia lui Bogdan Mirică, câștigătorul Trofeului Transilvania, care a beneficiat de două proiecții suplimentare, pe 5 iunie, ambele sold-out într-un timp foarte scurt. Biletele au fost epuizate în avans și la premiera mondială a celui mai recent film semnat de Nae Caranfil, 6,9 pe scara Richter, care a deschis festivalul în Piața Unirii din Cluj, în prezența a circa 3000 de spectatori, proiecția specială în onoarea Sophiei Loren, Căsătorie în stil italian, cine-concertul Patimile Ioanei d’Arc – pentru care a fost programată o proiecție suplimentară, sold-out la rândul ei, cine-concertul Haxan, din programul Weekend la Castel, precum și gala de închidere din 4 iunie.

Anul acesta, circa 350 de voluntari din 33 de departamente au ajutat la organizarea evenimentelor în locațiile TIFF. Unii au venit special la TIFF din Oradea, Bacău, București sau Tulcea. Cel mai matur voluntar a avut 37 de ani și s-a numărat printre cei nominalizați pentru titlul de Voluntarul Anului la TIFF, alături de alți 54 de voluntari. Nouă dintre ei vor avea șansa de a lucra la festivaluri partenere.

Invitații TIFF s-au declarat impresionați de selecție, de public și de atmosfera din festival.

„Ca actriță, e ușor să fii emoționată, dar de data asta sunt exagerat de emoționată”, a declarat Sophia Loren la acordarea premiului pentru întreaga carieră, încântată de primirea caldă a publicului. „Sunt pentru prima dată la TIFF. E minunat și foarte prietenos, publicul este foarte entuziast, iar sălile sunt pline la filme. Se simte mult sprijin din partea clujenilor pentru filmul românesc și pentru festival”, a declarat Richard Peña, profesor la Columbia University și fost director al New York Film Festival. „E o mare onoare să primesc această recunoaștere la TIFF. Mă simt privilegiat, iar România ocupă un loc special în inima mea, deoarece aici am făcut Cold Mountain, un film mare care a schimbat cursul lucrurilor pentru România. Am făcut oamenii din afară să înțeleagă că pot face filme aici”, a povestit producătorul lui Mad Max, Iain Smith. „E foarte tare. Nu că am luat premiul, dar că s-au gândit la mine. Asta este extraordinar de emoționant”, a spus Cristi Puiu, carea primit un premiu surpriză la final de TIFF – Trofeul Transilvania 15 ani.

Wieland Speck, curator principal al secțiunii Panorama la Berlinale și membru al juriului Competiției, s-a aflat pentru prima oară la Cluj, dar contactul cu TIFF-ul l-a stabilit de ani buni. „Deși cunosc destul de bine România de pe marele ecran, mi-am dorit să o văd cu ochii mei. Și, desigur, să-mi vizitez minunații colegi care organizează acest festival, oameni pe care îi admir pentru că fac un program foarte reușit”. Extrem de încântat de ce a găsit la Cluj a fost și Bill Guentzler, director artistic la Cleveland IFF din SUA și membru al juriului.

IMPACTUL CULTURAL AL TIFF ASUPRA CLUJULUI

Ministrul Culturii, Corina Șuteu, a declarat: „Cultura este un bun, o investiție al cărei retur nu se măsoară doar din punct de vedere pragmatic. A se observa că studiul despre impactul TIFF s-a făcut după 14 ani. Abia acum știm în ce am investit, pentru că acum putem calcula un impact economic major. În cultură trebuie să fim conștienți că, la fel ca în educație, în sănătate, investiția trebuie să fie pe termen lung”.

00138401_large

În martie 2016 a fost publicat un studiu privind impactul TIFF în economia Clujului, studiu realizat de Facultatea de Business din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” și care a luat în calcul fondurile investite în economia locală pentru organizarea festivalului, taxele și impozitele locale generate de activitățile în directă legătură cu festivalul, dar și banii cheltuiți de participanți.

80% dintre participanți sunt clujeni

Documentul arată că ponderea clujenilor în totalul participanților la TIFF se situează între 81% și 85%, restul participanților fiind turiști din alte județe sau din străinătate.

Turiști cu venituri ridicate

Conform  studiului, turiștii sunt preponderent persoane cu venituri ridicate, peste medie, 48% dintre ei alegând să se cazeze la hoteluri și pensiuni pentru o perioadă de 3 sau 4 nopți, la un tarif mediu de 94,8 lei / noapte. În timpul petrecut în Cluj, 70% dintre turiști văd cel puțin 2 filme pe zi, iar 40% văd cel puțin 3 filme. Rămâne însă suficient timp pentru a face cumpărături (8% din vizitatori) sau a ieși în oraș alături de prieteni (57,9%) – ceea ce înseamnă că 66% dintre turiștii atrași la Cluj de festival reprezintă o sursă de venituri pentru localuri sau magazine din oraș. Ei cheltuiesc în medie 57,6 lei/persoană pentru masa, la care se adaugă costul biletului la film și transportul. În plus, aproximativ 20% dintre turiști sunt public nou, veniți pentru prima dată la Cluj datorită TIFF.

Clujenii cheltuie 50 lei/eveniment

La încasările provenite direct de la vizitatori se adaugă sumele cheltuite de rezidenți. Clujenii participă în medie la 5 zile ale festivalului, respectiv la 1,42 de evenimente/zi. Studiul arată că 80% dintre ei realizează și alte activități cu prilejul ieșirilor la film, plătind în medie 49,5 lei pentru bunuri și servicii ca urmare a participării la un eveniment al festivalului.

Studiul a măsurat și percepțiile participanților cu privire la impactul festivalului asupra economiei și scenei culturale locale.

Astfel, majoritatea respondenților consideră că TIFF atrage investiții în oraș și încurajează localnicii să dezvolte noi activități economice, dar și că introduce problema infrastructurii pe agenda autorităților locale. În ceea ce privește scena culturală locală, studiul arată că, pe lângă oferirea unor alternative de petrecere a timpului liber, acesta crește nivelul de educație și cultură, contribuie la dezvoltarea vieții culturale a Clujului și la promovarea culturii locale și facilitează comunicarea și dezvoltarea relațiilor la nivel social.

Peste 50% dintre respondenți afirmă că TIFF este un simbol cultural pentru Cluj, însă este covârșitoare proporția de 90% a celor care au o impresie bună sau foarte bună despre festival, în urma participării.

Cei mai mulți participanți la TIFF sunt din categoria de vârstă 26-35 de ani, cu venituri peste medie și cu studii superioare (aproximativ 45% din total).

Spectatorii sub 25 de ani reprezintă 27% din publicul festivalului, iar cei între 36 și 45 de ani aproximativ 15% din total. Pe toate grupele de vârstă, 86% din spectatorii TIFF sunt persoane care au cel puțin studii universitare.

Concluzia studiului arată că TIFF-ul generează un impact economic de 7,5 milioane de euro (33 milioane lei) în economia Clujului, adică de 5 ori suma investită în organizarea festivalului. 

TIFF 2016: buget de 1.8 milioane de euro (40% finanţări publice: 2 milioane lei de la Ministerul Culturii, 1.4 milioane lei de la Primăria Cluj, plus fonduri prin programul Europa Creativă.

Festivalul Internațional de Film Transilvania a avut loc între 27 mai – 5 iunie 2016 la Cluj-Napoca. Invitat special a fost legenda cinematografiei mondiale, actriţa italiană Sophia Loren. Aceasta a primit Premiul pentru întreaga carieră, fiindu-i înmânat de Mădălina Ghenea.

00138387_large

00138373_large

Trofeul Transilvania 2016 a rămas în România: câştigător a fost filmul “Câini”, în regia lui Bogdan Mirică, producţie lăudată de criticii internaţionali de film la Cannes.

LISTA FILMELOR CÂŞTIGĂTOARE LA TIFF 2016

Premiul TV5 Monde, RFI România, Institut Français de Roumanie al Tânărului juriu francofon – “Mor să-ți spun” / Je me tue a le dire, regia Xavier Seron

Premiul Fipresci oferit de juriul Asociaţiei Presei Străine de Film – “Neon Bull”, regia Gabriel Mascaro

Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj din secțiunea Umbre, în valoare de 500 de euro – “Saint Frankenstein”, regia Scooter McCrae.

Premiul Publicului – “Ușa deschisă” / La Puerta Abierta, regia Marina Seresesky.

Mențiunea specială a juriului pentru scurtmetraj în Zilele Filmului Românesc – “Mă cheamă Costin”, regia Radu Potcoavă

Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secțiunea Scurtmetraj, în valoare de 1.500 de euro – “O noapte în Tokoriki”, regia Roxana Stroe

Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru Debut, în valoare de 1.000 de euro – “Discordia”, regia Ion Indolean.

Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secțiunea Lungmetraj, în valoare de 6.000 de euro (servicii de post-producție) – “Ultima zi”, regia Gabriel Achim

Premiul pentru Întreaga Carieră – actrița Orosz Lujza

Mentiunea speciala a juriului - Monika Maydenova și Alexander Benev – “Thirst”, regia Svetla Tsotsorkova

Premiul pentru cea mai bună interpretare, în valoare de 1.000 de euro – David D’Ingeo, “Un loc la umbră” / De l’ombre il y a, regia Nathan Nicholovitch

Premiul Special Al Juriului, în valoare de 1.500 de euro – “Vrăbii” / Sparrows, regia Rúnar Rúnarsson

Premiul Special pentru Contribuția adusă Cinematografiei Mondiale –  regizor Ian Smith

Premiul de Excelență – actrița Carmen Galin

Premiul Pentru Cea Mai Bună Regie, în valoare de 5.000 de euro – “Tikkun”, regia Avishai Sivan

Premiu special: Troferul Transilvania 15 – regizorul Cristi Puiu

Premiul pentru întreaga carieră – Sophia Loren

Trofeul Transilvania – “Câini”, Bogdan Mirică

(Articol de Anca MURESAN, Cosmin FOSTI) 

Tags: , , , ,
foto untold, mircea rosca

Cu toate evenimentele anului trecut, Clujul, abia al șaselea ca număr de turiști

Cu toate că municipiul Cluj-Napoca a beneficiat de statutul de Capitală Europeană a Tineretului, de un mare festival în plus față de cele deja consacrate, precum și de sute de evenimente conexe acestei titulaturi, județul Cluj s-a clasat abia pe cea de a șasea poziție în topul județelor care au atras cei mai mulți turiști anul trecut. După cum arătam aici, imensa majoritate a sosirilor din județ a fost în Cluj-Napoca. Constanța și Brașov conduc detașat în topul județelor cu cei mai mulți turiși, în jurul unui milion, cea de a treia poziție fiind a Mureșului, cu jumătate de milion, relevă datele Institutului Național de Statistică.

Nici dinamica majorării numărului de turiști în Cluj în 2015 comparativ cu 2014 nu a fost una strălucită: 20,6%, în condițiile în care media națională a fost de 17,3% și există județe care au creșteri de peste 50%.

În tabel este prezentat top 10 al județelor celor mai vizitate în 2015 precum și dinamica sosirilor față de anul 2014.

 

Poziție Județ Sosiri turiști 2015 Dinamica 2015 față de 2014
1. Constanța 1.021.475 +15,6%
2. Brașov 997.601 +15,2%
3. Mureș 495.481 +20,6%
4. Prahova 467.158 +25,7%
5. Sibiu 438.611 +23,3%
6. Cluj 428.812 +20,6%
7. Bihor 344.059 +15,4%
8. Timiș 338.238 +17,1%
9. Suceava 310.548 +19,1%
10. Vâlcea 286.892 +25,2%

 

Însă județele cu dinamica de creștere cea mai mare a numărului de sosiri de turiști în 2015 raportat la 2014 este în alte județe decât cele din top 10: în Mehedinți a crescut cu 56,3% (81.003 sosiri în 2015), în Alba, cu 43,8% (154.210 turiști în 2015) și în Caraș Severin, cu 39,8% (171.626 sosiri în 2015).

Cei mai puțini turiști au fost, în 2015, în Teleorman (13.214), Călărași (17,809) și Giurgiu (24.860).

În ceea ce privește capitala, în București au fost 1.723.999 sisiri de turiști în 2015, cu 14,2% mai mulți ca în 2014. La nivel național, creșterea a fost de 17,3%, în 2015 fiind înregistrați mai bine de 9,9 milioane de turiști în unitățile de cazare.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , , , , ,