Tag Archives: taxe

s560x316_impozit

Calendarul obligaţiilor fiscale pe luna decembrie 2017

Luni, 4 decembrie

– Depunerea Cererii de restituire a accizelor în baza prevederilor art. 395 din Codul fiscal – Anexa nr. 27 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi beneficiarii scutirilor de accize (instituţii, organizaţii). Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 395 şi HG 1/2016 titlul VIII pct.75 alin. (5)
– Depunerea Declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional aferente perioadei de raportare precedente (lună, trimestru etc.). Perioada de raportare este cea declarată pentru depunerea decontului de TVA prevăzută la art. 322 din Legea nr.227/2015) – Formularul 394. Sunt vizate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, conform art. 316 din Legea nr.227/2015, obligate la plata taxei conform art. 307 alin.(1), (2), (6) şi (7) din Legea nr.227/2015, pentru operaţiuni impozabile în România conform art.268 alin.(1) din Legea nr.227/2015. De asemenea, sunt vizate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, conform art.3 16 din Legea nr. 227/2015, care realizează în România, de la persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, achiziţii de bunuri sau servicii taxabile. Legislaţie relevantă: OPANAF 2328/2016.

Vineri, 8 decembrie

– Depunerea Declaraţiei de menţiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România – Formularul 092. Sunt vizaţi contribuabilii înregistraţi în scop de TVA care utilizează ca perioadă fiscală trimestrul şi care au efectuat o achiziţie intracomunitară taxabilă în România, fiind astfel obligaţi să îşi modifice perioada fiscală, devenind plătitori de TVA lunar. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 322, OPANAF nr. 1165/2009.

Luni, 11 decembrie

– Depunerea Declaraţiei pe propria răspundere pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la art.331 alin.(2) lit.e) pct.2 din Codul fiscal – Formularul 089. Sunt vizate persoanele înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal stabilite în România, conform art. 266 alin. (2), care au obţinut licenţă de furnizare a energiei electrice în perioada 1-31 decembrie şi care au activitate principală revânzarea energiei electrice, iar consumul propriu din energia electrică cumpărată este neglijabil. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.331 alin. (2) lit.e) pct.2, OPANAF 3628/2015
– Depunerea declaraţiilor: 010 Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică – Formularul 010, apoi 020 Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane fizice române şi străine care deţin cod numeric personal – Formularul 020 şi/sau 070 Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere – Formularul 070. Sunt vizate persoanele impozabile, înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea 227/2015, care nu au depăşit plafonul de scutire şi care doresc să fie scoase din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA. Legea 227/2015 art.310 alin.(7). Legislaţie relevantă: OPANAF 3698/2015
– Depunerea formularului Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării regimului special pentru agricultori – Formularul 087. Sunt vizate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea 227/2015, care optează pentru aplicarea regimului special pentru agricultori. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.3151 alin.(1) lit c) şi d), OPANAF nr.3698/2016.

Vineri, 15 decembrie

– Depunerea Situaţiei eliberărilor pentru consum de tutun fin tăiat, destinat rulării în ţigarete/alte tutunuri de fumat în luna … anul … – Anexa nr. 4 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi sau importatorii autorizaţi pentru produse din grupa tutunului prelucrat. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 354 alin. (8), HG 1/2016 titlul VIII pct.13 alin. (1)
– Depunerea Situaţiei eliberărilor pentru consum de ţigarete/ţigări şi ţigări de foi în luna … anul … – Anexa nr. 3 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi sau importatorii autorizaţi pentru produse din grupa tutunului prelucrat. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 354 alin. (8), HG 1/2016 titlul VIII pct.13 alin.(1)
– Depunerea Situaţiei centralizatoare privind achiziţiile/utilizările de produse accizabile şi livrările de produse finite rezultate în luna … anul …, pentru luna precedentă – Anexa nr. 26 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal. Sunt vizaţi operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final (produse energetice). Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 394 şi art. 398, HG 1/2016 titlul VIII pct.63 şi pct.97 alin. (1)
– Depunerea Situaţiei centralizatoare privind achiziţiile/utilizările de produse accizabile şi livrările de produse finite rezultate în luna …, pentru luna precedentă – Anexa nr. 26 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi operatorii economici care deţin autorizaţie de utilizator final (alcoolul etilic şi a produse alcoolice). Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 397, HG 1/2016 titlul VIII pct.85
– Depunerea Situaţiei centralizatoare privind achiziţiile şi livrările de produse accizabile pentru luna precedentă – Anexa nr.19 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi destinatarii înregistraţi şi reprezentanţii fiscali pentru achiziţiile şi livrările de produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.375 alin. (1), HG 1/2016 titlul VIII pct.46 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de alcool şi băuturi spirtoase pentru luna precedentă – Anexa nr.12 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie de produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de vinuri/băuturi fermentate/produse intermediare pentru luna precedentă – Anexa nr. 13 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de bere pentru luna precedentă – Anexa nr. 14 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie tutunuri prelucrate pentru luna precedentă – Anexa nr. 15 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de produse energetice pentru luna precedentă – Anexa nr.16 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de depozitare pentru luna precedentă – Anexa nr. 17 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru depozitare produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea jurnalelor pentru luna precedentă privind livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviaţie – Anexa nr. 29 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal sau navigaţie – Anexa nr. 31 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie/depozitare. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 399 alin. (1) lit. a) şi lit. b), HG 1/2016 titlul VIII pct. 92 alin.(2), pct. 93 alin. (8) şi (10)
– Depunerea jurnalelor pentru luna precedentă privind achiziţiile/livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviaţie – Anexa nr. 30 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal sau navigaţie – Anexa nr. 32 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru depozitare. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 399 alin. (1) lit. a) şi lit. b), HG 1/2016 titlul VIII pct. 92 alin. (2), pct. 93 alin. (8) şi (10)
– Depunerea Situaţiei centralizatoare privind livrările de produse accizabile în luna … anul …, pentru luna precedentă – Anexa nr. 21 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi operatorii economici care deţin autorizaţii de expeditor înregistrat. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 383 alin. (3), HG 1/2016 titlul VIII pct. 52 alin. (3)
– Depunerea Evidenţei achiziţionării, utilizării şi returnării marcajelor pentru luna precedentă – Anexa nr. 42 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi şi importatorii autorizaţi de produse supuse marcării. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 424 alin. (5), HG 1/2016 titlul VIII pct. 152 alin. (2)
– Efectuarea plăţii anticipate de 50% din impozitul pe venitul din activităţile agricole (a doua rată). Sunt vizaţi contribuabilii care obţin venituri din activităţi agricole stabilite prin norme de venit. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 107 alin. (6)
– Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, aferentă semestrului II 2017. Sunt vizaţi contribuabilii prevăzuţi la art. 103 alin. (1) din Legea nr.227/2015. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 174 alin. (9).

Joi, 21 decembrie

– Plata taxei pentru licenţa de organizare a jocurilor de noroc, aferentă anului 2017. Sunt vizaţi organizatorii de jocuri de noroc. Legislaţie relevantă: OUG 77/2009 art.14 alin. (2) lit. a), pct. ii)
– Efectuarea plăţilor anticipate privind impozitul pe venit, aferente trimestrului IV 2017. Sunt vizaţi contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor (cu excepţia veriturilor din arendare), activităţi agricole impuse în sistem real, silvicultură şi piscicultură. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 121 alin. (4), Legea nr. 207/2015 art. 155 alin.(2)
– Plata taxei anuale pentru autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc, aferentă trimestrului următor. Sunt vizaţi organizatorii de jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor şi jocurile tip slot-machine. Legislaţie relevantă: OUG 77/2009 art. 14 alin. (2) lit. b) pct. (i) / B, Legea 207/2015 art. 155 alin. (2)
– Plata impozitului pe reprezentanţă, tranşa a II-a. Sunt vizate persoanele juridice străine cu reprezentanţă în România. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.237 alin. (1)
– Plata impozitului reţinut la sursă în luna precedentă. Sunt vizaţi plătitorii următoarelor venituri: din drepturi de proprietate intelectuală, din premii şi jocuri de noroc, încasări obţinute de nerezidenţi, venituri din alte surse. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 72 alin. (3), art.73 alin. (1) şi (4), art. 110 alin. (6), art. 115 alin. (3), art. 224 alin. (5) şi (6)
– Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, aferentă trimestrului IV 2017. Sunt vizate persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, care determină venitul net anual în sistem real şi/sau pe baza normelor anuale de venit. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 151 aln. (2)
– Depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată la bugetul de stat – Formularul 100. Sunt vizaţi: lunar – contribuabilii prevăzuţi în OPANAF 587/2016, anexa 4, cap. I, subcap. 1, paragraf 1.1; alte termene – contribuabilii prevăzuţi în OPANAF 587/2016, anexa 4, cap. I, subcap. 1, par. 1.3 (a se urmări instrucţiunile de completare din formular). Legislaţie relevantă: OPANAF 587/2016
– Depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate pentru luna precedentă – Formularul 112. Sunt vizate: persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituţiile prevăzute la art.136 lit. d) – f) din Legea nr. 227/2015, precum şi persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori, precum şi entităţile asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri din activităţi dependente; instituţiile publice care calculează, reţin, plătesc şi suportă contribuţii sociale obligatorii în numele asiguratului; orice persoane plătitoare de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.147 alin. (1) şi alin. (2), OMFP 1045/2012
– Depunerea Declaraţiei privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România pentru luna precedentă – Formularul 224. Sunt vizate persoanele fizice care obţin salarii din străinătate pentru activităţi în România şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 82 alin. (2), OPANAF 3622/2015
– Depunerea Decontului de taxă pe valoarea adăugată – Formularul 300. Sunt vizate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 lunar, trimestrial, semestrial, anual – după caz (a se urmări instrucţiunile de completare din formular). Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.323 alin. (1), OPANAF 591/2017
– Depunerea Decontului special de taxa pe valoarea adăugată pentru luna precedentă – Formularul 301. Sunt vizate persoanele menţionate în instrucţiunile de completare a formularului, pentru fiecare secţiune. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 324 alin. (2), OPANAF 592/2016
– Depunerea Declaraţiei privind sumele rezultate din ajustarea/corecţia ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată – Formularul 307. Sunt vizate persoanele impozabile prevăzute la art. 280 alin. (6), art.270 alin. (7), art. 310 alin. (7), art. 316 alin. (11) lit. a) – e) şi g) din Legea nr. 227/2015. Legislaţie relevantă: OPANAF 793/2016
– Depunerea Declaraţiei privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal – Formularul 311. Sunt vizate persoanele impozabile al căror cod de TVA a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 şi care efectuează în perioada în care nu au cod valid de TVA livrări şi/sau achiziţii/prestări de bunuri/servicii care sunt obligate la plata TVA. Legislaţie relevantă: OPANAF 795/2016
– Plata taxei pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale. Sunt vizaţi titularii licenţelor/permiselor pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale. Legislaţie relevantă: Legea 85/2003 art. 44, Legea 207/2015 art.155 alin.(2)
– Plata taxei anuale pentru autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc. Sumele care rezultă din aplicarea procentelor prevăzute în anexă la veniturile estimate de operatorul economic, dar nu mai puţin decât taxa anuală minimală – până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care documentaţia a fost aprobată; în cazul în care, în cursul anului de autorizare, încasările efective depăşesc încasările estimate prin documentaţia prezentată la data autorizării, taxa se va recalcula prin aplicarea cotei procentuale asupra încasărilor efective cumulate de la începutul perioadei de autorizare. Recalcularea se va efectua lunar, începând cu prima lună în care se înregistrează depăşirea rezultatelor estimate. Încasările efective cumulate şi taxa plătită de la începutul perioadei de autorizare până la finele lunii precedente celei pentru care se face regularizarea se va declara şi plăti până la data de 25 a lunii următoare. Sunt vizaţi organizatorii de jocuri de tip pariu, jocuri de noroc, bingo – organizate prin TV, pariuri on-line, jocuri bingo prin internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line. Legislaţie relevantă: OUG 77/2009 art. 14 alin. (2) lit. b) iii).

Miercuri, 27 decembrie

– Depunerea notificării pentru încetarea aplicării sistemului TVA la încasare – Formularul 097. Sunt vizate persoanele impozabile care depăşesc plafonul de 2.250.000 de lei, ca şi persoanele impozabile care renunţă la aplicarea sistemului TVA la încasare. Legislaţie relevantă: OPANAF 1503/2016
– Depunerea Declaraţiei recapitulative privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare de bunuri pentru luna precedentă – Formularul 390 VIES. Sunt vizaţi contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 316 sau art. 317 din Legea nr. 227/2015. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 325, OPANAF 592/2017.

Calendarul obligaţiilor fiscale pe întregul an 2017 poate fi găsit accesândlinkul: https://static.anaf.ro/static/20/Anaf/Calendar_obligatii_fiscale_2017.htm

Tags: , ,
loteria vizelor

Mai sunt 7 zile de înscriere în Programul Loteria Vizelor – DV-2019

Înregistrarea electronică în Programul Diversity Visa al Statelor Unite a început în luna octombrie 2017 . Va rămâne disponibilă numai până marți 7 noiembrie 2017 la orele 19:00 (ora României). Pentru a participa în programul din acest an, vă rugăm să accesaţi pagina de internet a Departamentului de Stat www.dvlottery.state.gov în cursul perioadei de înregistrare.  Acolo veţi găsi formularul de participare (E-DV) şi informaţiile complete pentru a trimite cererea dvs. de înregistrare.

Nu se percepe nicio taxă!  Cum mă înscriu?

Departamentul de Stat acceptă cereri de înregistrare NUMAI pe pagina de internet E-DV.  Îi încurajăm cu tărie pe cei care doresc să participe să îşi completeze şi să îşi trimită singuri cererile de înscriere.  Participanţii pot alege ca altcineva să trimită cererea în numele lor, dar ar trebui să fie precauţi dacă persoana care se oferă să îi ajute încearcă să le ceară o taxă.  Reţineţi: formularul online este simplu şi NU SE PERCEPE NICIO TAXĂ pentru a participa.  Fie că o persoană trimite o cerere de participare direct, fie că un avocat, un prieten, sau o rudă îi oferă asistenţă, numai o singură cerere de participare poate fi trimisă în numele fiecărei persoane.

Este important să îmi tipăresc pagina de confirmare generată online?

Este foarte important ca participanţii la program să îşi tipărească pagina de confirmare generată online şi să o păstreze până la data de 30 septembrie 2019.  Dacă cererea a fost selecţionată, doar cu numărul unic de confirmare se poate verifica dacă o cerere de participare a fost selecţionată şi se pot obţine informaţii despre solicitarea de viză şi despre programarea la interviu.  Participanţii nu trebuie să permită altor persoane să le rețină pagina de confirmare, ci să şi-o păstreze ei înșiși astfel încât să poată verifica independent situaţia cererii lor de participare.  Vă atragem atenţia asupra unei noi cerinţe de a trimite o fotografie recentă, din ultimele şase luni, în care nu purtaţi ochelari.  Cererile de participare însoţite de fotografii care au mai fost trimise în programe anterioare vor fi descalificate.

Cum voi şti că am fost selecţionat?

Începând cu data de 1 mai 2018, participanţii la programul DV-2019 vor putea folosi numărul lor de confirmare pentru a verifica online pe Entrant Status Check la adresa de internet www.dvlottery.state.gov dacă cererea lor a fost selecţionată.  Pe pagina Entrant Status Check participanţii selecţionaţi vor fi informaţi despre modalitatea de a solicita vize de imigrare DV pentru ei şi membrii de familie eligibili.  Departamentul de Stat nu foloseşte poşta electronică (e-mail) pentru a îi înştiinţa pe participanţi că au fost selecţionaţi pentru programul Diversity Visa.  Informaţia este disponibilă NUMAI pe Entrant Status Check. 

Vă atenționăm să nu daţi crezare niciunui e-mail care vă informează că aţi fost selecţionat să solicitaţi o viză în programul DV.  Aceste emailuri înşelătoare sunt trimise de persoane de rea credinţă cu intenţia de a obţine sume de bani sau datele dvs. personale.  Rețineți: guvernul american nu a trimis niciodată e-mailuri de înștiințare a participanților că au fost selecționați și nici nu intenționează acest lucru pentru programul DV-2019.  Departamentul de Stat nu va solicita niciodată bani prin poștă sau servicii de tipul Western Union.

Programul Loteria Vizelor DV-2019

Infomații importante

CândTransmiteți cererile de înregistrare pentru programul DV-2019 începând de marți, 3 octombrie 2017, orele 19:00 (ora României) până marți, 7 noiembrie 2017, orele 19:00 (ora României).

Unde: Înregistrările electronice sunt acceptate NUMAI la www.dvlottery.state.gov

Taxe: NU există nicio taxă pentru transmiterea unei înregistrări electronice.

Cum: Instrucțiunile complete se pot găsi la www.dvlottery.state.gov sau pe pagina de internet a Departamentului de Stat la www.usvisas.state.gov/dv/instructions

Câte cereri de înregistrare pot să trimit? Legea permite numai o singură cerere de înregistrare în numele unei persoane.

Reguli noi: Participanții trebuie să transmită o fotografie recentă, făcută în ultimele șase luni.  Participanții care vor folosi fotografii transmise în programele anterioare vor fi descalificați automat.  Nu se acceptă fotografiile în care persoanele fotografiate poartă ochelari.

Câștigători:  50,000 de participanți vor fi selecționați aleatoriu iar, începând cu 1 mai 2018, participanții vor putea folosi numerele unice de confirmare, pentru a verifica dacă au câștigat, pe pagina de internet Entrant Status Check (Verificarea Statutului Înregistrării) la www.dvlottery.state.gov.  Însă, nu toți cei selecționați vor solicita o viză sau se vor califica pentru obţinerea ei, așadar numărul de selecţionaţi va fi mai mare. De aceea trebuie să păstrați numărul dvs. de confirmare până în ultima zi a programului DV-2019, adică 30 septembrie 2019.

Atenție! Departamentul de Stat NU va trimite o notificare că un participant a câștigat Loteria Vizelor și nu va cere bani prin Western Union.  Aceasta este fraudă – nu deveniți o victimă!  Folosiți numai Entrant Status Check (Verificarea Statutului Înregistrării) la www.dvlottery.state.gov pentru a verifica dacă ați fost selecționați

Tags: , , , , , , ,
s560x316_impozit

Taxele și impozitele reprezintă 20,3% din cheltuielile lunare ale unei gospodării

Impozitele asupra veniturilor, contribuțiile la bugetele de asigurări sociale, cotizațiile și alte impozite și taxe au deținut, în 2016, o pondere de 20,3% din cheltuielile totale ale unei gospodării, ridicându-se, în medie, la suma de 513 lei/lună, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS).

Din această sumă, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7%, față de 39,5%, în 2015, iar contribuțiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de șomaj și pentru asigurările de sănătate) 58,4%, comparativ cu 56,3%, în 2015.

Tot în anul 2015, ponderea taxelor și impozitelor era de 19% din cheltuielile totale, iar suma se ridica la 446,1 lei/gospodărie.

”Impozitele, contribuțiile, cotizațiile, taxele dețin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2016, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 29,2% pentru gospodăriile de salariați, comparativ cu 13,6% pentru cele de șomeri, 9,8% pentru gospodăriile de pensionari, 4,9% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activități neagricole și numai 3,7% în cazul gospodăriilor de agricultori”, se notează în document.

De altfel, în anul 2016, cuantumul mediu al transferurilor aflate în sarcina gospodăriilor de salariați a fost de 13,9 ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile de agricultori, de 10 ori mai mare decât transferurile plătite de gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activități neagricole, de 5,6 ori mai mare decât al celor de
pensionari și de 4,1 șomeri sau mai mare decât al gospodăriilor de șomeri.

Principala destinație a cheltuielilor gospodăriilor — consumul — a deținut, în medie pe ansamblul gospodăriilor, 71,7% din cheltuielile totale. Cheltuielile de consum au reprezentat 1.810 lei/lună/gospodărie, iar cheltuielile bănești pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unitățile de alimentație publică), nealimentare și pentru plata serviciilor s-au ridicat la 1.612 lei/lună (63,9% din cheltuielile totale).

Potrivit INS, cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare și nealimentare din resurse proprii care sunt consumate de membrii gospodăriei), a fost egală cu 198,1 lei/gospodărie și a reprezentat 7,8% din cheltuielile totale.

Tags: , , , ,
s560x316_impozit

Plata defalcată a TVA măreşte costurile birocratice ale firmelor şi le complică afacerile, acuză patronii IMM

Liderii patronatelor şi experţii fiscali reacţionează vehement faţă de intenţia Ministerului Finanţelor de a introduce plata defalcată (în cont separat) a TVA şi arată că această măsură va duce la creşterea costurilor birocratice şi la complicarea relaţiilor de afaceri ale firmelor vizate.

Potrivit unui proiect lansat de Ministerul Finanţelor, firmele îşi vor deschide un cont separat în care vor vira, defalcat, Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), măsura fiind opţională de la 1 septembrie şi obligatorie de la 1 octombrie 2017.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) avertizează, într-un comunicat transmis miercuri, că modificarea Codul fiscal şi reglementarea mecanismului privind plata defalcată a TVA va avea „efecte negative semnificative” asupra IMM-urilor. Vor apărea, astfel, potrivit CNIPMMR, „costuri suplimentare generate de modificarea sistemelor informatice contabile; costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare; afectarea cash flow-ul şi blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevazute termene de aprobare şi sancţiuni; dublarea numărului de plăţi, măsuri suplimentare de verificare şi de management pentru TVA (obligaţia contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligaţia de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentând TVA afferentă achiziţiilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA şi de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor); eforturi semnificative de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt: instituirea plăţii defalcate a TVA obligatoriu începând cu 01 octombrie 2017; neclarificarea tuturor aspectelor procedurale, de exemplu pentru factoring, reţineri de garanţii de bună execuţie, sume achitate pe baza facturilor de decontare, în numele şi contul altei persoane impozabile sau compensări”.

Toate aceste efecte se vor manifesta „în condiţiile în care se majorează semnificativ amenzile”, proiectul prevăzând o amendă egală cu 50% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului; amendă cuprinsă între 2.000 şi 4.000 de lei; amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului.

Mai multe AICI. 

Tags: , , , ,
2012_08_28_ghiseu-taxe-si-impozite1_rsz

INS: Taxele, impozitele şi contribuţiile sociale reţin peste 20% din bugetele gospodăriilor

Impozitele, contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, cotizaţiile şi alte impozite şi taxe au deţinut, în anul 2016, o pondere de 20,3% din cheltuielile totale ale gospodăriilor, ridicându-se în medie la 513 lei lunar pe gospodărie, arată un studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Potrivit studiului „Coordonate ale nivelului de trai în România” – ediţia cu date pe anul 2016 – publicat pe site-ul INS, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7%, iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 58,4% din totalul acestor plăţi fiscale.

În 2015, plăţile fiscale însumau 446 de lei, iar în 2014 – 378 de lei, reiese din datele publicate în ediţiile anterioare ale studiului.

„Impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2016, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 29,2% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 13,6% pentru cele de şomeri, 9,8% pentru gospodăriile de pensionari, 4,9% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 3,7% în cazul gospodăriilor de agricultori”, notează autorii studiului.

Defalcată pe tipuri de obligaţii fiscale, cheltuiala medie pe gospodărie se prezintă astfel: 203,5 lei lunar impozitul pe salarii, 10,3 lei impozitul pe pensii, 0,25 lei impozit pe activităţi neagricole independente, 179,8 lei contribuţii de asigurări sociale, 8,74 lei contribuţii pentru ajutorul de şomaj şi 100,9 lei lunar contribuţii pentru asigurările de sănătate.

Locuitorii din Bucureşti şi Banat plătesc cel mai mult (3.020, respectiv 2.440 de lei lunar), iar cei din Moldova şi din sud-estul ţării – cel mai puţin (1.994, respectiv 2.068 de lei lunar), mai arată statisticile oficiale. De asemenea, gospodăriile conduse de salariaţi plătesc cel mai mult: peste 1.000 de lei lunar.

„Necesitatea acoperirii prioritare a cheltuielilor impuse de producţia în gospodărie, a plăţii impozitelor şi contribuţiilor de asigurări sociale şi a satisfacerii nevoilor de bază de consum lasă prea puţine resurse pentru investiţii“, concluzionează autorii studiului „Coordonate ale nivelului de trai în România“.

Tags: , , , ,
s560x316_impozit

România va face noi reduceri de taxe în 2018

România își va îndeplini anul acesta ținta de deficit bugetar de 3% din PIB și este posibil ca avansul economiei să depășească estimarea oficială de 5,2%, sprijinită de majorarea salariilor și de reducerile de taxe, a declarat vineri ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, într-un interviu acordat Reuters.

Planul Social-Democraților aflați la guvernare de a continua anul viitor schema amplă de relaxare fiscală a provocat îngrijorarea Comisiei Europene (CE) și Fondului Monetar Internațional (FMI).

“Cu siguranță vom introduce din ianuarie 2018 măsurile de de relaxare fiscală menționate în programul de guvernare”, a afirmat Viorel Ștefan.

Acesta a adăugat că Executivul vrea să reducă anul viitor numărul contribuțiilor la asigurările sociale de la nouă la doar două, pentru pensii și îngrijirea sănătății, care vor totaliza 35%. În prezent, cele nouă contribuții totalizează 39,25% și sunt plătite în comun, de angajați, și de angajatori.

De anul viitor, angajatorii nu vor mai trebui să plătească contribuțiile la asigurările sociale în numele angajaților, obiectivul fiind transferarea în întregime către angajați.

Parlamentul este aproape de adoptarea Legii salarizării bugetarilor, în urma căreia angajații din sănătate vor avea salariile brute mai mult decât duble, cei din educație vor beneficia de majorarea salariilor cu 50%, iar alte categorii vor avea creșteri mai reduse.

Viorel Ștefan susține că majoritatea creșterilor salariale vor reveni la buget sub formă de taxe.

“Ceea ce nu s-a înțeles încă de către opinia publică este că majorările salariale din sectorul public introduse de lege includ contribuțiile la asigurările sociale. Acesta face ca impactul asupra salariilor nete să fie aproape neutru”, a afirmat oficialul român.

Ministerul Finanțelor Publice vrea să reducă anul viitor impozitul pe venit, care în prezent se situează la 16%.
Social-Democrații au anunțat că impozitul va fi redus la 10%.

Vineri, Viorel Ștefan a declarat că Ministerul Finanțelor Publice încă evaluează impactul reducerii și că este neclar dacă va fi aplicat în trepte.

Modificările în impozitare ar putea fi supuse spre dezbatere Parlamentului în luna septembrie.

Comisia Europeană estimează că România va înregistra cel mai mare deficit din UE, de 3,5% din PIB anul acesta și de 3,7% din PIB anul viitor.

Viorel Ștefan susține că UE și FMI nu iau în calcul impactul stimulentelor fiscale, care vor majora colectarea taxelor și vor genera venituri mai ridicate, inclusiv aproximativ 100.000 de noi locuri de muncă create de la începutul anului.

De asemenea, oficialul a afirmat că Bucureștiul intenționează să înregistreze deficite structurale mari până în 2019 pentru a ajuta al doilea cel mai sărac stat din UE să-i ajungă din urmă pe cei din Europa Occidentală.

“Vorbim despre convergență și aderarea la euro, dar uităm că acestea nu înseamnă doar îndeplinirea unor criterii nominale, ci și investiții, majorarea veniturilor gospodăriilor, infrastructură compatibilă cu cea europeană și regiuni ale țării egale ca dezvoltare”, a mai spus ministrul Finanțelor Publice.

Salariul mediu brut lunar în România este puțin peste 700 de euro (786 de dolari), comparativ cu mediu din UE de 2.370 euro.

Țara cheltuie sub 20% din PIB pentru salariile angajaților și pensionarilor de stat precum și pentru asistență socială.

În continuare investițiile publice sunt la un nivel scăzut, cu 40% din șosele făcute din pietriș și spitale vechi de decenii.

În primul trimestru din 2017, România a avut cel mai rapid ritm de creștere din UE, de 5,7%, datorită majorării consumului, iar la sfârșitul lunii aprilie bugetul înregistra un ușor excedent.

Viorel Ștefan a explicat că bugetul ar putea înregistra excedent la sfârșitul primului semestru, ceea ce înseamnă că ținta de deficit de 3% din PIB pentru întregul an va fi cu certitudine îndeplinită.

“Ritmul creșterii din primul trimestru este în general mai lent decât în alte trimestre. Deci datele ne fac să fim optimiști că avansul PIB-ului în 2017 va fi mai mare de 5,2%. Programul nostru de guvernare include reforme structurale, măsuri de stimulare a producției în câteva sectoare, care treptat vor comuta motoarele de creștere a economiei de la consum la producție”, a afirmat ministrul Finanțelor Publice.

Tags: , , ,
s560x316_impozit

În România nu mai este loc pentru reduceri de taxe

În ţara noastră nu mai este loc pentru reduceri de taxe, având în vedere că țara noastră are, deja, cel mai mic buget din Uniunea Europeană și, cu toate că anul 2017 arată bine din punct de vedere macroeconomic, istoria demonstrează că putem avea cifre record de creștere, dar și cifre record de recesiune, susține Radu Crăciun, director general BCR Pensii.

“Suntem într-un proces de neoprit pentru scăderea impozitelor. Dar acest lucru nu mai este posibil. Deja suntem țara cu cel mai mic buget din Uniunea Europeană. Ca țară, nu putem să continuăm la nesfârșit să scădem veniturile bugetare”, a explicat Radu Crăciun, în cadrul unei conferințe pe teme de antreprenoriat.

Potrivit acestuia, indiferent ce procente din PIB se alocă unor domenii, spre exemplu pentru Apărare, sumele rămân insuficiente în condițiile unor venituri bugetare în scădere.

În acest context, economistul citat a făcut un apel la mediul de afaceri să spună stop reducerilor de impozite, pentru că o scădere suplimentară a veniturilor bugetare se va răsfrânge asupra costurilor de operare ale companiilor, cele cu forța de muncă, cu timpul pierdut cu transportul mărfurilor etc.

Mai mult, Radu Crăciun atrage atenția asupra faptului că nu trebuie să ne limităm la anul 2017 când analizăm situația macroeconomică a României, ci este mai important să privim în dinamică, cel puțin pentru anii 2018 și 2019.

“Provocarea acestui an este să nu sacrificăm 2018, 2019, 2020. (…) 2017 este doar un element de detaliu al tabloului general. Cred că am face o mare greșeală să ne limităm doar la 2017. Anul acesta va arăta super din punct de vedere macroeconomic. Inflația va ajunge la 2%, nivel perfect pentru România, vom avea probabil, din nou, cea mai mare creștere economică din Europa, impozitele scad, consumul este și el foarte puternic, și atunci de ce ne-am îngrijora? Noi am mai fost aici! Am mai avut în România creșteri record, când consumul trecea de tavan. Dar am văzut și că economia românească are o volatilitate foarte mare. Am avut cifre record de creștere, dar și cifre record de recesiune”, a mai spus Radu Crăciun.

Mai mult, șeful BCR Pensii susține că, din nou, autoritățile stimulează economia prin politica fiscală, care deja crește susținut, ceea ce duce la o nouă creștere record în Europa, dar “ne pregătim să avem și deficit record în Europa”.

Pe de altă parte, economistul citat susține că, în această perioadă, riscurile externe care planează asupra României nu sunt de natură economică, ci de natură geopolitică.

“Spre deosebire de anii precedenți, în care am asistat la evoluții liniare, în acest moment, transformările contextului geopolitic din care suntem parte sunt revoluționare, istorice și, mai presus de toate, nu doar că se întâmplă repede, dar odată ce se vor consolida, vor defini lumea pentru următorii 50 — 100 de ani. Din punct de vedere economic, contextul internațional nu arată rău deloc. America arată bine din punctul de vedere al creșterii economice, în UE, în sfârșit apar elemente care sugerează că inflația începe să crească, avem creștere economică în accelerare, retragerea SUA de pe piețele internaționale va ridica mingea la fileu marilor exportatori europeni, în frunte cu Germania. Deci principalul risc extern pentru România nu provine din zona economică, ci din cea politică și geopolitică”, a mai spus Crăciun.

Referitor la apartenența la Uniunea Europeană, acesta susține că, prin ceea ce se întâmplă în prezent, România confirmă faptul că UE trebuie să aibă două viteze, pentru că sunt state, precum România, care sunt în afara tabloului, din punct de vedere al valorilor europene, și nu numai.

“Nu putem să continuăm să luăm decizii proaste, dar să avem pretenția de a fi fruntași. Avem politici fiscale care, în mod clar, ne pun în situația de a depăși deficitul de 3% din PIB, avem politici legate de justiție, care sunt discutabile… Toate acestea ne identifică a fi elevul corigent al Uniunii”, a adăugat Radu Crăciun.

Tags: , , , , ,
unde-sunt-banii-tai-1170x590

Unde sunt banii tăi? Un site care îţi spune cât din salariul tău merge la stat

Compania românească Zitec a lansat o unealtă online foarte simplu de folosit prin care poți să calculezi cu câți bani contribui la bugetul de stat, cum se împart veniturile tale între coșul de cumpărături, accize și impozite. Undesuntbaniitai.ro e o inițiativă civică venită pentru a lămuri mai bine ce face statul cu bugetul.

Potrivit reprezentanților companiei, proiectul nu vrea să fie unul de susținere sau împotriva vreunui partid politic. Se doreşte ca oamenii să folosească acest site ca să deschidă ochii și să se implice mai mult în caz că nu sunt mulțumiți de cum administrează statul bugetul.

Exemplu de calcul pentru un salariu de 3.000 lei 

Aşadar, la un salariu net de 3.000, valoarea totală pe care o generezi într-o lună este de 5.261 lei. Atât tu cât şi angajatorul tău contribuiţi la stat cu suma de 2.633 lei, iar după plata TVA, în urma cumpărăturilor, calcul bazat pe un coş mediu de cumpărături, suma care rămâne la tine este de 2.629 lei, scrie business24.ro.

Tot cu ajutorul acestei platforme, poti vedea câţi bani se duc la pensii, sănătate, impozit pe venit, alte taxe pe salariu şi TVA.

Site-ul te mai informează şi că, pe lângă aceste taxe, mai plăteşti şi accize, impozit pentru casă, maşină şi altele. Poţi observa şi cât la sută din preţul benzinei sau din factură de energie electrică reprezintă taxe sau câte procente din preţul unui pachet de ţigări se duc tot la stat.

Tags: , , , , , , , , , ,
onrc

ONRC elimină mai multe taxe și tarife pentru firme, PFA sau întreprinderi individuale

Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) elimină mai multe taxe și tarife începând de miercuri, ca urmare intrării în vigoare a Legii nr. 1/2017 privind eliminarea celor 102 taxe, se arată într-un comunicat de presă al instituției.

Astfel, vor fi eliminate taxele pentru operațiunile de înregistrare în registrul comerțului, respectiv cererea de înregistrare — persoane juridice — PJ (cuprinde: autorizare constituire, înmatriculare, autorizare funcționare prin declarație pe propria răspundere) care era de 250 lei, cererea de înregistrare în registrul comerțului — persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale — PFA, II, IF (cuprinde: înmatriculare, autorizare funcționare prin declarație pe propria răspundere), de 90 lei, sau cererile de mențiuni simple de 45 lei.

De asemenea, vor mai fi eliminate cererile de mențiuni complexe, care costau 220 lei, respectiv cererea de mențiuni cu două sau mai multe operațiuni — în cazul persoanelor juridice.

În data de 9 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Actul normativ vizează eliminarea mai multor taxe, între care timbrul de mediu pentru autovehicule, taxe la Registrul Comerțului, taxe consulare și de cetățenie, taxe pentru cazierul fiscal, taxele radio tv, taxa suplimentară pentru eliberarea pașaportului temporar, taxa pentru pierderea sau modificarea actelor, taxe extrajudiciare de timbru, taxa pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv, taxa pentru serviciile prestate de MAI pentru public, tarifele percepute de Casa Națională de Pensii.

Tags: , , , , ,
2012_08_28_ghiseu-taxe-si-impozite1_rsz

22 de taxe eliminate de la 1 februarie 2017. VEZI lista

Cele 22 de taxe nefiscale, care vor fi eliminate de la 1 februarie 2017, erau percepute pentru diferite servicii prestate de către structurile Ministerului Afacerilor Interne. Printre acestea se numără taxa de cazier judiciar şi taxa de examinare pentru obţinerea permisului de conducere.

Astfel, se va elimina taxa de 10 de lei pentru eliberarea certificatului de cazier judiciar, documentul urmând a fi eliberat gratuit solicitanţilor. Prevederea este valabilă atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice.

Totodată, vor fi eliminate opt taxe, prevăzute de Legea nr.117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, care erau necesare eliberării unor documente la ghişeele Direcţia Regim Permise şi Înmatricularea Vehiculelor, astfel:

• Taxă examinare obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi subcategoriile A, A1, B, B1 şi B+E – şase lei;

• Taxă examinare obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi subcategoriile C, C1, Tr, D, D1, CE, DE, C1E, D1E, Tb şi TV – 28 de lei;

• Taxă examinarea persoanelor cărora le-a fost anulat permisul de conducere, pentru categoriile cuprinse în permisul anulat, precum şi a persoanelor care au fost respinse de 3 ori la examenul pentru obţinerea aceleiaşi categorii a permisului de conducere, precum şi pentru persoanele care nu au absolvit o şcoală de conducători de autovehicule, cu excepţia celor pentru categoriile B, B1, B+E – 84 de lei;

• Taxă înmatriculare permanent sau temporară pentru autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată de până la 3.500 kg inclusiv – 60 de lei;

• Taxă înmatriculare permanent sau temporară pentru autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3.500 kg – 145 de lei;

• Taxă de autorizare provizorie a circulaţiei autovehiculelor şi remorcilor neînmatriculate permanent sau temporar – nouă lei;

• Taxe de autorizare a circulaţiei pentru probe a autovehiculelor şi remorcilor – 414 de lei;

• Înregistrarea cererilor persoanelor fizice şi juridice privind furnizarea unor date din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, precum şi din Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare şi din registrele judeţene şi al municipiului Bucureşti de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare – cinci lei.

Pe lângă acestea, vor fi eliminate şi alte trei taxe: pentru aplicarea, de către instituţiile prefectului, a apostilei pe actele oficiale administrative, la solicitarea persoanelor fizice (22 lei) sau juridice (44 lei), precum şi înregistrarea cererilor pentru aplicarea apostilei ( trei lei).

În ceea ce priveşte serviciile prestate pentru eliberarea documentelor de călătorie, menţionăm că de la 1 februarie a.c., din costul paşaportului vor fi eliminate taxa pentru serviciul public prestat, respectiv 22 de lei, şi tariful suplimentar pentru eliberarea paşaportului simplu temporar, 100 de lei.

Astfel că, potrivit noilor reglementări, noile taxe pe care le vor achita cetăţenii pentru eliberarea paşapoartelor, în cazul cererilor depuse în ţară, vor fi următoarele:

• Paşaportul simplu electronic (cu valabilitate cinci ani, eliberat persoanelor peste 12 ani) – 258 de lei;

• Paşaportul simplu electronic (cu valabilitate trei ani, eliberat persoanelor sub 12 ani) – 234 de lei;

• Paşaportul simplu temporar (cu valabilitate un an): – 96 de lei.

De asemenea, se elimină taxa de 22 lei pentru furnizarea datelor din Registrul Naţional de Evidenţă a Paşapoartelor Simple si pentru eliberarea adeverinţelor referitoare la: exercitarea dreptului la liberă circulaţie în străinătate; istoric de paşapoarte; perioada în care solicitantul a avut statutul de cetăţean roman cu domiciliul în străinătate.

Totodată, alte şase taxe extrajudiciare de timbru şi două taxe consulare pentru servicii prestate în domeniul evidenţei persoanelor şi al stării civile vor fi eliminate începând cu data de 1 februarie a.c.

• Taxa pentru eliberarea certificatelor de atestare a cetăţeniei şi a domiciliului; eliberarea copiei de pe decizia de schimbare a numelui; eliberarea şi preschimbarea actelor de identitate pentru cetăţenii români; înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei; eliberarea cărţii de identitate provizorii – cinci lei;

• Taxa pentru schimbarea numelui – 15 lei;

• Taxa pentru eliberarea certificatelor de atestare a cetăţeniei şi a domiciliului – 22 lei,

• Taxa pentru identificarea unei persoane pe teritoriul României – 35 lei.

Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 15 din 6 ianuarie 2017 şi va intra în vigoare de la 1 februarie.

Tags: , , ,
lei-ron-bani

Ce modificări fiscale intră în vigoare de la 1 februarie

Din prima zi a lunii februarie intră în vigoare mai multe modificări fiscale, cum ar fi creşterea impozitării salariilor mari, schimbarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, dar şi eliminarea unor taxe, cum este cea de timbrul de mediu şi taxa radio-tv.

Una dintre cele mai importante modificări este cea legată de schimbarea regimului de impozitare a micilor afaceri, respectiv majorarea plafonului veniturilor la suma anuală de 500.000 de euro. De asemenea, impozitul plătit de microîntreprinderi este de 3%, pentru cele care nu au salariaţi şi 1% pentru microîntreprinderile cu minimum un salariat.

“Practic, societăţile ce la data de 31 decembrie au fost plătitoare de impozit pe profit şi se încadrează în condiţiile de microîntreprindere (se permite prin obiectul de activitate, nu au înregistrat venituri din consultanţă şi management mai mari de 20% în total venituri) vor trece la categoria de microîntreprindere. Desigur, există şi o portiţă pentru cei ce vor să rămână plătitori de impozit pe profit, în sensul că pot păstra acest tip de impozitare dacă societatea înregistrează un capital social subscris şi vărsat mai mare de 45.000 de lei”, a declarat consultantul fiscal, Dan Benţa.

O altă măsură importantă este cea care vizează zeci de mii de salariaţi, în special din mediul privat, care câştigă lunar mai mult de cinci salarii medii pe economie, adică peste 9.400 de lei în mână, şi care vor avea venituri mai mici. Asta se va face prin eliminarea plafonului pe baza căruia erau calculate contribuţiile până acum.

 De asemenea, tot din prima zi a lunii februarie salariul minim brut pe ţară va creşte cu 200 de lei, urmând să ajungă la valoarea de 1.450 de lei pe lună.
În zona veniturilor din investiţii (dividende, dobânzi, cedarea părţilor sociale şi acţiunilor) se va plăti contribuţia la asigurările de sănătate neplafonată, calculată la valoarea integrală a veniturilor, dacă beneficiarul acestor venituri înregistrează doar venituri din dividende. În acelaşi timp, dacă persoana fizică înregistrează pe lângă veniturile din investiţii şi alte categorii de venituri supuse contribuţiei la sănătate (salarii, venituri din activităţi independente, chirii) atunci nu se datorează contribuţia la sănătate pentru veniturile din investiţii.

“Este deja mediatizată scutirea pensiilor de impozitul pe venit de 16%, într-un plafon de 2.000 lei, însă este mai puţin cunoscută o altă măsură, poate la fel de importantă, respectiv pentru veniturile din pensii nu se mai aplică reţinerea contribuţiei la sănătate. Indiferent de valoarea pensiei, pensionarul are calitate de asigurat în sistemul public de sănătate, dar plata contribuţiei se suportă de la bugetul de stat”, subliniază consultantul fiscal.

Între cele 100 de taxe abrogate cu data de 1 februarie 2017, cele mai cunoscute sunt taxele pentru radiodifuziune şi timbrul de mediu, plătit pentru înmatricularea autoturismelor. Tot dintre taxele scutite la plată sunt şi altele mai puţin cunoscute, cum ar fi cele achitate la Monitorul Oficial pentru publicarea unui anunţ de pierdere a unor documente, cea pentru schimbarea numelui, taxa pentru eliberarea cazierului fiscal, a celui judiciar sau cele necesare eliberării paşaportului.

Tags: , , , ,
2012_08_28_ghiseu-taxe-si-impozite1_rsz

Ce taxe dispar începând din februarie 2017

Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 15 din 6 ianuarie 2017 şi va intra în vigoare la 1 februarie.

Astfel, de luna viitoare, românii nu vor mai trebui să achite:

– Taxa radio-TV;
– Timbrul de mediu;
– Taxa pentru cazierul fiscal şi cel judiciar;
– Taxa pentru apostilarea şi supralegalizarea actelor oficiale şi taxa suplimentară pentru eliberarea paşapoartelor;
– Taxa pentru înregistrarea, la cerere, în actele de stare civilă a schimbării numelui şi sexului;
– Taxa pentru preschimbarea actelor de identitate pentru cetăţeni români, precum şi înscrierea menţiunilor privind schimbarea domiciliului sau a reşedinţei cetăţenilor români;
– Taxa de examinare pentru obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi subcategoriile A, A1, B, B1 şi B+E;
– Taxa de examinare pentru obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din anumite categorii şi subcategorii;
– Taxe de autorizare provizorie a circulatiei autovehiculelor si remorcilor neînmatriculate permanent sau temporar;
– Taxa pentru eliberarea sau viza anuală a permiselor de vânătoare;
– Taxa pentru eliberarea permiselor de pescuit sportiv/recreativ.
– Taxa pentru eliberarea unui paşaport electronic, a unui paşaport simplu temporar sau a altui document de trecere a frontierei;
– Taxele pentru acordarea cetăţeniei române şi pentru redobândirea acesteia;

Antreprenorii îşi vor putea înfiinţa societăţi gratuit, taxele percepute în prezent pentru înmatricularea unei societăţi urmând să fie eliminate.

Românii din străinătate nu vor mai trebui să achite:

– Taxa pentru înregistrarea cererii de eliberare a unei cărţi de identitate sau a unei cărţi electronice de identitate;
– Taxa pentru eliberarea unui paşaport sau a unui titlu de călătorie;
– Taxa pentru legalizarea semnăturii traducătorului.

 

Tags: , , ,
01IMG_9383-e1452082648863

Cluj: Impozit de cinci ori mai mare, în 2017, pentru clădirile neîngrijite

Primăria clujeană a trimis peste 3.000 de somaţii proprietarilor de imobile care necesită lucrări de refaţadizare. Aceştia vor trebui să plătească anul viitor impozit majorat cu 500%, dacă nu încep imediat lucrările de întreţinere.

“Potrivit noului Cod Fiscal, în anul 2017 municipalitatea va impozita cu 500% clădirile neîngrijite din centrul istoric, la care proprietarii nu au început demersurile legale pentru refațadizare până la data de 30 noiembrie 2016, conform somațiilor transmise pe parcursul anului”, se arată într-un comunicat remis presei.

Municipalitatea a început deja procesul de refaţadizare a unor clădiri din centrul oraşului pe banii săi, pe care urmează apoi să îi recupereze de la proprietari.

În 2013, administraţia locală a pus la punct procedura de refaţadizare a clădirilor din centrul istoric al oraşului. Atunci, autorităţile anunţau că vor suporta 20% din costul lucrărilor, iar restul de 80% din sumă va fi acordată cu titlu de împrumut proprietarilor de clădiri care nu au bani pentru modernizare, oamenii fiind obligaţi să returneze banii în 10 ani. Dintre cei somaţi, mai puţin de 10% au fost aceia care au demarat lucrările de refaţadizare.

Proiectul privind taxele şi impozitele în 2017 la Cluj-Napoca se află în dezbatere publică şi poate fi consultat AICI.

Tags: , , , , , ,