Tag Archives: suc

suc

E oficial. Vom plăti mai mult pentru băuturile răcoritoare și țigări

Guvernul introduce acciza pe băuturile cu zahăr, iar în paralel va crește și prețul țigărilor.

De la 1 septembrie 2019, Guvernul introduce acciza pentru băuturile răcoritoare care conţin zaharuri adăugate. Cuantumul accizei va fi 0,8 lei pe litru pentru băuturile cu 5-8 g zaharuri adăugate la 100 ml produs, şi de 1 leu pe litru pentru pentru băuturile răcoritoare al căror conținut de zaharuri adăugate depăşeşte 8 g zaharuri la 100 ml produs, se arată într-un proiect de act normativ publicat astăzi de Ministerul de Finanţe. Astfel, o sticlă de doi litri de Coca-Cola, Pepsi sau alte băuturi carbogazoase de acest fel se va scumpi cu doi lei.

De la aceeaşi dată, Guvernul creşte acciza pentru ţigarete, se mai arată în proiectul de act normativ consultat de Economica. Fumătorii vor plăti cu aproximativ 40-50 de bani în plus pentru pachetul de țigări. Concret, de la 1 septembrie 2019, acciza totală pentru ţigarete creşte la 503,97 de lei/1.000 de țigarete, de la 483,74 lei/1.000 de țigarete cât este în prezent, potrivit Codului fiscal în vigoare. În 2020, acciza totală creşte la 533,97 de lei la 1.000 de țigarete, de la 500,8 lei la mia de ţigarete, cât prevede, pentru anul 2020, Codul fiscal, în vigoare acum. În 2021, acciza totală urcă la 563,97 lei la mia de ţigarete, de la 529 de lei la mia de ţigarete, cât prevede acum Codul Fiscal pentru anul 2021. În anul 2022, acciza totală va rămâne la 563,97 lei la 1.000 de ţigarete, se arată în proiectul de ac normativ consultat de Economica. Spre comparaţie, Codul fiscal în vigoare acum prevede pentru anul 2022 acciză totală de de 539,58 de lei la mia de ţigarete.

Tags: , , ,
suc

Taxa pe zahăr este discriminatorie. Va fi resimţită în buzunarul românilor

Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) consideră că taxa pe zahăr este discriminatorie şi disproporţionată, iar unicul său scop pare să fie creşterea încasărilor la bugetul de stat. Iniţiativa Guvernului României reprezintă o suprataxă ce va afecta direct consumatorul român.

ANBR arată, într-un comunicat, de intenţia Guvernului României de a introduce o taxă suplimentară pentru băuturile răcoritoare cu conţinut de zahăr.

„În urmă cu patru luni, aceeaşi majoritate parlamentară a respins prin vot în plen o iniţiativă similară a USR de taxare suplimentară a băuturilor răcoritoare. Respingerea a fost motivată de faptul că măsura era discriminatorie. ANBR consideră că taxa este ineficientă din cauza impactului negativ în economie şi pentru că nu generează schimbări care să ducă la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Totodată taxa este discriminatorie pentru că băuturile răcoritoare reprezintă în medie, doar 3% din aportul caloric zilnic al unui adult.

ANBR este un partener corect în relaţia cu instituţiile statului şi, în acest sens, a iniţiat deja demersuri pentru a relua discuţiile cu reprezentanţii autorităţilor privind efectele nefaste ale aceste iniţiative pentru economia românească: creşterea preţurilor la raft cu până la 90%, scăderea semnificativă a contribuţiilor (impozit pe profit, taxe salariale) la bugetul statului, disponibilizări şi creşterea inflaţiei. Foarte important, va fi afectat întregul lanţ valoric al acestui sector economic, care are peste 60.000 de angajaţi, de la fermierii români ce cultivă sfeclă de zahăr, la producătorii de materii prime şi echipamente şi până la distribuitori şi magazine.

Advertisement
Studiile de specialitate, fie că vorbim despre studii ale Comisiei Europene sau ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, confirmă faptul că un stil de viaţă sănătos este încurajat în primul rând prin programe de educaţie şi informare şi nu prin taxare suplimentară. Astfel, taxa pe băuturi răcoritoare este unul din cele mai puţin eficiente instrumente, nefiind inclusă pe lista de recomandări de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

De altfel, această taxă nu şi-a dovedit efectele în ţările în care a fost implementată. De exemplu, în Danemarca s-a renunţat în 2014 la taxarea băuturilor răcoritoare cu zahăr, pentru că nu s-au constatat efecte benefice pentru sănătatea populaţiei, iar industria băuturilor răcoritoare, precum şi cele conexe, au fost afectate pe termen lung”, arată asociaţia.

Guvernul va discuta la începutul săptămânii viitoare un proiect de act normativ care prevede introducerea unei taxe pe zahărul din băuturile răcoritoare. Taxa ar urma să fie introdusă din septembrie şi ar mări preţul litrului de băutură răcoritoare cu circa 1 leu. Măsura face parte dintr-un pachet de măsuri care mai prevede creşterea accizelor la tutun, reduceri ale personalului bugetar sau eliminarea unor sporuri de care beneficiază funcţionarii.

Măsura este iniţiativa Ministerului Sănătăţii şi este aplicată de Ministerul Finanţelor.

Băuturile cu un conţinut de zahăr între 5 şi 8 grame la 100 de mililitri vor avea o acciză de 0,8 lei pe litru. Băuturile cu un conţinut de peste 8 grame la 100 de mililitri de produs vor fi taxate cu 1 leu pe litru.

Autorităţile estimează la circa 80 de litri pe român consumul mediu anual de băuturi răcoritoare cu conţinut ridicat de zahăr.

Taxe similare se aplică în UE în Marea Britanie, Danemarca, Finlanda sau Irlanda.

Tags: , , ,
suc

Piața băuturilor răcoritoare depăşeşte pragul de 6 miliarde de lei în România

Coca Cola sau Pepsi? Cu sau fără zahăr? Sau poate un suc natural? Tu ce preferi într-o zi călduroasă de vară? O întrebare la care analiștii de la KeysFin vin cu un răspuns inedit, bazat pe datele financiare ale principalilor jucători din piață. Studiul realizat de KeysFin arată, în mod clar, care sunt preferințele românilor în materie de băuturi răcoritoare. În plin sezon estival, piața băuturilor răcoritoare este pe val. În această perioadă se realizează cele mai mari vânzări, iar producătorii investesc sume semnificative în promovare.

Coca Cola, Fanta, Sprite, Nestea, Pepsi, 7UP, Prigat, Lipton, Giusto, Prigat și Schweppes sunt doar câteva dintre brandurile cele mai cunoscute și care fac cele mai mari vânzări în România.

Potrivit datelor financiare, pe fondul investițiilor masive în publicitate și a creșterii apetitului pentru consum al românilor, piața băuturilor răcoritoare va depăși în acest an pragul de 6 miliarde de lei, după o creștere de aproape 24% în ultimii 5 ani.

“Piața s-a maturizat și a crescut constant în acești ani, consolidarea sa fiind mai rapidă în intervalul 2015 – 2018. Acest fapt este reflectat clar de creșterea de 750% a rezultatului net în ultimii 5 ani, acest indicator atingand în 2017 o valoare de peste 523 milioane de lei.”, au declarat analiștii de la KeysFin.

Cel mai important jucător pe piața răcoritoarelor din România este, în continuare, Coca-Cola HBC România SRL, producătorul mărcilor Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Cappy, Dorna, Poiana Negri, Burn, Monster Energy. Cifra de afaceri a companiei a crescut de la 1,83 miliarde lei în 2014 la 2,21 miliarde lei în 2017, reprezentând în prezent mai mult de 37% din piaţă.

În topul firmelor din piața băuturilor răcoritoare (coduri CAEN 1107,1032), locul secund este ocupat de Quadrant Amroq Beverages SRL, firmă controlată de PepsiCo. Îmbuteliatorul mărcilor Pepsi, Mirinda, Lipton, 7Up, Prigat, Everess, Gatorade, Mountain Dew și Rockstar a înregistrat anul trecut vanzari de 854,8 milioane de lei, în creștere cu 12,6% față de anul 2016, ajungând la o cotă de piață de 14%.

Podiumul este completat de Romaqua Group SA, cu o cifră de afaceri de 725,1 milioane lei. Compania, care produce, apele minerale Borsec, Aquatique şi Stânceni sucurile Giusto şi Quick Cola, a ajuns la o cotă de piață de 12%, apropiindu-se astfel de nivelul înregistrat de Quadrant Amroq Beverages SRL.

Top 10 – cei mai importanţi jucători din piaţa băuturilor răcoritoare este completat de La Festa International SRL (Tymbark și Tedi), European Drinks SA, La Fântâna SRL, Carpathian Springs SA, Rio Bucovina SRL, Perla Harghitei SA şi Alconor Company SRL, cu afaceri cumulate ce au depăşit 1,4 miliarde lei în 2017.
În prezent piața este foarte concentrată:  primii 10 jucători, dintre cei 526 prezenți pe piață, acoperă 87% din cifra de afaceri totală a pieței.  Primii trei, Coca-Cola, Pepsi și Romaqua, avand o cotă de piață cumulată de 64%.

72% din piața băuturilor răcoritoare este controlată de investitorii străini, olandezii (51%), polonezii (8,2%) și suedezii (4,6%) fiind cei mai importanți.

Datele financiare vin să confirme, totodată, că în condițiile în care comportamentul de consum ţine în mare parte de impuls, afacerile din acest sector sunt strâns legate de investițiile majore în promovare. Asocierea cu diverse evenimente, campaniile de promovare indoor şi outdoor, spoturile radio şi TV, prezenţa activă pe canalele social media generează, în continuare, succesul în acest domeniu”.
TRADIȚIE VS. MODERNITATE. CUM SE RĂCORESC ROMÂNII?
Acum 30 de ani, Pepsi Cola era cel mai cunoscut brand din România, cu puternice valențe occidentale. Îmbuteliată în România, era băutura mult râvnită de la aniversările românilor și nu numai, mai ales în mediul urban. Siropurile cu sifon, Cico și, ulterior Brifcor, înregistrau de asemenea vânzări spectaculoase.

A urmat epoca sucurilor la dozator, a celor la plic, iar apoi piața a început, treptat, să urmeze trendurile occidentale. Marii jucători au adus branduri tot mai variate, astfel că ceaiul îmbuteliat și sucurile naturale, de exemplu, au intrat în obiceiurile de consum.

În 2018, piața continuă să urmeze aceleași tendințe. Faptul că Coca Cola și Pepsi sunt cele mai vândute băuturi răcoritoare dovedeşte că, pentru români, gustul rămâne în prim-plan.

“Chiar dacă ultimii ani au adus noi băuturi cu conţinut caloric redus, light, din ingrediente naturale, acestea nu au reușit, pentru moment, să răstoarne trendurile. Consumul de băuturi răcoritoare cu zahăr continuă să fie în prim-plan, însă nu este exclus ca lucrurile să se schimbe, mai cu seamă că, atât reglementatorii cât și firmele producătoare încearcă să impună tot mai mult băuturile răcoritoare slab calorice, precum Coca Cola Zero, Pepsi Light și Max sau apele cu arome”, au mai spus analiștii.

“Campaniile publicitare insistă tot mai mult pe avantajele băuturilor fără zahăr, pe consumul de răcoritoare naturale. Un trend extrem de puternic în Occident care, în ultima perioadă, se accentuează și la noi. La fel cum s-a întâmplat cu produsele alimentare, domeniu în care tot mai mulți români au devenit atenți la calitate și conținutul caloric, este probabil ca în câțiva ani, fenomenul să influențeze semnificativ și piața băuturilor răcoritoare”, mai spun aceștia.

2018 se anunță a fi cel mai bun an din ultimii cinci pentru producătorii de băuturi răcoritoare. După o primăvară prelungită, marcată de ploi și vreme nu tocmai calda, preconizata extindere a sezonului estival spre luna septembrie va influența în sens pozitiv afacerile firmelor din piață”, declară analiștii de la KeysFin care estimează că piața băuturilor răcoritoare va depăși pragul de 6 miliarde de lei, iar profitul net al jucătorilor din piață va trece de 844 milioane lei, un nivel de aproape 3 ori mai mare față de acum cinci ani.

Studiul KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de cele 526 companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei), companii care au ca domeniu principal de activitate codul CAEN: 1107 – Producția de băuturi răcoritoare nealcoolice; producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate sau 1032 – Fabricarea sucurilor de fructe și legume. Datele pentru 2017 pot suferi modificări până la sfârșitul anului. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puțin 4 ani.

 

Tags: , , ,