Tag Archives: strategia de dezvoltare a clujului

cluj-napoca-my-favorite

Lectură obligatorie pentru orice primar din țară. Strategia de dezvoltare a Clujului

Peste 600 de experți muncesc timp de 2 ani şi livrează administrației locale o strategie de dezvoltare a orașului și a împrejurimilor. Administrația locală chiar ia în serios strategia, îi acordă prioritate în fața intereselor care sufocă, îndeobște, orice boare de responsabilitate, și nimic nu mișcă la nivel de decizie decât după ce e în detaliu raportat la strategie. Este vorba despre Cluj-Napoca. 

”Eminența cenușie” din spatele strategiei de dezvoltare care a dus orașul la cea mai mare dinamică între municipiile României este Călin Hințea – decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.

Care sunt principiile pe care v-ați focalizat atunci când ați gândit strategia?

În primul rând, o claritate metodologică, deci un proces care e ușor de urmărit și are o finalitate clară, un proces care se bazează pe date, pe foarte multă analiză. Chiar am fost criticați la un moment dat că avem 1.000 de pagini de analiză.

Dar ca să scrii două pagini coerente de soluții strategice, îți trebuie sute de pagini de analiză. Și aici noi avem o problemă la nivelul politicilor publice în România. În România nu ne prea place să ne bazăm pe analiză factuală. Ne place să ne bazăm politicile pe opinii relaxate și mai puțin pe analiză. Sigur, analiza e complicată: accesul la date utilizabile în România nu este simplu.

Cât v-a luat, ca timp și câți ați lucrat?

Doi ani. Au  fost implicați cam 600 de oameni în procesul de planificare strategică, 29 de grupuri de lucru. Aici am mai încercat un lucru care a fost puțin mai complicat, dar eu zic că a meritat. În mod normal, ce se face în strategie – vin câțiva consultanți, lucrează cu administrația locală, decid, fac eventual la sfârșit, pentru că e un proces obligatoriu de consultare publică, o dezbatere, atunci când strategia este deja gata. Se mai spune ceva acolo și se merge înainte.

Noi am încercat să facem altceva: anume să luăm expertiza din comunitate.

Clujul este un oraș care are experiență imensă în materie de domenii de specializare și atunci am spus: „Ce ar fi să mergem la comunitate și să încercăm să extragem ideile din comunitate?”. Și am mers pe ideea celor 29 de grupuri.

Spre exemplu, un grup de educație preuniversitară, care a fost coordonat de Mircea Miclea, grupurile de lucru pe zona de IT, care au fost coordonate de clusterele IT, grupul de lucru pe cinematografie, de care s-a ocupat Tudor Giurgiu – în sfârșit, oameni care sunt specializați în domeniul lor.

Am cerut să se respecte un cadru metodologic, ca la sfârșit noi să putem integra și compara.

Avantajul imens fiind că, dacă întrebi oamenii din comunitate, ei sunt dispuși și vin să-ți spună sau să-ți aducă soluții la care tu să nu te fi gândit vreodată. Am mers pe ideea de participare. Dar nu pe ideea de participare de-asta festivistă, adunări mari, largi, unde ne prefacem că discutăm, ci pe ideea de a discuta în grupuri de experți.

Ce-a  fost bine, eu m-am așteptat la o rată de refuz de 30 la sută, din partea oamenilor care să coordoneze, pentru că toți cei la care am apelat erau oameni foarte-foarte ocupați. N-am avut niciun refuz, în condițiile în care întregul proces a fost pro bono. Deci nimeni nu a fost plătit în tot procesul ăsta de planificare strategică.

La  finele acestei analize și înainte de a fi articulat dvs. strategia, care au fost cele  trei, două, cinci probleme specifice orașului Cluj-Napoca, față de ale altor orase?

Cluj-Napoca se confruntă cu problemele specifice ale unui oraș în dezvoltare. Nu sunt diferite față de alții neapărat. Puteți să găsiți aceste probleme în Statele Unite, în Europa de Vest, în multe locuri. E un oraș care a cunoscut o dezvoltare accelerată brusc.

Este practic un boom. Și de aici apar probleme clasice. Apar probleme de mobilitate, adică traficul urban, parcările, apar probleme legate de costul vieții, pentru că începe o populație tot mai mare să se concentreze pe o zonă definită, și atunci presiunea din punctul de vedere al costului vieții este clară, și în Cluj apare foarte clar problema cu chiriile și cu cumpărarea de apartamente sau de locuințe. Ce înseamnă asta pe termen mediu și pe termen lung? Un pericol strategic pentru resursa umană pregătită, tânără, care ar vrea să vină în comunitatea ta, dar nu-și mai permite. Dar asta se întâmplă iarăși în foarte multe locuri din lume. Și mai există un al treilea tip de pericole, un tip de petty crime, cum zic americanii, criminalitate, sigur, nu la nivelul de crime, dar cerșetorie, prostituție, utilizare de droguri ș.a.m.d., și astea sunt posibile să apară în comunitățile care se dezvoltă foarte rapid. Ceea ce vedem noi deja sunt primele două, deci primele două sunt foarte clare – problemele de mobilitate și problemele care țin de costul vieții.

Mai e o problemă foarte mare: pericolul ca o comunitate să o ia cu dezvoltarea înainte și administrația să se chinuie să încerce să ajungă dezvoltarea comunității, și să încerce să rămână în corelație cu această dezvoltare.

INTERVIUL INTEGRAL AICI! 

Strategie de dezvoltare pentru Cluj până în 2050, actualizată la cinci ani, pe modelul marilor oraşe-magnet

Cluj-Napoca are un ritm accelerat de dezvoltare pe toate palierele, astfel că strategiile actuale impuse de lege sunt deja depăşite. Primăria, alături de specialişti, vrea să elaboreze un plan de acţiune pentru dezvoltarea oraşului până în 2050, însă care să fie actualizat din cinci în cinci ani, pe modelul tuturor marilor oraşe magnet din lume.

Tags: , , ,
index

Decongestionarea traficului în Cluj: drumurile prin Făget și spre Mănăștur modernizate până la finalizarea Centurii Floreștiului și discuții cu Parlamentul European pentru centura ce va lega Mănășturul de Someșeni

Problema traficului auto îngreunat în municipiul Cluj-Napoca, mai exact dinspre și spre Florești, a fost ridicată de mai mulți cetățeni, aseară, în cadrul emisiunii live pe care edilul Emil Boc o susține săptămânal pe Facebook.

Soluții sunt două la numar: Centura Floreștiului2.68 km (drum care va porni din strada Tăuțiului și va face joncțiunea în Cluj-Napoca cu Drumul Sfântul Ioan)proiect derulat de Primăria Florești și care ar urma să fie finalizat în toamna acestui an (cel târziu în prima parte a lui 2017) și Centura de ocolire pe partea de sud a municipiului – 38 km ( drum ce pleacă de la nodul de autostradă din Gilău, vine până la sensul giratoriu de la Cora, urmează un pasaj suprateran spre strada Bucium, Calea Turzii, prin spate pe la Selgros și se încheie la nodul centurii Vâlcele –Apahida) – proiect al Primăriei Cluj-Napoca cuprins în noul Plan Urbanistic General (PUG), în strategia de dezvoltare a oraşului pentru 2014-2020 și în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD).

Nouă firme s-au arătat interesate de realizarea Centurii Floreștiului, iar în prezent Comisia de licitație evaluează ofertele.

“Sper ca în urma analizei ofertelor tehnice să nu avem contestații și să putem începe lucrările în aprilie-mai 2016. În mod normal, funcție și de condițiile meteo precum și alți factori, în noiembrie 2016 ar trebui să avem drumul de legătură utilizabil“, a declarat primarul comunei Florești, Horia Șulea.

Proiectul este finanțat exclusiv din bugetul comunei, grație unui credit revolving, obținut deja în urma unei licitații (valoare de maxim 47.672.339,40 lei).

Drumul va avea 11 podețe și 2 poduri, precum și două girații și 3 intersecții. Vor fi incluse și două bretele de legătură cu DN1, una în zona Metro și una în zona Polus. Carosabilul va fi de 2x 3,5 metri, pe o parte trotuarul va fi de 1,5 metri, iar pe cealaltă parte va fi inclusă și o pistă de biciclete, lățimea ansamblului trotuar – pistă de biciclete fiind de 2 metri. Toate acestea alături de rigole ranforsate, zid desprijin pe coloane, șanțuri de beton, rambleu, piloți forați, filtre drenante, drenuri orizontale și, bineînțeles, semnalizare rutieră.

Drumurile prin Făget și spre Mănăștur, modernizate până la finalizarea Centurii Floreștiului.

“Acestă centură iese în Valea Gârbăului, pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca. De acolo și până la capătul Mănășturului, pe strada Bucium la depoul de tramvaie, sunt 1.4 km de drum pe care îi va modeniza municipalitatea. Până la finalizarea centurii”, a declarat Boc. “Ce mai face Primăria Cluj? Obiectivul nostru este următorul: anul viitor, în prima parte, întreg tronsonul pornind de la Bucium și mergând pe la Sfântul Ion, adică trecând de intersecția cu centura, și până sus în Făget să fie reparat și modernizat. 6 km de drum. Adică, cei ce vin pe din Florești pe viitoarea centură să o potă lua fie spre Mănăștur, fie prin Făget spre Calea Turzii. Ceilalți 3 km până la Vila Tușa sunt în lucru, cu canalizare, borduri, piste de biciclete și vor fi gata până în luna mai a acestui an”, a punctat edilul.

După încheierea acestor lucrări se va lua în calcul și problema transportului în comun spre Florești. “Trasee autobuze, tramvai. Vom vedea ce soluții moderne vom putea implementa”.

Cât despre realizarea Centurii de ocolire pe partea de sud a municipiulu Cluj-Napoca, Boc speră la o finanțare din partea Guvernului sau la fonduri europene. Proiectul este estimat la suma de 35 milioane de euro.

“La sfârșitul acestei luni, o comisie specială a Parlamentului European, comisia de transporturi, va fi prezentă la Cluj. Vom discuta posibilitatea de susținere financiară prin fonduri europene sau prin Master Planul General de Transporturi (MPGT). Depinde de finanțare, iar mai multe vom ști în perioada următoare când Ministerul Transporturilor va finaliza acest Master Plan pe care îl are în lucru”, a răspuns edilul celor ce l-au urmărit pe rețeaua de socializare.

Acest subiect a fost discutat și în cadrul dezbaterii publice pe tema bugetului local al municipiului pentru 2016.

“O astfel de lucrare este foarte costisitoare, iar propunerea mea este ca noi să construim drumurile de legătură, iar centura propriu-zisă să fie finanţată de Guvern aşa cum s-a întâmplat şi în cazul centurilor Vâlcele-Apahida şi Bulevardul Muncii- Apahida. Proiectul ar trebui luat în considerare de CNADNR şi sperăm să fie prins în strategia de dezvoltare 2014-2020. Noi trebuie să ne ocupăm şi de exproprieri. Deţinem mai puţin de 5% din proprietăţile de pe traseu, restul sunt private. Întâi trebuie să facem indentificările cadastrale pe întreaga porţiune, apoi să apropbăm un nou PUZ pentru centură şi să facem studii de finanţare. Valoarea exactă a lucrării o va da studiu de fezabilitate”, a punctat edilul.

Cele trei drumuri de legătură (conexiuni) ale centurii cu cartierele sunt estimate la: 5.3 milioane de euro cu Zorilor-Mănăştur; 3 milioane cu Mănăştur şi 3.15 milioane cu Gheorgheni.

Valoarea bugetului general al municipiului Cluj-Napoca pentru 2016 este de 1.116.388.238 lei din care bugetul de funcționare reprezintă 767.953.238 lei, respectiv, bugetul de dezvoltare 348.435.000 lei. Obiectivele de investiții, pe capitole și bani AICI.

Tags: , , , , , , , , , , ,
alternativa1

Bani de la Guvern pentru centura de sud a Clujului. Propunerea lui Boc

Decongestionarea traficulului în municipiul Cluj-Napoca reprezintă o prioritate pentru municipalitate. “Peste 66.000 de maşini intră şi ies zilnic din Cluj-Napoca, fie că oamenii merg la serviciu, acasă sau tranzitează oraşul”, a punctat edilul Emil Boc, ieri, în cadrul dezbaterii publice privind proiectul de buget pentru anul 2016. Soluţia, aşa cum apare în noul Plan Urbanistic General, în strategia de dezvoltare a oraşului pentru 2014-2020 şi în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), este realizarea unei centuri de ocolire pe partea de sud, care ar urma să lege cartierele Mănăştur şi Someşeni.

“Construcția centurii de sud între Mănăștur (Bucium) și Someșeni (Selgros) trebuie să devină prioritatea principală a orașului Cluj-Napoca în următorii ani. Realizarea acestui proiect permite degrevarea semnificativă a rețelei rutiere urbane în jumătatea sudică și în partea centrală a orașului, și ca atare: (a) implementarea multor măsuri de mobilitate durabilă și (b) implementarea unor alte lucrări privind infrastructura rutieră majoră sub un trafic semnificativ redus. Este astfel necesară demararea actualizării studiilor realizate în trecut pentru această arteră, precum și a studiilor pentru proiectele conexe, astfel încât centura – precum şi proiectele conexe – să poată fi realizate în perioada 2017 – 2019″, se arată în PMUD.

Proiectul este estimat la suma de 35 milioane de euro. Doar că Primăria Cluj nu îşi permite investiţia şi cere sprijinul Guvernului.

“O astfel de lucrare este foarte costisitoare, iar propunerea mea este ca noi să construim drumurile de legătură, iar centura propriu-zisă să fie finanţată de Guvern aşa cum s-a întâmplat şi în cazul centurilor Vâlcele-Apahida şi Bulevardul Muncii- Apahida. Proiectul ar trebui luat în considerare de CNADNR şi sperăm să fie prins în strategia de dezvoltare 2014-2020. Noi trebuie să ne ocupăm şi de exproprieri. Deţinem mai puţin de 5% din proprietăţile de pe traseu, restul sunt private. Întâi trebuie să facem indentificările cadastrale pe întreaga porţiune, apoi să apropbăm un nou PUZ pentru centură şi să facem studii de finanţare. Valoarea exactă a lucrării o va da studiu de fezabilitate”, a punctat Boc.

Cele trei drumuri de legătură (conexiuni) ale centurii cu cartierele sunt estimate la: 5.3 milioane de euro cu Zorilor-Mănăştur; 3 milioane cu Mănăştur şi 3.15 milioane cu Gheorgheni.

centura sud2

Valoarea bugetului general al municipiului Cluj-Napoca pentru 2016 este de 1.116.388.238 lei din care bugetul de funcționare reprezintă 767.953.238 lei, respectiv, bugetul de dezvoltare 348.435.000 lei. Obiectivele de investiții, pe capitole și bani AICI.

Citeşte şi Must-do în Cluj-Napoca. Infrastrucutră şi mobilitate

Priorităţile Clujului costă 440 milioane euro.

Tags: , , , , , , , ,
pcluj3

Site dedicat societății civile din România, inspirat de un proiect de Cluj. Poți propune investiții, ajusta bugete și face liste de priorități pentru orașul tău

Societatea civilă are dreptul și datoria de a influența deciziile politice, economice sau de interes public. În ultimii ani, “vocea” Clujului s-a făcut auzită atât în stradă (protestele pentru Roșia Montană, pentru alocarea a 6% din PIB pentru educație, împotriva eutanasierii câinilor fără stăpân, pentru demiterea lui Ponta, Oprea sau Cristian Popescu Piedone, pentru salvarea malurilor Someșului etc.), cât și prin proiecte – inițiate de administrația locală – ce vizează dezvoltarea urbei (bugetarea participativă pentru Mănăștur, cea de tineret COM’ON Cluj, voluntariatul unor experți în diverse domenii la elaborarea strategiei de dezvoltare a municipiului pentru 2014-2023, ș.a.m.d.). Și pare să fie doar începutul.

Plecând de la ideea bugetării participative pornite la Cluj, Fundația CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români) a lansat de curând site-ul prioritatileorasuluitau.ro, o punte de legatură între autoritățile locale și cetățeni. Momentan, discuțiile îi privesc pe cetățenii din Cluj-Napoca, Alba Iulia și Pitești, însă proiectul va fi extins la nivel național.

Prioritati

“Oricine poate contribui la cum va arăta propria urbe în următorii ani. Cel mai important pas este implicarea. Nu îți ia mai mult de 15 minute pentru a influența viitorul comunității tale. E un exercițiu simplu pe care ar trebui să ne obișnuim să îl facem în mod regulat. Iar odată ce un pachet de proiecte/programe prioritare a fost definit, toți putem să ne implicăm în monitorizarea implementării acestui pachet”, se arată în descrierea site-ului.

Reporterii cactcostaclujul.ro au stat de vorbă cu reprezentanți ai Fundației CAESAR despre obiectivele noului proiect, despre societatea civilă clujeană și despre economia locală.

pcluj

De unde a pornit ideea platformei?

Este o idee care a gestat de ceva timp într-un grup de prieteni. Ne-a plăcut mult ideea de bugetare participativă pornită la Cluj, dar ne-am gândit că acest exercițiu nu ar trebui făcut numai pentru 5% din buget. Se poate și trebuie avută o discuție pe întreg bugetul operațional al unui oraș. Pachetul de proiecte prioritare al unui oraș este de obicei definit de o echipă de consultanți, fără o implicare prea activă a cetățenilor. De cele mai multe ori, nici măcar autoritățile locale nu știu ce se află în aceste strategii de dezvoltare.

Mai mult, majoritatea strategiilor de dezvoltare se termină cu un cearceaf de proiecte, din care, în mod realistic, numai o mână pot fi duse la capăt. Ca atare, ne-am gândit să propunem un buget operațional clar, pe o perioadă de implementare multi-anuală (puține proiecte/programe se finalizează într-un an, așa cum se elaborează bugetele) și să încercăm să identificăm un pachet de proiecte prioritare ce poate fi realizat cu acest buget.

Am văzut că discuţia se poartă pe marginea strategiei de dezvoltare a muncipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2023 aprobată de autorităţile locale în toamna anului trecut, dar că utilizatorii pot propune proiecte/programe noi şi/sau să facă realocări de buget. Cum ajung aceste propuneri la municipalitate? Există o colaborare cu Primăria Cluj, astfel încât vocea cetăţeanului să fie luată în calcul?

Nouă ne place place mult modul în care a fost elaborată strategia de dezvoltare a Clujului. Dacă iese cum trebuie poate deveni un exemplu de bună practică la nivel mondial — mai exact, să implici diferiții experți din oraș în elaborarea direcților strategice de dezvoltare pentru oraș, în loc să aduci o firmă de consultanță din afară.

Platforma a fost practic gândită ca o continuare a acestor eforturi. Am zis că dacă strategia a fost elaborată cu ajutorul experților din Cluj, de ce să nu avem o listă de proiecte prioritare definită de cetățeni.

Proiectele propuse de noi în platformă sunt toate extrase din strategie, din Planul Urbanistic General (PUG) și din alte stretegii sectoriale (de ex. PMUD). Nu ne-am pus noi sa inventam noi proiecte. În mod ideal, dacă oamenii propun alte proiecte, ar trebui să identifice proiecte din lista propusă în strategie. În mod practic însă, va fi greu pentru cineva să ia la frunzărit strategia și să propună un proiect de acolo. Noi ne-am gândit că orice cetățean poate să propună un alt proiect și dacă găsește destui oameni care să susțină acel proiect va fi un argument destul de greu pentru autoritățile locale.

Nu avem nici un protocol de colaborare cu primăria și nici nu ne așteptăm neapărat ca ei să ne bage în seamă — nici nu trebuie să o facă. Nu știm în momentul acesta dacă vom strânge destule propuneri pentru a face din acest exercițiu unul care să aibe cu adevărat impact. Cred că autoritățile locale vor fi cu atât mai interesate de acest demers cu cât se vor implica mai mulți oameni. Rămâne de văzut dacă platforma va avea succes sau nu.

pcluj2

Pot utilizatorii să-şi exprime opinia şi asupra bugetului local pentru anul în curs?

Unul din rolurile platformei este de a forța oamenii să se gândească la o planificare multi-anuală. Din păcate, de 26 de ani mergem cu o abordare miopică și planificări anuale, chiar dacă nu prea există proiecte/programe care să poată fi finalizate într-un an (de la idee, la planificare, la implementare și recepție). Facem planificare multi-anuală pe programe europene, dar nu suntem în stare să facem același lucru pentru programe de investiții de la bugetul de stat sau din bugete locale. Pentru noi drama mare nu este rata scăzută de absorbție a fondurilor europene, ci faptul că nu am reușit să învățăm aproape nimic din experiența implementării acestor fonduri. Lucrăm pe fonduri europene de peste 9 ani, dar nu am fost în stare să adoptăm nici cele mai elementare bune practici în programele de investiții din bugetul de stat sau din bugetele locale (de exemplu, planificarea și bugetarea multi-anuală).

Platforma este flexibilă și o persoană poate practic să șteargă bugetul pentru toate proiectele propuse de noi și să vină cu o propunere complet nouă.

Au început să fie interesaţi clujenii de porpunerea voastră? Cum vreți să ajungeți la cât mai mulţi cetăţeni?

Deocamdată interesul este modest. Noi suntem însă optimiști :)

Cum vi se pare societatea civilă din Cluj. În ultimii ani? Ating protestele adevăratele probleme ale urbei?

Clujul are cred cea mai activă societate civilă din România și ăsta este unul din marile avantaje comparative ale orașului. Fără o societate civilă implicată nu poți avea dezvoltare sustenabilă.

Nu știu neapărat dacă protestele ating întotdeauna și nu cred că diferiții reprezentanți ai societății civile susțin întotdeauna cele mai bune cauze. Este însă vital ca, cât mai mulți cetățeni, de preferabil toți, să aibe o voce și să își facă vocea auzită

E an electoral, iar reuşita stă în mâna cetăţeanului. Totuşi, vor risca candidaţii să-şi asume proiecte noi, decizii radicale? (spre exemplu, un utilizator al platfomei propune demolarea garajelor de cartier şi renunţarea la abonamentele nominale pentru parcările din centrul Clujului. Evident, începând cu 2017).

Asta e o întrebare ce trebuie pusă candidaților – nu știu ce gândește fiecare. Incidental, noi suntem de acord cu demolarea garajelor și nu ni se pare o propunere radicală (mai degrabă o propunere de bun simț și normală într-un oraș cu aspirații europene)… alte orașe, precum Alba Iulia sau Oradea, au făcut asta de mult. Lumea de obicei este nemulțumită la început dar dacă vi cu o alternativă mai bună (de exemplu, un spațiu de joacă pentru copiii sau un parc unde toți cetățenii au access) acceptă repede noua realitate. Mi se pare absurd să continuăm cu o situație în care garaje personale ocupă spațiu public și mulți dintre deținătorii de garaje își țin acolo borcanele cu murături — mașina fiind parcată pe trotuar.

Ce părere aveți despre antreprenoriatul clujean. Tânăr. Există viaţă după IT? (apropo de strategia de dezvoltare şi nominalizarea domeniilor cultură şi turism)

Antreprenorul clujean este cel mai activ din țară, după mai toate statisticle recente. Ăsta e lucru mare.

Nu trebuie să vorbim de viață după IT. IT-ul dă Clujului un avantaj comparativ clar față de alte orașe și nu cred că poți gândi o strategie pentru Cluj fără să pui acest sector la mijloc. Studii în State arată că un job într-un domeniu cu valoare adăugată mare (cum sunt job-urile din IT) generează 7 job-uri adiționale în alte sectoare. Asta e o realitate ce nu poate fi ignorată.

Cultura este un alt avantaj comparativ al Clujlui și un sector ce aduce deja beneficii enorme. Mulți din lumea asta știu Clujul ca orașul unde se află Fabrica de Pensule sau orașul unde se desfășoară TIFF. Cultura este una din cele mai importante cărți de vizită ale României și trebuie să avem grijă de ea.

În ceea ce privește turismul, nu văd Clujul neapărat ca o atracție turistică și nici nu cred în strategii de dezvoltare axate pe turism. Pentru Cluj, turiștii cred că sunt mai degrabă un beneficiu secundar al performanței bune în alte sectoare, mai ales în cel cultural. TIFF-ul, Electric Castle, Untold, Zilele Maghiare ale Clujului au adus mai mulți turiști în Cluj decât toate atracțile noastre turistic.

Vreți să extindeți platforma la nivel naţional? Aveți colaboratori, voluntari care să gestioneze situaţia pe fiecare zonă în parte?

Da. Vrem să ne extindem și căutăm voluntari și în alte orașe.

Citește și
Must-do în Cluj-Napoca. Infrastructură și mobilitate
Strategia de dezvoltare a Clujului până în 2023

Pe ce vor fi cheltuiți banii clujenilor în 2016

Tags: , , , , , , , , ,
servus_2021_0 (1)

Clujul cultural, aplaudat peste hotare şi ignorat acasă. Ameninţările şi oportunităţile pentru următorii 10 ani

Transilvania ocupă prima poziţie în Top 10 al celor mai atractive regiuni din lume de vizitat în 2016, conform editorilor ghidului de călătorii Lonley Planet, iar prima oprire recomandată este oraşul Cluj-Napoca, “unul dintre hub-urile artistice în plină dezvoltare ale Europei”. De altfel, cultura este una din principalele direcţii de dezvoltare a municipiului pentru următorii 10 ani. Atât economic, cât şi din punct de vedere al imaginii Clujului la nivel european.

“Clujul va fi un reper european prin viaţa sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea şi iniţiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal în organizarea coumunităţii, devenit motorul transformării sociale şi regenerării urbane”, se arată în documentul de 1.319 pagini al Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020, aprobată de Consiliul Local în luna septembrie 2015.

Specialiştii care au lucrat la redactarea noii strategii, coordonaţi de Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”, au dedicat un întreg capitol Clujului cultural: “oraş al excelenţei artistice şi al participării culturale”. Cum oraşul se află în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, asociaţia care se ocupă de candidatură, reprezentată de Florin Moroşanu, a avut un rol important în elaborarea componentei în cauză a strategiei.

“Cultura reprezintă un indicator al calităţii vieţii şi bunăstării individuale şi colective. Prin cultură şi prin procesele pe care cultura le catalizează, oraşul poate oferi locuitorilor noi perspective de participare la viaţa publică, poate dezvolta noi mecanisme de solidaritate, poate revitaliza zonele periferice, îşi poate dezvolta infrastructura, poate să primească o mai largă deschide europeană şi poate genera colaborări şi parteneriate care să aducă beneficii economice şi sociale întregii comunităţi. Cultura include arta şi toate formele sale de expresie artistică: muzică, teatru, dans, literatură, arhitectură, dar şi sistemul de valori, tradiţiile şi credinţele unui grup”, se explică în documentul strategiei.

O cartografiere al sectorului cultural clujean arată astfel: 19 instituţii publice de cultură, 60 de ONG-uri, numeroase grupuri informale derulând activităţi cu componentă culturală, 6 uniuni de creaţie, 6 universităţi sau departamente cu profil artistic, 3 licee de artă, 7 centre culturale străine, 17 biblioteci ce oferă cursuri de limbi străine sau acces la cărţi în alte limbi, iar anul 2012 a numărat circa 90 de festivaluri, de mai mică sau mai mare dimensiune. Din păcate, chiar dacă operatorii cuturali îşi cunosc bine publicul ţintă şi au canale specifice a comunica cu el, nu există sufieciente studii care să reflecte consumul cultural, atitudinea şi nevoile publicului faţă de acest sector.

O atenţie deosebită trebuie acordată totuşi autuurilor pe care le are Clujul faţă de alte oraşe: cea mai mare vitalitate culturală din ţară (în afara capitalei), oraş candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 şi deţinător al titlului Capitală Europeană a Tineretului 2015, noul val – şcoala de pictură, Muzeul de Artă şi Fabrica de Pensule (primul şi cel mai mare spaţiu colectiv de acest tip din ţară) au adus nominalizări la Art Cities of the Future/Phaidon 2013, cea mai dezvoltată economie creativă, TIFF – cel mai important festival de film din România, studii superioare în domeniul artistic, etc.

Există însă şi o serie de aspecte care reprezintă provocări pentru cultura clujeană şi care sunt relevante în procesul de planificare strategică, precum: ponderea scăzută a cheltuielilor bugetare rezervate culturii nu se relaţionează cu performanţele sectorului cultural din Cluj care sunt ridicate, limitările bugetare ale operatorilor culturali în contextul creşterii notabile a pulicului şi a numărului de activităţi (în 2015, municipalitatea a alocat 8 milioane de lei la capitolul cultură; Federaţia Share – responsabilă de proiectul Cluj Youth 2015 şi TIFF au fost cap de listă la finanţări), festivalizarea culturii locale, nivel redus încă de cooperare dintre instituţiile culturale locale, în special între operatorii publici şi cei independenţi, parteneriate şi fianţări reduse din partea mediului de afaceri.

În acest context, redactorii strategiei au identificat 9 priorităţi pentru segmentul cultural clujean: creşterea participării şi accesului la cultură-dezvoltarea publicului, sustenabilitatea prin programe de finanţare şi alte măsuri a activităţilor culturale, încurajarea creaţiei, dezvoltarea cooperării internaţionale şi a dimensiunii regionale şi euroepene, creşterea cooperării intra şi intersectoriale, dezvoltarea infrastructurii – susţinerea patrimoniului mobil şi imobil, creşterea calităţii a actului de cultură şi a profesionalismului operatorului cultural, dezvoltarea culturii utilizării spaţiului public şi îmbunătăţirea comuncării culturale.

“Înţelegerea şi percepţia sectorului cultural este încă în vechea paradigmă, a unui domeniu periferic, adresat elitelor. De asemenea, actul cultural este în continuare centralizat, instituţionalizat. E nevoie de o intersecţie cu alte domenii şi de un manifest care să redefinească cultural şi rolul ei în societate, valorile pe care le promovează, o asumare publică a acestei abodări alături de o platformă de cooperare între operatori şi completată de campanii de comunicare şi conştientizare pentru public”, punctează specialiştii.

Pentru realizarea acestor obiective se recomandă o creştere a bugetului de alocări pentru proiectele culturale până la minim 4% din bugetul local până în 2020 şi optimizarea sistemelor de finanţare a proiectelor culturale din bani publici.

De altfel, strategia include 15 direcţii de acţiune generale concretizate într-un portofoliu de 200 de programe operaţioanale şi o simulare de buget pentru concretizarea acestora, o sumă medie necesară de 440 de milioane de euro. Implementarea proiectelor ar trebui să se plieze pe exerciţiul financiar european în curs 2014-2023.

Pentru cultură şi identitate socială ar fi necesari 61 de milioane de euro: extinderea şi modernizarea infrastructurii culturale – Construcţia Centrului Cultural “Transilvania” şi reabilitarea, modernizarea şi dotarea structurilor existente (Teatrul/Opera Română, Opera Maghiară, CCS) – 30 milioane de euro, Programul Cluj Capitală Europeană – 15 milioane euro, consilidarea, reabilitarea şi introducerea în circuitul turistic al obiectivelor de patrimoniu cultural şi istoric – 15 milioane euro, City branding – 1 milion euro.

Dacă Centrul Cultural “Transilvania”, care ar urma să găzduiască Filarmonica din Cluj-Napoca, bate pasul pe loc de ani de zile (Filarmonica “Transilvania” şi-a început noua stagiune fără dirijor permanent, iar concertele sunt organizate în continuare la Auditorium Maximum al UBB), aplicaţia Clujului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 a ajuns pe masa Ministerului Culturii, care va anunţa lista scurtă a oraşelor candidate la începutul lunii decembrie 2015. În cursă s-au înscris şi oraşele Bucureşti, Craiova, Timişora, Iaşi, Sf. Gheorghe, Braşov, Arad, Alba Iulia, Brăila, Baia Mare şi Târgu Mureş.

În ceea ce priveşte Clujul, în cazul în care oraşul va câştiga competiţia, municipalitatea a anunţat încă din luna mai 2015 că se angajează la o susţinere financiară de 15 milioane de euro din bugetul local, după cum urmează: 750.000 euro în anul 2017, 750.000 euro în anul 2018, 750.000 în anul 2019, 1.500.000 euro în anuş 2020, 7.500.000 euro în anul 2021 şi 3.750.000 euro în anul 2022. De altfel, înbugetul operaţional pentru programul “Cluj-Napoca 2021- Capitală Culturală Europeană” sunt prevăzute şi ale surse de finanţare, după cum urmează: Consiliul Judeţean Cluj – 6 milioane euro, Guvernul României – 10 milioane euro, Fonduri Europene – 1.5 milioane euro, Sponsori – 2.5 milioane euro. Totalul bugetului ajunge la suma de 35 milioane euro şi se împarte pe trei categorii: programul cultural, cheltuieli pentru marketing şi comunicare şi cheltuielile cu angajaţii, colaboratorii şi administrative, logistică.

VEZI aplicaţia Clujului AICI.

PE SCURT

Oportunităţi pentru Clujul cultural

– fondurile europene – 2014-2020 – Europa Creativă și fondurile structurale
– activarea spațiilor publice (manual de utilizare a spațiului public)
– cultura voluntariatului este în creștere – implicarea mai multor generații
– dezvoltarea/punerea în valoare a pivnițelor din centrul orașulu
– existența specialiștilor IT pentru proiecte de cultură digitală
– siturile naturale și de patrimoniu din împrejurimile Clujului (Catelul Bonțida, Salina Turda, Cheile Turzii etc.)
– Cluj Arena – pentru evenimente de anvergură
– mediul de afaceri clujean – redeschiderea apetitului privat pentru implicare în actul cultural
– universurile paralele – găsirea puncte de contact
– pregătirea Centrului pentru Industrii Creative (Lomb)
– proiectul Cluj Innovation City

Ameninţări pentru Clujul cultural

– fragilitatea sectorului în fața deciziei politice
– incoerența în implementarea politicilor culturale
– adâncirea izolării sectorului cultural față de cel politic și economic
– pericolul ca noile megaproiecte (Centrul Cultural Transilvania, Cluj Innovation City, Centrul pentru Industrii Creative etc) să canalizeze toate resursele fără a aduce un beneficiu întregului spectru cultural
– festivalizarea și megaevenimentizarea agendei culturale a orașului
– infrastructura de acces terestră subdezvoltată – autostrada nefinalizată, calea ferată nemodernizată
– pierderea oportunităților de a valorifica pentru comunitate spații (publice sau construite) reprezentive pentru experiența colectivă – ex. Continental, Parcul Feroviarilor etc

Tags: , , , , , , , , ,
978x0

Transilvania fără cruxific şi usturori, ci cu un Cluj artistic-inovator, pe primul loc în topul destinaţiile turistice în 2015

Transilvania este cap de listă în topul destinaţiilor turistice de neratat în 2016 realizat de Lonley Planet, cea mai mare editură de ghiduri de călătorie din lume: “munţi ce-ţi taie răsuflarea şi artă inovatoare în fosta casă a lui Dracula”. De altfel, regiunea a fost plasată de specialiştii brandului de ghiduri turistice înaintea unor regiuni precum Hawaii sau Bavaria.

“Lăsaţi crucifixul la o parte şi scăpaţi de usturoi – nu veţi avea nevoie de ele în Transilvania de azi, care distruge stereotipurile mai rapid decât dă din aripi un liliac ieşit din iad. Da, caii şi căruţele încă huruie în zona rurală împădurită, dar în curând vor împărţi şosele cu taxiuri Uber, transportând călătorii spre locuinţe chic de pe Airnb. Priviţi dincolo de tricourile cu Contele Dracula şi veţi observa un număr în creştere de galerii de artă, staţiuni de schi de bună calitate şi ture epice în natură”, se arată în prezentarea generală făcută regiunii.

Mai departe, autorii ghidului recomandă oraşele care merită vizitate în Transilvania. Cluj-Napoca este primul pe listă: “Reinventarea este în aer în Cluj-Napoca, oraş privit ca unul dintre hub-urile artistice în plină dezvoltare ale Europei. Laudele sunt datorate în mare parte Fabricii de Pensule, un colectiv artistic cu şase mini-galerii. Dar buzz-ul este înteţit în bună măsură de muzeele aparte şi de viaţa de noapte, care îmbină cârciumile din pivniţe cu o mână de baruri indie”.

03087737-74d0-47ff-a276-20ff47731bd9_800x600

Dacă străinii au realizat potenţialul cultural al capitalei Transilvaniei de ani buni, autorităţile locale au fost puse în temă abia în urmă cu o lună, atunci când Strategia de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 a fost votată de forul local.

“Clujul va fi un reper european prin viaţa sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea şi iniţiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal în organizarea coumunităţii, devenit motorul transformării sociale şi regenerării urbane”, se arată în documentul strategiei (vezi paginile 214-251).

Alte oraşe de neratat sunt Braşovul, Sibiul, Sighişoara şi Târgu Mureş.

Anul trecut, în premieră, România a fost inclusă în topurile Lonley Plant în categoria celor mai bune destinaţii de vancaţă din punct de vedere al raportului calitate-preţ.

Mai jos, toate recomandările Lonley Planet pentru anul viitor:

Cele mai bune regiuni de vizitat în 2016:

1. Transilvania, Romania
2. Islanda de Vest
3. Valle de Vinales, Cuba
4. Regiunile viticole din Friuli, Italia
5. Insula Waiheke, Noua Zeelandă
6. Auvergne, Franța
7. Hawaii
8. Bavaria, Germania
9. Costa Verde, Brazilia
10. Sfânta Elena

Cele mai bune țări de vizitat în 2016:

1. Botswana
2. Japonia
3. SUA
4. Palau
5. Letonia
6. Australia
7. Polonia
8. Uruguay
9. Groenlanda
10. Fiji

Cele mai bune orașe de vizitat în 2016

1. Kotor, Muntenegru
2. Quito, Ecuador
3. Dublin, Irlanda
4. George Town, Malaezia
5. Rotterdam, Olanda
6. Mumbai (Bombay), India
7. Fremantle, Australia
8. Manchester, UK
9. Nashville, SUA
10. Roma, Italia

Destinațiile “best value” ale anului 2016

1. Estonia
2. Ho Chi Min și Hanoi, Vietnam
3. Africa de Est
4. New Mexico
5. Bosnia și Herțegovina
6. Galicia, Spamia
7. Quebec City, Canada
8. Coasta caraibeană a Costa Ricăi
9. Timor-Leste
10. Australia de Vest

Tags: , , , , , ,
poza 3 oameni cluj

Probleme majore ale Clujului: de la percepția avantajelor competitive într-o paradigmă învechită, la incapacitatea de a atrage şi reţine investiori sau exclusiune socială

Noua strategie de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca propune 15 direcţii de acţiune concretizate într-un portofoliu de 200 de programe operaţionale. Pentru a stabili priorităţile Clujului, realizatorii strategiei au identificat mai întâi probleme care afectează comunitatea clujeană de o maniera determinantă și pe termen lung. Nouă la număr.

1. Competiţia din partea altor orașe în context național și european.

“Ea este mult mai vizibilă în cazul concurenței pentru obiective specifice (precum Capitală Culturală Europeană 2021), dar există permanent la nivelul principalelor zone de dezvoltare strategică și este tot mai puternică în contextul globalizării și al spațiului comun european”.

Citeşte şi

Atuurile Clujului la nivel european

Ce ne diferenţiază la nivel naţional

2. Lipsa de coeziune și coordonare a strategiilor sectoriale.

Pe larg: O multitudine de probleme operaționale, tactice și strategice de coordonare, comunicare insuficientă între stakeholderi comunitari, abordări neintegrate a politicilor publice locale. Alocarea resurselor este dificilă fără o abordare coerentă și relaționată a comunității care să permită identificarea zonelor prioritare si a avantajelor competitive ce trebuie stimulate. Insuficienta valorificare a potențialului local, a resurselor materiale și umane existente în comunitate. Lipsa sistemelor de monitorizare și evaluare pe domenii care aduc avantaj competitiv. O insuficientă concordanță între cererea specifica de pe piața muncii și oferta educațională existentă în comunitate.

3. Excluziunea socială (existența grupurilor vulnerabile, dezavantajate, marginalizate, discriminate și stigmatizate cultural). De asemenea, îmbătrânirea populației poate aduce efecte negative pe termen lung în dezvoltarea orașului.

4. Insuficienta utilizare a noilor tehnologii pentru dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor pentru cetățeni și firme și prioritatea scăzută acordată de către administrație dezvoltării unui sistem modern de e-guvernare.

5. Percepția avantajelor competitive într-o paradigmă învechită, ignorarea factorilor non-tradiționali de dezvoltare și regenerare comunitară, precum și efectul multiplicator de resurse și valoarea economică a acestora (cultură, educație, sănătate, industrii creative, etc).

6. Probleme de mediu (insuficiența spațiilor verzi, poluare, accesul la resursa de apă, gestionarea deșeurilor).

7. Pe termen mediu și lung, dezvoltarea orașului poate conduce la fenomene de risc specifice: creșterea criminalității, infracționalității, delicvenței juvenile, prostituției, cerșetoriei, consumului de droguri la nivelul orașului. De asemenea, dezvoltarea orașului poate fi afectată de fenomene asociate corupției și de manifestări ale clientelismului politic.

8. Incapacitatea comunității și a administrației de a atrage și reține investitori, precum și de a sprijini antreprenoriatul local. “Aceasta este generată de proceduri administrative stufoase, incoerență administrativă la nivelul zonei metropolitane, nivel scăzut al informațiilor privind mediul de afaceri local, infrastructura de afaceri deficitară, grad încă redus de accesibilitate a surselor de finanțare”, se arată în strategie.

9. Provocări diverse în domeniul dezvoltării urbane și planificării, multe dintre acestea fiind rezultatul creșterii economice și demografice din ultima perioadă dar și a planificării defectuoase din perioada comunistă.

“Avem de aface cu o lipsă de coordonare între actorii instituționali locali în ceea ce privește planificarea spațială la nivelul zonei metropolitane Cluj. Existența și promovarea unor viziuni diferite și neintegrate de către instituțiile locale, județene și regionale cu privire la planificarea spațială. Dezvoltarea urbană haotică, datorată în principal nerespectării reglementărilor urbanistice și unei capacități limitate de a asigura disciplina în construcții. Infrastructură deficitară în anumite cartiere nou construite. Efectele negative implicate de procesul de suburbanizare rapidă din ultimii ani: o presiune crescută asupra infrastructurii și a serviciilor municipale de care beneficiază și rezidenții din zona peri-urbană; congestionarea traficului, migrarea unor afaceri dinspre centrul orașului spre periferie etc. Condiționarea dezvoltării economice locale viitoare de accesarea unor resurse din zona periurbană (terenuri de exemplu) – la nivelul municipiului Cluj-Napoca nu mai există în prezent locații disponible pentru viitoare proiecte investiționale de anvergură. Discrepanțe semnificative între cartierele orașului în ceea ce privește accesul la spații verzi și infrastructură (locuri de parcare de exemplu). Existența unor probleme generate de dezvoltarea rapidă a orașului care pot fi rezolvate doar pe termen mediu sau lung și care presupun negocieri și compromisuri între diverși stakeholderi. Aceste probleme determină însă în prezent nemulțumiri majore la nivelul cetățenilor: lipsă parcări, spații verzi insuficiente, trafic crescut în centru și lipsa unor zone exclusiv pietonale, creșterea nivelului de trai”, mai arată grupurile de lucru.

VEZI AICI care sunt priorităţile Clujului. Pentru implementarea acestora ar fi necesar un buget mediu de 440 milioane euro.

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, care numără 1.319 pagini, a fost elaborat pe parcursul a 2 ani, iar la realizarea acesteia au contribuit peste 600 de persoane, împărţite în 27 de grupuri de lucru coordonate de specialişti în diverse domenii. Coordonatorul general al proiectului este Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe, Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

Tags: , , , , , ,
IMG_1297_resize

Priorităţile Clujului costă 440 de milioane de euro

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 propune 15 direcţii de acţiune concretizate într-un portofoliu de 200 de programe operaţionale. De asemenea, include o simulare de buget pentru concretizarea proiectelor a căror perioadă de implementare ar trebui să se plieze pe exercițiul financiar european în curs – 2014-2023. Suma medie necesară, conform estimărilor, este de 440 de milioane de euro.

Concret, proiectele arată ce trebuie făcut “de la firul ierbii” în Cluj-Napoca, iar pe fiecare direcţie a fost stabilită o listă de priorităţi.

“Strategia va sta la baza deciziilor pe care le vom lua, în viitor, în cadrul Consiliului Local. Proiectele nu sunt de neînlocuit şi vă aparţine dumneavoastră, consilierilor, decizia privind ordinea de implementare. De asemenea, acesta este rezervorul nostru de proiecte pentru a atrage fonduri europene în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020”, a declarat primarul Emil Boc cu ocazia votării noii strategii.

“Un alt element care lipsește mai tuturor strategiilor de dezvoltare este un buget clar de implementare. Puține din autoritățile publice care elaborează asemenea strategii se chinuie să aloce un buget multi-anual clar pentru operaționalizarea strategiei. Ca atare am folosit o metodologie simplă de estimare a unui asemenea buget operațional. Am plecat de la premisa simplă că multe investiții publice presupun, odată ce sunt finalizate, cheltuieli de operare și mentenanță. Cu cât sunt făcute mai multe investiții, cu atât vor fi cheltuielile de operare și mentenanță mai mari în viitor. Fondurile europene disponibile crează un fals confort al banilor ce vin gratis, fără ca cei ce le accesează să se gândească la cum vor gestiona investițile făcute pe viitor. Folosind experiența țărilor mai dezvoltate, am pornit de la premisa că o autoritate publică nu ar trebui să aloce an după an mai mult de 30% din veniturile fără destinație clară (non-earmarked revenues). Acești 30% din veniturile nealocate reprezintă o marjă prudentă pentru investiții în capital și oferă un ordin de mărime pentru cum poate fi setat un buget operațional. 50% din veniturile nealocate ar trebui să fie limita maximă peste care autoritățile publice nu ar trebui să treacă într-o perioadă de implementare. Altfel riscă să aibă probleme financiare”, se arată în noua strategie.

De menţionat, înainte de a reda simularea de buget, sunt cele 15 direcţii strategie de acţiune:

1 Întărirea/consolidarea capitalului uman local prin creșterea calității vieții
2 Asumarea unui parteneriat strategic între comunitate și universitățile clujene
3 Conștientizarea și valorificarea potențialului de transformare socială și regenerare urbană al culturii
4 Creșterea implicării sectorului asociativ în sectoare cheie alecomunității și stimularea parteneriatelor cu alți actori comunitari
5 Asumarea consecventă a politicilor și a mesajului multicultural
6 Investiții susținute ale comunității în educația preuniversitară
7 Dezvoltarea unor mecanisme și instrumente instituționale incluzive și participative
8 Stimularea dinamismului demografic
9 Creșterea calității actului de guvernare și a calității serviciilor oferite și integrarea
acestora într-un pachet complet; dezvoltarea unor strategii coerente in zona de eguvernare
10 Adoptarea și asumarea unei strategii de marketing și crearea unei identități a orașului
11 Dezvoltarea unui set de indicatori ai calității vieții și serviciilor care să fie
urmăriți/monitorizați constant
12 Gestionarea și valorizarea comunitară coerentă și unitară a resurselor culturalistorice
ale spațiului urban
13 Dezvoltarea unor politici coerente de mediu
14 Creșterea competitivității economiei și a nivelului de bunăstare al comunității prin: valorificarea potențialului de clusterizare al economiei locale, utilizarea noilor tehnologii ca parte integrată a dezvoltării comunității, stimularea politicilor axate pe inovație si transfer tehnologic in sectorul public si privat, stimularea industriilor cu potențial creative, dezvoltarea unei economii de tip ICC (Inovație, Creativitate, Competitivitate).
15 Crearea unei viziuni integrate și a unor mecanisme de cooperare instituțională în ceea ce privește dezvoltarea urbană și planificarea spațială la nivelul întregii zone metropolitane.

În ceea ce priveşte suma medie necesară implementării proiectelor cuprinse în strategie, s-a plecat de la stabilirea evoluţiei bugetului local pentru perioada 2014-2023: “Estimarea indică un buget cumulat de aproximativ 1,47 miliarde Euro. 30% din această valoare ajung undeva pe la 440 milioane Euro. 50% reprezintă undeva la 735 milioane Euro. În tabelul de mai jos am inclus bugetul prudent și bugetul maxim ce ar trebui alocat pentru investiții de capital în Cluj și în localitățile din zona metropolitană”.

buget-strategie

“Ca atare, dacă considerăm Clujul în contextul unei zone urbane funcționale, putem considera bugetul operațional pentru Polul de Creștere Cluj a fi 517 milioane Euro pe perioada de implementare 2014-2023. Mai departe nu rămâne decât să alocăm acest buget operațional pe priorități investiționale”, relevă echipa de specialişti care s-a ocupat estimarea bugetului.

PORTOFOLIU DE PROIECTE STRATEGICE:

1. Oameni şi comunitate – € 47 mil. (ex. elaborarea și implementarea strategiei CLLD Pata Rât, extinderea și modernizarea infrastructurii sportive:Complex Cultural și Sportiv Gheorgheni; Construcția Aqua Park Grigorescu;)

2. Oraşul inovativ, creati, competitiv – € 41 mil. (ex. Construcția Cluj Innovation City, Înființarea de noi clustere)

3. Dezvoltare urbană şi planificare spaţială – € 178 mil. (ex. Extindere/reabilitare/modernizare străzi, piețe publice și zone pietonale, inclusiv cu implementarea sistemului ”shared space”, Construcția Centurii Ocolitoare Cluj-Napoca Sud (Mănăștur-Someșeni), Implementarea unui nou sistem de parcări european)

4. Oraşul verde – € 80 mil. (ex. Extinderea, modernizare și dotare spații verzi: Parcul Gheorgheni Est;Parcul Feroviarilor;Parcul Mănăștur (Pârâul Țiganilor); Cetățuie; Cimitir Someșeni)

5. Bună Guvernare – € 15 mil. (ex. angajarea unui city manager)

6. Cultură şi identitate socială – € 51 mil. (ex. Construcția Centrului Cultural ”Transilvania”, Reabilitarea, modernizarea și dotarea spațiilor culturale existente)

7. Omul sănătos – € 21 mil. (ex. Reabilitarea, modernizarea și dotarea spitalelor din municipiu)

8. Oraşul sigur – € 8 mil. (ex. Îngrijirea clădirilor abandonate)

“Bugetele alocate aici presupun investiții ce ar urma să fie făcute de către Primăria Cluj-Napoca și de instituțiile din subordinea sa. Investițile pot fi făcute cu fonduri accesate din diferite surse (bugetul propriu, fonduri europene, credite, etc.). Bineînțeles că sunt mulți alți actori (Consilul Județean, Guvernul, mediul privat, ONG-uri, asociații de locatari, cetățeni de rând) care se vor implica, de asemenea în aceasta perioadă în zonă și care vor veni cu propriul program de investiții”, se mai arată în noua strategie.

PROIECTE MAJORE DE INVESTIŢII COMPLEMENTARE:

1. Finalizarea Autostrăzii „Transilvania” – Tg. Mureș/Sebeș – Cluj Napoca – Zalău – Oradea, inclusiv noi racorduri (zona Ciurila, Nădășel, Turda) – CNADNR

2. Construcția centurii de ocolire Cluj-Napoca Nord ca drum comunal/județean între comunele Baciu-Chinteni-ApahidA – Parteneriat UAT Baciu, Chinteni, Apahida

3. Electrificarea căii ferate Oradea – Cluj Napoca – CFR CĂLĂTORI

4 Construcție centura de sud Florești-Cluj-Napoca – UAT Comuna Florești în parteneriat cu UAT Municipiul Municipiul Cluj-Napoca

5. Realizarea străpungerii Str. Uzinei Electrice – Calea MoțiloR – Investitor privat în parteneriat cu UAT Municipiul Cluj-Napoca

6. Extinderea transportului în comun cu autobuzul în comunele din inelul II al ZMC – ADI ZMC / Parteneriat între UAT

7. Construcția terminalului intermodal de la AICN și asigurarea legăturii feroviare aeroport-gară – Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, CJ Cluj, CFR, în parteneriat cu UAT Municipiul Cluj-Napoca

8. Dezvoltarea structurilor/centrelor de transfer tehnologic de la nivelul universităților și institutelor/centrelor de cercetare din Cluj-Napoca, în colaborare cu clustere existente și cu autoritățile locale – Universități, Institute de Cercetare, Clustere în parteneriat cu ADR Nord-Vest și UAT Municipiul Cluj-Napoca

9. Extinderea infrastructurii de CDI a universităților și institutelor de cercetare din Cluj-Napoca, în domeniile de expertiză ale acestora și în cele identificate ca prioritare la nivel european – Universități, Institute de Cercetare

10. Construcția Spitalului Regional de Urgență, inclusiv facilități de tip campus medical (spații educaționale, de cercetare, de cazare etc.) – Ministerul Sănătății, Consiliul Județean Cluj

11. Finalizarea sistemului de canalizație subterană – Duct City Investitor privat în parteneriat cu UAT Municipiul Cluj-Napoca și operatorii care dețin cablurile

12. Modernizarea rețelei de drumuri județene care asigură legătura dintre municipiul Cluj-Napoca și zona sa de influență – CJ Cluj

13. Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată din Zona Metropolitană Cluj ADI Apă-Canal, Compania de Apă Someș S.A.

14. Finalizarea implementării sistemului de management integrat al deșeurilor în județul Cluj – ADI Deșeuri, CJ Cluj, operatorii privați de salubritate

15. Modernizarea infrastructurii de bază și a echipamentelor publice (drumuri comunale, apă-canalizare, iluminat public și rețele de bază, spații verzi, infrastructură socială, educațională și de sănătate etc.) din localitățile rurale componente ale Zonei Metropolitane Cluj – UAT din ZMC

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, care numără 1.319 pagini, a fost elaborat pe parcursul a 2 ani, iar la realizarea acesteia au contribuit peste 600 de persoane, împărţite în 27 de grupuri de lucru coordonate de specialişti în diverse domenii. Coordonatorul general al proiectului este Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe, Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.


CITEŞTE ŞI:

Ce ne diferenţiază la nivel naţional

Atuurile Clujului la nivel european

Tags: , , , , ,
harta

Atuurile Clujului la nivel european. Ce prevede Strategia de Dezvoltare pentru 2014-2020

Noua strategie de dezvoltare a municipiului tratează o temă vitală pentru Cluj-Napoca, una neglijată sau cel puţin nu îndeajuns exploatată în prezent de către autorităţile locale şi anume imaginea pe plan internaţional. Pentru început, la nivel european.

“Pentru a putea deveni competitiv, municipiul Cluj-Napoca ar trebui să îşi identifice atuuri, puncte tari pe care să le poată folosi ca instrumente de marketing teritorial. Acele atuuri – preferabil mai puține ca număr dar clar conturate – vor sta la baza imaginii oraşului şi vor avea posibilitatea să transforme municipiul Cluj-Napoca într-un brand puternic pe plan internaţional”, arată realizatorii strategiei de dezvoltare pentru 2014-2020.

Analiza are scopul de a stabili atât forţele motrice cât şi obstacolele de care Clujul poate dispune pentru a face faţă oricărei forme de competiţie teritorială. Au fost luaţi în discuţie trei indicatori consideraţi reprezentativi şi anume: centru universitar, centru medical şi industrie cinematografică (n.red. în acest caz s-a pornit de la tradiţia şi forţa pe care TIFF o are în Cluj-Napoca şi, prin urmare, potenţialul oraşului de a se impune pe scena evenimentelor cinematografice internaţionale).

La identificarea oraşelor competitoare s-a plecat de la prezumţia că potenţialul investitor/turist, atunci când ia în calcul posibilitatea de a veni în Cluj-Napoca, tinde să aibă o opţiune formată vizavi de regiunea care îl interesează şi în cadrul căreia caută soluţii alternative. Din acest motiv, aria de căutare s-a limitat, orientativ, la ţări din Europa Centrală, membre ale spaţiului comunitar: Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria.

Centru universitar Centru medical Cinematografie
Debrecen Debrecen Karlovy Vary
Szeged Szeged Berlin
Graz Graz Sofia
Linz Linz
Bonn
Mannheim

Centru universitar:

Clujul are două mari dezavantaje la acest capitol – lipsa vizibilităţii internaţională şi calitatea serviciilor educaţionale, dar şi un atu – costurile reduse (n.red. taxe de şcolarizare, plus cazare, cumpărături, servicii, bani de buzunar, etc).

Centru medical:

În raport cu oraşele maghiare, Clujul este dezavantajat competitiv de numărul mai mic de clinici private, calitatea serviciilor şi chiar de costuri. Faţă de oraşele austriece, preţurile sunt un avantajat competitiv (n.red. totuşi, pentru străini, costurile reduse, în raport cu calitatea serviciilor, riscă să fie se transfome într-o opţiune dezavantajoasă).

Dezavantajul legat de serviciile medicale din oraş are o circumstanţă agravantă şi prin faptul că eventualele măsuri de îmbunătăţire calitativă a lor încă depind într-o prea mare măsură de stat şi prea mică de municipalitate.

Centru cinematografic:

Raportat la Karlovy Vary, Cluj-Napoca are un evident dezavantaj competitiv care constă în vechime: 11 ediţii comparate cu 60. Diferenţa se va resimţi mereu în know-how, experienţă, conexiuni, vizibilitate, reputaţie. Totuşi, lipsa îndelungatei experienţe a TIFF-ului raportat la festivalul ceh poate fi şi un avantaj competitiv. Un eveniment cinematografic mai nou înfiinţat ar putea să aducă mai multă noutate. Clujul mai are un avantaj competitiv şi în ceea ce priveşte dimensiunea. Fiind un oraş mai mare decât Karlovy Vary, are o capacitate mai mare de a organiza evenimente de proporţii sub egida TIFF-ului.

În ceea ce priveşte comparaţia cu Berlinul, Cluj-Napoca are un deficit care constă în lipsa unui trofeu omologat menit să recompenseze filmele care câştigă la TIFF. Şi în acest caz, dimensiunea oraşului este un avantaj. Dacă oraşul ceh Karlovy Vary era prea mic, Berlin este prea mare.

Faţă de Sofia, Clujul e dezavantajat de faptul că nu e capitală şi deci, îi lipsesc anumite pârghii utile în organizarea de festivaluri bune. De cealaltă parte, există avantajul notorietăţii internaţionale a Transilvaniei, un brand care exprimă mai mult decât cel al Sofiei.

Clujul, încotro? Educaţie şi cultură

“Mediul academic este deja un brand al Clujului. În următorii ani, efortul comunităţii ar trebui să fie investit în creşterea forţei şi atractivităţii internaţionale a întregii industrii universitare a oraşului. În acest mod, Clujul poate aduce în oraş mai mulţi consumatori de servicii, dar şi producători, antreprenori, persoane sau entităţi care pot contribui la producerea de plusvaloare pentru comunitate. Ideea de Cluj-centru cinematografic merită să fie şi ea o direcţie strategică a următorilor ani în condiţiile în care oraşul dispune de resursele necesare pentru succes şi are prin TIFF un instrument performant pe care îl poate întrebuinţa. De cealaltă parte, potenţialul medical al Clujului necesită schimbări radicale pentru a putea deveni unul competitiv la nivel internaţional. Dacă oraşul poate stimula în prezent turismul medical în cazul pacienţilor români din alte localităţi, forţa lui de a atrage pacienţi străini este foarte mică”, recomandă echipa realizatoare a noii strategii de dezvoltare a municipiului.

De reţinut este faptul că, rezultatele analizei nu sunt valabile în contextul european general. Spre exemplu, la indicatorul universitar au fost identificate oraşe din Franţa, dar şi din ţări nordice pe care Clujul le poate adopta ca modele sau bune practici, însă nu ca şi competitori din două motive: sunt îndepărtate geografic şi au un nivel de dezvoltare ce deocamdată nu permite realizarea de comparaţii dintre acestea şi municipiul Cluj-Napoca.

VEZI documentul integral al Strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 AICI. . ANALIZA COMPETITIVITĂŢII INTERNAŢIONALE: de la pag 241.

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 a fost votată, în unanimitate, în cadrul şedinţei forului local de marţi, 22 septembrie 2015.

Documentul, care numără 1.319 pagini, a fost elaborat pe parcursul mai multor luni, iar la realizarea acestuia au contribuit peste 600 de persoane, împărţite în 27 de grupuri de lucru coordonate de specialişti în diverse domenii. Fiecare grup a numărat şi un reprezentant al Primăriei Cluj-Napoca. Documentul a fost discutat şi analizat pe parcursul a 67 de dezbateri publice. Coordonatorul general al proiectului este Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe, Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

Strategia are cinci direcţii principale de dezvoltare: calitatea vieţii, parteneriatul cu universităţile clujene, stimularea economiei locale bazată pe competivitate, cercetare, IT, inovare, participarea civică şi dimensiunea internaţională.

VEZI ŞI O ANALIZĂ analiză comparativă cu principalii competitori la nivel naţional. Timişoara “ne suflă-n ceafă”.

Tags: , , , , , , , ,
cluj-napoca-panorama

Strategia de dezvoltare a Clujului până în 2020. Ce ne diferenţiază la nivel naţional

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 a fost votată, în unanimitate, în cadrul şedinţei forului local de marţi, 22 septembrie 2015.

Documentul, care numără 1.319 pagini, a fost elaborat pe parcursul mai multor luni, iar la realizarea acestuia au contribuit peste 600 de persoane, împărţite în 27 de grupuri de lucru coordonate de specialişti în diverse domenii, precum: Mircea Miclea , Alexandru Irimie, Radu Muntean, Şerban Ţigănas, Cristian Dacălu, Alexandru Tulai, Tudor Giurgiu, Florin Moroşanu, Rariţa Zbranca, Mihaela Rus sau Simona Şerban. Fiecare grup a numărat şi un reprezentant al Primăriei Cluj-Napoca. Documentul a fost discutat şi analizat pe parcursul a 67 de dezbateri publice. Coordonatorul general al proiectului este Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe, Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

“Strategia va sta la baza deciziilor pe care le vom lua, în viitor, în cadrul Consiliului Local. Proiectele nu sunt de neînlocuit şi vă aparţine dumneavoastră, consilierilor, decizia privind ordinea de implementare (n.red. fiecare grup de lucru a punctat, în funcţie de domeniul analizat, 15 proiecte necesare Clujului, ordonate în funcţie de prioritate). De asemenea, acesta este rezervorul nostru de proiecte pentru a atrage fonduri europene în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020”, a declarat primarul Emil Boc.

Conform profesorului Călin Hinţea, strategia are cinci direcţii principale de dezvoltare: calitatea vieţii, parteneriatul cu universităţile clujene, stimularea economiei locale bazată pe competivitate, cercetare, IT, inovare, participarea civică şi dimensiunea internaţională.

Pentru a putea exploata aceste direcţii s-au indentificat avantajele competitive şi problemele de dezvoltare ale Clujului. “Fiecare oraş este unic, are o altă dinamică şi este extrem de important să stabilim care sunt caracteristicile exacte care ne diferenţiază la nivel naţional şi internaţional. În cazul Clujului, la nivel naţional, un exemplu este demografia. Are un trend invers celorlalte oraşe ale ţării, cu excepţia Capitalei. Tinerii vin aici să studieze, trebuie să vedem cum îi facem să şi rămână”, a punctat Hinţea.

În acest context, echipa care a redactat strategia de dezvoltare a realizat o analiză comparativă a Clujului cu principalii competitori din ţară – Brașov, Iași, Constanța, Sibiu și Timișoara şi o simulare pe indicatori specifici (n.red. centru universitar, medical, cinematografie) în plan internaţional, care să releve competiția din partea orașelor cu profil similar din Europa Centrală şi de Est: Debrecen și Szeged (Ungaria), Graz și Linz (Austria), Bonn și Mannheim (Germania), Karlovy Vary (Cehia).

Aşadar, ce ne diferenţiază la nivel naţional

Demografia, dezvoltarea umană şi calitatea vieţii, resursele bugetare şi autonomia financiară, piaţa muncii, rata şomajului, angajaţii în sectoare cu venituri ridicate, concentrarea economică, accesibilitatea, economia locală şi vulnerabilitatea economică au fost principalele teme de analiză.

1.Demografie:

– Populaţia Clujului a crescut cu 2.08% în perioada 2002-2011. Un trend ascendent s-a înregistrat şi în Timişoara, însă cu un procent de doar 0.51%:

– Educaţional, Cluj-Napoca pare a avea un ușor avantaj competitiv, cu aproape 32% din populație absolventă de studii superioare, poziționânduse cu 5% peste Brașov, dar doar 1% peste Iași.

– În termeni de vârstă, Timişoara şi Clujul au un uşor avantaj la categoria 20 – 39 ani.

2. Dezvoltarea umană şi calitatea vieţii

– Cluj-Napoca are cel mai ridicat grad de dezvoltare din rândul celor șase municipii și, mai extins, din rândul tuturor polilor de dezvoltare din România. S-au luat în calcul capitalul uman (stocul educaţional), de sănătate (speranţa de viaţă la naştere), vital (vârta medie a populaţiei de 18 ani sau peste) şi material (locuinţă, facilităţi autoturisme).

De altfel, Clujul apare într-un top internaţional privind calitatea vieţii.

3. Resurse bugetare şi autonomie financiară

– Cluj-Napoca se clasează pe primul loc în ceea ce privește veniturile bugetului local în perioada 2009-2011.

– Gradul de autofinanţare al autorităţilor locale: valori medii în intervalul 65-75% pentru Cluj-Napoca și Sibiu, municipile cu cele mai ridicate valori

– Cel mai mic grad de îndatorare al administraţiilor locale, sub 15%, fiind urmat de Brașov, Sibiu și Timișoara

4. Piaţa muncii

– Județele Cluj și Timiș par a avea printre cele mai dinamice piețe ale muncii. Pe de-o parte, rata șomajului este sub 4% (chiar sub 2% în cazul Timișului), sub media națională și a celorlalte județe. Pe de altă parte, nu doar că numărul de șomeri este mai redus în aceste județe, dar și că aceștia își găsesc relativ ușor un nou loc de muncă, înainte să-și piardă indemnizațiile de șomaj.

Angajaţi în sectoare cu salarii ridicate (n.red. peste media naţională)

– Clujul se situează pe locul doi, după Timişoara: 24.185 (22.90% din totalul angajaţilor) faţă de 32.719 (30.20%).

5. Concentrare economică:

– Pe distanțe scurte, Cluj-Napoca are cea mai ridicată densitate economică, la 20 de minute de centru orașului fiind accesibilă o populație de 360,000 de locuitori și agenți economici care cumulează o cifră de afaceri reprezentând aproximativ 3,3% din venitul tuturor companiilor de la nivel național. Avantajul competitiv se pierde pe distanțe mai lungi, unde Timișoara prezintă o concentrare economică superioară, atât în termeni de populație cât și în termeni de mediu de afaceri.

6. Accesibilitate:

– În raport cu piețele europene, Timișoara și Cluj-Napoca au cea mai ridicată accesibilitate, Timișoara fiind la ma puțin de 1 oră de granița de vest, în timp ce Cluj-Napoca este la distanță de 121 – 180 de minute. Un avantaj adițional pentru Cluj-Napoca și Timișoara față de restul municipiilor și a polilor de dezvoltare – accesul rapid la aeroporturi în plină dezvoltare.

7. Economie locală:

– Principalele motoare din zona metropolitană: activități de programare (IT), transportul rutier de mãrfuri, restaurante, producția de produse electrice și electrotehnice pentru vehicule motorizate, activitãți de inginerie și consultanțã tehnicã, producția de echipamente de comunicații.

– Zone competitive: programare, transportul rutier de mãrfuri, restaurante, producția de produse electrice și electrotehnice pentru vehicule motorizate, activitãți de inginerie și consultanțã tehnicã, producția de echipamente de comunicații.

Atât Cluj-Napoca cât și restul orașelor au fost afectate de criza economică începută în 2008, deși de o manieră distinctă. Cel mai bine se poziționează din acest punct de vedere Cluj-Napoca și Timișoara, ambele având cel mai mare număr de ramuri cu o creștere pe perioadă de criză mai mare decât media națională la nivel de industrie.

9. Vulnerabilitate economică:

– Clujul prezintă o serie de vulnerabilități structurale, sectoarele concentrate reprezentând între 16,5 și 27.5% din totalul sectoarelor, peste Timiș și Brașov (7,2-16.4%) și Iași (sub 7%), dar sub Constanța (27.6 – 41.6%), poziționându-se la același nivel cu Sibiul. Un exemplu este cazul sectorului producției de echipamente de telecomunicații din Cluj, care, datorită prezenței Nokia a fost puternic concentrat. plecarea companiei a produs dezechilibre semnificative la nivel județean, cu consecințe încă imposibil de cuantificat.

Analiza integrală, cu grafice AICI.

Concluziile analizei arată că principalul competitor al municipiului Cluj-Napoca este Timişoara prin prisma avantajului geografic (proximitatea față de granița de Vest), structura pieței muncii și concentrarea economică reprezintă.

Pe de altă parte, Cluj-Napoca prezintă o serie de avantaje structurale: capacitatea de a genera venituri locale (venituri proprii per capital) şi calitatea vieții (indicele de dezvoltare umană). De asemenea, economia locală a Clujului este mai diversă, cu domenii high end (ex: IT) semnificative.

Totuși, Cluj-Napoca trebuie să depună eforturi să recupereze ecartul în termeni de salariați în domenii cu venituri ridicate, unde Timișoara are un avantaj important față de Cluj. Capacitatea acestora de a genera venituri locale, dar și de a atrage locuri de munci similare îi fac un indicator cheie pentru dezvoltarea locală.

De asemenea, economia județeană pare a fi mult mai dependentă de anumite sectoare economice decât cea a Timișului, ceea ce poate reprezenta, în condiții favorabile, un avantaj, dar poate genera și vulnerabilități semnificative în condiții de incertitudine economică.

VEZI integral Strategia de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020.

Tags: , , , , ,