Tag Archives: startup cluj

CleverWash-App1

Gata cu cozile la spălătoriile auto în Cluj! Programările se fac pe telefon

O companie care activează în domeniul servicilor IT in Cluj-Napoca a lansat un serviciu de programări inteligente dedicat spălătoriilor auto şi şoferilor: CleverWash.

Din aplicaţia mobilă şoferii pot face programări evitând astfel timpul pierdut la coadă, iar cu ajutorul interfeţei web de administrare spălătoriile pot confirma instant programările şi îşi pot monitoriza întreaga activitate.Pentru a deveni utilizator CleverWash oricine se poate înregistra folosind contul de Facebook sau Google.

“Alege serviciile, selectează data şi ora, introdu datele de contact. Pentru utilizatorii care optează pentru crearea unui cont permanent aplicaţia completează automat datele personale şi numărul de înmatriculare al maşinii, scurtând şi mai mult timpul necesar adăugării unei programări. Imediat ce spălătoria confirmă programarea utilizatorul este notificat pe telefonul mobil. Aplicaţia permite accesul la lista de programări, iar după vizita la spălătorie utilizatorii pot da o notă, însoţită de un comentariu, care va fi vizibilă celorlalţi utilizatori în momentul în care vizualizează profilul spălătoriei”, explică dezvoltatorii startup-ului Around25 SRL.

CleverWash este un produs dezvoltat şi finanţat de către Around25 SRL, o companie care activează în industria software de peste 10 ani.

Tags: , , , , , ,
spatii-de-coworking-romania-hub-uri-Romania

Cât câștigă un antreprenori de startup în România. Scăderea impozitării muncii, un impact major în dezvoltarea acestora

Antreprenorii români care conduc o afacere de tip startup consideră scăderea impozitării muncii cea mai importantă măsură fiscală pentru dezvoltarea acestui tip de afaceri, conform studiului EY și Impact Hub – Barometrul afacerilor de tip startup din România – 2016.

301 de antreprenori români care conduc afaceri cu o vechime mai mică de trei ani au răspuns întrebărilor Barometrului afacerilor de tip startup din România. 66% dintre respondenți au între 25 și 35 de ani, 19% au peste 35 de ani, în timp ce 15% se situează ca vârstă sub 25 de ani.

Antreprenorii de startup din România muncesc în medie 10 ore pe zi la propria afacere

Cei mai mulți antreprenori aflați la început de drum dedică 10 ore afacerii lor în fiecare zi, ceea ce indică faptul că lucrează cu 21% mai mult decât angajații cu normă întreagă din România. Conform unui studiu Eurofound, angajații români au lucrat în anul 2014 cel mai mult dintre angajații Uniunii Europene, numărul de ore lucrate ajungând la 41 pe săptămână. Deși cei mai mulți dedică 10 ore propriei afaceri, 27% dintre antreprenori depășesc limita celor zece ore, unii dintre aceștia ajungând chiar la 18 ore de muncă în fiecare zi.

64% dintre antreprenorii de startup merg la cel puțin un eveniment de networking pe săptămână

Majoritatea antreprenorilor înțelege importanța construirii de relații pentru succesul inițiativei antreprenoriale. Astfel, 64% dintre respondenți participă la cel puțin un eveniment de networking în medie într-o săptămână, față de 29% dintre respondenți care nu participă la niciun astfel de eveniment. Fie că vorbim despre construirea de parteneriate de business, de vânzări și marketing sau de identificarea de furnizori de servicii pentru startup sau de mentori, dezvoltarea de relații de business este vitală pentru creșterea afacerii.

38% dintre antreprenorii de startup câștigă sub 500 euro pe lună

Dacă 38% dintre antreprenorii respondenți în cadrul studiului au un venit lunar situat sub 500 euro, 11% au depășesc nivelul de 2.000 euro pe lună. În România, venitul mediu net în luna noiembrie 2015 s-a ridicat la 432 euro

Birocrația – cel mai important obstacol în calea inițiativei antreprenoriale

În linie cu antreprenorii respondenți ai Barometrului EY al antreprenoriatului românesc – edițiile 2012-2015, birocrația a fost indicată și de către antreprenorii de startup ca fiind cel mai important obstacol în dezvoltarea unei afaceri în România. Neclaritățile legislative, lipsa de informații, legislația stufoasă – sunt doar câteva aspecte semnalate de antreprenorii de startup ce sunt corelate cu fenomenul birocrației.

În topul obstacolelor identificate de antreprenori, atât maturi cât și aflați la început de drum, intră de asemenea aspectele fiscale, accesul dificil la finanțare și lipsa educației antreprenoriale.

46% dintre antreprenori își doresc continuarea procesului de relaxare fiscală

26% dintre respondenți își doresc o relaxare fiscală care să vizeze numai startup-urile, în timp ce 20% consideră că o relaxare fiscală generală la nivelul firmelor ar avea cel mai mare impact în susținerea antreprenorilor. În topul măsurilor de urmat de către autorități pentru a susține inițiativa antreprenorială intră și reducerea birocrației (14%), crearea mai multor programe de finanțare pentru startup-uri din Fonduri Europene sau fonduri nerambursabile din partea statului român, dar și crearea unor instituții care să sprijine în mod real startup-urile prin consultanță, spații de lucru, incubatoare de afaceri administrate și finanțate de stat; un e-ghișeu funcțional și digitalizarea instituțiilor.

78% văd scăderea impozitării muncii ca o măsură ce ar avea un impact major pentru startup-uri

În mod specific în domeniul fiscalizării, scăderea impozitării muncii – atât pentru angajați, cât și pentru angajatori (78%), simplificarea reglementărilor și taxării startup-urilor (78% dintre răspunsuri) și scăderea impozitării veniturilor startup-urilor (74%) sunt cele mai importante măsuri din perspectiva antreprenorilor pentru a îmbunătăți mediul de reglementare și fiscal pentru startup-uri.

Fondurile proprii – cea mai importantă sursă de finanțare pentru începerea afacerii

Conform Global Entrepreneurship Monitor 2012 US Report, 73% dintre antreprenorii care au fondat companii în Statele Unite le-au finanțat din economiile personale. Procentul se apropie și în România de aceeași valoare, 69% dintre respondenți indicând fondurile proprii, inclusiv împrumuturi de nevoi personale și salariul încasat dintr-un alt loc de muncă decât startup-ul, ca fiind cea mai importantă sursă de finanțare. Pe următoarele două locuri se situează fondurile europene și finanțările nerambursabile oferite de statul român, familia și prietenii reprezentând doar a patra cea mai importantă sursă pentru startup-urile locale.

15% dintre respondenți vor să acceseze fonduri europene în acest an

Din totalul respondenților, 15% au intenția de a accesa fonduri europene în următoarele 12 luni, în timp ce 13% intenționează să acceseze programe guvernamentale pentru startup-uri. Creditele bancare se clasează pe locul al șaselea în intenția startup-urilor, iar pe locurile 7 și 8 se situează fondurile de capital de risc și cele de private equity.

Marketing-ul și promovarea – cea mai importantă zonă de investiții pentru startup-uri în acest an

În 2016, cei mai mulți antreprenori de startup vor aloca resursele cele mai mari pentru promovare (32%) și vânzare și distribuție (28%). Definirea produsului sau serviciului este a treia zonă de investiții, cel mai probabil datorită faptului că 50% dintre firmele respondente au sub un an vechime. Operaționalul și HR-ul sunt ultimele zone de investiții planificate, la fel ca și definirea și optimizarea modelului de business.

86% dintre antreprenori consideră că educația nu încurajează spiritul antreprenorial

Antreprenorii de startup consideră într-o măsură covârșitoare – 86% – că școala românească nu îi pregătește pe tineri pentru a deveni antreprenori. Educația precară a antreprenorilor este indicată chiar de oamenii de afaceri ca al treilea obstacol în dezvoltarea antreprenorială. Aceștia subliniază lipsa mentorilor și a unei educații relevante în domeniul financiar, de management, marketing și vânzări.

Doar 18% din antreprenorii de startup consideră eșecul în afaceri un prilej de învățare

Frica de eşec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului în România, în condițiile în care eliminarea stigmatului eșecului este critică pentru dezvoltarea inițiativei personale. Cea mai mare pondere a antreprenorilor de startup consideră eșecul în afaceri un eșec în carieră (26%), în timp ce 22% cred că acesta va constitui o barieră pentru viitoarele inițiative antreprenoriale, iar 20% cred că indică lipsa abilităților necesare. Doar 18% consideră eșecul un prilej de învățare, iar 5% cred că acesta nu are un impact asupra viitoarelor startup-uri.

 

Tags: , , , , , , ,
Dimitris-Kalavros-Gousiou

Ecosistemul start-up-urilor din România, din perspectiva unui străin. Ce spune despre Cluj

Dimitris Kalavros-Gousiou, fondatorul Away.gr – cel mai influent produs media online specializat în inovaţie şi tehnologie din Grecia – şi iniţiatorul TEDx Atena, în 2009, vorbeşte despre ecosistemul românesc de start-up-uri, într-un articol publicat pe un site internaţional de profil. . Tânărul antreprenor grec spune că urmăreşte parcursul pieţei româneşti de circa 2 ani, iar în 2015 a fost prezent la Bucureşti, la “How to web” – cel mai important eveniment dedicat inovaţiei, antreprenoriatului şi tehnologiei din Europa de Sud-Est, iar în luna mai a petrecut patru zile în Cluj-Napoca. Pe parcursul vizitelor sale a reuşit să stea de vorbă cu reprezentanţii mai multor companii de IT din România, iar concluzia lui nu surprinde “jucătorii” din domeniu: preponderent outsourcing, buni executanţi, câteva produse promiţătoare, dar lipseşte cu desăvârşire “know how-ul” monetizării produselor.

“Developerii români par să fie superiori colegilor din Balcani, în special din pricina unei lungi tradiţii de outsourcing. În special la Cluj. Aici există o duzină de companii, cu câte 500 devs fiecare, care lucrează exclusiv pentru proiecte internaţioanle. Execută rapid, lucrează bine şi urmăresc standardele internaţionale”, apreciază antrepremorul, care îşi împarte viaţa între Grecia şi Londra. “Dar, nu prea ştiu să facă business, în esenţă să vândă. Am văzut multe companii ce au câteva produse proprii viabile, gata în 3-4 luni, şi habar nu au să le monetizeze. Nu vorbesc despre previziuni financiare pentru următorii 3 ani, ci planuri concrete de comercializare a produselor. Este tipic pentru antreprenori la început de drum”, punctează acesta.

“Ecosistemul românesc se dezvoltă pe paliere mai puţin atractive decât social mobile/web apps. Fintech. Micro-lending (e.g. VivaCredit), financial modeling (Exigeapp), alternative banking products, etc. Investiţiile pe piaţa ITC din România sunt încă greoaie. Ţara se pare că nu a urmat exemplul Bulgariei şi Greciei în ceea ce priveşte implicarea pe piaţa locală a EIF – Fondul European de Investiţii. 3TS Capital – o firmă de private equity şi venture capital- pare să fie singurul jucător, dar care se focusează pe companii ceva mai mature. Companiile “pre-seed şi seed” primesc capital de la business angels locali sau se mută în Bulgaria unde intră în parteneriate cu Launchub or Eleven. Start-up-urilor le este greu să reziste şi să reuşească, ceva normal pentru ecosisteme premature cum este şi cazul României, cu atât mai mult cu cât au nevoie de îndrumarea unor investitori cu experienţă şi expertiză în domeniu”.

Ca o concluzie, Dimitris Kalavros-Gousiou e de părere că România trebuie să se axeze pe industrii pe care le stăpâneşte, pe care le poate dezvolta şi pentru care poate crea produse unice pe piaţa internaţională. “Israelul e recunoscut pentru Cyber Security, Lituania se specializează în drone, iar Grecia ar trebui să se focuseze pe turism sau agricultură. Pentru România, răspunsul ar putea fi hardware, drone, orice. Odată cu noua generaţie de antreprenori români vor apărea proiecte promiţătoare, iar companiile se vor dezvolta. Noi, grecii, şi voi, românii, împărţim aceeaşi foame pentru succes şi nu ducem lipsă de talent”.

1-rlYBbyVqqDPcQj18P8jqnA

Citeşte şi “M-am născut şi am crescut în Cluj-Napoca, oraş care nu este Silicon Valley al Europei”.

Câţi bani face IT-ul Românesc. Piaţa din Cluj, pe locul doi naţional

Viitoarele hub-uri IT din România

Tags: , , , , ,