Tag Archives: spitalul regional

spital regional

PUZ-ului Spitalul Regional intră în linie dreaptă. Propuneri pentru drumurile de acces

Vicepreședintele Consiliul Județean Cluj, Marius Mînzat, împreună cu Arhitectul Șef al județului Cluj, domnul Claudiu Salanță, au participat marți, 15 mai 2018, la ședința Comisiilor Tehnice de Amenajarea Teritoriului și Urbanism a forului administrativ județean și, respectiv, a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca.

Desfășurată în premieră în formulă reunită, în cadrul întâlnirii inter-instituționale au fost discutate mai multe proiecte urbanistice de maximă importanță ale județului Cluj, o atenție aparte fiind acordată reactualizării Planului Urbanistic Zonal (P.U.Z.) aferent construirii Spitalului Regional de Urgență Cluj (S.R.U.C.)., în conformitate cu noul proiect agreat și asumat de Ministerul Sănătății.

„În acest moment, reactualizarea PUZ-ului Spitalului Regional de Urgență, care vizează atât municipiul Cluj-Napoca cât și comuna Florești, înaintează în ritm alert, documentația urbanistică fiind în proces de avizare tehnică în comisiile de specialitate. Ne dorim ca totul să decurgă conform planului astfel încât, până la finele anului, Ministerul Sănătății să depună la Comisia Europeană aplicația pentru obținerea finanțării nerambursabile în cuantum de 50.000.000 de euro”, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Marius Mînzat.

În concret, prin adoptarea noului P.U.Z. se propune realizarea unei infrastructuri de transport optime care să deservească Spitalul Regional, prin înființarea unui drum de acces median între DN 1 și strada Răzoare și, respectiv, modificarea profilelor acestor două artere. O propunere discutată în acest context a fost cea referitoare la introducerea, pe toate căile care fac legătura cu S.R.U.C., a unor benzi suplimentare de acces destinate atât transportului public de persoane cât și bicicliștilor.

Un alt aspect intens discutat de către arhitecții și specialiștii prezenți la această ședință a comisiilor reunite de urbanism a fost cel legat de reamenajarea intersecției din zona Metro, fiind abordate în principal două variante de lucru. Prima dintre ele s-a referit la realizarea unei girații suspendate peste DN1, în timp ce varianta a doua a propus construirea unui pod peste drumul național, cu o girație sub acesta, capabilă să asigure distribuția coerentă a fluxului de trafic din zona respectivă.

Noul P.U.Z. aferent Spitalului Regional de Urgență va prevedea conectarea S.R.U.C. la municipiul Cluj-Napoca prin intermediul DN1 în zona „Nodului N”, respectiv pe traseul de sud: strada Răzoare – strada Sf. Ioan, până la intersecția cu strada Bucium. În același timp însă, pentru a se putea realiza un flux continuu, care să nu genereze ambuteiaje, este absolut necesară edificarea Centurii metropolitane a municipiului Cluj-Napoca, astfel încâtși cetățenii care provin din județele limitrofe Clujului să beneficieze de un acces cât mai facil la acest obiectiv medical de importanță majoră.

Biroul de presă
16 mai 2018

Tags: , , ,
1

Ministrul Fondurilor Europene: SF pentru spitalul regional din Cluj, în octombrie

Studiile de fezabilitate pentru construcţia a trei spirale regionale la Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca vor fi finalizate în octombrie, a declarat, marţi seara, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, la Realitatea TV.

“150 milioane euro sunt alocaţi din fondurile europene, structurale şi de investiţii pentru trei spitale regionale şi 150 milioane euro vin de la bugetul de stat. Există o asistenţă tehnică asigurată de Banca Europeană de Investiţii pentru finalizarea acestor spitale şi transmiterea aplicaţiei către Comisia Europeană. La sfârşitul lunii octombrie studiile de fezabilitate pentru cele trei spirale vor fi finalizate”, a spus Plumb.

Potrivit sursei citate, banii trebuie cheltuiţi până în 2023.

“În decembrie vom fi în măsură să transmitem către Comisia Europeană aplicaţiile. Noi avem de cheltuit aceşti bani până în 2023. Se prevede o extensie de trei ani faţă de exerciţiul financiar anterior care a avut doar doi ani”, a mai arătat ministrul Fondurilor Europene.

Tags: , , ,
spitalul-de-urgente1

Lucrările la spitalul regional din Cluj nu încep nici în 2019. Corinaţ Creţu, sfat pentru Dăncilă

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat marţi, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu premierul Viorica Dăncilă la Bruxelles, că este îngrijorată în privinţa evoluţiei proiectelor privind spitalele regionale, deoarece acesta înregistrează mari întârzieri.

Comisarul european a îndemnat la acordarea unei atenţii sporite Programului Operaţional Regional (POR), ce înregistrează cele mai mari întârzieri şi un risc de dezangajare de fonduri de până la 831 milioane de euro până la finalul anului curent.

„Sunt foarte îngrijorată de evoluţia proiectelor privind spitalele regionale care au fost aprobate în luna iulie 2015. Din păcate, construcţia celor 3 spitale regionale (Iaşi, Craiova, Cluj – n.r) este unul dintre proiectele care înregistrează mari întârzieri. Având în vedere că, aşa cum arată lucrurile în prezent, este puţin probabil ca lucrările să înceapă în 2019, autorităţile naţionale trebuie să accelereze demersurile pentru finalizarea studiilor de fezabilitate şi începerea implementării cât mai curând posibil. Un proiect de o asemenea anvergură pentru România necesită toată atenţia celor implicaţi”, a declarat Creţu, potrivit unui comunicat de presă al Reprezentanţei Comisie Europene în România.

Comisarul european a agreat cu premierul Dăncilă crearea unui grup de lucru pentru simplificare, în vederea creşterii ratei de absorbţie a fondurilor europene.

„Sunt încântată de eforturile depuse de doamna prim-ministru, ce indică o preocupare reală din partea autorităţilor naţionale privind utilizarea deplină a fondurilor europene. Pentru a beneficia de acelaşi nivel de finanţare în anii ce vor urma, România trebuie să arate că poate utiliza în mod eficient şi pe deplin aceste resurse. Anul 2018 este de o importanţă crucială pentru viitorul politicii de coeziune. Am încredere că România va accelera implementarea şi va susţine propunerea Comisiei pentru o politică de coeziune mai puternică şi mai modernă”, a susţinut Creţu, se arată în documentul citat.

Aceasta a fost cea de-a doua întâlnire dintre cei doi înalţi oficiali, de la preluarea mandatului de către actualul prim-ministru al României.

Tags: , , , , ,
indexxx

Boc solicită ajutorul parlamentarilor de Cluj pentru realizarea centurii metropolitane şi a spitalului regional de urgenţă

Primarul Emil Boc solicită celor 14 parlamentari clujeni să facă lobby la Bucureşti pentru realizarea unor proiecte importante pentru dezvoltarea judeţului: centura  metropolitană şi spitalul regional de urgenţă.

Amintim că bugetul naţional pentru 2017 nu prevede finanţări pentru aceste proiecte. Însă, centura a fost inclusă în Master Planul General de Transport şi va fi finanţată cu sprijinul Guvernului României: 153 de milioane de euro, în timp ce pentru construcţia spitalului sunt prevăzute fonduri europene: 50 de milioane euro.  

Untitled1

Redăm mai jos, integral, scrisoarea edilului municipiului Cluj-Napoca:

În atenţia domnului … / doamnei …

Stimate domnule deputat/senator …..,

Vă felicit pentru privilegiul de a reprezenta clujenii în Parlamentul României în actualul mandat şi doresc să vă transmit toată deschiderea mea în calitate de edil pentru a colabora în vederea susţinerii oricărui proiect care va contribui la dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca. Vă asigur că veţi găsi în mine un partener pentru a vă furniza toate datele, informaţiile şi tot sprijinul necesar pentru a promova şi propune proiecte importante pentru cetăţeni.

La începutul anului 2017, cele mai importante obiective pentru care este necesar să ne unim eforturile pentru a crea contextul de implementare sunt realizarea centurii metropolitane Gilău – Apahida şi Spitalul Regional de Urgenţă.

Centura  metropolitană a municipiului figurează în Master Planul General de Transport al României sub denumirea de Drumul Trans-Regio Gilău – Apahida (TR Feleac, indicativ ET35, cod proiect RTR098 RTR099). Valoarea lui estimată este de 126,3 milioane de euro. Perioada de implementare a acestui proiect este 2017 – 2020. Vă transmitem atașat un extras din Anexa la Masterplanul General de Transport al României, unde este prevăzută centura metropolitană a Clujului și care cuprinde mai multe detalii despre acest proiect. Este important ca în acest an să înceapă și să se finalizeze studiile de fezabilitate pentru centura metropolitană.

Câteva dintre argumentele pentru demararea imediată a acestui proiect (studii de fezabilitate, exproprieri, execuţie) sunt următoarele:

– Municipiul Cluj-Napoca, pol de creștere conform HG 98/2008, primul oraș ca mărime din România (după capitala București) și cu cea mai dinamică creștere a populației (conform ultimului recensământ al INS), a realizat, în perioada septembrie 2014 – decembrie 2015, cu asistența Băncii Europene de Dezvoltare și a JASPERS, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru perioada 2016-2030. Acest studiu a scos în evidență problemele deosebite pe care zona metropolitană Cluj-Napoca le are privind traficul rutier de tranzit, precum și accesul la rețeaua națională de transport rutier pentru traficul originând în sau având destinația în zona metropolitană Cluj-Napoca:

– În vecinătatea zonei metropolitane Cluj-Napoca converg șapte tronsoane de drum național (dintre care cinci sunt drumuri europene: E81 spre NV, E60 spre V, E81 spre S, E60 spre SE și S576 spre N). Această convergență conduce la existența a 21 de relații de tranzit rutier, dintre care doar 11 sunt deservite convenabil, restul de 10 relații de tranzit rutier fiind deservite parțial inconvenabil sau totalmente inconvenabil.

– Aeroportul Internațional „Avram Iancu” (al doilea cel mai important aeroport al țării) este practic izolat din punctul de vedere al accesului rutier pentru o mare parte a zonei de captare a pasagerilor, constând în județele Bihor și Sălaj, precum și în vestul județului Cluj.

– Impactul absenței unei infrastructuri convenabile pentru traficul de tranzit rutier în zona metropolitană Cluj-Napoca a fost demonstrat în mod clar în etapa de colectare de date pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă: tronsonul DN 1 la vest de Cluj-Napoca (intrarea dinspre Oradea) este mai aglomerat (MZA pentru zilele lucrătoare = 58.660) decât cea mai aglomerată arteră de intrare din București, DN 1 dinspre Otopeni, la ultimul recensământ național de circulație al CNADNR (MZA_2010 = 54.135). Conform măsurătorilor efectuate de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în data de 13 noiembrie 2015, s-a înregistrat un vârf de 74.258 de vehicule pe acest tronson, valoare cu mult superioară oricărei valori înregistrate anterior pe tronsoanele de drumuri naționale și autostrăzi din România.

– Accesul la autostrada A3 din zona metropolitană Cluj-Napoca este neconvenabil, conform diagramelor prezentate în PMUD. Privind accesul la nodul rutier Gilău, cea mai mare parte a orașului se situează în izocrona de 30 de minute, inclusiv parcurile industriale Tetarom I și II. Aeroportul și parcul industrial Tetarom III sunt în izocrona de 40 de minute. Privind accesul la nodul rutier Turda, accesul este și mai puțin convenabil. În concluzie, autostrada A3 deservește în mod foarte prost al doilea cel mai mare oraș al României. În absența investiției în Centura Metropolitană Cluj-Napoca, acest status quo se va păstra și ulterior finalizării proiectelor de autostradă Turda – Sebeș, Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș și Gilău – Nădășel, reducând semnificativ utilitatea ce va fi derivată din cheltuirea fondurilor europene nerambursabile din POS-T 2007-2013 și POIM 2014-2020 pentru proiectele de autostradă menționate mai sus.

– PMUD a propus și a demonstrat matematic (cu ajutorul Modelului de Cerere de Transport pentru zona metropolitană Cluj-Napoca) beneficiul și utilitatea construcției unei centuri metropolitane extinse pentru Cluj-Napoca, evidențiind că până în 2030 aceasta ar fi deja încărcată cu un volum de trafic de de până la 85% din capacitate (adică mai mult decât oricare autostradă din România), chiar în varianta în care aceasta ar fi realizată în profil de autostradă sau drum expres.

De asemenea, centura metropolitană Cluj-Napoca este vitală şi pentru accesibilitatea la noul Spital Regional de Urgenţă. Construirea și dotarea Spitalului Regional de Urgență Cluj este cuprinsă în Acordul de Parteneriat al României cu Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020 și este prevăzută a fi finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Deschiderea la Cluj-Napoca a unui Spital Regional de Urgenţă ar oferi atât garanţia accesului la servicii pentru populaţia întregii regiuni, cât şi oportunitatea de a continua să construim aici un centru de excelenţă în medicină, precum şi o soluţie de a opri, pe termen lung, plecarea medicilor din ţară.

Pentru oamenii politici, a avea mijloacele de a putea susţine proiecte de asemenea anvergură este o oportunitate şi indiferent de sfera politică din care provenim, cu toţii avem un obiectiv comun: creşterea calităţii vieţii clujenilor.

Cu aleasă preţuire,

Emil BOC,

Primarul municipiului Cluj-Napoca

00146740_large

Cine sunt cei 14 parlamentari de Cluj

Județul Cluj trimite 10 deputați și 4 senatori în Parlamentul României.

PSD

Camera Deputaților (Horia Nasra, Cornel Itu, Cristina Burciu)

Senat (Vasile Ilea)

PNL

Camerea Deputaților (Florin Stamatian, Adrian Oros, Sorin Moldovan)

Senat (Marius Nicoară)

USR

Camera Deputaților (Emanuel Ungureanu, Adrian Dohotaru)

Senat (Mihai Goțiu)

UDMR

Camera Deputaților (Csoma Botond)

Senat (Laszlo Attila)

ALDE

Camera Deputaților (Steluța Cătăniciu)

Centura de ocolire pe partea de sud a municipiului Cluj-Napoca, identificată ca principală soluție de decongestionare a traficului auto în oraș în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), a fost inclusă în Master Planul General de Transport şi va fi finanţată cu sprijinul Guvernului României: 153 de milioane de euro.  Conform estimărilor municipalității, costurile realizării centurii se ridică la peste 200 de milioane de euro: “între 5 și 7 milioane de euro pe km, sunt 38 în total”, a spus coordonatorul PMUD. MAI MULTE AICI. 

alternativa1

Ministerul Sănătății a primit de la Consiliul Judeţean (CJ) Cluj, în octombrie 2016, terenul de 14 hectare din Floreşti pe care va fi construit, cu fonduri europene, Spitalul Regional de Urgenţă din Cluj. Potrivit proiectului, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urma să aibă 800 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport. MAI MULTE AICI. 

00143817_large

Tags: , , , , , , ,
spitalul-de-urgente1

Încă un pas pentru realizarea Spitalului Regional din Cluj. Terenul a ajuns la Ministerul Sănătăţii

Ministerul Sănătății a primit de la Consiliul Judeţean (CJ) Cluj terenul de 14 hectare din Floreşti pe care va fi construit, cu fonduri europene, Spitalul Regional de Urgenţă din Cluj.

“Guvernul a demarat demersurile pentru amplasarea viitorului spital regional de urgență Cluj pe un teren de 144.000 mp, în Florești, judeţul Cluj, pentru care a primit recomandarea experților tehnici din Comisia de elaborare a temei de proiectare privind Spitalele Regionale de Urgență constituită prin ordin de ministru. Conform unui memorandum adoptat în ședința de miercuri, 26 octombrie 2016, Secretariatul General al Guvernului va transmite o cerere către Consiliul Județean Cluj pentru trecerea imobilului din domeniul public al județului Cluj în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Ministerului Sănătății pentru realizarea investiţiei”, se arată într-un comunicat remis presei.

Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.

CJ Cluj a identificat atunci un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro.

După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă.

Potrivit proiectului, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urma să aibă 800 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport.

Ministerul Sănătății are în vedere construirea a trei spitale regionale de urgență – la Cluj, Iași și Craiova, investiție pentru care Guvernul României a negociat cu Comisia Europeană alocarea a 150 milioane de euro reprezentând contribuția națională, conform memorandumului prin care, în martie 2015, a fost stabilită majorarea procentului aferent ratei de cofinanțare națională pentru axele prioritare Dezvoltarea infrastructurii sociale și Asistență Tehnică ale Programului Operațional Regional 2014-2020.

Tags: , , , , , ,