Tag Archives: spitale

spitalul-de-urgente1

Cât se dă şpagă în spitalele din Cluj

Organizaţia non-guvernamentale Funky Citizens a lansat o platformă online prin care își propune să ofere o hartă a șpăgii practicate în spitalele publice din România. Evident, pe hartă figurează şi Clujul. “Tarifele” pornesc de la câteva sute de lei şi pot depăşi 1.000 de euro. 

Piatadespaga.ro: “Există, însă, locuri unde problemele se rezolvă fără şpagă. Sau cu şpagă mai puţină. Informaţia asta există la tine, cititorul anonim al acestor rânduri. Îţi mulţumim că ne spui şi nouă, celorlalţi cititori, care vrem să aflăm unde sunt locurile, unde funcţionează instituţiile şi unde lucrează oamenii care nu iau şpagă pentru orice, oricând… Poţi face asta rapid—selectează pe hartă oraşul/adresa unde ţi s-a întâmplat minunea sau păţania şi adaugă informaţia cu un simplu click pe dreapta mouse-ului”, scriu iniţiatorii proiectului. 

Cluj-Napoca (*exemple)

200 euro – Ginecologie I (medic, în plic) 

200  euro – Spitalul de Recuperare (medic chirurg, în plic)

350 euro – Institutul oncologic I. Chiricuta (medic, cash)

1.000 euro – Institutul Inimii Nicolae Stancioiu (chirurg, cash)

800 euro – Institutul Inimii Nicolae Stanciou (anestezist, cash)

500 euro – Clinica de Ortopedie si Traumatologie “Alexandru Radulescu” (medic primar, cash)

1.000 euro – Spital pediatrie (medic, cash)

 

Poza noua 15.05.2018

Unii pacienți au ținut să semnaleze şi locurile unde nu au dat bani personalului medical:

Poza noua 15.05.2018Site-ul piatadespaga.ro a fost lansat în anul 2012, fiind o inițiativă a organizaţiei non-guvernamentale Funky Citizens.

Tags: , , , ,
Spitalul-Sanador

6,7 milioane de lei, de la bugetul local, pentru spitalele din Cluj

Primăria Cluj-Napoca a majorat susținerea financiară pentru sănătate. Alocările de la bugetul local pentru 2018 au fost aprobate în ședința Consiliului Local de joi, 29 martie.

În domeniul sănătății, toate spitalele care au depus proiecte au primit finanțare. Primăria Cluj-Napoca are în competență financiară Spitalul Municipal “Clujana”, care a beneficiat de o finanțare în valoare de 17 milioane lei în 2017 și 20.500.000 lei în 2018.

Poza noua 30.03.2018

Pentru celelalte spitale, aflate in subordinea Ministerului Sanatatii, municipalitatea a oferit sprijin prin aprobarea solicitărilor adresate Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca pentru finanțare nerambursabilă, în cuantum total de 6,75 milioane lei.

– Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare “Niculae Stăncioiu” – 500.000 lei
– Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – SMURD – 300.000 lei
– Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca – 350.000 lei
– Spitalul Clinic Căi Ferate Cluj-Napoca – 400.000 lei
– Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal – 500.000 lei
– Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie “Prof. Dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca – 350.000 de lei
– Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj – 650.000 lei
– Spitalul Clinic de Boli Infecțioase – 350.000 lei
– Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca – 250.000 lei
– Institutul Oncologic “Prof. Dr. I. Chiricuță” Cluj-Napoca – 400.000 lei
– Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – 2.700.000 lei

În 2017, alocările de la bugetul local pentru spitalele clujene în afara Spitalului Municipal, au fost de 4,92 milioane lei. Mai multe informații despre echipamentele medicale, dotările și alte obiective pentru care vor fi utilizați banii de la bugetul local de către spitale, sunt publicate pe website-ul primăriei.

 

Tags: , , , ,
29542874_1674600212628797_7304284110698497298_n

Câţi bani primesc spitalele din Cluj de la bugetul local

Suma alocată spitalelor clujene în 2018 de la bugetul local este cu 37% mai mare față de anul precedent. Este vorba despre finanțarea spitalelor care nu sunt în proprietatea primăriei și față de care municipalitatea nu are obligații de finanțare.

Singurul spital care se află în subordinea Primăriei Cluj-Napoca este Spitalul municipal “Clujana”, care primește o finanțare de mai multe milioane de lei. În ceea ce privește celelalte spitale, dată fiind contribuția lor la dezvoltarea municipiului și la creșterea calității actului medical în orașul nostru, primăria susține și în acest an cu 6,75 milioane lei spitalele clujene, în funcție de solicitările adresate Primăriei și Consiliului Local. În 2017 suma alocată a fost de 4,92 milioane lei.

De asemenea, Primăria Cluj-Napoca sprijină S.M.U.R.D. Cluj, pe lângă serviciul de masă asigurat anual personalului de urgență, cu o alocare de 300.000 lei. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru asigurarea necesarului de combustibil, piese auto, reparații și întreținere pentru autospecialele SMURD Cluj și aparatura din dotarea acestora.

Proiectele de Hotărâre vor fi supuse aprobării în proxima ședință a Consiliului Local. Alocările propuse pentru sănătate în această sesiune de finanțări sunt următoarele:

– Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare “Niculae Stăncioiu” – 500.000 lei
– Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – SMURD – 300.000 lei
– Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca – 350.000 lei
– Spitalul Clinic Căi Ferate Cluj-Napoca – 400.000 lei
– Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal – 500.000 lei
– Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie “Prof. Dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca – 350.000 de lei
– Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj – 650.000 lei
– Spitalul Clinic de Boli Infecțioase – 350.000 lei
– Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca – 250.000 lei
– Institutul Oncologic “Prof. Dr. I. Chiricuță” Cluj-Napoca – 400.000 lei
– Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – 2.700.000 lei

Tags: , , ,
capsule

Taxa “clawback” este cauza numărul unu pentru care dispar medicamentele ieftine, susţine “Primer”

PRIMER – Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reunește 16 situri de manufactură din țară – semnalează de jumătate de an că taxa “clawback” este cauza numărul unu pentru care dispar medicamentele ieftine din farmacii și spitale și nu sunt înregistrate altele noi, blocând accesul pacienților la terapiile uzuale.

“Semnalăm de 6 luni că se adâncește criza medicamentelor ieftine din cauza taxei “clawback”. Autoritățile nu pot sau nu vor să înțeleagă că această taxă, aplicată medicamentelor sub 25 lei, produce efecte devastatoare pentru populație, sistemul sanitar și industria de medicamente”.

“Am explicat în repetate rânduri la Parlament, Ministerul Sănătații, Ministerul Finanțelor Publice și la CNAS că în condițiile în care taxa “clawback” – un impozit pe cifra de afaceri aplicat exclusiv în industria medicamentelor – ajunge să reprezinte 25% din prețul unui medicament ieftin, acesta devine nerentabil iar producătorii au dificultați în a-l produce în continuare. Am arătat prin calcule economice că taxa “clawback” reprezintă 5 lei, adică 25% din costul unui medicament care la producător este 20 lei și în farmacie sau spital 25 lei. Dacă scădem costurile de producție, de desfacere și celelalte taxe și impozite rezultă practic că aceste produse au rentabilitate zero. Situația este și mai gravă pentru medicamentele sub 15 lei, care dau pierderi de 1-2 lei” , a declarat Dragoș Damian, Director Executiv PRIMER.

Primer_logo

Politizarea excesivă a subiectului medicamentelor și găsirea altor explicații cum ar fi metodologia de calcul al prețului la medicamente sau exporturile paralele nu-și au locul și nu conduc la soluții reale pentru stoparea dispariției medicamentelor ieftine, cele care costă in farmacie sau în spital sub 25 lei.

“Semnalele pe care le dau serviciile de urgență, spitalele și medicii referitor la dificultățile aprovizionarii cu medicamentele esențiale injectabile sau perfuzabile sunt adevărate, iar criza medicamentelor ieftine nu poate fi rezolvată altfel decât printr-un dialog cu producatorii locali care fabrică majoritatea medicamentelor sub 25 lei care se afla în aparatele și trusele de urgență din toată țara”, a mai precizat oficialul PRIMER.

“România are cel puțin 5 situri industriale de manufactură de produse injectabile și perfuzabile în care pot fi fabricate aproape toate medicamentele deficitare, acesta fiind răspunsul pe termen lung la criza din sistem – cu toate acestea, autoritățile preferă rezolvări  fără perspectivă, iar noi nu am fost contactați de niciun oficial pentru a găsi împreuna soluții, deși ne-am exprimat în repetate rânduri disponibilitatea” a conchis Damian.

Taxa “clawback” s-a majorat în mod nejustificat și inexplicabil în ultimii doi ani, în ciuda scăderii prețurilor la medicamente de acum doi ani, ajungând la 20%, adică o creștere în T3 2017 cu 30% față de T3 2016 și cu aproape 60% față de T3 2015. Estimările PRIMER arată că taxa “clawback” va crește la 25-30% în 2018, putând conduce la situații mai grave decât cele din prezent.

PRIMER reitereaza că scutirea de la plata obligației de tip “clawback” a medicamentelor care costă sub 25 lei reprezintă singura măsura care poate genera efecte durabile asupra accesului pacienților la medicamentele uzuale din farmacii și spitale. Nicio tară din Uniunea Europeană nu mai aplică impuneri fiscale suplimentare la acest nivel de preț, întelegând să reducă presiunea fiscală asupra medicamentelor ieftine, asigurându-le acestora un acces neîngrădit în așa fel încât să contribuie la scăderea costurilor din sistemele sanitare. Este momentul ca și în România să fie oprită aplicarea obligației de plată de tip “clawback” pe acest segment de medicamente.

Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,