Tag Archives: somes

2

Val de surf pe Someş

Tot mai mulţi clujeni sunt preocupaţi de subiectul amenajării Someşului şi de cum ar putea râul ce străbate oraşul să fie util comunităţii. Există deja un masterplan ce va fi pus în practică de arhitecţi spanioli şi două festivaluri pioniere în amenajări (temporare). Idei noi apar însă tot timpul. Ultima: val de surf pe Someş.

“Prin această pagină încercăm să atragem atenţia asupra faptului că în Cluj-Napoca SE POATE şi ESTE NECESARĂ crearea unui val de surf pe Someş. Acest loc nu numai că ar da valoare Clujului şi ar oferi multă distracţie, însă ar ajuta şi la menţinerea unui râu mai curat de care să ne bucurăm cu adevărat!

Puteţi posta ce vă trece prin cap legat de acest subiect & Let’s Do This Happen!”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook Surf Wave in Cluj-Napoca. Conform imaginilor din reţeaua de socializare, o astfel de iniţiativă s-ar putea materializa în zona Podului Horea. Alte imagini ilustrează cum arată un astfel de val de surf.

Spaniolii reamenajează malurile Someşului

Amintim că o renumită casă de arhitectură din Spania a câştigat, în toamna lui 2017, concursul de soluţii pentru amenajare Someşului în Cluj-Napoca. Este vorba despre Practica, birou condus de Jaime Daroca Guerrero, José Mayoral Moratilla şi José Ramón Sierra Gómez de León. Anul acesta, 2 milioane de lei merg către studiul de fezabilitate și proiectul tehnic al obiectivului modernizarea malurilor Someșului, parte din premiul pe care l-au câștigat spaniolii.

Someş Delivery, pionierul ideilor pentru Someş

De asemenea, există două festivaluri dedicate râului ce străbate oraşul: Someş Delivery, ce anul acesta a avut loc în zona Parcului Armătura, acolo unde echipa festivalului a adus caiace pe Someş (la fel ca şi în 2017, lângă Podul Garibaldi, în dreptul Sălii Sporturilor Horia Demian) şi amenajări din lemn chiar în buza apei.

Cel de-al doilea festival se intitulează Sunt Riveran şi este coordonat de echipa Centrului Cultural Clujean (CCC), organizație care continuă proiectele din dosarul de candidatură a Clujului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, pierdut în faţa Timişoarei. Aşadar, anul acesta se vor pune bazele Consiliului Râului, un board interdisciplinar format din artiști, urbaniști și specialiști ai Apelor Române și ai administrației, cu rol curatorial pentru activitățile organizate de CCC.

Nu în ultimul rând, în luna august va avea loc a treia ediție a săptămânii Sunt Riveran, dedicată temei “Arta și schimbările climatice” și derulată sub forma unui apel internațional pentru artiști. O intervenție artistică spectaculoasă, curatoriată de experți locali, va crea un prim traseu de artă stradă în Cluj, de-a lungul Someșului, în zona Parcului Iuliu Hațieganu.

De-a lungul anului, malurile Someşului sunt gazdă pentru diverse evenimete culturale: proiecţii TIFF, concerte Jazz in the Park, activităţi din cadrul Zilelor Clujului, festivaluri pentru copii sau istorice. Există chiar un festival care a făcut pionierat în a testa ideile comunității pentru integrarea Someșului în viața orașului. Este vorba despre Someş Delivery, eveniment ce în fiecare an abordează alt tronson de râu.

Tags: , , , ,
somes

Spaniolii au prezentat proiectul pentru malurile Someşului: alei pietonale, de agrement, cu piste de biciclete

Malurile râului Someş, care traversează municipiul Cluj-Napoca, vor fi transformate în zone pietonale, de agrement şi cu piste pentru biciclete, într-un proiect realizat de arhitecţi spanioli, care au câştigat un concurs internaţional de soluţii iniţiat de primărie.

José Mayoral Moratilla, arhitectul spaniol al firmei care a câştigat concursul de soluţii ”Rethinking Someş” lansat de Primăria Cluj-Napoca, a declarat, marţi, că dintr-o barieră urbană care desparte oraşul în două, râul poate deveni un loc de întâlnire şi de petrecere a timpului liber, unde cele două maluri se întâlnesc.

„Este o onoare pentru noi, suntem conştienţi de impactul pe care un astfel de proiect îl are asupra oraşului. Prin proiect, Someşul iese din izolare şi se deschide către zonele oraşului pe care le traversează, devenind spaţiu de contact cu apa, natura şi oamenii. În lungul malurilor râului, apar spaţii verzi şi publice noi, legate între ele de trasee de promenadă şi agrement pentru pietoni şi biciclişti. Dintr-o barieră urbană care desparte oraşul în două, Someşul poate deveni un loc de întâlnire şi de petrecere a timpului liber, unde cele două maluri se întâlnesc. Proiectul prevede transformarea malurilor Someşului pe o lungime de 10 km în alei pietonale, de agrement, cu piste de biciclete, cu locuri de concerte, cu zone de terase şi gradene care să faciliteze accesul la apă”, a spus José Mayoral Moratilla pentru mediafax.ro.

 Astfel, se mai propune construirea a patru noi poduri pietonale şi de biciclete peste Someş, dar şi amenajarea platoului Sălii Sporturilor, care ar putea deveni un punct de atracţie, o platfomă publică, adaptată în funcţie de anotimp, cu un patinoar şi târg de Crăciun sau loc de organizare de concerte.

Arhitectul spaniol a dat asigurări că şi persoanele cu dizabilităţi şi mămicile cu cărucioare vor avea acces facil la malurile Someşului.

Primăria Cluj-Napoca a lansat anul trecut un concurs internaţional de soluţii pentru amenajarea malurilor Someşului pe două tronsoane, primul de la intarea în Cluj-Napoca dinspre Floreşti până la Podul Horea şi alt tronson care vizează Parcul Armătura. De asemenea, se va realiza şi un masterplan general pe traseul Someşului, râul fiind un factor de dezvoltare pentru întreaga zonă metropolitană.

În cadrul proiectulului de transformare a malurilor Someşului urmează ca, cel târziu până în ianuarie 2019, să fie finalizată partea de proiectare, după care se va lansa licitaţia privind execuţia lucrărilor.

Tags: , , , ,
somes

DEZBATERE PUBLICĂ. Spaniolii care vor reamenaja malurile Someșului prezintă clujenilor proiectul

Clujenii sunt invitaţi la o dezbatere publică cu tema ”Reamenajarea malurilor Someșului”, la care va participa şi José Mayoral Moratilla, arhitectul spaniol de la PRÁCTICA, câștigătorul concursului de soluții ”Rethinking Someș”.

La dezbaterea ce va avea loc marți, 29 mai 2018, începând cu ora 17.00, la Casino – Centru de Cultură Urbană, vor participa şi reprezentanţi ai Ordinului Arhitecților din România şi ai Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania. Contractul semnat cu arhitecții spanioli de la PRÁCTICA cuprinde servicii de proiectare complete.  În cadrul întâlnirii vor fi testate idei noi și proiecte inovative, urmărind să folosim potențialul creativ al comunității clujene pentru dezvoltarea unor politici de inovare urbană.

Cum vor transforma spaniolii Someşul în Cluj. E nevoie de negocieri civico-politice

Jaime Daroca Guerrero, José Mayoral Moratilla şi José Ramón Sierra Gómez de León sunt arhitecţi spanioli care au câştigat, în toamna lui 2017, concursul de soluţii pentru reamenajarea malurilor Someşului în Cluj-Napoca. Anul acesta, 2 milioane de lei merg către studiul de fezabilitate și proiectul tehnic al obiectivului, parte din premiul pe care l-au câștigat spaniolii.

Viziunea arhitecţilor spanioli a fost prezentată pe pagina de Facebook “Someşul nostru” şi propune Someșul ca un „conector urban pentru rețeaua de spații publice și verzi”.

“Vezi cel mai mare parc din vestul orașului? De la Podul Garibaldi până în Florești, unind toate spațiile verzi de râu? Îți imaginezi cum străbați orașul de la vest la est pe malul râului? În această cheie poate fi înțeles și proiectul spaniolilor clasați pe locul I (Jaime Daroca, Jose Mayoral, Jose Ramon Sierra – Practica)”, se arată în postarea menţionată.

Una din direcțiile de dezvoltare a masterplanului presupune implicarea comunității

Printre soluții, amintim amplasarea de tribune și a unui sistem de alei în diagonală care să comunice cu râul și peisajul natural. Tribunele servesc ca spații pentru organizarea diferitelor activități sau evenimente în aer liber: spectacole de teatru, cinema, spațiu de adunare public.

Conform planificării, drumurile pietonale în diagonală, care punctează neîntrerupt Someșul, ar urma să includă cafenele, restaurante și chioșcuri, ceea ce ar contribui la dinamizarea socială și economică a zonei. Din proiect nu lipsesc nici pistele de biciclete dispuse longitudinal pe axa râului.

Alte soluții de amenajare ce alcătuiesc pledoaria proiectului urmăresc creșterea accesibilității în zona de mal a Someșului, dar și estetizarea acestor spații prin lucrări de remodelare topografică și integrarea unor elemente precum piatra, lemnul, plantațiile, nisipul. Nu în ultimul rând, masterplanul câștigător prevede și modalități de protejare a ecosistemului natural și a biodiversității.

Intervențiile nu trebuie limitate strict la râu și la maluri. Intervin negocierile civico-politice

“În ce fel de comunitate vrem să trăim? Una sufocată de traficul auto? Una în care spațiile private domină? Una în care timpul liber ni-l petrecem la mall? Una în care spațiile publice se transformă în nișe feudale, cu garduri cu țepușe și sârmă ghimpată? E nevoie de negocieri politice între instituții publice, între public și privați ca să avem spații deschise în loc de spații închise.

De ce avem gard la râu la cel mai mare parc existent din Cluj, Parcul Babeș? Inițiatorul Iuliu Hațieganu nu-l gândise așa. De ce Parcul Rozelor are blocat accesul la râu? De ce Club Transilvania are sârmă ghimpată spre Someș și de ce ștrandul Sun nu e gândit ca bază sportivă în afara verii ca să fie folosit toate anotimpurile.

Apoi, foarte important, de ce nu putem circula între Florești și Cluj, pe malul apei, în loc să avem garduri înalte ca până acum? E nevoie doar de o administrație care vine în întâmpinarea cetățenilor și astfel de probleme s-ar rezolva mult mai ușor!”, se mai arată în postarea menţionată.

Concursul de soluţii pentru reamenajare Someşului pe toată lungimea celor 14 km pe care râul îi străbate în municipiul Cluj-Napoca a mai avut doi câştigători, de această dată clujeni.

Tags: , , ,
1_3_173986_1527150155_01033_fav

Someşul în viziunea spaniolilor de la Practica, prezentat clujenilor

Clujenii sunt invitaţi la o dezbatere publică cu tema ”Reamenajarea malurilor Someșului”, la care va participa şi José Mayoral Moratilla, arhitectul spaniol de la PRÁCTICA, câștigătorul concursului de soluții ”Rethinking Someș”.

La dezbaterea ce va avea loc marți, 29 mai 2018, începând cu ora 17.00, la Casino – Centru de Cultură Urbană, vor participa şi reprezentanţi ai Ordinului Arhitecților din România şi ai Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania. Contractul semnat cu arhitecții spanioli de la PRÁCTICA cuprinde servicii de proiectare complete.  În cadrul întâlnirii vor fi testate idei noi și proiecte inovative, urmărind să folosim potențialul creativ al comunității clujene pentru dezvoltarea unor politici de inovare urbană.

Cum vor transforma spaniolii Someşul în Cluj. E nevoie de negocieri civico-politice

Jaime Daroca Guerrero, José Mayoral Moratilla şi José Ramón Sierra Gómez de León sunt arhitecţi spanioli care au câştigat, în toamna lui 2017, concursul de soluţii pentru reamenajarea malurilor Someşului în Cluj-Napoca. Anul acesta, 2 milioane de lei merg către studiul de fezabilitate și proiectul tehnic al obiectivului, parte din premiul pe care l-au câștigat spaniolii.

Viziunea arhitecţilor spanioli a fost prezentată pe pagina de Facebook “Someşul nostru” şi propune Someșul ca un „conector urban pentru rețeaua de spații publice și verzi”.

“Vezi cel mai mare parc din vestul orașului? De la Podul Garibaldi până în Florești, unind toate spațiile verzi de râu? Îți imaginezi cum străbați orașul de la vest la est pe malul râului? În această cheie poate fi înțeles și proiectul spaniolilor clasați pe locul I (Jaime Daroca, Jose Mayoral, Jose Ramon Sierra – Practica)”, se arată în postarea menţionată.

Una din direcțiile de dezvoltare a masterplanului presupune implicarea comunității

Printre soluții, amintim amplasarea de tribune și a unui sistem de alei în diagonală care să comunice cu râul și peisajul natural. Tribunele servesc ca spații pentru organizarea diferitelor activități sau evenimente în aer liber: spectacole de teatru, cinema, spațiu de adunare public.

Conform planificării, drumurile pietonale în diagonală, care punctează neîntrerupt Someșul, ar urma să includă cafenele, restaurante și chioșcuri, ceea ce ar contribui la dinamizarea socială și economică a zonei. Din proiect nu lipsesc nici pistele de biciclete dispuse longitudinal pe axa râului.

Alte soluții de amenajare ce alcătuiesc pledoaria proiectului urmăresc creșterea accesibilității în zona de mal a Someșului, dar și estetizarea acestor spații prin lucrări de remodelare topografică și integrarea unor elemente precum piatra, lemnul, plantațiile, nisipul. Nu în ultimul rând, masterplanul câștigător prevede și modalități de protejare a ecosistemului natural și a biodiversității.

Intervențiile nu trebuie limitate strict la râu și la maluri. Intervin negocierile civico-politice

“În ce fel de comunitate vrem să trăim? Una sufocată de traficul auto? Una în care spațiile private domină? Una în care timpul liber ni-l petrecem la mall? Una în care spațiile publice se transformă în nișe feudale, cu garduri cu țepușe și sârmă ghimpată? E nevoie de negocieri politice între instituții publice, între public și privați ca să avem spații deschise în loc de spații închise.

De ce avem gard la râu la cel mai mare parc existent din Cluj, Parcul Babeș? Inițiatorul Iuliu Hațieganu nu-l gândise așa. De ce Parcul Rozelor are blocat accesul la râu? De ce Club Transilvania are sârmă ghimpată spre Someș și de ce ștrandul Sun nu e gândit ca bază sportivă în afara verii ca să fie folosit toate anotimpurile.

Apoi, foarte important, de ce nu putem circula între Florești și Cluj, pe malul apei, în loc să avem garduri înalte ca până acum? E nevoie doar de o administrație care vine în întâmpinarea cetățenilor și astfel de probleme s-ar rezolva mult mai ușor!”, se mai arată în postarea menţionată.

Concursul de soluţii pentru reamenajare Someşului pe toată lungimea celor 14 km pe care râul îi străbate în municipiul Cluj-Napoca a mai avut doi câştigători, de această dată clujeni. Mai multe detalii AICI. 

Tags: , , , ,
1_3_173004_1525168579_04638_fav

Amenajări pentru Someş în Parcul Armătura. Cu ce idei au venit tenierii arhitecţi pentru zona cu acces dificil la apă

Someş Delivery a demonstrat în 2017 că râul este navigabil pe segmentul cuprins între Podul Garibaldi şi Puntea Albastră din Grigorescu. În 2018 festivalul se mută în Parcul Armătura, zonă cu acces dificil la apă.

“În edițiile anterioare ale evenimentului am construit un loc de întâlnire pe strada Gavril Muzicescu (2016) și un ponton pe Someș lângă Sala Sporturilor (2017). Astfel, anul acesta am ales un segment de râu prea puțin explorat și cu mult potențial — Zona Parcului Armătura. În cadrul atelierului (martie-aprilie, n.red.) ne-am propus proiectarea unor intervenții temporare din lemn, la scară mică, cu scopuri multiple: accesibilitate, apropierea de apă, promenadă şi recreere. Participanții nu doar că au reușit să vină cu o mulțime de idei și soluții, dar s-au și împărțit pe echipe de lucru, în funcție de problemele identificate și au proiectat soluții cât mai fezabile pentru a putea fi ușor implementat”, transmit organizatorii Someş Delivery.

 

ECHIPA APA

Premisa echipei a pornit de la inaccesibilitatea apei pe acest segment de apă și au dezvoltat o serie de soluții și instalații pentru a pune în valoare malul apei și prezența râului, astfel încât comunitatea și riveranii să fie mai aproape de natură, chiar în mijlocul orașului și să creeze un contact cu Someșul și în această zonă. Acest lucru este propus prin intervenții cu rol funcțional, vizual și auditiv, accentuând prezența râului apelând la simțurile noastre.

Poza noua 01.05.2018
ECHIPA TRASEU

Zona Parcului Armătura este una din cele mai verzi și sălbatice spații de pe malul Someșului în Cluj, însă una din cele mai mari provocări ale parcului este chiar accesibilitatea acestuia. Astfel, echipa propune o serie de intervenții minimale realizabile prin utilizarea materialelor ușor prelucrabile. pentru a contura un nou traseu în parc, de-a lungul malului.

Poza noua 01.05.2018
ECHIPA POPAS

Segmentul de râu ales și Parcul Armătura domină malul râului prin vegetație, însă nu dispune de zone de petrecere a timpului liber pe acel segmen, deși două parcuri sunt delimitate de către râu și au un astfel de potențial. Astfel, echipa a decis să aducă la potențial maxim malul râului și să încurajeze riveranii și campusurile de companii din zonă să petreacă mai mult timp pe malul Someșului prin propunerea unor șezuturi neconvenționale din lemn și materiale naturale gāsite pe mal.

Poza noua 01.05.2018
ECHIPA SEMNALIZARE

Credem că printre cele mai importante lucuri în ceea ce privește readucerea Parcului Armātura la viață și în activitățile orașului este readucerea atenției locatarilor asupra acestui spațiu nevalorificat. Astfel, echipa și-a propus realizarea unor intervenții interesante combinând materialele naturale cu cele artificiale.

Poza noua 01.05.2018

Jazz în Parcul Armătura

Amintim că primii organizatori de evenimente culturale din Cluj ce şi-au întors atenţia spre această zonă a Clujului au fost cei din echipa Jazz in the Park. În vara lui 2016 i-au invitat pe clujeni să (re)descopere unul dintre parcurile uitate ale orașului.

„Parcul Armătura nu a mai fost niciodată folosit pentru un eveniment. Locul marchează începutul unei zone mai puțin populare din Cluj, în care nu se prea întâmplă astfel de acțiuni. Asta ne-a cucerit. Spațiul e foarte frumos și sperăm ca prin acest eveniment parcul să primească mai multă atenție. Vom interveni aici minimalist, prin toaletarea spațiului și vom încerca să valorificăm o zonă cu acces la apă. Mai multe nu zic. Vă așteptăm în Parcul Armătura”, declara la acea vreme Alin Vaida, directorul festivalului Jazz in the Park.

Încă un festival pentru Someş: “Sunt Riveran”

Someşul a fost una din cele 9 teme principale ale dosarului de candidatură a Clujului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, competiţie pierdută în faţa Timişoarei. Centrul Cultural Clujean, asociaţie ce şi-a asumat să ducă mai departe proiectele pregătite pentru CCE 2021, a regândit tema Someşului şi a lansat în 2017 proiectul “Sunt Riveran”.

În 2018 se vor pune bazele Consiliului Râului, un board interdisciplinar format din artiști, urbaniști și specialiști ai Apelor Române și ai administrației, cu rol curatorial pentru activitățile organizate de CCC. “În luna august organizăm a treia ediție a săptămânii Sunt Riveran, dedicată temei Arta și Schimbările climatice și derulată sub forma unui apel internațional pentru artiști. O intervenție artistică spectaculoasă, curatoriată de experți locali, va crea un prim traseu de artă stradă în Cluj, de-a lungul Someșului, în zona Parcului Iuliu Hațieganu”.

2 milioane de lei pentru Someş din bugetul Clujului pentru 2018

O renumită casă de arhitectură din Spania a câştigat, în toamna lui 2017, concursul de soluţii pentru amenajarea Someşului în Cluj-Napoca. Este vorba despre Practica, birou condus de Jaime Daroca Guerrero, José Mayoral Moratilla şi José Ramón Sierra Gómez de León.

Anul acesta, 2 milioane de lei merg către studiul de fezabilitate și proiectul tehnic al obiectivului modernizarea malurilor Someșului, parte din premiul pe care l-au câștigat spaniolii. VEZI ŞI Cum vor transforma spaniolii Someşul în Cluj. E nevoie de negocieri civico-politice. 

De-alungul anului, malurile Someşului sunt gazdă pentru diverse evenimete culturale: proiecţii TIFF, concerte Jazz in the Park, activităţi din cadrul Zilelor Clujului, festivaluri pentru copii sau istorice, etc.

Tags: , ,
00164100_large

Someşul e noua groapă de gunoi în judeţul Cluj FOTO

City managerul Clujului, Gheorghe Şurubaru, a publicat o serie de fotografii cu munţi de gunoaie oprite de stăvilarele de pe Someş, la intrarea în oraş.

00164102_large

00164104_large

“Din păcate trebuie sa revin cu imagini dezolante de la sistemul de reținere a plutitorilor mari. Ieri și astăzi s-au colectat cantități uriașe de deșeuri dinspre Florești. Mă gândesc cu groază ce s-ar fi întâmplat dacă nu exista acest stăvilar și acestea ajungeau pe Someș în orașul nostru”, a scris Şurubaru pe Facebook.

Tags: , , , ,
00162912_large

Spaniolii redau viaţă Someşului la Cluj FOTO

O renumită casă de arhitectură din Spania a câştigat concursul de soluţii pentru amenajarea Someşului în Cluj-Napoca. Este vorba despre biroul Practica, condus de Jaime Daroca Guerrero, José Mayoral Moratilla şi José Ramón Sierra Gómez de León. 

00162911_large

 

00162913_large

00162914_large

Juriul concursului gestionat de Primăria Cluj-Napoca şi Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) s-a aflat, la finele săpătămânii trecute, în oraş şi a vizitat culoarul Someşului (a fost şi pe Cetăţuie pentru a putea vedea râul de sus şi chiar şi în Parcul Armătura) pentru a se familiariza cu tema concursului de soluţii. A găsit un râu “încătuşat”, iar proiectul spaniolilor este unul “iubitor” cu Someşul, unul care îi va reda libertatea şi care îl va lăsa să se integreze în arhitectura oraşului.

Președintele juriului, arhitect Dietmar Steiner (Austria) a declarat la finalul procesului: „În experiența mea de aproape 35 de ani de participare în calitate de membru al unui juriu în competiții peste tot în Europa, rar mi-a fost dat să întâlnesc situații precum cea pe care am găsit-o la acest concurs de idei, care a fost pregătit temeinic, structurat pe criterii obiective și clare și la care au participat membri ai juriului extrem de angajați și motivați exclusiv de dorința de a găsi cea mai bună soluție pentru Someș, râul Clujului”.

Edilul Clujului, Emil Boc, a precizat: “Aș vrea să mulțumesc întregii echipe care a lucrat la proiectul legat de Someș. Este o muncă minuțioasă, serioasă și profesionistă. Municipalitatea clujeană a ales varianta concursului de soluții tocmai pentru a beneficia de cea mai bună expertiză pentru a putea aduce Someșul în Cetate, pentru a ne întoarce fața spre râul care ne traversează orașul și de a avea o soluție europeană, modernă, în concordanță cu exigențele urbanistice și de mobilitate existente la nivel european. Chiar dacă această soluție este mai lungă și presupune un timp mai îndelungat de implementare, are un mare avantaj al calității și al durabilității. Din această perspectivă am ales concursul de soluții ca fiind de departe cea mai bună modalitate de implementare a politicii urbane, coerente și pe termen lung. A fost într-adevăr un efort de echipă al OAR, al Primăriei Cluj-Napoca, al membrilor juriului din țară și din străinătate, care sunt convins că au luat cea mai bună decizie, înțeleaptă pentru viitorul orașului. Administrația va folosi această expertiză uriașă pentru folosul și binele comunității clujene. Avem o decizie europeană și sper să fie pe placul clujenilor și să-i încânte”.

PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL SPANILILOR DE LA RPACTICA POATE FI CONSULTAT AICI 

 

 

DESCRIEREA PROIECTELOR CÂŞTIGĂTOARE:

Premiul 1 – Proiectul cu nr. de concurs 60 (premiul este reprezentat de valoarea estimată a contractului de proiectare, care se cifrează la 1.577.345 lei). Autor principal: Jaime Daroca, José Mayoral, José Ramon Sierra (PRACTICA). Colaboratori arhitectură: Raul Brito, Sofia Valdivia, Gonzalo Cortes. 
“Proiectul este construit în jurul ideii fundamentale că Someșul este un element viu, capabil de a oferi energie întregii comunități. Propunerea folosește forța transformatoare a peisajului natural și se bazează pe implicarea comunității în dezvoltarea proiectului și reușește să pună în valoare complexitatea peisajului, depășind limitele unor soluții urbanistice convenționale. Proiectul aduce soluții inovatoare pentru România și propune un nou mod de a gestiona relația dintre mediul construit și cel natural și invită toți actorii urbani să se raporteze la cadrul natural cu respect prin practici sustenabile. Este o abordare sensibilă a temei de concurs. Proiectul de față poate deveni un model de bune practici în domeniul abordării cursurilor de apă în mediul urban.

Abordarea în orașele noastre este de obicei agresivă în privința râurilor: ziduri de beton, baraje, afectarea vieții sălbatice și a ecosistemului natural. Propunerea de față poate reprezenta un adevărat manifest național, invitând orașele din România să își regândească atitudinea față de cursurile de apă care le traversează.

Protejarea ecosistemului natural și a biodiversității, precum și încetinirea vitezei curgerii râului, sunt văzute ca soluții durabile pentru a conserva caracterul natural al râului. Proiectul folosește multidisciplinaritatea pentru a lucra „în echipă” cu ecosistemul natural, și nu împotriva acestuia. Aceasta este viziunea clară pe care proiectul o propune.

Juriul a apreciat în mod deosebit:

Ideea EXTINDERII – proiectul propune crearea de mai mult spațiu pentru râu și, în acest fel, crearea unei identități mai puternice a acestuia și în același timp generarea unei noi relații între comunitate și râul care îi aparține.

Ideea CONECTĂRII – proiectul propune noi perspective asupra râului, obținute prin remodelarea topografiei și prin crearea de noi itinerarii și spații oferite locuitorilor. Conceptul balcoanelor deschise către râu aduce noi posibilități de contemplare. Aceste noi repere, asemănătoare unor intervenții artistice, au potențialul de a deveni imagini iconice pentru râu și pentru oraș.

Ideea ACCESIBILITĂȚII – proiectul propune remodelarea spațiilor din proximitatea râului, apelând la o diversitate de soluții de amenajare pentru apropierea de apă, atât minerale: piatră, nisip, beton, cât și vegetale: lemn, iarbă, plantații. Juriul apreciază varietatea ambianțelor pe care proiectul le propune a fi create de-a lungul râului. Aceste noi spații, remodelate pe cele două maluri, vor permite evoluția firească a ecosistemului natural. De asemenea, juriul apreciază generozitatea propunerii, care este simplă și subtilă, venind totodată cu rezolvări precise. Designul elementelor urbane propuse este deopotrivă coerent și flexibil. Juriul opinează că soluția propusă pentru zona de est, în apropierea stației de epurare, trebuie regândită cu mai multă atenție referitor la implicațiile ei ecologice și la extinderea studiului la o scară mai mare.

De asemenea, recomandăm gândirea unui sistem de iluminat în ton cu restul proiectului, pentru ca râul să poată participa și la imaginea nocturnă a orașului. Invităm echipa de proiect să studieze malul stâng din proximitatea podului Horea și să detalieze o soluție non-invazivă, în acord cu ideea generală a proiectului.  Recomandăm echipei să abordeze în aceeași manieră conexiunile cu Parcul Feroviarilor și cu zona Iris, posibile subiecte ale unor viitoare concursuri de soluții. ” – Juriul Concursului

Premiul 2 – Proiectul cu nr. de concurs 58 (premiu în valoare de 60.000 lei). Autor principal: SC PLANWERK ARHITECTURĂ ȘI URBANISM SRL. Colaboratori specialități: SC Adrian Pop BIROU DE ARHITECTURĂ SRL-D

Premiul 3 – Proiectul cu nr. de concurs 52 (premiu în valoare de 30.000 lei). Autor principal: Moga Marius Cătălin. Coautori: Aldea Silviu, Măgeruşan Adriana, Miclăuş Marius, Felvinczi Anamaria, Constantinescu Teodora. Colaboratori arhitectură: Nistor Alexandru, Susan Roxana, Pop Vlad, Knall Arnold, Fülöp Csenge, Apahidean Dragoş. Colaboratori specialități: Horhat Ana – peisagistică, Şoflete Marius – structuri

Concursul a fost lansat în iunie 2017, până la data-limită de 25 septembrie 2017 intrând în comisia tehnică un număr de 11 proiecte participante. Concursul de soluții a fost public, într-o singură fază, deschis pentru România, țările Uniunii Europene și Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană.

Juriul competiției a fost format din:

• Arh. Dietmar Steiner – Austria (Președintele juriului)
• Arh. Ildiko Mitru – România
• Arh. Ligia Subțirică – România
• Arh. Claudiu Salanță – România
• Peisagist Nicolas Triboi – România
• Urb. Alexandre Sorrentino – Franța
• Arh. Darko Polic – Serbia
• Arh. Vlad Rusu – România
• Ștefan Teișanu – România

Expoziția proiectelor va putea fi vizitată în perioada 2-8 octombrie 2017, la sala de expoziții de pe str. Iuliu Maniu, nr. 4. 

 

Tags: , , , , , ,
amenajare_Somes_Mic

Primăria Cluj dă 1,7 milioane lei pentru masterplanul pentru Someş

Primăria Cluj-Napoca, în parteneriat Ordinul Arhitectilor din România Filiala Transilvania, propune o amplă temă de concurs pentru specialişti, vizând transformarea pe termen lung a malurilor Someşului.

”Astfel, se doreşte găsirea celor mai bune soluţii pentru parcursul râului Someş pe teritoriul Clujului, care să fie gândite unitar într-un masterplan, astfel încât să se asigure o dezvoltare coerentă a acestor zone pentru următoarele decenii”, transmite municipalitatea.

Proiect fanion al Strategiei Integrate de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Cluj-Napoca, revitalizarea malurilor Someşului a fost, totodată, subiectul a multiple dezbateri publice pe care Primăria le-a avut alături de societatea civilă, instituţii şi specialişti.

Publicul a fost de asemenea implicat în ultimii ani în proiecte precum “Somes Delivery” şi “Somes 2021: Sunt Riveran!”, două exemple de initiaţive ce vizează râul, generate de societatea civilă şi sprijinite de Primăria Cluj-Napoca.

Modul de organizare şi cuantumul premiilor pentru “Plan integrat de dezvoltare pentru malurile râului Someş pe parcursul municipiului Cluj-Napoca” au fost aprobate în şedinta Consiliului Local din data de 20 decembrie 2016.

Premierul I – contractul de proiectare – 1.577.345 lei

Premiul – 60.000 lei

Premiul III – 30.000 lei

Menţiune – 15.000 lei

Membrii juriului urmează să fie numiţi prin dispoziţia primarului.

Someşul traversează Clujul pe o lungime de 14 km.

În zona aeroportului, cursul râului ar urma să fie deviat, pentru a permite prelungirea pistei aeroportului până la 3,5 km, astfel încât la Cluj să poată ateriza avioane care fac zboruri transoceanice. În strategia integrată de dezvoltare urbană comandată de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest se prevede ca acolo râul să devină un loc dedicat pasionaţilor de caiac.

Tags: , , , , ,
index1

Ce poţi face, astă seară, la Jazz in the Park

Jazz in the Park va avea loc în zona plajei din Grigorescu de azi și până joi inclusiv, iar de vineri se mută în Parcul Central. Muzica bună, relaxarea și activitățile încep pe malul Someșului de la ora 17:30 și vor dura până la ora 22:00.

index

Pe lângă muzică, de la ora 17 și până după lăsarea serii, pe malul Someșului participanții vor putea juca minigolf, precum și o serie de alte jocuri pentru cei mari și cei mici, puse la dispoziție de Happy Color, în timp Fanstasmagia va aduce magia și poveștile.

Prima trupă care va urca pe scena Jazz in the Park de pe malul Someșului va fi 5th Season, de la ora 17.30 urmată de 1-2-3 Jazz, Odd, G.S. Project, iar după ora 20 vor cânta Hences Quartet și MÜNK. După ora 22:00 programul continuă cu Jam Session la Colin’s Gastro Bar, unde artiștii vor performa artiștii care au concertat pe malul Someșului.

Programul Jazz in the Park continuă până joi inclusiv pe malul Someșului, în zona plajei Grigorescu. Accesul la concerte și la activități este liber.

Organizatorii Jazz in the Park îi invită pe participanți să fie responsabili cu mediul, să nu lase deșeuri în urma lor și să acționeze în mod ecologic. În acest sens vor fi puse la dispoziția participanților saci menajeri, pe care îi vor putea ridica de la InfoPoint. 10.000 de pahare reutilizabile vor fi puse în vânzare, iar materialele promoționale din anii trecuți au fost transformate în sacoșe.

Tags: , , , ,
amenajare_Somes_Mic

Someşul Mic, amenajat cu 49 milioane lei

Amenajarea Someșului Mic, în Cluj-Napoca, a fost finalizată, anunţă Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa. Investiţia se ridică la suma de 48,86 milioane de lei, din care 90% sunt bani de la Uniunea Europeană.

Proiectul a inclus amenajarea malurilor Someșului pe lungime de 4 kilometri pentru reducerea riscului de inundații, au fost făcute îndiguiri pe 4,5 kilometri și lucrări de amenajare a afluenților Murători și Becaş – 3,8 kilometri.

“Realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse prin proiect contribuie la închiderea liniei de apărare împotriva inundaţiilor pentru întreg teritoriul municipiului Cluj-Napoca și al comunei Apahida”, explică ABAST printr-un comunicat de presă.

92.740 de locuitori sunt beneficiarii direcţi ai proiectului.

Citeşte şi Promenadă şi pistă de biciclete, pe malul Someşului, în zona aeroportului din Cluj

Tags: , ,
00131549_large

12 milioane euro pentru amenajarea Someşului. Pomenadă şi pistă de biciclete, într-o zonă pustie

Râul Someşul Mic – de la aeroport şi până în Apahida – şi afluenţii săi – Becaş şi Murători – sunt amenajaţi împotriva inundaţiilor printr-un proiect pe fonduri europene al Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa (ABAST). Investiţia se ridică la suma de 56,7 milioane lei, adică peste 12 milioane de euro. 80% din sumă reprezintă plăţi din fondul de coeziune al Uniunii Europene, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, iar restul de 10% este finanţare din bgetul de stat.

Amenajarea celor 4 kilometri de râu, conform proiectului, include şi o zonă de promenadă şi piste de biciclete de-alungul malurilor. Într-o zonă deloc circulată. Pista aeroport – Apahida.

În prezent, proiectul de consolidare este finalizat în proporţie de 92,68% – 4,1 kilometri de regularizare a Someșului, 4,5 kilometri de îndiguiri și 3,85 km de afluenți. Termenul inițial de finalizare a proiectului în baza contractului de finanțare a fost 14 septembrie 2015. Acesta a fost prelungit ulterior până la data de 31 decembrie 2015.

Tags: , , , , ,
12107800_905533456191845_9066631996387579834_n

Pistă pentru pietoni și biciclete. Au fost publicate noile planșe pentru Splaiul Independenței

Lucrările de amenajare a străzii Splaiul Independenței au stârnit, în ultimele săptămâni, discuții aprinse între municipalitate și societatea civilă. Primarul Emil Boc dorea, conform proiectului european de modernizare a tramei stradale, construirea unei benzi auto suplimentare pe această stradă, lucru ce ar fi afectat într-o anumită măsură spațiul verde de pe malul Someșului. De cealaltă parte, societatea civilă a protestat, a semnat cea mai lungă petiție din Cluj, a cerut dezbatere publică, iar mai apoi consultări între specialiști, la fața locului, în scopul găsirii unor soluții alternative: verdele rămâne, pista să deservească pietonii și bicicliștii.

După consultarea celor de la ADRNV (n.red. pentru a se asigura că proiectul european poate suferi această schimbare fără ca banii să se piardă – circa 12 milioane euro) și presat de societatea civilă, Boc a acceptat o soluție de compromis: se va lărgi strada, se va încerca afectarea câtor mai puțini copaci de pe malul Someșului și la finalul lucrărilor, banda suplimentară va fi dată în circulație pentru pietoni și bicicliști, fiind și demarcată în acest sens, cu stâlpișori.

Șantierul de pe Splaiul Independenței s-a repus în mișcare miercuri 21 octombrie 2015, iar planșele modificate ale proiectului au apărut pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca și pot fi consultate AICI.

Chiar și așa, banda pentru pietoni și bicicliști ar putea să redevină auto dacă Studiul de Mobilitate, care se află în pregătire, va recomanda acest lucru. Conform proiectului inițial, după construirea benzii auto suplimentare, Splaiul Independenței ar fi devenit strdă cu sens unic, dinspre Mănăștur spre centru, iar Dragalina în sens invers. De asemenea, linia tramvaiului ar fi fost delimitată cu bordură de restul benzilor.

CITEȘTE ȘI rezumatul dezbaterii publice

Discuții aprinse între președintele OAR și primarul Boc, pe tema betonării Someșului: “Proiectul arată diferit față de cel din 2011″

Tags: , , , , ,