Tag Archives: somes delivery

5

Festival pe Someş, în iulie, în Parcul Armătura. Ce pregătesc organizatorii

Someş Delivery se mută în 14 – 15 iulie 2018 în Parcul Armătura, cu concerte, proiecţii de filme, târg vintage şi ateliere pentru copii. Zona va fi dotată temporar cu mobilier urban.

“Am lansat call-ul de proiecte în 13 mai cu scopul de a atrage proiecte și instalații artistice ce pot atrage riveranii și comunitatea clujeană în zona Armătura și pe malul Someșului, să activăm interacțiunile cu apa și să depășim limitele actuale dintre mal și apă și să construim cât mai multe amenjarăi ce pot fi în folosul comunității și spațiului.  Ne bucurăm enorm că am atras 23 de propuneri pentru Someș Delivery 2018 și le mulțumim tuturor! De la finalizarea consursului până acum am reușit să trecem prin toate proiectele, ne-am întâlnit cu aplicanții pentru a înțelege mai bine contextul și dorințele lor, am publicat lista preliminară a proiectelor, iar în urma unei serii de discuții pe tema ajustării acestora pentru a fi cât potrivite spațiului am selectat 12 proiecte!”, transmit organizatorii festivalului. Bugetul pentru implementarea celor 12 proiecte este de 25.000 de lei, fiecare proiect aprobat având un plafon maxim de 6.000 de lei.

Poza noua 13.06.2018

Pe lângă proiectele câştigătoare din cadrul concursului de idei, organizatorii festivalului vin şi ei cu o serie de intervenţii

Pavilionul Someș Delivery – structura modulară creată de echipa Kooho pentru edițiile anterioare Someș Delivery va fi reutilizată, într-o nouă configurație, oferind un spațiu umbrit în vecinătatea apei, loc de relaxare și socializare în parcul Armătura.

Scena Someș Delivery va găzdui concerte și proiecții în aer liber, valorizând potențialul acestui spațiu urban și asigurând câteva funcțiuni complementare principalei zone de promenadă de pe malul Someșului.

Microintervenții: Amenajări realizate în urma workshop-ului de design & construcție, coordonat de echipa KOOHO, au ca scop facilitarea accesului la apă și creează un traseu semnalizat cu puncte de popas și relaxare. O descriere mai detaliată a intervențiilor găsiți aici.

Pod peste Nadăș — o legătură care să facă Parcul Armătura mai accesibil și mai bine conectat la cartierele din zonă. Proiectul este rezultatul unui concurs, DesignIng Connections, organizat de Asociația Centrul de Inginerie Seismică, și la care au participat echipe de studenți ingineri și arhitecți. Un proiect menit să creeze conexiuni între oameni, spații și cunoștințe.

Pe lângă acestea, în Parcul Armătura mai există o intervenție temporară, Take a Seat with King Matthias, o piesă de mobilier urban realizată de echipa Kooho în cadrul unei serii de instalații plasate în diverse spații verzi din oraș și create pentru cea de-a 560-a aniversare a alegerii regelui Matia.

Parcul Armătura e una dintre cele mai sălbatice zone de lângă apă din Cluj, situat la confluența a două cursuri de apă: râul Someș și râul Nadăș, un loc special cu maluri naturale și vegetație abundentă.

Tags: , ,
00173478_large

Festival pentru Someş în zona industrială, cu acces dificil la apă

Someş Delivery a demonstrat în 2017 că râul este navigabil pe segmentul cuprins între Podul Garibaldi şi Puntea Albastră din Grigorescu. În 2018 festivalul se mută în Parcul Armătura, cu acces dificil la apă.

“Primele două ediţii ale atelierului au adus pe malul Someşului echipe de studenţi alături de care am construit un loc de întâlnire pe strada Gavril Muzicescu (2016) și un ponton pe Someș lângă Sala Sporturilor (2017).

În fiecare an abordăm un alt segment al Someșului, astfel, ediția Someș Delivery de anul acesta se desfășoară în Parcul Armătura. Un segment de râu prea puțin explorat și cu mult potențial, fiind printre puținele spații verzi ale orașului în relație directă cu Someșul. Cu toate acestea accesul la apă este dificil, iar amenajările de-a lungul malului lipsesc. Ne dorim ca prin intervențiile temporare din acest an, să încurajăm accesul la râu şi să testăm modalități de utilizare a malurilor Someşului”, explică organizatorii festivalului.

Primele intervenții vor fi realizate în cadrul unui workshop adresat studenților arhitecți și organizat în parteneriat cu AStA. Faza de design va avea loc în 16 martie (explorarea sitului) şi 17 – 18 martie (conceperea și detalierea intervențiilor – la biroul AtelierMASS), iar faza de construcție în perioada 11 – 15 aprilie (on-site).

Jazz în Parcul Armătura

Amintim că primii organizatori de evenimente culturale din Cluj ce şi-au întors atenţia spre această zonă a Clujului au fost cei din echipa Jazz in the Park. În vara lui 2016 i-au invitat pe clujeni să (re)descopere unul dintre parcurile uitate ale orașului.

„Parcul Armătura nu a mai fost niciodată folosit pentru un eveniment. Locul marchează începutul unei zone mai puțin populare din Cluj, în care nu se prea întâmplă astfel de acțiuni. Asta ne-a cucerit. Spațiul e foarte frumos și sperăm ca prin acest eveniment parcul să primească mai multă atenție. Vom interveni aici minimalist, prin toaletarea spațiului și vom încerca să valorificăm o zonă cu acces la apă. Mai multe nu zic. Vă așteptăm în Parcul Armătura”, declara la acea vreme Alin Vaida, directorul festivalului Jazz in the Park.

Încă un festival pentru Someş: “Sunt Riveran”

Someşul a fost una din cele 9 teme principale ale dosarului de candidatură a Clujului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, competiţie pierdută în faţa Timişoarei. Centrul Cultural Clujean, asociaţie ce şi-a asumat să ducă mai departe proiectele pregătite pentru CCE 2021, a regândit tema Someşului şi a lansat în 2017 proiectul “Sunt Riveran”.

În 2018 se vor pune bazele Consiliului Râului, un board interdisciplinar format din artiști, urbaniști și specialiști ai Apelor Române și ai administrației, cu rol curatorial pentru activitățile organizate de CCC. “În luna august organizăm a treia ediție a săptămânii Sunt Riveran, dedicată temei Arta și Schimbările climatice și derulată sub forma unui apel internațional pentru artiști. O intervenție artistică spectaculoasă, curatoriată de experți locali, va crea un prim traseu de artă stradă în Cluj, de-a lungul Someșului, în zona Parcului Iuliu Hațieganu”.

2 milioane de lei pentru Someş din bugetul Clujului pentru 2018

O renumită casă de arhitectură din Spania a câştigat, în toamna lui 2017, concursul de soluţii pentru amenajarea Someşului în Cluj-Napoca. Este vorba despre Practica, birou condus de Jaime Daroca Guerrero, José Mayoral Moratilla şi José Ramón Sierra Gómez de León.

Anul acesta, 2 milioane de lei merg către studiul de fezabilitate și proiectul tehnic al obiectivului modernizarea malurilor Someșului, parte din premiul pe care l-au câștigat spaniolii.

Juriul apreciază generozitatea propunerii, care este simplă și subtilă, venind totodată cu rezolvări precise. Designul elementelor urbane propuse este deopotrivă coerent și flexibil. Juriul opinează că soluția propusă pentru zona de est, în apropierea stației de epurare, trebuie regândită cu mai multă atenție referitor la implicațiile ei ecologice și la extinderea studiului la o scară mai mare.

Recomandăm gândirea unui sistem de iluminat în ton cu restul proiectului, pentru ca râul să poată participa și la imaginea nocturnă a orașului. Invităm echipa de proiect să studieze malul stâng din proximitatea podului Horea și să detalieze o soluție noninvazivă, în acord cu ideea generală a proiectului. Recomandăm echipei să abordeze în aceeași manieră conexiunile cu Parcul Feroviarilor și cu zona Iris, posibile subiecte ale unor viitoare concursuri de soluții” – juriul concursului”, puncta juriului concursului.

De-alungul anului, malurile Someşului sunt gazdă pentru diverse evenimete culturale: proiecţii TIFF, concerte Jazz in the Park, activităţi din cadrul Zilelor Clujului, festivaluri pentru copii sau istorice, etc.

Tags: , , , , , , ,
amenajare_Somes_Mic

Primăria Cluj dă 1,7 milioane lei pentru masterplanul pentru Someş

Primăria Cluj-Napoca, în parteneriat Ordinul Arhitectilor din România Filiala Transilvania, propune o amplă temă de concurs pentru specialişti, vizând transformarea pe termen lung a malurilor Someşului.

”Astfel, se doreşte găsirea celor mai bune soluţii pentru parcursul râului Someş pe teritoriul Clujului, care să fie gândite unitar într-un masterplan, astfel încât să se asigure o dezvoltare coerentă a acestor zone pentru următoarele decenii”, transmite municipalitatea.

Proiect fanion al Strategiei Integrate de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Cluj-Napoca, revitalizarea malurilor Someşului a fost, totodată, subiectul a multiple dezbateri publice pe care Primăria le-a avut alături de societatea civilă, instituţii şi specialişti.

Publicul a fost de asemenea implicat în ultimii ani în proiecte precum “Somes Delivery” şi “Somes 2021: Sunt Riveran!”, două exemple de initiaţive ce vizează râul, generate de societatea civilă şi sprijinite de Primăria Cluj-Napoca.

Modul de organizare şi cuantumul premiilor pentru “Plan integrat de dezvoltare pentru malurile râului Someş pe parcursul municipiului Cluj-Napoca” au fost aprobate în şedinta Consiliului Local din data de 20 decembrie 2016.

Premierul I – contractul de proiectare – 1.577.345 lei

Premiul – 60.000 lei

Premiul III – 30.000 lei

Menţiune – 15.000 lei

Membrii juriului urmează să fie numiţi prin dispoziţia primarului.

Someşul traversează Clujul pe o lungime de 14 km.

În zona aeroportului, cursul râului ar urma să fie deviat, pentru a permite prelungirea pistei aeroportului până la 3,5 km, astfel încât la Cluj să poată ateriza avioane care fac zboruri transoceanice. În strategia integrată de dezvoltare urbană comandată de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest se prevede ca acolo râul să devină un loc dedicat pasionaţilor de caiac.

Tags: , , , , ,
20151007_150347

Discuţii aprinse între preşedintele Ordinului Arhitecţilor şi primarul Boc, la dezbaterea pe tema betonării Someşului: “Proiectul arată diferit faţă de cel din 2011”

Arhitectul clujean Şerban Ţigănaş, preşedintele Oridinului Arhitecţilor din România (OAR), a luat poziţie odată cu apariţia în mass-media locală a unor informaţii conform cărora spaţiul verde de pe malul Someşului, mai exact fâşia cuprinsă între Podul Elisabeta şi Podul Garibaldi, ar urma să dispară pentru a face loc unei benzi suplimentare de circulaţie pe strada Splaiul Independenţei şi a trimis o scrisoare deschisă prin care îi cerea primarului Emil Boc să oprească şantierul: “Proiectul de lărgire a străzii de pe malul sudic, de pe tronsonul paralele cu Parcul Simion Bărnuţiu şi Cluj Arena, realizat cu aproape 10 ani în urmă şi executat parţial, este în opinia multora depăşit de dezvoltările ulterioare conceperii salee şi trebuie reanalizat critic. Planul Urbanistic General, realizat ulterior, Studiul de Mobilitate Integrată, încă nefinalizat, Concursul pentru Masterplanu-ul de dezvoltare pe cursul râului Someş, aflat în pregătire de către Primăria municipiului sunt doar câteva studii şi acţiuni menite să clarifice potenţialul actual şi rolul pe care trebuie să îl acordăm axei vitale a oraşului. În acest context, văr rog insistent să opriţi lucrările pentru o foarte rapidă şi pertinentă analiză, care să conducă la cea mai bună decizie pentru cazul pe care l-am semnalat”, a scris Ţigănaş. VEZI scrisoarea integrală AICI.

Ulterior, şantierul a fost oprit, iar societatea civilă a fost invitată, ieri, la o discuţie cu reprezentanţii Primăriei şi coordonatorii proiectului reabilitării străzii Splaiul Independenţei, ce face parte din proiectul modernizării tramei stradale din municipiu, investiţie pe bani europeni.

La dezbatere a luat parte şi arhitectul clujean, iar reproşurile sale făcute la adresa Primăriei au încins spiritele. Edilul Boc i-a aruncat “domnului profesor” că în calitate de proiectant de stadion şi polivalentă cunoştea foarte bine proiectul de pe Splaiul Independenţei.

“Trebuie să acceptaţi un lucru absolut fundamental care ne-ar fi scutit de multe îngrjorări şi ne va scuti în continuare. Comunicarea. Comunicarea despre proiectele Primăriei, despre intenţiile oraşului, despre coordonarea între strategii şi proiectele de detaliu este absolut deficitară. Spre exemplu, nimeni dintre noi nu a putut să consulte, chiar dacă avem profesii care au legătură cu aceste probleme, secţiunea pe care o propuneţi dumneavoastră pe malul Someşului şi iată, şi domnul primar, în loc să discute pe desen tehnic complet cotat şi coordonat, a discutat pe fotografii, pe imagini”, a reproşat Ţigănaş.

Primarul s-a apărat, adresându-se cu apelativul “domnule profesor”, că partea tehnică există, iar fotografiile au fost făcute pentru publicul larg, pentru a înţelege că se merge pe trei scheme.

Pentru că arhitectul şi-a continuat ideea privind comunicarea deficitară, Boc “a scos din mânecă” PUZ-ul de la polivlentă şi stadion: “Domnule profesor, nu ştiţi cine a redactat PUZ-ul polivalentei şi stadionului”, “L-a redactat Adrian Iancu”, a răspuns Ţigănaş. “Cine l-a aplicat?”, a continuat Boc. “Firma Dico şi Ţigănaş a făcut proiectarea şi a avut pe masă toate aceste informaţii. Asta am vrut să spun”, i-a reproşat edilul.

Discuţiile au continuat pe un ton răspicat, iar primarul a repetat punctul său de vedere. În replică, preşedintele OAR spune că proiectul din trecut arată diferit faţă de ceea ce prezintă la ora actuală. Tensiunile dintre cei doi au fost întrerupte de mai mulţi particianţi ai societăţii civile, care au ţinut să-i sublinieze primarului că Ţigănas a vorbit despre consultarea planşelor proiectului tramei stradale de către publicul larg.

“Eu când am venit aici, proiectul acesta era cu aprobările potrivit procedurilor legale, la mediu, aprobarea PUZ-ului în Consiliu Local, au fost dezbateri. Nu ştiu de ce nu aţi participat. Când s-a adoptat PUZ-ul pentru polivalentă şi stadion, această bandă suplimentară era acolo, n-am auzit pe nimeni să fie o dezbatere publică, o mare nemulţumire. Aşa cum a zis şi donmul Borda, trenul s-a dus. Nu e vina mea că la momentul respectin nu a existat o mai mare sensibilitatea a societăţii civile pentru aprofundarea acestei dezbateri. Eu am spus da, când am văzut punctele dumneavoastră de vedere, ne oprim, stopăm lucrările pentru a explica încă o dată. Dar nu suntem în faza în care facem dezbater publică. Acuma este o aprofundare necesară pentru a înţelege ce se face acolo. Procedurile legale au fost parcurse”, a spus Boc făcând referire şi la faptul că proiectul datează din vremea mandatului fostului primar Sorin Apostu.

Chiar şi cu aceste explicaţii pe masă, preşedintele OAR a reluat ideea neconcordanţelor dintre proiecte: “Am avut planurile într-adevăr pe masă, în 2011. A trebuit să ne corelăm cu el. Nu samănă secţiunea de atunci cu cea pe care am văzut-o astăzi. A doua chestiune. Şi a treia chestiune, i-am remarcat primarului de atunci că soluţia pe care o aveam acolo nu ni s-a părut cea ma bună. Proiectul nostru se termina la bordura sudică a străzii respective”.

În cadrul dezbaterii publice, la care au participat circa 50 de persoane, au fost peste 11 intrvenţii din partea societăţii civile. Întrebări sau propuneri de soluţii alternative: spre exemplu, banda suplimentară auto să fie înlocuită cu una de promenadă sau de piste de biciclete.

Mirela Mărincean, şefa Serviciului Siguranţa Circulaţiei din cadrul Primăriei, a explicat că artera în cauză, fiind una de categoria a doua, trebuie să aibă două sensuri pe mers. Conform legislaţiei. Aşadar, Splaiul Independenţei ar urma să aibă o bandă dedicată tramvaiului, delimitată de o bordură şi două pentru circulaţia auto – una existentă şi cea suplimentară, care va fi construită în locul trotuarului actual. De asemenea, strada va avea sens unic: dinspre Mănăştur spre centru. În sens invers, dinspre centru spre Mănăştur, se va circula pe Dragalina. Deciziile au fost luate pe baza unui sudiu de trafic realizat între 2005-2007.

Apoi, spaţiul verde de pe malul Someşului nu va dispărea. “Rămâne zonă verde între 1.8 şi 4 metri. Nu se taie copacii. Poate va fi afectat gardul viu şi variabil terenul din pricina şantierului, dar totul va fi reamenajat, replantat. Trebuie să facem un compromise între ceea ce avem şi supravieţuirea noastră în trafic”, a asigurat primarul. Cât despre zidul de sprijin în formă de “L”, “este singura soluţie”, a subliniat Gabriela Cora, şefa Serviciului Administrare Căi Publice.

Despre o posibilă modificare a proiectului. Slabe şanse. Nefinalizarea acestuia până în iunie 2016 ar însemna pierderea a 11-12 milioane de euro, bani europeni (n.red. valoarea totală a proiectului de modernizare a tramei stradale din municipiu), sumă pe care Primăria ar fi nevoită să o acopere din propriul buget. Totuşi, în acest context, Boc a promis să se consulte cu cei de la Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest.

VEZI PLANŞELE PROIECTULUI AICI.

Tags: , , , , , , , , , , , ,