Tag Archives: somes cluj

somes

35 milioane euro, bani de la UE, pentru malurile Someșului

Malurile Someşului, râu care traversează municipiul Cluj-Napoca, vor fi transformate în zone pietonale, de agrement şi cu piste pentru biciclete, într-un proiect realizat de arhitecţi spanioli, în urma unei investiții de 35 milioane euro, bani nerambursabili de la UE.

Consilierii locali vor vota, în ședința din 8 mai 2019, două proiecte de hotârâre pe această temă.

Proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului și a cheltuielilor legate de proiectul „Revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizată aferent Someșului, modernizarea și extinderea infrastructurii pietonale și ciclistice pe malurile râului, zona 1 – Lunca Someșului Mic”. Investiția totală: 123 milioane lei (26 milioane euro), contribuția municipalității clujene fiind de 34 milioane lei (7 milioane euro). Proiectul a fost depus spre finanțare europeană (POR 2014-2020, Axa prioritară 4) în data de 31 decembrie 2018.

Proiect de hotărâre privind aprobarea proiectului și a cheltuielilor legate de proiectul „Revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizată aferent Someșului, modernizarea și extinderea infrastructurii pietonale și ciclistice pe malurile râului, zona 2 – Parcul Armătura și zona 3 – Platoul Sălii Sporturilor”. Investiția totală: 44 milioane lei (9.2 milioane euro), contribuția municipalității clujene fiind de 4.2 milioane lei (890.000 euro). Proiectul a fost depus spre finanțare europeană (POR 2014-2020, Axa prioritară 4) în data de 31 decembrie 2018.

Cum schimbă spaniolii malurile Someşului

De masterplanul de regenerare urbană a Someșului (15 kilometri, din Florești și până în Apahida) se ocupă spaniolii de la biroul de arhitectură Practica, câştigători ai concursului de soluţii de 1,5 milioane lei organizat de Primăria Cluj-Napoca şi Ordinul Arhitecţilor Filiala Transilvania (OAR). Proiectul semnat de Jaime Daroca, José Mayoral și José Ramon Sierra a suferit modificări în anul scurs de la momentul câştigării concursului de soluţii, modificări la care au lucrat peste 40 de specialişti în încercarea de a recupera spaţiul public de pe malurile râului. Planul final “Re-Thinking Someș” a fost prezentat, în 14 decembrie 2018, de către José Mayoral, în cadrul unui eveniment desfăşurat sub egida Centrului Cultural Clujean.

Sala Sporturilor

Parcarea din faţa Sălii Sporturilor “Horia Demian” se va transforma într-un zonă multifuncţională, unde vor putea fi organizate diverse evenimente: pieţe şi concerte, iar iarna spaţiul va putea gădui un târg de Crăciun şi un patinoar. Pe malurile Someşului se vor amenaja gradene şi pontoane care vor oferi acces spre apă sau chiar spre insule naturale formate pe cursul râului. De asemenea strada Muzicescu va deveni pietonală şi prietenoasă cu bicicliştii, însă vor fi păstrate locurile de parcare pentru riverani.

Parcul Armătura

Vorbim despre o oază verde şi sălbatică, cu acces dificil la apă, situată în zona industrială a oraşului. Ieşită complet din mentalul clujenilor. Festivalurile Jazz in the Park şi Someş Delivery au reuşit, recent, să o aducă în atenţia publicului organizând câte un weekend de activităţi şi intervenţii de mobilier urban temporar în zonă. Şi cei de la Practica au planuri mari pentru acest parc pe mal de Someş: vor să “redeseneze” în totalitate malurile şi să le transforme în locuri de “loisir” pentru public, însă propun şi un pod spre strada Nădăşel şi reamenajarea malurilor pârâului Nadăş.

Parteneriat Primăria Cluj – Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa (ABAST)

Municipalitatea a încheit, în urmă cu o lună, un parteneriat cu Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa (ABAST) pentru a merge mai departe cu masterplanul pentru Someş. Legea stipulează faptul că, în cazul în care sunt executate lucrări de construire pe albiile şi/sau malurile râurilor, este necesar un acord de parteneriat între primărie și ABAST.

Tags: , , , , ,
00173478_large

Festival pentru Someş în zona industrială, cu acces dificil la apă

Someş Delivery a demonstrat în 2017 că râul este navigabil pe segmentul cuprins între Podul Garibaldi şi Puntea Albastră din Grigorescu. În 2018 festivalul se mută în Parcul Armătura, cu acces dificil la apă.

“Primele două ediţii ale atelierului au adus pe malul Someşului echipe de studenţi alături de care am construit un loc de întâlnire pe strada Gavril Muzicescu (2016) și un ponton pe Someș lângă Sala Sporturilor (2017).

În fiecare an abordăm un alt segment al Someșului, astfel, ediția Someș Delivery de anul acesta se desfășoară în Parcul Armătura. Un segment de râu prea puțin explorat și cu mult potențial, fiind printre puținele spații verzi ale orașului în relație directă cu Someșul. Cu toate acestea accesul la apă este dificil, iar amenajările de-a lungul malului lipsesc. Ne dorim ca prin intervențiile temporare din acest an, să încurajăm accesul la râu şi să testăm modalități de utilizare a malurilor Someşului”, explică organizatorii festivalului.

Primele intervenții vor fi realizate în cadrul unui workshop adresat studenților arhitecți și organizat în parteneriat cu AStA. Faza de design va avea loc în 16 martie (explorarea sitului) şi 17 – 18 martie (conceperea și detalierea intervențiilor – la biroul AtelierMASS), iar faza de construcție în perioada 11 – 15 aprilie (on-site).

Jazz în Parcul Armătura

Amintim că primii organizatori de evenimente culturale din Cluj ce şi-au întors atenţia spre această zonă a Clujului au fost cei din echipa Jazz in the Park. În vara lui 2016 i-au invitat pe clujeni să (re)descopere unul dintre parcurile uitate ale orașului.

„Parcul Armătura nu a mai fost niciodată folosit pentru un eveniment. Locul marchează începutul unei zone mai puțin populare din Cluj, în care nu se prea întâmplă astfel de acțiuni. Asta ne-a cucerit. Spațiul e foarte frumos și sperăm ca prin acest eveniment parcul să primească mai multă atenție. Vom interveni aici minimalist, prin toaletarea spațiului și vom încerca să valorificăm o zonă cu acces la apă. Mai multe nu zic. Vă așteptăm în Parcul Armătura”, declara la acea vreme Alin Vaida, directorul festivalului Jazz in the Park.

Încă un festival pentru Someş: “Sunt Riveran”

Someşul a fost una din cele 9 teme principale ale dosarului de candidatură a Clujului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, competiţie pierdută în faţa Timişoarei. Centrul Cultural Clujean, asociaţie ce şi-a asumat să ducă mai departe proiectele pregătite pentru CCE 2021, a regândit tema Someşului şi a lansat în 2017 proiectul “Sunt Riveran”.

În 2018 se vor pune bazele Consiliului Râului, un board interdisciplinar format din artiști, urbaniști și specialiști ai Apelor Române și ai administrației, cu rol curatorial pentru activitățile organizate de CCC. “În luna august organizăm a treia ediție a săptămânii Sunt Riveran, dedicată temei Arta și Schimbările climatice și derulată sub forma unui apel internațional pentru artiști. O intervenție artistică spectaculoasă, curatoriată de experți locali, va crea un prim traseu de artă stradă în Cluj, de-a lungul Someșului, în zona Parcului Iuliu Hațieganu”.

2 milioane de lei pentru Someş din bugetul Clujului pentru 2018

O renumită casă de arhitectură din Spania a câştigat, în toamna lui 2017, concursul de soluţii pentru amenajarea Someşului în Cluj-Napoca. Este vorba despre Practica, birou condus de Jaime Daroca Guerrero, José Mayoral Moratilla şi José Ramón Sierra Gómez de León.

Anul acesta, 2 milioane de lei merg către studiul de fezabilitate și proiectul tehnic al obiectivului modernizarea malurilor Someșului, parte din premiul pe care l-au câștigat spaniolii.

Juriul apreciază generozitatea propunerii, care este simplă și subtilă, venind totodată cu rezolvări precise. Designul elementelor urbane propuse este deopotrivă coerent și flexibil. Juriul opinează că soluția propusă pentru zona de est, în apropierea stației de epurare, trebuie regândită cu mai multă atenție referitor la implicațiile ei ecologice și la extinderea studiului la o scară mai mare.

Recomandăm gândirea unui sistem de iluminat în ton cu restul proiectului, pentru ca râul să poată participa și la imaginea nocturnă a orașului. Invităm echipa de proiect să studieze malul stâng din proximitatea podului Horea și să detalieze o soluție noninvazivă, în acord cu ideea generală a proiectului. Recomandăm echipei să abordeze în aceeași manieră conexiunile cu Parcul Feroviarilor și cu zona Iris, posibile subiecte ale unor viitoare concursuri de soluții” – juriul concursului”, puncta juriului concursului.

De-alungul anului, malurile Someşului sunt gazdă pentru diverse evenimete culturale: proiecţii TIFF, concerte Jazz in the Park, activităţi din cadrul Zilelor Clujului, festivaluri pentru copii sau istorice, etc.

Tags: , , , , , , ,
12107800_905533456191845_9066631996387579834_n

Pistă pentru pietoni și biciclete. Au fost publicate noile planșe pentru Splaiul Independenței

Lucrările de amenajare a străzii Splaiul Independenței au stârnit, în ultimele săptămâni, discuții aprinse între municipalitate și societatea civilă. Primarul Emil Boc dorea, conform proiectului european de modernizare a tramei stradale, construirea unei benzi auto suplimentare pe această stradă, lucru ce ar fi afectat într-o anumită măsură spațiul verde de pe malul Someșului. De cealaltă parte, societatea civilă a protestat, a semnat cea mai lungă petiție din Cluj, a cerut dezbatere publică, iar mai apoi consultări între specialiști, la fața locului, în scopul găsirii unor soluții alternative: verdele rămâne, pista să deservească pietonii și bicicliștii.

După consultarea celor de la ADRNV (n.red. pentru a se asigura că proiectul european poate suferi această schimbare fără ca banii să se piardă – circa 12 milioane euro) și presat de societatea civilă, Boc a acceptat o soluție de compromis: se va lărgi strada, se va încerca afectarea câtor mai puțini copaci de pe malul Someșului și la finalul lucrărilor, banda suplimentară va fi dată în circulație pentru pietoni și bicicliști, fiind și demarcată în acest sens, cu stâlpișori.

Șantierul de pe Splaiul Independenței s-a repus în mișcare miercuri 21 octombrie 2015, iar planșele modificate ale proiectului au apărut pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca și pot fi consultate AICI.

Chiar și așa, banda pentru pietoni și bicicliști ar putea să redevină auto dacă Studiul de Mobilitate, care se află în pregătire, va recomanda acest lucru. Conform proiectului inițial, după construirea benzii auto suplimentare, Splaiul Independenței ar fi devenit strdă cu sens unic, dinspre Mănăștur spre centru, iar Dragalina în sens invers. De asemenea, linia tramvaiului ar fi fost delimitată cu bordură de restul benzilor.

CITEȘTE ȘI rezumatul dezbaterii publice

Discuții aprinse între președintele OAR și primarul Boc, pe tema betonării Someșului: “Proiectul arată diferit față de cel din 2011″

Tags: , , , , ,
20151007_150347

Discuţii aprinse între preşedintele Ordinului Arhitecţilor şi primarul Boc, la dezbaterea pe tema betonării Someşului: “Proiectul arată diferit faţă de cel din 2011”

Arhitectul clujean Şerban Ţigănaş, preşedintele Oridinului Arhitecţilor din România (OAR), a luat poziţie odată cu apariţia în mass-media locală a unor informaţii conform cărora spaţiul verde de pe malul Someşului, mai exact fâşia cuprinsă între Podul Elisabeta şi Podul Garibaldi, ar urma să dispară pentru a face loc unei benzi suplimentare de circulaţie pe strada Splaiul Independenţei şi a trimis o scrisoare deschisă prin care îi cerea primarului Emil Boc să oprească şantierul: “Proiectul de lărgire a străzii de pe malul sudic, de pe tronsonul paralele cu Parcul Simion Bărnuţiu şi Cluj Arena, realizat cu aproape 10 ani în urmă şi executat parţial, este în opinia multora depăşit de dezvoltările ulterioare conceperii salee şi trebuie reanalizat critic. Planul Urbanistic General, realizat ulterior, Studiul de Mobilitate Integrată, încă nefinalizat, Concursul pentru Masterplanu-ul de dezvoltare pe cursul râului Someş, aflat în pregătire de către Primăria municipiului sunt doar câteva studii şi acţiuni menite să clarifice potenţialul actual şi rolul pe care trebuie să îl acordăm axei vitale a oraşului. În acest context, văr rog insistent să opriţi lucrările pentru o foarte rapidă şi pertinentă analiză, care să conducă la cea mai bună decizie pentru cazul pe care l-am semnalat”, a scris Ţigănaş. VEZI scrisoarea integrală AICI.

Ulterior, şantierul a fost oprit, iar societatea civilă a fost invitată, ieri, la o discuţie cu reprezentanţii Primăriei şi coordonatorii proiectului reabilitării străzii Splaiul Independenţei, ce face parte din proiectul modernizării tramei stradale din municipiu, investiţie pe bani europeni.

La dezbatere a luat parte şi arhitectul clujean, iar reproşurile sale făcute la adresa Primăriei au încins spiritele. Edilul Boc i-a aruncat “domnului profesor” că în calitate de proiectant de stadion şi polivalentă cunoştea foarte bine proiectul de pe Splaiul Independenţei.

“Trebuie să acceptaţi un lucru absolut fundamental care ne-ar fi scutit de multe îngrjorări şi ne va scuti în continuare. Comunicarea. Comunicarea despre proiectele Primăriei, despre intenţiile oraşului, despre coordonarea între strategii şi proiectele de detaliu este absolut deficitară. Spre exemplu, nimeni dintre noi nu a putut să consulte, chiar dacă avem profesii care au legătură cu aceste probleme, secţiunea pe care o propuneţi dumneavoastră pe malul Someşului şi iată, şi domnul primar, în loc să discute pe desen tehnic complet cotat şi coordonat, a discutat pe fotografii, pe imagini”, a reproşat Ţigănaş.

Primarul s-a apărat, adresându-se cu apelativul “domnule profesor”, că partea tehnică există, iar fotografiile au fost făcute pentru publicul larg, pentru a înţelege că se merge pe trei scheme.

Pentru că arhitectul şi-a continuat ideea privind comunicarea deficitară, Boc “a scos din mânecă” PUZ-ul de la polivlentă şi stadion: “Domnule profesor, nu ştiţi cine a redactat PUZ-ul polivalentei şi stadionului”, “L-a redactat Adrian Iancu”, a răspuns Ţigănaş. “Cine l-a aplicat?”, a continuat Boc. “Firma Dico şi Ţigănaş a făcut proiectarea şi a avut pe masă toate aceste informaţii. Asta am vrut să spun”, i-a reproşat edilul.

Discuţiile au continuat pe un ton răspicat, iar primarul a repetat punctul său de vedere. În replică, preşedintele OAR spune că proiectul din trecut arată diferit faţă de ceea ce prezintă la ora actuală. Tensiunile dintre cei doi au fost întrerupte de mai mulţi particianţi ai societăţii civile, care au ţinut să-i sublinieze primarului că Ţigănas a vorbit despre consultarea planşelor proiectului tramei stradale de către publicul larg.

“Eu când am venit aici, proiectul acesta era cu aprobările potrivit procedurilor legale, la mediu, aprobarea PUZ-ului în Consiliu Local, au fost dezbateri. Nu ştiu de ce nu aţi participat. Când s-a adoptat PUZ-ul pentru polivalentă şi stadion, această bandă suplimentară era acolo, n-am auzit pe nimeni să fie o dezbatere publică, o mare nemulţumire. Aşa cum a zis şi donmul Borda, trenul s-a dus. Nu e vina mea că la momentul respectin nu a existat o mai mare sensibilitatea a societăţii civile pentru aprofundarea acestei dezbateri. Eu am spus da, când am văzut punctele dumneavoastră de vedere, ne oprim, stopăm lucrările pentru a explica încă o dată. Dar nu suntem în faza în care facem dezbater publică. Acuma este o aprofundare necesară pentru a înţelege ce se face acolo. Procedurile legale au fost parcurse”, a spus Boc făcând referire şi la faptul că proiectul datează din vremea mandatului fostului primar Sorin Apostu.

Chiar şi cu aceste explicaţii pe masă, preşedintele OAR a reluat ideea neconcordanţelor dintre proiecte: “Am avut planurile într-adevăr pe masă, în 2011. A trebuit să ne corelăm cu el. Nu samănă secţiunea de atunci cu cea pe care am văzut-o astăzi. A doua chestiune. Şi a treia chestiune, i-am remarcat primarului de atunci că soluţia pe care o aveam acolo nu ni s-a părut cea ma bună. Proiectul nostru se termina la bordura sudică a străzii respective”.

În cadrul dezbaterii publice, la care au participat circa 50 de persoane, au fost peste 11 intrvenţii din partea societăţii civile. Întrebări sau propuneri de soluţii alternative: spre exemplu, banda suplimentară auto să fie înlocuită cu una de promenadă sau de piste de biciclete.

Mirela Mărincean, şefa Serviciului Siguranţa Circulaţiei din cadrul Primăriei, a explicat că artera în cauză, fiind una de categoria a doua, trebuie să aibă două sensuri pe mers. Conform legislaţiei. Aşadar, Splaiul Independenţei ar urma să aibă o bandă dedicată tramvaiului, delimitată de o bordură şi două pentru circulaţia auto – una existentă şi cea suplimentară, care va fi construită în locul trotuarului actual. De asemenea, strada va avea sens unic: dinspre Mănăştur spre centru. În sens invers, dinspre centru spre Mănăştur, se va circula pe Dragalina. Deciziile au fost luate pe baza unui sudiu de trafic realizat între 2005-2007.

Apoi, spaţiul verde de pe malul Someşului nu va dispărea. “Rămâne zonă verde între 1.8 şi 4 metri. Nu se taie copacii. Poate va fi afectat gardul viu şi variabil terenul din pricina şantierului, dar totul va fi reamenajat, replantat. Trebuie să facem un compromise între ceea ce avem şi supravieţuirea noastră în trafic”, a asigurat primarul. Cât despre zidul de sprijin în formă de “L”, “este singura soluţie”, a subliniat Gabriela Cora, şefa Serviciului Administrare Căi Publice.

Despre o posibilă modificare a proiectului. Slabe şanse. Nefinalizarea acestuia până în iunie 2016 ar însemna pierderea a 11-12 milioane de euro, bani europeni (n.red. valoarea totală a proiectului de modernizare a tramei stradale din municipiu), sumă pe care Primăria ar fi nevoită să o acopere din propriul buget. Totuşi, în acest context, Boc a promis să se consulte cu cei de la Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest.

VEZI PLANŞELE PROIECTULUI AICI.

Tags: , , , , , , , , , , , ,
20151007_145239_800x480

Malul Someșului rămâne verde. Cel puțin așa promite primarul Clujului. FOTO PLANȘE PROIECT

Zvonurile apărute în urmă cu o săptămână cum că spațiul verde de pe malul Someșului, mai exact fâșia cuprinsă între Podul Elisabeta și Podul Garibaldi, ar urma să dispară pentru a face loc unei benzi suplimentare de circulație auto pe strada Splaiul Independenței a făcut ca societatea civilă să ia foc: s-a organizat un protest împotriva betonării Someșului, s-a semnat o petiție de 150 de metri și s-au trimis scrisori deschise, semnate de importante voci din urbanismul clujean, prin care i se cerea primarului Emil Boc să stopeze urgent lucrările de amenajare a străzii și să caute soluții alternative. Boc a acceptat provocarea, a suspendat temporar șantierul pentru ca, astăzi, să se așeze la masa rotundă cu toți cetățenii interesați de proiect.

La dezbaterea publică au participat circa 50 de persoane, între care: consilieri locali, reprezentanți ai Poliției Locale, Companiei de Transport Public, președintele Ordinului Arhitecților din România, proiectanți de la PUG, jurnaliști, activiști de mediu și simpli cetățeni.

Cu ocazia dezbaterii, la insistența aceleași societăți civile, dar și pentru că lucrările la Splaiul Independenței fac parte din proiectul european de modernizare a tramei stradale din Cluj-Napoca, pe pereții Sălii de Sticlă a Primărie, au apărut, pentru primda dată de la demararea proiectului, planșele cu modificările la tronsonul în discuție.

10930140_10152964373881330_4819911592715356639_n

12116005_10152964373951330_7373443033976284186_n

Extinderea cu încă o bandă auto a străzii Splaiul Independenței a reieșit în urma unui studiu de trafic, realizat între 2005-2007, care cataloga artera drept una de categoria a doua, ce leagă centrul orașului de zonele de locuit, iar aceste artere trebuie să aibă două benzi pe sens.

Cu fotografiile în față, edilul le-a explicat celor prezenți cum se va efectua circulația auto în viitor pe Splaiul Independenței și ce se va întâmpla, punctual, cu spațiul verde de pe malul Someșului.

“S-a pornit de la un studiu de circulație, realizat în perioada 2005-2007, care a arătat necesitatea acestei benzi suplimentare de circulație, după care PUZ-ul stadion și polivalentă a inclus în conținutul lui această bandă suplimentară, apoi proiectul european aprobat în urma studiului de circulație, PUZ-ului, a inclus această bandă suplimentară cu scopul foarte corect de avea o lărgire a spațiului carosabil. Fără a fi în detrimentul spațiului verde. Proiectul nostru este următorul: să se asigure linie dedicată pentru tramvai pe Splaiul Independenței –linie directă, delimitată cu o bordură, iar cea de a doua noutate importantă – sensuri unice. Dinspre Mănăștur spre centru să fie pe Splaiul Independenței, iar pe Dragalina dinspre centru spre Mănăștur. Sensuri unice sunt prevăzute și pe Moților. Toate aceste lucruri se vor implementa după realizarea lucrărilor despre care vorbim astăzi. Acuma ce se întâmplă cu spațiul verde pentru că știu că asta vă interesează. Potrivit proiectului, va rămâne o porțiune de 1.8-3 metri de spațiu verde, banda suplimentară urmând să ia locul actualului trotuar, nu vor dispărea copacii, gardul viu s-ar putea să fie afectat, dar peste tot pe unde vom perturba lucrurile cu șanteriul vom replanta copaci sau reface zona afectată”, a spus Boc. “Trebuie să facem un compromis rezonabil între cee ce avem și supraviețuirea noastră în trafic”, a conchis edilul.

20151007_150142_800x480

20151007_150256_800x480

20151007_150315_800x480

11 reprezentanți ai societății civile s-au înscris să-i dea replica primarului sau măcar să propună soluții alternative: spre exemplu, îmbinarea aestui proiect cu cel al “întoarcerii” Someșului spre comunitate și astfel banda suplimentară să fie folosită pentru promenadă sau piste de biciclete.

20151007_150510_800x480

20151007_150515_800x480

“Banda suplimentară este o decizie luată acum 2 ani. Trenul a plecat, ca să zic așa”, le-a răspuns primarul.

În contextul unor viitoare proteste, Boc atrage atenția că blocarea lucrărilor sau renunțara la proiectul de amenajare a străzii Splaiul Independenței, care are 1.2 kilometri și o pondere importantă în proiectul de modernizare a tramei stradale, ar putea duce la pierderea a 11-12 milioane de euro, bani europeni. “Dacă nu terminăm proiectul tramei stradale până în 1 iunie 2016 pierdem banii și va trebui să plătim din propriile buzunare”.

Totuși, spre finalul dezbaterii, bombardat cu poziții adverse vehemente, edilul și-a schimbat punctul de vedere promițând că primăria se va consulta cu partenerii de la Agenția de Dezvoltare Nord-Vest pentru a vedea dacă proiectul poate fi schimbat fără ca banii europeni să se piardă.

 

 

 

Tags: , , , , , ,