Tag Archives: someri

1396269005_targuldecariereinitmartie2014cluj2

Fonduri UE de 550 de milioane de euro pentru angajatorii de șomeri și tineri

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a lansat mai multe ghiduri privind accesarea fondurilor europene în valoare totală de 550 de milioane de euro pentru firmele care vor să angajeze șomeri și tineri, în special din mediul rural, a declarat, luni, secretarul de stat în MDRAPFE Mihaela Toader, la conferința “Criza forței de muncă în construcții – provocări și soluții”, organizată de ziarul Bursa.

“Pe piața forței de muncă, oferim o mare parte de finanțare. Vineri au fost lansate la finanțare, au fost deja la consultare publică, o serie de ghiduri care vizează sprijinirea forței de muncă prin servicii de formare profesională, certificare a competențelor și prime de mobilitate, prime de stabilitate, subvenții pentru angajatorii care angajează șomeri de lungă durată, în special din mediul rural, precum și tineri, apeluri deschise în valoare totală de 550 de milioane de euro. Sperăm ca antreprenorii să se bucure de această finanțare, pentru că încercăm să preluăm o parte din costurile cu ucenicia, cu angajarea sau cu mobilitatea pentru o parte din cei care angajează șomeri”, a spus Toader.

Ea a adăugat că acestea sunt scheme de granturi, iar contribuția privată este mică, sub 5%, deci nu există o povară administrativă pentru firme. Aceste apeluri sunt deschise până în luna ianuarie.

“Prin urmare, vă rugăm să vă uitați dacă acolo găsiți resursele necesare să antrenați această mare masă de șomeri și inactivi. Mediul rural în România este afectat de mai multe condiții greu de abordat. Pe de o parte ai lipsa diversificării, cei de acolo nu au unde să se angajeze, ai lipsa de formare și mai sunt cei care își desfășoară activitatea în propria gospodărie. Aceștia nu figurează în înregistrările ANOFM sau ale Ministerului Muncii, nu le cunoaștem nivelul de calificare, nu știm profilul pe care îl au sau la ce ar putea ei să fie buni, pentru că sunt convinsă că orice om poate să fie bun la ceva”, a continuat secretarul de stat.

Tags: , , , ,
targ joburi

Numărul şomerilor a coborât la un nou nivel minim istoric

Numărul de şomeri a scăzut în a patra lună a acestui an, cu 7.087 faţă de luna precedentă, până la 470.887, nou nivel minim din 1994, de când există statistici pe această temă, iar rata şomajului s-a menţinut la 5,3% pentru a patra lună la rând, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În martie, în România erau 477.974 şomeri, în uşoară urcare faţă de februarie, când numărul şomerilor a fost de 476.996, în creştere faţă de ianuarie, potrivit datelor revizuite semnificativ în scădere de către INS.

Un nivel atât de scăzut precum cel din aprilie al numărului de şomeri şi al ratei şomajului nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează şomajul după standardele BIM.

Datele revizuite în acest an arată, spre deosebire de primele estimări, că numărul de şomeri a coborât sub 480.000 încă din luna ianuarie 2017 şi s-a menţinut apoi sub acest prag.

Statisticile INS arată că numărul şomerilor a scăzut cu circa 77.600 în ultimul an, de la 548.500 în aprilie 2016.

Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 5,9% în luna  aprilie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 4,6%, mai arată datele oficiale.

Creşterea uşoară a şomajului în februarie şi martie a fost pusă în relaţie cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.

Patronatele şi unii economişti au avertizat că majorarea este prea rapidă şi i-ar putea afecta pe unii angajaţi fără calificare şi din zone sărace, care sunt plătiţi cu salariile cele mai mici.

Însă pe de altă parte, efectul este limitat de criza de forţă de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce priveşte angajaţii calificaţi.

Potrivit seriilor revizuite, şomajul a înregistrat o scădere acelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie.

Scăderea şomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din  jurul marilor metropole.

Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în primul trimestru din acest an cu 6,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 62.220, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.

Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii martie, 398.951 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,55%.

Judeţele Vaslui, cu 10,9%, Teleorman (9,9%) şi Mehedinţi (9,5%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM.

Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, spun experţii.

Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare.

Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.

Tags: , ,
locuri-de-munca5

Peste 300.000 de români apţi de muncă dar care nu-şi caută loc de muncă

Forţa de muncă potenţială adiţională cuprindea 349.000 de persoane apte de muncă, dar care sunt inactive şi nu-şi caută de lucru, iar ponderea persoanelor subocupate în totalul populaţiei active a fost în anul 2016 de 2,4%, arată datele comunicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În anul 2016, 212.000 de persoane ocupate cu program parţial doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate. Această categorie de persoane a reprezentat 2,4% din populaţia activă, 2,5% din populaţia ocupată şi 29,3% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial. Faţă de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 56.000.

Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (6,16 milioane de persoane), 349.000 de persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională (în scădere cu 12.000 faţă de anul precedent). Dintre acestea, 345.000 de persoane erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă.

Potrivit INS, în anul 2016, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 3,8%. Doar un număr nesemnificativ de persoane care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională deşi căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul.

Rata şomajului este cel mai vizibil indicator rezultat din Ancheta forţei de muncă în gospodării, utilizat pentru a caracteriza o multitudine de aspecte economice şi sociale. Alături de acesta, pentru a oferi o imagine completă a situaţiei şi evoluţiei pieţei muncii, INS publică, cu periodicitate anuală, un set de 3 indicatori, reprezentând categorii de populaţie ocupată sau inactivă având unele similitudini cu populaţia în şomaj şi grade diferite de ataşament faţă de piaţa muncii (comparativ cu situaţia standard a categoriei din care fac parte) şi anume: persoane subocupate, persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul, şi persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul.

Ultimii doi indicatori („persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”), alcătuiesc împreună „forţa de muncă potenţială adiţională”.

Tags: , , ,
targ joburi

Şomaj ridicat în rândul tinerilor

Rata șomajului în ultimul trimestru al anului trecut a coborât la 5,5%, față de trimestrul anterior când s-a cifrat la 5,7%, iar nivelul cel mai ridicat al șomajului, de 20,8%, a fost consemnat în rândul tinerilor (15 – 24 ani), potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de un punct procentual (5,9% la bărbați față de 4,9% la femei), iar pe medii rezidențiale, de 1,5 puncte procentuale (6,3% în mediul rural, față de 4,8% în mediul urban).

Sursa foto: Institutul Național de Statistică — Ocuparea și șomajul / www.insse.ro

În trimestrul IV 2016, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,6%, în scădere față de trimestrul anterior cu 1,5 puncte procentuale. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbați (70% față de 53,1% la femei) și la persoanele din mediul urban (63,9% față de 58,8% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 21,5%.

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 66,5%, la o distanță de 3,5 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

Sursa foto: Institutul Național de Statistică — Ocuparea și șomajul / www.insse.ro

În al patrulea trimestru al anului trecut, populația activă a României era de 8,879 milioane persoane, din care 8,394 milioane persoane erau ocupate și 485.000 persoane erau șomeri.

Tags: , , , , ,
locuri-de-munca5

Puţini şomeri la început de 2017. Nivel minim al ultimelor decenii

Numărul de şomeri a continuat să scadă în prima lună a acestui an, cu 5.130 faţă de luna precedentă, până la 487.904, nivel minim din 1994, de când există astfel de statistici, iar rata şomajului a coborât la 5,4%, nivel minim din 2008, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Un nivel atât de scăzut precum cel din ianuarie al numărului de şomeri nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează şomajul după standardele BIM. În privinţa ratei şomajului, un nivel de 5,4% a mai fost înregistrat ultima dată în trimestrul III din 2008.

În decembrie 2016, în România erau 493.034 şomeri, iar rata şomajului a fost de 5,5%, potrivit datelor revizuite semnificativ în jos de către INS.

Acestea arată, spre deosebire de primele estimări, că numărul de şomeri a coborât sub 500.000 încă din luna octombrie 2016 şi s-a menţinut apoi în scădere în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie, când a urcat uşor faţă de noiembrie.

Datele revizuite arată că numărul şomerilor a scăzut cu circa 94.000 în ultimul an, de la 582.132 în ianuarie 2016.

Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 5,8% în luna ianuarie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 4,9%, mai arată datele oficiale.

Potrivit seriilor revizuite, şomajul a înregistrat o scădere acelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie.

Scăderea şomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din  jurul marilor metropole.

Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în ultimul trimestru din 2016 cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 60.700, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.

Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii decembrie 2016, 418.237 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,77%.

Judeţele Vaslui, cu 11,5%, şi Teleorman (10,1%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM.

Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, spun experţii.

Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare.

Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.

Tags: , , , ,
locuri-de-munca5

Te angajezi în alt oraş? Statul îţi plăteşte chiria, naveta şi relocarea familiei

Guvernul a modificat și completat, miercuri, Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, în scopul încurajării în muncă a șomerilor.

Astfel, se acordă o primă de relocare persoanelor înregistrate ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate situată la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea  de domiciliu sau reședință și ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate acesteia.

Prima de relocare este acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj și este egală cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire (plata chiriei și a utilităților) în noul domiciliu sau noua reședință, dar nu mai mult de 900 de lei.

Prima de relocare se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare nu depășesc suma de 5000 lei/lună, în situația în care sunt singure sau împreună cu familiile acestora, și care se încadrează în muncă pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.  Prima de relocare se acordă lunar, pe o perioadă de 36 de luni.

Prima de relocare se acordă la cerere și nu se cumulează cu prima de încadrare sau cu prima de instalare, prevăzute în legislație. Acest pachet de măsuri active pentru stimularea ocupării forței de muncă a fost adoptat şi Guvernul Cioloş şi a intrat în vigoare începând cu 3 decembrie 2016.

Astfel, şomerii înregistraţi primesc o primă de instalare dacă se angajează într-o localitate aflată la o distanţă mai mare de 50 km faţă de localitatea în care îşi au domiciliul şi îşi vor schimba astfel domiciliul în localitatea respectivă sau în localităţile învecinate. Prima este de 12.500 lei pentru o singură persoană, la care se va adăuga suma de 3.000 lei în cazul şomerilor însoţiţi de membrii familiei, ajungându-se la o primă de 15.500 lei. În cazul în care ambii soţi îndeplinesc condiţiile de acordare a primei de instalare, unul va primi 12.500 lei, iar celălalt va primi o primă de instalare în cuantum de 3.500 lei. Dacă persoanelor respective li se asigură, de către angajator sau autorităţi, locuinţă de serviciu sau suportarea cheltuielilor aferente din fonduri ale angajatorului sau fonduri publice soţii beneficiază, fiecare, doar de o primă de instalare în cuantum de 3.500 lei pentru situaţiile prevăzute anterior.

Ar mai fi şi o primă pentru naveta, calculată la 0,5 lei/km, dar nu mai mult de 55 lei/zi, proporţional cu numărul de zile în care persoanele în cauză desfăşoară efectiv activitatea la angajatorul la care se realizează încadrarea în muncă. Această primă de încadrare se va acorda lunar, pentru o perioadă de 12 luni, şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă care se încadrează, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 15 km de localitatea în care îşi au domiciliul stabil sau reşedinţa.

 

Tags: , , , , , , , ,
muncitori

Bani de la Guvern pentru şomeri şi angajatori. Cuvântul cheie: relocarea

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi angajatorii acestora pot primi, începând cu luna decembrie, prime de instalare, respectiv prime de încadrare. Acestea pot ajunge până la 15.500 de lei pentru şomeri şi până la 900 de lei pentru angajatori, potrivit ANOFM.

Conform Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţie de Muncă (ANOFM), prima de instalare se va acorda „persoanelor înregistrate ca şomeri care se încadrează într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km faţă de cea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa în localitatea respectivă sau în localităţile învecinate acesteia”.

Prima de instalare se va acorda în două tranşe (50% la data instalării şi 50% după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare), iar cuantumul acesteia este diferenţiat astfel:

– 12.500 de lei pentru şomerii care se încadrează în muncă, într-o altă localitate şi îşi schimbă astfel domiciliul sau reşedinţa

- 15.500 de lei pentru şomerii care sunt însoţiţi de membrii familiei care îşi schimbă domiciliul, în cazul în care ambii soţi îndeplinesc condiţiile de acordare a primei de instalare, unul va primi 12.500 lei, iar celălalt va primi 3.500 de lei;
- dacă angajatorul sau autorităţile publice locale sau centrale asigură locuinţă de serviciu sau suportă cheltuielile aferente din fonduri proprii sau fonduri publice, şomerii care se încadrează primesc o primă de instalare de 3.500 de lei pentru pentru şomerii care se încadrează în muncă, într-o altă localitate şi îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa sau în cazul în care ambii soţi îndeplinesc condiţiile de acordare a primei de instalare, respectiv 6.500 de lei pentru şomerii care sunt însoţiţi de membrii familiei care îşi schimbă domiciliul.

Persoanele care au locuinţa asigurată sau la care cheltuielile de cazare sunt suportate de angajator primesc prima de instalare într-o singură tranşă, la data instalării.

Prima de instalare se acordă şi persoanelor de cetăţenie română care şi-au exercitat dreptul la liberă circulaţie a lucrătorilor în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European pe o perioadă de cel puţin 36 de luni, în cuantumurile şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

Prima de încadrare se va acorda, lunar, pentru o perioadă de 12 luni, şomerilor înregistraţi care se angajează într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 15 km de localitatea în care îşi au domiciliul stabil sau reşedinţa. Cuantumul primei de încadrare se calculează în funcţie de numărul de kilometri (0,5 lei/km, dar nu mai mult de 55 lei/zi) proporţional cu numărul de zile în care îşi desfăşoară efectiv activitatea la angajator.

Primele de mobilitate (prima de încadrare şi prima de instalare) se acordă persoanelor şomere care au domiciliul/reşedinţa sau îşi stabilesc noul domiciliu/reşedinţă în zonele prevăzute în Planul Naţional de Mobilitate. Acesta se aprobă şi se actualizează prin hotărâre de Guvern.

Planul de Mobilitate include comunităţile marginalizate cu grad trei şi patru de sărăcie şi arealele prioritare pentru dezvoltare asumate prin Memorandumul cu tema dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene şi bugetul naţional pentru îmbunătăţirea situaţiei sociale şi economice a locuitorilor din zonele pilot de intervenţie Valea Jiului, zona Roşia Montană – Munţii Apuseni şi comunităţile marginalizate din Moldova (Iaşi şi Vaslui).

Modificările Legii nr. 76/2002 prevăd introducerea primei de activare. Astfel, şomerii înregistraţi care nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj pot primi o primă de activare de 500 de lei, neimpozabilă, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puţin 3 luni.

Totodată, începând cu luna decembrie, angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ (indiferent de nivel) primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, o sumă în cuantum de 900 de lei. În cazul angajării de persoane cu dizabilităţi subvenţia se acordă timp de 18 luni.

De asemenea, angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, persoane cu dizabilităţi, şomeri de lungă durată, tineri NEET sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 900 de lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.

Angajatorii care încadrează în muncă şomeri care, în termen de cinci ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de o sumă în cuantum de 900 de lei.

Tags: , , , , ,
muncitori

Bani de la Stat pentru şomerii care se angajează la o distanţă mai mare de 50 km de casă

Noi măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă au fost adoptate miercuri de Guvern, unul dintre exemple fiind al şomerilor care, dacă decid să îşi schimbe domiciliul la o distanţă mai mare de 50 kilometri, pentru a deveni angajaţi, vor beneficia de o primă de instalare de 12.500 de lei.

”Noi măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă au fost adoptate miercuri de Guvern, acestea vizând persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, angajatorii, dar şi românii din diaspora. Noul pachet reprezintă concretizarea demersurilor, asumate la începutul mandatului, prin care fonduri europene şi cele de la bugetul de stat sunt îmbinate şi direcţionate, în mod coerent, pentru susţinerea măsurilor active de ocupare. Practic, aceste măsuri au fost regândite şi includ mai multe categorii de beneficiari, astfel încât să aibă efecte reale în piaţă”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului.

Potrivit sursei citate, pachetul de măsuri aduce modificări esenţiale în legislaţia existentă pentru punerea în practică a măsurilor din Pachetul Anti-sărăcie, lansat de premierul Dacian Cioloş în luna februarie 2016, prevederile adoptate încurajând atât persoanele neocupate, cât şi angajatorii prin diferite forme de stimulare a creării de noi locuri de muncă.

Astfel, prin modificările legislative, este inclusă în rândul beneficiarilor de măsuri active de ocupare categoria tinerilor care nu au loc de muncă şi nici nu urmează vreo formă de învăţământ sau de formare profesională (Not in Employment, Education or Training – NEET). Această categorie, una dintre cele mai vulnerabile de pe piaţa muncii, nu a fost ţintită până acum prin programele naţionale. O altă categorie nou inclusă în pachet pentru a beneficia de măsuri active de ocupare este cea a şomerilor de lungă durată, de asemenea un grup vulnerabil puţin sprijinit până în prezent. Între măsurile concrete incluse în noul pachet se găsesc măsuri active destinate ocupării ce încurajează mobilitatea lucrătorilor prin acordarea unor prime (de activare, de încadrare sau de instalare) sau decontarea navetei.

Concret, şomerii care decid să îşi schimbe domiciliul la o distanţă mai mare de 50 kilometri, pentru a deveni angajaţi, vor beneficia de o primă de instalare de 12.500 de lei. Finanţarea acestor măsuri active se va face, pentru prima dată, din fonduri externe nerambursabile şi din fondurile publice naţionale aprobate în bugetul asigurărilor pentru şomaj. Persoanele care se vor muta împreună cu familia vor primi 15.500 de lei. Prima de instalare se acordă în două tranşe: o tranşă egală cu 50% din cuantumul stabilit, la data instalării şi o tranşă egală cu 50% din cuantumul stabilit, după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare.

Potrivit ordonanţei de urgenţă a Guvernului adoptată miercuri, şomerii înregistraţi care nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puţin 3 luni vor primi o primă de activare în valoare de 500 lei neimpozabilă.

De asemenea, Guvernul a introdus şi o subvenţie a navetei şomerilor care se angajează. Cuantumul acestei primei se calculează la 0,5 lei/km, dar nu mai mult de 55 lei/zi, proporţional cu numărul de zile în care persoanele în cauză desfăşoară efectiv activitatea la angajatorul la care se realizează încadrarea în muncă. Această primă de încadrare se va acorda lunar, pentru o perioadă de 12 luni, şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă care se încadrează, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 15 km de localitatea în care îşi au domiciliul stabil sau reşedinţa.

Totodată, Ordonanţa de Urgenţă care completează şi modifică Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă majorează şi cuantumul subvenţiilor acordate angajatorilor. Principalele propuneri de modificare şi completare se referă la introducerea, în cadrul serviciilor de informare şi consiliere profesională, a procedurii de profilare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi încadrarea lor în diverse categorii (niveluri) de ocupabilitate pe piaţa muncii: uşor ocupabil, mediu ocupabil, greu ocupabil şi foarte greu ocupabil. Potrivit legislaţiei actuale, informarea şi consilierea profesională se realizează de centre specializate, organizate în cadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi de alte centre şi furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditaţi, care încheie cu agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă contracte, în condiţiile legii. Din analiza datelor statistice prezentate în Raportul privind implementarea Programului naţional de ocupare a forţei de muncă pe anul 2015, se constată că prin acordarea serviciilor de informare şi consiliere profesională, în cursul anului trecut, au fost încadrate în muncă 61.479 de persoane.

Alte modificări se referă la acordarea de servicii de îndrumare pe parcursul procesului de integrare socio-profesională la noul loc de muncă, persoanelor cărora le-a fost stabilit nivelul de ocupabilitate ”greu” şi ”foarte greu” ca urmare a profilării, pe o perioadă de maxim 3 luni, cu acordul angajatorului, realizate de furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditaţi, în condiţiile legii.

Tags: , , , ,
targ-joburi-506x372

Pe ce criterii îşi aleg românii job-urile (studiu)

Cel mai recent studiu din piața muncii, realizat de către reprezentanții platformei de joburi smartdreamers.ro, arată că elementul determinant în alegerea locurilor de muncă pe care în prezent le ocupă angajații din România nu este reprezentat de partea financiară.

Mai mult, un alt scenariu acoperit de cercetare se referă la situațiile ipotetice, în care aceștia ar avea posibilitatea de a-și alege jobul fără ca factori externi, precum nevoia urgentă de a avea un venit, presiunea familiei ori lipsa de experiență, să intervină în vreun fel. Nici în acest scenariu factorul salarial nu e principalul criteriu după care românii s-ar ghida, fiind chiar la o distanță mult mai mare decât în primul caz.

28 % dintre candidați sunt șomeri, alți 22% și-au ales joburile din compromis

Din cei 1.845 de respondenți cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, un număr important, 517, e reprezentat de șomeri. Dintre persoanele care au în prezent un contract de muncă, 19% au ales să activeze în cadrul unei companii recunoscute pentru existența oamenilor profesioniști, care îi pot motiva și de la care au ce învăța pentru a se dezvolta profesional.

Alți 234 (12,7%) au făcut un compromis din nevoia urgentă de a avea un venit, pentru 179 cel mai mult a contat programul convenabil, 9% și-au ales joburile temporar, strict pentru a acumula experiență în piața muncii ori în domeniul pe care vor să-l urmeze, în timp ce 6,7% au primit și alte oferte iar salariul mai mare a fost principalul motiv pentru care le-au acceptat pe cele din prezent.

Pentru 93 dintre români beneficiile extra oferite de companii, precum birouri inedite, zone de relaxare, team building-uri, au contat mai mult decât salariul propus de alți angajatori iar notorietatea companiei a fost determinantă pentru 4,4% din totalul respondenților. Munca alături de cineva cunoscut și sfaturile celor apropiați au convins doar 54 respectiv 51 de persoane să aleagă locurile de muncă pe care în prezent le au.

grafic1

Puterea exemplului pozitiv, determinantă în alegerea companiei

Pe de altă parte, într-un scenariu utopic în care candidații ar avea posibilitatea de a se angaja în absolut orice loc, dintre un salariu competiv, o echipă în care să găsească mentori, diferite privilegii, un program convenabil, notorietatea companiei și un loc de muncă în care activează cel puțin un apropiat de-al lor, aproape 60% sunt convinși că ar opta pentru o companie care să aibă oameni foarte bine pregătiți, dispuși să îi ajute în dezvoltarea profesională. Conform datelor, din cele 1055 de persoane care au ales această variantă, 645 au vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani.

grafic2

Salariul ar reprezenta prima opțiune pentru 365 de angajați, 1 din 3 fiind persoane trecute de 40 de ani. Beneficiile extra, chiar și pe un contract mai mic, ar fi cele mai importante pentru 10.5% dintre români, programul convenabil pentru 8%, în timp ce notorietatea companiei (2,3%) și oportunitatea de a face echipă cu un apropiat de-al lor (2,2%) se află în rândul celor mai neglijabile opțiuni pentru angajații din România.

Tags: , , , ,