Tag Archives: somaj

locuri-de-munca5

HARTA şomajului în România

Piaţa muncii din România se confruntă cu cea mai acută criză de personal din ultimele două de­cenii, dar cu toate acestea există în continuare ju­deţe în care rata şo­­majului este de peste 10%, ceea ce în­seamnă că unu din zece lo­cuitori apţi de muncă nu lucrează, scrie Ziarul Financiar.

În Vaslui, de exemplu, rata şomajului este de 10,19%, fiind de peste 2,5 ori mai mare decât media înregistrată la nivel naţional (de 4,02% în decembrie 2017), arată datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Pe locul doi în topul judeţelor cu cel mai ridicat nivel al şomajului este Teleorman: cu o rată de 10,02% a şomajului, în judeţul situat la o distanţă de aproximativ 80 km de Capitală există aproape 15.000 de şomeri. De asemenea, Mehedinţi, unul dintre cele mai sărace judeţe din punctul de vedere al investiţiilor, are un şomaj de 9,4% şi aproape 9.800 de şomeri. Cum se explică şomajul atât de ridicat în aceste judeţe în contextul în care angajatorii se plâng tot mai mult de lipsa de candidaţi?

„Am avut angajaţi şi în Moldova şi în Teleorman care să recruteze personal de acolo şi să îi aducă în zonele din centrul şi din vestul ţării unde se fac angajări. Am renunţat să mai încercăm să facem asta, candidaţii disponibili de acolo pur şi simplu nu vor să lucreze, preferă să stea pe ajutoare sociale”, a explicat Horia Bugarin, directorul general al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară IHM Total Consult din Timişoara, potrivit Ziarul Financiar.

Într-adevăr, datele publicate de Ministe­rul Muncii pentru primele nouă luni ale anului tre­cut arată că, din totalul celor aproape 240.000 de români care primesc venit mi­nim garantat (care variază între 140 de lei şi 530 de lei pe lună, în funcţie de numărul de persoane din familie), cei mai mulţi (câte peste 8.000) sunt în judeţele care au şi şomaj peste media naţională, respectiv Olt, Dâm­bo­viţa, Iaşi, Teleorman sau Vaslui.

această listă excepţie face Iaşiul, al doilea cel mai mare judeţ din ţară după numărul locuito­rilor, care are totuşi un şomaj scăzut, de 4%. Pe lângă Vaslui, Teleorman şi Me­hedinţi, în topul judeţelor cu rate ale şomajului ridicate se mai află Dolj (8,8%), Buzău (8,6%), Galaţi (7,8%), Olt (7,4%), Ialomiţa (6,7%), Bacău (6,6%) şi Gorj (6,3%).

La nivel naţional, rata şomajului la finalul lunii decembrie a anului trecut a fost de 4,02%, ceea ce înseamnă că existau aproxi­mativ 351.000 de şomeri la nivelul întregii ţări. Dintre aceştia, numai 21% (adică aproape 73.000 de persoane) primeau indemnizaţii de şomaj, restul fiind în evidenţele agenţiei de ocupare pentru că îşi doresc ca acestea să îi ia în calcul atunci când apar oportunităţi de noi locuri de muncă.

Ilfov este judeţul cu cel mai scăzut nivel al şomajului, cu o rată de numai 0,6% şi 1.200 de şomeri. De asemenea, în Timiş rata şomajului este de 1% (3.540 de şomeri), în Arad de 1,5% (3.245 de şomeri), iar în Municipiul Bucu­reşti şomajul este de 1,53% (cu aproape 18.300 de şomeri înregistraţi).

„În Timiş cred că şomajul real este sub 1%, dacă luăm în calcul şi câte relocări se fac aici din alte zone. În con­ti­nuare vin noi investitori aici, pentru că au nevoie de oa­meni calificaţi. Iar acolo unde nu este nevoie de un volum mare de oameni, sunt dispuşi să ofere salarii puţin mai mari pentru a-i atrage.

Cu toate acestea, le-a fost greu să înţeleagă noilor investitori măsura pri­vind transferul contri­buţiilor de la anga­jator la angajat, a fost un şoc pentru ei până le-am explicat că este o mutare adminis­tra­tivă”, a mai spus Horia Bu­ga­rin, care conduce o companie cu 2.400 de an­gajaţi.

El spune că majoritatea anga­­jato­ri­lor din Timiş au crescut salariile brute ale an­ga­jaţilor pentru a menţine netul şi că, în me­die, salariile anagajţilor din zonă au crescut cu 5% peste nivelul dat de transferul de con­tribuţii. În clasamentul judeţelor cu şomaj scăzut se mai află Cluj (cu o rată a şomajului de 2% în decembrie), Sibiu (2,4%), Bihor (2,4%), Braşov (2,8%), Prahova (3%) şi Bistriţa-Năsăud (3%).

Tags: , , ,
locuri-de-munca5

Rata şomajului a ajuns la 4,7% la final de 2017

Rata şomajului a fost de 4,7% în noiembrie, date ajustate sezonier, în scădere uşoară faţă de luna octombrie, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică (INS).

În octombrie, rata şomajului a fost de 4,9%, date ajustate sezonier, în scădere faţă de septembrie, când a fost 5%.

În noiembrie, rata şomajului a scăzut cu 0,2 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna precedentă, până la 4,7%, date ajustate sezonier, potrivit INS.

 De asemenea, rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,9 puncte procentuale mai mare decât la femei.

”Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna noiembrie a anului 2017 a fost de 443 mii persoane, în scădere atât faţă de luna precedentă (451 mii persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (492 mii persoane)”, se arată în comunicatul INS.

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 3,8% pentru luna noiembrie 2017 (4,7% în cazul bărbaţilor şi 2,7% în cel al femeilor).

Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 74,8% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna noiembrie 2017.

Tags: , ,
locuri-de-munca5

Rata şomajului a ajuns la 4,9% în octombrie

Rata şomajului a fost de 4,9% în octombrie, date ajustate sezonier, în scădere uşoară faţă de luna septembrie, a anunţat miercuri Institutul Naţional de Statistică (INS).

În septembrie, rata şomajului a fost de 5%, date ajustate sezonier.

În octombrie, rata şomajului a scăzut cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna precedentă, până la 4,9%, date ajustate sezonier, potrivit INS.

De asemenea, rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,9 puncte procentuale mai mare decât la femei.

”Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna octombrie a anului 2017 a fost de 451 mii persoane, în creştere faţă de luna precedentă (442 mii persoane), dar în scădere faţă de aceeaşi lună a anului anterior (496 mii persoane)”, se arată în comunicatul INS.

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4% pentru luna octombrie 2017 (4,8% în cazul bărbaţilor şi 2,9% în cel al femeilor), în scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna precedentă.

Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 75,9% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna octombrie 2017, în scădere faţă de luna septembrie, când a fost 77,2%.

Tags: , , ,
Targul de Cariere in IT (5)

Şomajul a atins nivelul cel mai ridicat în rândul tinerilor

Rata de ocupare a populaţiei cu vârstă cuprinsă între 20 şi 64 de ani a fost de 70,5%, în trimestrul al doilea din 2017, depăşind ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020 cu 0,5 puncte procentuale, potrivit datelor publicate miercuri de INS.

În al doilea trimestru al anului 2017, populaţia activă a României era de 9,418 milioane de persoane, din care, 8,967 milioane de persoane erau ocupate şi 451.000 de persoane erau şomeri, conform Institutului Naţional de Statistică (INS).

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în trimestrul al doilea al anului 2017, de 65,5%, cu 4,3 puncte procentuale peste valoarea înregistrată în trimestrul anterior, creştere datorată în principal activităţilor cu caracter sezonier din agricultură. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (73,2% faţă de 57,7% la femei) şi la persoanele din mediul rural (66,0% faţă de 65,1% în mediul urban).

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 27,3%.

Rata şomajului în perioada aprilie-iunie 2017 a fost de 4,8%, în scădere faţă de trimestrul anterior (5,5%).

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 2,1 puncte procentuale (5,7% la bărbaţi faţă de 3,6% la femei), iar pe medii rezidenţiale, de 0,2 puncte procentuale (4,9% în mediul rural, faţă de 4,7% în mediul urban).

Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (15,4%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Tags: , , ,
studenti_22__1_

ANOFM: Absolvenții au crescut rata șomajului la 4,18%, în iulie

Înregistrarea absolvenților în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a crescut rata șomajului cu 0,03 puncte procentuale (p.p) în iulie, comparativ cu luna precedentă, până la 4,18%, reiese dintr-un comunicat al instituției.

‘La sfârșitul lunii iulie 2017, rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 4,18%, mai mare cu 0,03 p.p. decât cea din luna anterioară. Creșterea a fost determinată de înregistrarea absolvenților în baza de date a ANOFM, situație care se regăsește în aceeași perioadă și în anii precedenți, rata șomajului din luna iulie a anului 2016 fiind cu 0,61 p.p. mai mare față de cea a acestui an. Dintre cele 366.576 persoane înregistrate în evidențele agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, 62.003 primeau indemnizație de șomaj’, se arată în document.

Comparativ cu luna precedentă, rata șomajului masculin a rămas constanta la 4,49%, iar rata șomajului feminin a crescut de la 3,75% în luna iunie, la 3,81%.

În funcție de mediul de rezidență, cei mai mulți provin din mediul rural, respectiv 259.399 șomeri.

Cei mai mulți șomeri aveau între 40 — 49 de ani (105.980), urmați de cei din grupa de vârstă 30 — 39 de ani (74.850), la polul opus aflându-se persoanele între 25 — 29 de ani (27.366).

‘Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire, șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial și profesional aveau ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (79,28%), în timp ce șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezentau 16,74%, iar cei cu studii universitare 3,98%’, menționează sursa citată.

În iulie, rata șomajului s-a diminuat în 17 de județe, cele mai mari scăderi înregistrându-se în județele Bistrița Năsăud cu 0,81 p.p., Hunedoara cu 0,42 p.p., Harghita cu 0,37 p.p., Alba cu 0,33 p.p., Suceava cu 0,24 p.p., Gorj cu 0,22 p.p. și Dâmbovița cu 0,13 p.p.

Nivelurile cele mai ridicate ale ratei șomajului au fost în județele Vaslui (10,38%), Teleorman (10,15%), Galați (9,66%), Buzău (9,44%), Mehedinți (9,31%), Dolj (8,56%), Olt (6,71%), Gorj (6,64 %), urmate de județele Ialomița (6,45%) și Bacău (6,03%). Județul Ilfov a continuat să înregistreze, și în luna iulie 2017, cea mai mică rată a șomajului (1,07%).

Tags: , , ,
targ joburi

Numărul şomerilor a scăzut la nou nivel minim istoric

Numărul de şomeri a scăzut în a şasea lună a acestui an cu 7.959 faţă de luna precedentă, până la 470.353, nivel minim istoric, iar rata şomajului a coborât la 5,3%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În luna mai, în România erau 478.312 şomeri, în creştere cu 7.425 faţă de luna precedentă, iar rata şomajului a fost de 5,4%, potrivit datelor provizorii ale INS.

Un nivel atât de scăzut precum cel din iunie al numărului de şomeri şi al ratei şomajului nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează şomajul după standardele BIM.

Datele revizuite în acest an arată, spre deosebire de primele estimări, că numărul de şomeri a coborât sub 480.000 încă din luna ianuarie 2017 şi s-a menţinut apoi sub acest prag.

Statisticile INS arată că numărul şomerilor a scăzut cu circa 56.000 în ultimul an, de la 526.553 în luna iunie 2016.

Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 5,9% în luna iunie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 4,4%, mai arată datele oficiale.

De la începutul acestui an, şomajul a scăzut în ianuarie, aprilie şi iunie, dar a crescut în februarie, martie şi mai, evoluţie pusă de economişti în relaţie cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.

Patronatele şi unii economişti au avertizat că majorarea este prea rapidă şi i-ar putea afecta pe unii angajaţi fără calificare şi din zone sărace, care sunt plătiţi cu salariile cele mai mici.

Însă pe de altă parte, efectul este limitat de criza de forţă de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce priveşte angajaţii calificaţi.

Potrivit datelor oficiale, şomajul a înregistrat o scădere acelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie.

Scăderea şomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din  jurul marilor metropole.

Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în primul trimestru din acest an cu 6,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 62.220, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.

Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii mai, 367.161 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,18%.

Judeţele Vaslui, cu 10,5%, Teleorman (9,7%) şi Galaţi (9,2%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM.

Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, precum şi de lipsa investiţiilor generatoare de locuri de muncă, spun experţii.

Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare.

Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.

Tags: , ,
1396269005_targuldecariereinitmartie2014cluj2

Şomajul în România, la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu

Rata şomajului a ajuns în martie la 5,3%, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Creşterea numărului de noi locuri de muncă şi migraţia ex­ternă a românilor care voiau sa­larii mai mari sunt printre factorii care au contribuit la scă­derea şomajului la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani.

Numărul de şomeri (în vârstă de 15 – 74 de ani) a ajuns la 486.000 în martie, în scădere cu 75.000 de persoane faţă de aceeaşi perioadă din 2015.

„Recrutarea a devenit misiune imposi­bilă, am observat că nici candidaţii nu prea mai vin la interviuri. Am avut un client pe care l-am întrebat ce criterii de selecţie are, ce tip de candidaţi să caut, iar răspunsul pe care l-am primit exprimă exact ce se întâmplă în prezent pe piaţa muncii: «Îi angajez pe toţi cei care vor să lucreze la mine!»”, a spus Oana Botolan Datki, South East Europe managing partner Consulteam, notează Ziarul Financiar.

Numărul de salariaţi a ajuns în ianuarie 2017, de când sunt ultimele date disponibile, la 4,78 milioane de persoane, în creştere cu peste 160.000 faţă de ianuarie anul trecut. Totodată, statisticile arată că, anual, piaţa muncii mai pierde între 160.000 – 180.000 de persoane din migraţia externă, iar în 2015 (anul pentru care există cele mai recente date) România a mai pierdut aproape 190.000 de români în favoarea angajatorilor din alte ţări.

Companiile se confruntă cu un deficit acut de forţă de muncă, mai ales în zonele în care există investiţii (în oraşele mari şi în centrul şi în vestul ţării). Datele oficiale arată că jumătate din noile angajări de anul trecut, adică aproape 80.000 de noi locuri de muncă, au fost făcute de companiile din Bucureşti, Timiş, Ilfov, Cluj şi Bihor. Fabricile şi centrele de servicii au fost marii angajatori ai anului trecut.

CITEŞTE CONTINUAREA ÎN ZIARUL FINANCIAR

Tags: , , , , ,
somaj rador

Numărul şomerilor a coborât în martie la un nivel minim istoric

Numărul de şomeri a scăzut uşor în a treia lună a acestui an, cu 2.779 faţă de luna precedentă, până la 486.018, nivel minim din 1994, de când există statistici pe această temă, iar rata şomajului a coborât la 5,3%, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În februarie, în România erau 488.797, în uşoară urcare faţă de ianuarie, iar rata şomajului a fost de 5,4%, potrivit datelor revizuite de către INS.

Un nivel atât de scăzut precum cel din martie al numărului de şomeri şi al ratei şomajului nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează şomajul după standardele BIM.

Datele revizuite în acest an arată, spre deosebire de primele estimări, că numărul de şomeri a coborât sub 500.000 încă din luna octombrie 2016 şi s-a menţinut apoi în scădere în toate lunile, cu excepţia lunilor decembrie 2016 şi februarie 2017.

Statisticile INS arată că numărul şomerilor a scăzut cu circa 75.000 în ultimul an, de la 561.482 în martie 2016.

Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 5,7% în luna martie, în timp ce, în rândul femeilor, şomajul este de doar 4,9%, mai arată datele oficiale.

Creşterea uşoară a şomajului în februarie a fost pusă în relaţie cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei.

Patronatele şi unii economişti au avertizat că majorarea este prea rapidă şi i-ar putea afecta pe unii angajaţi fără calificare şi din zone sărace, care sunt plătiţi cu salariile cele mai mici.

Însă pe de altă parte, efectul este limitat de criza de forţă de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce priveşte angajaţii calificaţi.

Potrivit seriilor revizuite, şomajul a înregistrat o scădere acelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepţia lunii decembrie.

Scăderea şomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creşterea rapidă a cererii de forţă de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din  jurul marilor metropole.

Cu toate acestea, şefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forţei de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în ultimul trimestru din 2016 cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, la 60.700, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.

Autorităţile publică, constant, şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii februarie, 413.732 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,7%.

Judeţele Vaslui, cu 10,9%, Mehedinţi (10%) şi Teleorman (9,9%) au cele mai înalte niveluri ale şomajului din România, potrivit ANOFM.

Zonele cu şomaj ridicat sunt caracterizate cu calificarea slabă a forţei de muncă şi un grad scăzut de educaţie, spun experţii.

Conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare.

Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate ca fiind mai relevante de către specialişti, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.

Tags: , , , ,
s560x316_impozit

Patronii din Cluj: Eliminarea contribuţiei la şomaj nu este în interesul firmelor

O posibilă eliminare a contribuţiei la şomaj – măsură anunţată de Guvern – nu este în interesul firmelor şi a economiei româneşti, susţine vicepreşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaţilor (APM) Cluj, Dan Mureşan. Potrivit acestuia, contribuţia la şomaj nu ar trebui eliminată, ci regândită.

Potrivit unui comunicat transmis, joi, de APM Cluj, semnat de Dan Mureşan, pentru firme o contribuţie de 2-3 procente la fondul de şomaj nu ar fi o povară atât de mare dacă, pe lângă susţinerea şomerilor, o parte din sumă ar fi investită în relansarea sistemului de şcoli profesionale.

“Pe termen lung, o posibilă eliminare a contribuţiei la şomaj, măsură anunţată de Guvern, nu este în interesul firmelor şi a economiei româneşti. Această contribuţie la şomaj nu ar trebui eliminată, ci regândită şi gestionată mult mai bine decât în prezent. Pentru firme, o contribuţie de 2-3 procente la fondul de somaj nu ar fi, probabil, o povară atât de mare dacă, pe lângă susţinerea şomerilor, o parte din sumă ar fi investită în relansarea sistemului de şcoli profesionale care este acum la pământ şi pentru susţinerea reorientării profesionale a adulţilor apţi de muncă. Ca întreprinzător, nu ar trebui să spun că este o greşeală când se reduce un impozit, o taxă, dar eu sunt interesat ca, pe termen lung, piaţa muncii să aibă resurse astfel încât să nu ne plângem peste doi-trei ani că nu găsim angajaţi”, arată Mureşan.

Omul de afaceri clujean adaugă că deficitul forţei de muncă se resimte deja puternic la Cluj, în condiţiile în care companii din diverse sectoare economice au dificultăţi în a recruta personal calificat.

Vicepreşedintele APM Cluj consideră că sistemul de pregătire profesională derulat pe pilonul POSDRU a devenit un “business”, însă nu pentru mulţi dintre şomerii care ar trebui să fie beneficiarii reali şi care se califică în meserii pentru care nu există cerere pe piaţă.

“Dacă la Vaslui, de exemplu, avem un nivel de şomaj mai ridicat, de ce nu formează agenţia de şomaj croitorese, sudori sau muncitori în construcţii dacă aceste specializări sunt căutate pe piaţa muncii? Adică ai o piaţă în care se caută aceste calificări, dar cursurile sunt insuficiente şi statul se implică prea puţin. Trebuie să facem cursuri în concordanţă cu nevoile de pe piaţă, iar atunci şi firmele vor înţelege că acea contribuţie la şomaj este o investiţie pe termen lung în formarea profesională care îi va asigura mai târziu resursele de personal”, afirmă Dan Mureşan.

Acesta s-a referit şi la intenţia Guvernului de a transfera în sarcina angajaţilor, începând de la 1 ianuarie 2018, contribuţia la sistemul de pensii şi asigurările de sănătate, declarând că susţine măsura.

“Este un transfer logic pentru că principalii beneficiari ai acestui sistem de asigurări sunt persoanele, nu firmele. Ca şi costuri, lucrurile nu se schimbă pentru firmă iar salariul net al angajatului va fi, în principiu, acelaşi. Sumele achitate acum de către angajator vor fi incluse în salariul brut al angajatului, care va avea, astfel, posibilitatea, ca beneficar direct, să le urmăreasca mai bine”, spune vicepreşedintele APM Cluj.

Tags: , , , ,
targ joburi

Şomaj ridicat în rândul tinerilor

Rata șomajului în ultimul trimestru al anului trecut a coborât la 5,5%, față de trimestrul anterior când s-a cifrat la 5,7%, iar nivelul cel mai ridicat al șomajului, de 20,8%, a fost consemnat în rândul tinerilor (15 – 24 ani), potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de un punct procentual (5,9% la bărbați față de 4,9% la femei), iar pe medii rezidențiale, de 1,5 puncte procentuale (6,3% în mediul rural, față de 4,8% în mediul urban).

Sursa foto: Institutul Național de Statistică — Ocuparea și șomajul / www.insse.ro

În trimestrul IV 2016, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,6%, în scădere față de trimestrul anterior cu 1,5 puncte procentuale. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbați (70% față de 53,1% la femei) și la persoanele din mediul urban (63,9% față de 58,8% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 21,5%.

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 66,5%, la o distanță de 3,5 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

Sursa foto: Institutul Național de Statistică — Ocuparea și șomajul / www.insse.ro

În al patrulea trimestru al anului trecut, populația activă a României era de 8,879 milioane persoane, din care 8,394 milioane persoane erau ocupate și 485.000 persoane erau șomeri.

Tags: , , , , ,
steaguri-UE

Mario Draghi cere guvernelor din zona euro să adopte măsuri de stimulare a economiei și de reducere a șomajului

Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat, luni, că guvernele din zona euro trebuie să acționeze pentru a opri creșterea nemulțumirilor opiniei publice, acesta fiind cel mai recent avertisment către politicieni că BCE nu poate singură să susțină redresarea regiunii, transmit DPA, Reuters și Bloomberg.

“Europenii cer instituțiilor noastre să aducă beneficii tangibile în viețile lor de zi cu zi. Sunt necesare acțiuni din partea guvernelor pentru a stimula creșterea, pentru a reduce șomajul și pentru a mobiliza persoanele fizice, în timp ce oferă protecție categoriei celei mai vulnerabile”, a declarat Mario Draghi, în timpul audierii în Parlamentul European.

În ultimele luni, șeful BCE și-a intensificat solicitările către politicieni pentru majorarea cheltuielilor care să stimuleze creșterea, dar și pentru reformarea economiilor, după ce BCE a lansat programul de achiziționare de active în vederea combaterii deflației. După 18 luni consecutive de achiziții de obligațiuni guvernamentale în ideea de a stimula economia și a crește inflația, BCE a ajuns să dețină obligațiuni în valoare de 1.000 de miliarde de euro, dar, cu toate acestea, prețurile înregistrează o creștere de doar 0,2%, mult sub ținta de 2% avută în vedere de BCE.

“Ratele scăzute ale dobânzilor sunt un simptom al situației economice inferioare. Alți actori politici trebuie să-și aducă aportul, adoptând politici fiscale și structurale care să contribuie la o redresare susținută și la majorarea potențialului de creștere al zonei euro”, a declarat președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.

Acesta a adăugat: “Extinderea sentimentelor de nesiguranță, inclusiv nesiguranță economică, rămâne o temere majoră. Nu putem pur și simplu să așteptăm vremuri mai bune: trebuie să ne reînnoim eforturile pentru a ne asigura că Uniunea economică și monetară oferă protecție și prosperitate. BCE își va îndeplini obligațiile sale”.

Economia zonei euro a rezistat bine în fața incertitudinilor globale, cum ar fi votul Marii Britanii de a ieși din UE (Brexit), chiar dacă perspectivele privind cererea externă s-au înrăutățit, a explicat Draghi.

Acesta a avertizat asupra amânării procedurilor pentru Brexit, apreciind că șocul inițial a fost depășit, dar că încă există riscuri economice.

“Este destul de clar: cu cât se prelungesc incertitudinile privind rezultatele finale, cu atât mai relevante vor fi consecințele. Destinul Marii Britanii influențează economia zonei euro”, a afirmat oficialul BCE.

Tags: , , , ,
locuri-de-munca5

Rata șomajului a crescut la 6,1% în iulie

Rata șomajului în forma ajustată sezonier a fost de 6,1%, la finele lunii iulie, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de luna precedentă (6%), conform standardelor Biroului Internațional al Muncii (BIM), se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna iulie din anul curent, este de 546.000 de persoane, în creștere față de luna precedentă (534.000 persoane), dar în scădere față de aceeași lună a anului anterior (624.000 persoane).

Pe sexe, rata șomajului pentru bărbați a depășit-o cu 1,9 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 6,9% în cazul persoanelor de sex masculin și 5% în cazul celor de sex feminin.

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 5,1% pentru luna iulie 2016 (5,9% în cazul bărbaților și 4,1% în cel al femeilor).

Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 78,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna iulie 2016.

Șomerii, conform definiției internaționale (BIM), sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan următoarele 3 condiții: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni și s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.

Tags: , , , ,
studenti-1

“De la Comunicare, am ajuns hair-stylist”. Multe diplome, puţini angajaţi

România produce multe diplome, dar puţini muncitori. 5% dintre şomeri sunt absolvenţi de facultăţi, iar între cei care încep să muncească, foarte puţini îşi găsesc un job în domeniul studiat. “Decalajul dintre pregătirea în şcoală şi piaţa muncii e tot mai mare”, spun experţii.

Cluj: Absolventă de Comunicare şi Relaţii Publice la UBB s-a orientat spre o carieră de hair – stylist

O absolventă a promoţiei 2015 a specializării de Comunicare şi Relaţii Publice a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, Mădălina Toma, spera să lucreze în PR, dar a trebuit să se orienteze spre o carieră de hair-stylist, pentru că nu şi-a găsit o slujbă în domeniul pentru care s-a pregătit în facultate. După absolvire, Mădălina şi-a trimis CV-ul la agenţiile de PR din Cluj-Napoca, a încercat să îşi găsească un loc de muncă, iar după câteva luni de tatonări de angajare, s-a consultat cu părinţii şi a decis să se reorienteze profesional.

„Am absolvit anul trecut Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) a UBB, specializarea Comunicare şi Relaţii Publice. Mi s-a părut interesant acest domeniu, îmi doream să lucrez în PR, la o agenţie, să mă ocup de organizarea unor evenimente diverse. În facultate am prins noţiunile de bază, dar este nevoie şi de practică. După ce am absolvit, am încercat în diverse locuri, am trimis CV-ul, dar nu am avut şansa să îmi găsesc ceva. Pentru că hair-stylismul era un hobby în facultate, când aranjam părul colegelor şi prietenelor mele, am decis să urmez un curs de şase într-un salon din Cluj-Napoca, pe care l-am absolvit în acest an, în luna mai. Viaţa m-a constrâns să mă reprofilez”, a povestit Mădălina.

În perioada cursului a făcut două săptămâni de teorie iar în rest practică la salonul respectiv şi a căpătat experienţă, a învăţat care sunt noile tendinţe, noile tipuri de tunsori, de aranjat şi vopsit părul.

„Am mers pe întreaga gamă, sunt hair-stylist pentru femei, bărbaţi şi copii, iar acum lucrez în acest domeniu la un salon. De asemenea, lucrez şi acasă, mai ales în această perioadă când sunt nunţi, le aranjez pe mirese sau pe domnişoarele lor de onoare. Îmi place ceea ce fac. Există, totuşi, o legătură cu ceea ce am învăţat în facultate, şi anume partea de comunicare, să ştii să te promovezi, deci aplic ceea ce am învăţat, abilităţile de comunicare, pentru a-mi crea o clientelă. Pregătesc şi cărţi de vizită personalizate <<Hair styling by Mădălina Toma>>”, a spus absolventa de UBB.

Tânăra nu a uitat, însă, prima dragoste, comunicarea, şi încearcă, în paralel, să îşi găsească o slujbă de PR, continuând să trimită CV-uri. „Nu renunţ la partea de comunicare. Dacă mi-aş găsi ceva, aş lăsa pe locul doi partea de coafor, pe care aş practica-o în timpul liber”, a mai spus Mădălina.

MAI MULTE AICI.

Tags: , , , , ,
locuri-de-munca5

Rata şomajului s-a menţinut anul trecut la 6,8%, cu o medie de 21% la tineri

Rata şomajului a fost anul trecut de 6,8% la nivel naţional, similar cu nivelul din anul precedent, cel mai mare procent fiind în cazul tinerilor de 15-24 de ani, respectiv 21,7%, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică.

Raportat la nivelul de studii, rata este mai mare în cazul absolvenţilor învăţământului scăzut şi mediu, de 8,1%, respectiv 7,2%, în timp ce în cazul persoanelor cu studii superioare rata şomajului a fost de 4,1%.

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,7 puncte procentuale (7,5% la bărbaţi faţă de 5,8% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 0,4 puncte procentuale (7% în urban faţă de 6,6% în rural).

Rata şomajului de lungă durată, în care persoana este în şomaj de minim un an, a fost de 3%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 43,9%.

Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 13,1%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 60,6%.

Anul trecut, populaţia activă a României număra 9,15 milioane persoane, din care 8,53 milioane erau persoane ocupate şi 624.000 şomeri.

În ceea ce priveşte rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), aceasta a fost anul trecut de 61,4%, în creştere faţă de anul anterior cu 0,4 puncte procentuale. Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare era mai mare la bărbaţi (69,5%, faţă de 53,2% la femei) şi pentru persoanele rezidente în mediul rural (61,7%, faţă de 61,3% în mediul urban).

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,5%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 41,1%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (85,3%). Erau ocupate 64,9% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 42,6% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+212.000 persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (71%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2015 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 27,9% din populaţia ocupată.

Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 21,4% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (15,9%), specialiştii în diverse domenii de activitate (14,8%) şi lucrătorii în domeniul serviciilor (14,6%).

Din totalul persoanelor ocupate, 25,6% lucrau în sectorul agricol, 28,4% în industrie sau construcţii şi 46% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,35 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (24,4%), comerţ (18,1%) şi construcţii (10,0%).

Din totalul persoanelor ocupate, 847.000 persoane (9,9%) erau cu program parţial .

Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol (84.8%).

În anul 2015, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,5 ore pe săptămână, iar 136.000 persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 13,1 ore pe săptămână.

Tags: , ,
targ-de-joburi

Femeile din mediul urban clujean, mai afectate de șomaj

 Rata șomajului îm mediul urban din Cluj este mai mare în rândul femeilor, arată datele Institutului Național de Statistică. În Turda discrepanța e cea mai mare. 

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii iulie 2015, a fost de 8193 persoane. Rata şomajului în luna iulie 2015 a fost de 2,3%, în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de rata şomajului înregistrată în luna iulie a anului 2014. Din numărul total al şomerilor, 48,7% sunt femei şi 72,2% reprezintă muncitori.

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii iulie 2015 a fost de 218840 persoane, cu 11234 persoane mai mult decât la luna iulie 2014. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna iulie 2015 a fost de 2807 lei şi cel net de 2036 lei. Câştigul salarial mediu net din luna iulie 2015 a fost cu 9,8%  mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2014.

Ca și la începutul anului, în mediul urban somajul este mai prezent în rândul femeilor:

 

Localitate Număr șomeri la 31 iulie 2015 Bărbați Femei
Cluj-Napoca 1.373 605 768
Turda 965 364 601
Câmpia Turzii 623 284 339
Dej 461 200 261
Gherla 333 150 183
Huedin 156 87 69

 

În ceea ce privește mediul rural, conform datelor Institutului Național de Statistică, șomajul este mai mare în rândul bărbaților. Comunele cu cel mai mare număr de șomeri sunt Poieni (184), Luna (176), Unguraș (165), Cășeiu (138) și Ceanu Mare (129).

Pe de altă parte, cei mai puțini șomeri sunt în Suatu (4), Borșa (5), Dăbâca și Jucu (câte 6) și Pălatca și Panticeu (câte 7).

AICI puteți vedea situația șomajului în Cluj la începutul anului.

(Titus CRĂCIUN)

 

 

Tags: , , , ,