Tag Archives: smart city

cluj-napoca-my-favorite

Peste 300 de proiecte Smart City în România. Cu ce facilităţi pentru cetăţeni vine Clujul

Cluj-Napoca se află în TOP 10 oraşe inteligente (Smart City) din România, însă este devansat de Alba Iulia, Hunedoara şi Oradea, conform unui studiu realizat de integratorul de soluții inteligente Vegacomp Consulting.

“Piata de Smart City, pornită din 2009, ajunsese, în 2017, la o mărime de ordinul miliardelor de USD. În România, există un început timid și o piață în formare în zona Smart City, care încă nu este complet înțeleasă, este greu de definit și încă relativ greu de acceptat, din perspectiva autorităților. Dacă la nivelul lunii martie 2017 discutam despre o piață de Smart City care depășea 216 proiecte realizate în România, șase luni mai târziu adăugăm la listă 100 de noi initiative, aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate”, se arată în studiul citat.

TOP 10 oraşe inteligente 

Topul primelor zece orașe, în funcție de numărul de proiecte în plan, în curs de implementare sau livrate este: Alba Iulia (103 proiecte), Hunedoara (23), Oradea (19), Cluj-Napoca (18), Avrig (15), București (13), Piatra-Neamț (12), Brașov (11), Arad (11), Sibiu (11), Constanța (11).

“Orașele din listă însumează, conform ultimului recensământ, o populație de 5.708.940, echivalentul a peste un sfert din populația României. În continuare, majoritatea noilor proiecte și soluții Smart City se dezvoltă în ariile deja acoperite”, se mai arată în studiul  Vegacomp Consulting.

Cele mai populare soluții Smart City identificate în România și, în același timp, scalabile la nivel mondial includ: iluminatul stradal, smart parking, monitorizarea video si furnizarea de servicii publice de WiFi, urmate, pe termen mediu, de sisteme de management al traficului, management al deșeurilor și diferiti senzori, cum ar fi cei de mediu, folosiți pentru monitorizarea calitatii aerului.

Primează proiectele de Smart Living 

Noul lider este verticala Smart Living (soluții inteligente care cresc confortul locuitorilor), acoperită de 74 de proiecte, care detronează anteriorul loc întâi, ocupat în primăvara lui 2017 de Smart Governance, ce ajunge acum la 71 de proiecte. Locurile trei și patru sunt ocupate de Smart Mobility, cu 63 de proiecte, care se detașează de Smart Economy, 58 de proiecte, cu care era egală în martie. La distanță urmează Smart Environment, cu 33 proiecte, și Smart People, cu o creștere redusă, până la doar 16 inițiative.

“Cea mai facilă soluție, ușor de replicat și de adaptat, indiferent de mărimea comunității locale, este, în continuare, internetul WiFi public în punctele de interes major din orașe, atât outdoor cât și indoor – una dintre cele mai des adoptate declinări ale conceptului Smart Living în România. De asemenea, rămâne în top și o versiune populara derivată din această soluție – instalarea serviciilor de internet WiFi în transportul comun, alături de supravegherea video inteligentă, care se detașează, în clasament, de măsurarea și gestionarea consumului de utilități”, spun analiştii.

Sursele de finanțare pentru proiectele Smart City

  • Buget local – de exemplu, pentru strategiile din Cluj-Napoca, Oradea, Târgu Mures, Sibiu sau auditul de Smart City de la Târnăveni,
  • Fonduri europene – proiectele de iluminat stradal cu LED, proiectul realizat de Siemens pentru Alba Iulia,
  • Surse private (companii – furnizori de soluții Smart City) – în Alba Iulia, de exemplu, toate solutiile sunt furnizate cu fondurile companiilor private,
  • Alte state – SUA, cu finanțarea proiectului Smart Campus de la Politehnica din București (ISPE este consultantul companiei americane de consultanta pentru acest proiect)

Lista orașelor înscrise în cursa Smart City este într-o continua evoluție și include, în prezent, 41 de municipalități precum Alba Iulia, Arad, Avrig, Bacău, Balș, Botoșani, Brașov, București, Bumbești-Jiu, Călărași, Cernavodă, Comănești, Constanța, Cluj-Napoca, Deva, Fălticeni, Galați, Giurgiu, Gura Humorului, Hunedoara, Iași, Mangalia, Mioveni, Mizil, Moinești, Odobești, Oradea, Piatra Neamț, Reșița, Seini, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgoviște, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Târgu Neamț, Târnăveni, Timișoara, Tîrgu Bujor și Tulcea.

Cât de “smart” este Cluj-Napoca

Oraşul Cluj-Napoca este unul dintre cele mai evoluate oraşe din punct de vedere al proiectelor tip Smart City, iar la începutul anului 2017 primăria oraşului a constituit Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat şi Inovare în IT. Între proiectele implementate se numără:

  • Avize şi autorizaţii în format electronic
  • Aplicaţie pentru parcările din centrul oraşului
  • Aplicaţii pentru transportul în comun
  • Robotul “Antonia” – primul funcţionar public virtual din România
  • Şi Wi-Fi-ul gratuit în locurile publice din oraş sau traficul adaptiv – achiziţionarea de autobuze electrice, tramvaie şi troleibuze se numără printre proiectele smart ale capitalei Transilvaniei.

Tişe calcă pe urmele lui Boc. Vrea ca judeţul Cluj să fie “Smart Territory”

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj plănuieşte implementarea proiectului “Smart Territory”. “Proiectul își propune obținerea următoarelor rezultate: implementarea unor mecanisme și proceduri standard implementate la nivel local pentru fundamentarea deciziilor și planificarea strategică pe termen lung şi proceduri simplificate pentru reducerea birocrației pentru cetățeni la nivel local corelate cu Planul integrat de simplificare a procedurilor administrative pentru cetățeni implementate”.

Concret, proiectul își propune implementarea următoarelor soluții informatice:

– dezvoltarea unei soluții informatice Atlas Teritorial GIS Integrat, care va integra baze de date ale diferitelor instituții și va genera o serie de rapoarte ce vor sprijini executivul Consiliului Județean în luarea / prioritizarea investițiilor;
– dezvoltarea unei soluții informatice Ghișeu unic, care va permite cetățenilor să acceseze, să descarce, să încarce informație referitoare la urbanism dar și să sprijine funcționarii publici în activitatea specifică;
– dezvoltarea unei soluții informatiuce referitoare la Digitalizarea arhivei, care va permite cetățenilor să obțină informație mai facil, dar va sprijini și funcționarii publici în identificarea informației arhivate în timp real;

Valoarea totală a proiectului se ridică la suma de  4,157,860.00 lei (inclusiv TVA), din care 3,919,598.20 reprezintă fonduri solicitate de la UE. 

Tags: , , ,
consiliul-judetean-rp-07

Judeţul Cluj, “Smart Territory”. Facilităţile pregătite de Consiliul Judeţean

Cluj-Napoca se află deja în topul oraşelor inteligente din România (“smart city”), acum a venit momentul ca şi judeţul Cluj să-i calce pe urme. În acest sens Consiliul Judeţean (CJ) Cluj plănuieşte implementarea proiectului “Smart Territory”. 

“Noțiunea de “Smart City” a devenit în ultimii ani, instrumentul de măsurare a dezvoltării municipiilor și orașelor, atât din punctul de vedere a informatizării cât și al oferirii de facilități locuitorilor lor. Ținând cont de faptul că acest concept nu se poate aplica județelor care doresc să ofere servicii similare tuturor cetățenilor județului, proiectul propus vine să dezvolte noțiunea de “Smart Territory”, adică județ – teritoriu smart.

Prin implementarea proiectului, Consiliul Județean Cluj își propune obținerea următoarelor rezultate: implementarea unor mecanisme și proceduri standard implementate la nivel local pentru fundamentarea deciziilor și planificarea strategică pe termen lung şi proceduri simplificate pentru reducerea birocrației pentru cetățeni la nivel local corelate cu Planul integrat de simplificare a procedurilor administrative pentru cetățeni implementate”, se arată în proiectul de hotărţâre, ce va ajunge pe masa consilierilor judeţeni în şedinţa de vineri, 14 septembrie 2018.

Concret, proiectul își propune implementarea următoarelor soluții informatice:

– Dezvoltarea unei soluții informatice Atlas Teritorial GIS Integrat, care va integra baze de date ale diferitelor instituții și va genera o serie de rapoarte ce vor sprijini executivul Consiliului Județean în luarea / prioritizarea investițiilor;
– Dezvoltarea unei soluții informatice Ghișeu unic, care va permite cetățenilor să acceseze, să descarce, să încarce informație referitoare la urbanism dar și să sprijine funcționarii publici în activitatea specifică;
– Dezvoltarea unei soluții informatiuce referitoare la Digitalizarea arhivei, care va permite cetățenilor să obțină informație mai facil, dar va sprijini și funcționarii publici în identificarea informației arhivate în timp real;

Valoarea totală a proiectului se ridică la suma de  4,157,860.00 lei (inclusiv TVA), din care 3,919,598.20 reprezintă fonduri solicitate de la UE.

Cluj-Napoca, în topul oraşelor inteligente din România

Municipiul Cluj-Napoca se află în topul oraşelor cu cele proiecte de tip “Smart City” în derulare, însă este surclasat de Alba Iulia şi Timişoara, conform unei analize realizată Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate (ARSCM).

VEZI AICI MAI MULTE DETALII! 

Tags: , , , , ,
cluj foto

Cât de “smart” este Clujul

Municipiul Cluj-Napoca se află în topul oraşelor cu cele proiecte de tip “Smart City” în derulare, însă este surclasat de Alba Iulia şi Timişoara, conform unei analize realizată Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate (ARSCM). 

Paradoxal, dezvoltarea economică nu garantează investiții în soluțiile de tip Smart City, care pot îmbunătăți semnificativ viața locuitorilor din marile metropole. ARSCM a identificat diferențe mari între comunități cu grad similar de dezvoltare. Alba Iulia conduce detașat în clasamentul proiectelor smart implementate, cu 96 de aplicații, în timp ce trei din primele cinci orașe dezvoltate – București, Constanța și Brașov, au sub 10 proiecte implementate, iar Craiova nu are nicio astfel de soluție, arată ARSCM. Timișoara și Cluj-Napoca sunt singurele orașe, cu excepția Municipiului Alba Iulia, care au mai mult de 10 proiecte Smart City în derulare – Timișoara – 19 proiecte, iar Cluj-Napoca – 11.

“Implementarea de soluții inteligente digitale poate contribui decisiv la creșterea confortului și siguranței locuitorilor în marile orașe. Agenția ONU pentru domeniul IT&C arată că aplicațiile Smart City pot reduce cu până la 20% din durata navetei zilnice către serviciu și înapoi spre casă. Într-un an, acest procent înseamnă patru zile libere pentru fiecare persoană. În plus, aceste soluții reduc numărul victimelor accidentelor auto și al infracțiunilor violente cu un procent cuprins între 15 și 20%”, arată Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City și Mobilitate.

Capitala ar putea recupera rapid decalajul în domeniul soluțiilor smart 

În ciuda rezultatelor economice foarte bune din ultimii ani și a creșterii semnificative a populației, Capitala se confrută cu un ritm lent în ceea ce priveste implementarea de soluții inteligente, care s-ar traduce, implicit, într-o creştere semnificativă a calităţii vieţii.

Un aspect favorabil este acela că Bucureștiul este orașul cel mai dezvoltat pe partea de infrastructură de telecomunicații și acest lucru asigură o disponibilitate crescută a serviciilor de internet și date, critică pentru funcționarea eficientă a soluțiilor smart. În Capitală, rețeaua subterană de telecomunicații Netcity are în prezent peste o mie de kilometri și este în plină dezvoltare, urmînd să se dubleze în următorii doi ani.

”Investițiile în infrastructură și în proiecte de tip Smart City sunt vitale pentru dezvoltarea durabilă a României. Investitorii au nevoie de un cadrul legal stabil și care stimulează companiile să se implice în astfel de proiecte, care necesită, în cele mai multe cazuri, investiții semnificative. Spre exemplu, în București s-au investit peste 40 de milioane de euro în rețeaua subterană de telecomunicații și investiția va crește pâna la 70 de milioane de euro în următorii ani, exclusiv din fonduri private. Astfel de proiecte nu se pot realiza decât prin parteneriate public-private pe termen lung, în conditii de stabilitate și operativitate, pentru beneficiul final al cetățenilor”, mai arată Eduard Dumitrașcu.

Aplicații și soluții smart, precum sistemul inteligent de monitorizare și management al traficului, „smart parking” – care ar ajuta la reducerea aglomerației în zona centrală cu cel puțin 15%, monitorizarea calității aerului pentru alinierea la standardele europene, monitorizarea video a zonelor cu infracționalitate mai ridicata sau monitorizarea depozitării ilegale a gunoiului pot fi gestionate având o infrastructură stabilă de telecomunicații precum cea subterană, iar astfel de proiecte funcționează cu succes și în alte capitale europene.

Cât de “smart” este Cluj-Napoca

Oraşul Cluj-Napoca este unul dintre cele mai evoluate orase din punctul de vedere al proiectelor tip smart city, iar la începutul anului 2017 Primăria oraşului a constituit Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat şi Inovare în IT.

Avize şi autorizaţii în format electronic

Primăria Cluj-Napoca oferă cetăţenilor municipiului posibilitatea de a solicita emiterea în format electronic, prin intermediul platformei edirect.e-guvernare.ro, a următoarelor documente: certificate de urbanism (şi prelungirea acestora), prelungirea autorizaţiilor de construire/desfiinţare, avize/acorduri. De asemenea, cetăţenii municipiului pot comunica online începerea execuţiei lucrărilor, tot prin intermediul platformei menţionate mai sus.

Primăria municipiului Cluj-Napoca oferă totodată cetăţenilor posibilitatea de a achita online taxele de urbanism, pe site-ul Primăriei www.primariaclujnapoca.ro, secţiunea Plăţi online.

În plus, Primăria pune la dispoziţia cetăţenilor municipiului o aplicaţie prin intermediul căreia pot transmite sesizările direct către Primărie. Aplicaţia My Cluj este gratuită şi poate fi descarcată de pe dispozitivele de tip smartphone care folosesc sistemele de operare Android sau iOS. De asemenea, aplicaţia este disponibilă şi în varianta pentru desktop şi poate fi accesată pe mycluj.e-primariaclujnapoca.ro sau de pe website-ul Primariei www.primariaclujnapoca.ro.

Aplicaţie pentru parcările din centrul oraşului

Primăria Cluj Napoca pune la dispoziţia cetăţenilor o aplicaţie care monitorizează locurile de parcare disponibile în cele 6 parcări cu barieră din municipiu. Numărul total de locuri de parcare care se regăsesc în aplicaţie este de 1.309.

Aplicaţii pentru transportul în comun

Utilitatea acestei noi aplicații constă în sincronizarea dintre sistemul GPS montat pe flota Companiei de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca și telefoanele smart ale călătorilor, pentru a oferi acestora informații în timp real despre linii, timpi de așteptare și de călătorie, dar și rute optime. Aplicația CTP Cluj poate fi descărcată acum din Google Play sau App Store.

Robotul “Antonia” – primului funcţionar public virtual din România

Robotul “Antonia”, bazat pe inteligenţa artificială, dirijează cererile online ale cetăţenilor şi îi ajută pe aceştia 24 de ore din 24 în rezolvarea problemelor cu municipalitatea. Pe lângă “Antonia”, în viitor la sediul principal al primăriei va exista şi un funcţionar public – hologramă, care va răspunde întrebărilor cetăţenilor

Şi Wi-Fiul gratuit în locurile publice din oraş sau traficul adaptiv – achiziţionarea de autobuze electrice, tramvaie şi troleibuze se numără printre proiectele smart ale capitalei Transilvaniei. 

Tags: , , ,
cluj-napoca-grigorescu

România are 24 de oraşe smart. Ce proiecte a demarat Clujul

România are 24 de oraşe smart, iar printre comunităţile cu cele mai multe proiecte demarate în această privinţă se numără Alba-Iulia (60), Cluj-Napoca (10), Arad (9), Sibiu (8), Oradea (8) sau Bucureşti (6), arată Asociaţia Română pentru Smart City şi Mobilitate.

Alba-Iulia este oraşul cu cele mai multe proiecte din ţară, implementate în vederea tehnologizării comunităţii, cu peste 60 de iniţiative şi aproape 30 de parteneri locali şi internaţionali.

„Alba-Iulia este dat deja ca exemplu de Banca Mondială ca una dintre cele mai bune comunităţi atunci când vine vorba de atragerea fondurilor pentru dezvoltarea comunităţii”, a declarat pentru MEDIAFAX Eduard Dumitrescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City şi Mobilitate.

Printre proiectele implementate de Alba-Iulia se numără iluminatul inteligent, monitorizarea calităţii aerului, smart parking, sistem de monitorizare a traficului şi alte soluţii inteligente, monitorizarea consumului de apă şi a pierderilor din reţea.

Un alt oraş care face paşi semnificativi către tehnologizarea comunităţii este Cluj-Napoca, unde Primăria a accesat fonduri pentru a transforma oraşul într-unul smart. Administraţia publică locală a introdus pentru prima data în România primul funcţionar public virtual, denumit Antonia, care va sta la dispoziţia cetăţenilor 24 de ore din 24.

Printre alte proiecte demarate de Cluj-Napoca se numără smart parkingul, relaţia cetăţean-primărie, Wi-Fi gratuit în locurile publice, traffic adaptiv – achiziţionarea de autobuze electrice, tramvaie şi troleibuze.

Aradul se numără şi el printre oraşele inteligente ale României. Primăria municipiului a accesat fonduri pentru a instala 30 de active hot-spot, bike-sharing, cataloage electronice pentru cele 22 de unităţi de învăţământ existente în oraş, parcări inteligente etc.

În ceea ce priveşte Bucureştiul, pe site-ul Asociaţiei Române pentru Smart City şi Mobilitate sunt trecute patru module „smart city”: Smart Energy, Bike Sharing, Autobuze Electrice, IT&C Terminale de tip self-service, însă reprezentanţii Autorităţii spun că se fac demersuri pentru a dezvolta şi mai mult Capitala în această privinţă.

„La nivelul Bucureştiului, la ora la care vorbim, este în curs de realizare Strategia Smart City a Bucureştiului, care va fi un document strategic asumat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care urmează a fi finalizat în această toamnă, iar în urma lui vor reieşi nevoile de investiţii atunci când vorbim de Smart City Bucureşti. Asta va însemna o perioadă de 8-10 ani de implementare, cu foarte multe miliarde care vor fi atrase de aceste investiţii. Şi aici ne referim la toate verticalele: de la transport, mobilitate, energie, IoT (internetul lucrurilor), Big Data, partea de tehnologii, partea de mediu, tot ce înseamnă o comunitate inteligentă”, a menţionat Eduard Dumitrescu.

Oficialul a mai adăugat că în luna decembrie 2017 Primăria Capitalei a scos la licitaţie strategia Smart City Bucureşti, care a fost câştigată de Deloitte, având ca termen toamna acestui an pentru a o finaliza. „Primăria Capitalei a scos la licitaţie proiectul în luna decembrie, care a fost câştigat de Deloitte România în luna februarie sau martie, cu un termen de finalizare de 6-7 luni, aşadar undeva în septembrie-octombrie ar trebui să avem această strategie de Smart City a Bucureştiului. Rezultatul recomandărilor care vor fi parte integrată din această strategie va duce la investiţii majore în următorii 8-10 ani”,menţionează sursa citată.

Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City şi Mobilitate a mai precizat că, la nivelul României, nu se poate face un top al oraşelor smart deoarece smart city la nivel global este un concept nou ca implementare, iar în România „este şi mai nou”.

„Putem, în schimb, să observăm, dacă ne uităm la nivel macro, că încep să existe comunităţi, oraşe, judeţe în care conceptul de comunitate creativ-inteligentă este din ce în ce mai dezvoltat: şi aici ne referim la proiecte de tipul celor implementate la Cluj-Napoca, Alba Iulia, Oradea, Iaşi, Constanţa. Sigur, şi la nivelul Bucureştiului încep să fie foarte multe proiecte şi iniţiative smart city implementate, dar a face astăzi un top al oraşelor smart-city este uşor prematur”, a spus reprezentantul Asociaţiei pentru Smart City şi Mobilitate.

Un oraş inteligent („smart city”) reprezintă o zonă urbană care utilizează diferite tipuri de senzori de colectare a datelor electronice pentru a furniza informaţii care sunt utilizate pentru a gestiona eficient resursele acestuia.

„Conceptul de smart city cuprinde 6 mari domenii – smart enviroment, smart mobility, smart goverment, smart people, smart living”, a precizat Eduard Dumitrescu.

Tags: , , ,