Tag Archives: serban tiganas

acoperis verde zero

Cum aducem verde în jungla urbană: soluția după doi ani de cercetare în Cluj asupra acoperișurilor eco

Primul proiect de cercetare în domeniul acoperișurilor verzi extensive desfășurat în România de către compania clujeană SIMACEK Gardening, membră a grupului austriac SIMACEK Facility Management Group. Cercetarea demarată în 2014, a fost finalizată în data de 30 aprilie 2016 și a vizat determinarea cerințelor la care un acoperiș verde extensiv, fiind un înveliș ecologic, trebuie să răspundă în condițiile climatice din țara noastră, respectiv identificarea caracteristicilor straturilor de bază ce compun sistemul de acoperiș verde la particularitățile climatice locale. Activitățile din cadrul proiectului s-au desfășurat atât în România cât și în Norvegia unde SIMACEK a avut doi parteneri din domeniul elementelor de drenaj și a membranelor hidroizolante și din domeniul cercetărilor în bioeconomie.

”În urma cercetării efectuate cu ajutorul partenerilor noștri din Norvegia am identificat soluția de sistem de acoperiș verde extensiv alcătuit din dren validat pentru condițiile climatice din România, din substrat de creștere cu un mix de componente locale care împreună să ajute la dezvoltarea cât mai armonioasă a speciilor de Sedum indigene. În viitor urmărim să certificăm rezultatele studiului realizat sub forma unui produs, adresându-ne în principal dezvoltatorilor imobiliari din domeniul industrial, commercial și rezidențial dar și beneficiarilor finali interesați în a obține mai multe suprafețe verzi în orașele aglomerate. Acest produs se va putea folosi cu success în țară deoarece încă din faza de cercetare am avut grijă să selecționăm vegetația care se dezvoltă cel mai bine în condiții întâlnite pe acoperișuri din Cluj-Napoca, București, Baia Mare, Timișoara, Constanța bazându-ne pe experiența și datele colectate din teren  de-a lungul ultimilor 6 ani activitate în acest domeniu”, a afirmat  ing. Karácsonyi Noémi, CEO SIMACEK Gardening și managerul proiectului.

Implementarea sistemelor de acoperișuri verzi aduce comunităților din aglomerările urbane numeroase beneficii, atât ecologice dar și economice. ”Alegerea unui acoperiș verde extensiv în accepțiunea noastră este determinată în principal de reconversia spațiul construit într-un spațiu verde, natural și ecologic. Mai mult, un acoperiș verde extensiv ajută la  captarea și reținerea apelor pluviale de pe acoperiș reducând astfel supraîncărcarea sistemului de canalizare. De asemenea, succesiunea de straturi din sistemul de acoperiș verde extensiv ajută la îmbunătățirea eficienței termice a clădirii”, a explicat CEO SIMACEK Gardening.

Photo: Bethlendi Tamás https://www.facebook.com/bitsphoto

”Cercetarea noastră derulată pe parcursul celor doi ani a confirmat caracteristici avantajoase ale celor 3 componente de bază din stratificația sistemului de acoperiș verde extensiv. Substratul deopotrivă cu placa de drenaj și vegetația selectată în proiect au arătat rezultate care contribuie la o retenție crescută a apelor meteorice și respectiv la creșterea de acumulare masei vegetale în cazul speciilor de Sedum fără suplimentarea cantității de apă necesare prin irigare. Mai mult decât atât, cele 3 componente studiate rețin 85% din apa pluvială, iar restul de 15% ajunge în gurile de scurgere cu un decalaj de 4 ore astfel evitându-se supra-aglomerarea sistemului de canalizare în zonele urbane.”  Ing. Marina Negura, Director Executiv SIMACEK Gardening, managerul tehnic al proiectului.

 Arhitectul Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România a afirmat că acoperișurile verzi nu sunt o specie exotică în lume, mai mult, sunt țări care impun construcția acestora pe orice terasă. ”Suntem la începutul construirii unei culturi a acoperișurilor verzi la noi, dar în Paris, de exemplu, există impunerea construirii acestor acoperișuri pe orice terasă, iar în alte zone sunt recunoscute drept spații verzi în cadrul proiectelor de construcții. Cred că echilibrul dintre impunere și recompensă, recunoaștere, e cheia stimulării acestei culturi a acoperișurilor verzi. Din punctul meu de vedere ar fi patru factori care ar contribui la nașterea aceste culturi: educația și cercetarea, promovarea acoperișurilor verzi, normarea și acoperirea problematicii tehnice și prezența specialiștilor, care să nu lase această cultură să ajungă în zona derizoriului”, a concluzionat Șerban Țigănaș.

sectiune acoperis simacek

 SIMACEK Gardening este o companie clujeană care, din 2010, oferă clienților săi soluții de amenajare și întreținere pentru acoperișuri și terase verzi. De altfel, SIMACEK Gardening a implementat pe piața românească mai multe soluții de acoperișuri verzi, printre beneficiari numărându-se dezvoltatorii Continental Automotive din Timișoara, Beneficiarii de la Promenada Mall din București cu terasa verde japoneză de la etajul 2, dar și dezvoltatorii celui mai nou ansamblu de birouri din Cluj – The Office – clădiri verzi certificate în sistem BREEAM.

Proiectul de cercetare al companiei SIMACEK Gardening, Development of new green product for Romanian market: green roof adapted for local resources and climate conditions,  finanțat în cadrul  domeniului Inovare verde în industria din Romania prin programul Granturi Norvegiene  2009-20014, s-a derulat atât în România (Cluj-Napoca) dar și în Norvegia (Særheim). Alături de SIMACEK, în proiect au fost implicați trei parteneri norvegieni: ISOLA AS – cu experiență în cercetare și dezvoltare în domeniul acoperișurilor verzi și al hidroizolațiilor, NIBIO AS – Institutul Norvegian de Cercetare în Bioeconomie și Bergknapp – specialiști în lucrări de implementare soluții verzi. De asemenea, oficialitățile norvegiene, prin Innovation Norway Programme au urmărit realizarea și buna îndeplinire a proiectului în România
Valoarea totală a proiectului de cercetare este de 656.229,00 Euro pentru perioada 2014-2016 din care asistența financiară nerambursabilă primită de la Norway Grants reprezintă 284.000,00 Euro.

 

Tags: , , , , , , ,
20151007_150347

Discuţii aprinse între preşedintele Ordinului Arhitecţilor şi primarul Boc, la dezbaterea pe tema betonării Someşului: “Proiectul arată diferit faţă de cel din 2011”

Arhitectul clujean Şerban Ţigănaş, preşedintele Oridinului Arhitecţilor din România (OAR), a luat poziţie odată cu apariţia în mass-media locală a unor informaţii conform cărora spaţiul verde de pe malul Someşului, mai exact fâşia cuprinsă între Podul Elisabeta şi Podul Garibaldi, ar urma să dispară pentru a face loc unei benzi suplimentare de circulaţie pe strada Splaiul Independenţei şi a trimis o scrisoare deschisă prin care îi cerea primarului Emil Boc să oprească şantierul: “Proiectul de lărgire a străzii de pe malul sudic, de pe tronsonul paralele cu Parcul Simion Bărnuţiu şi Cluj Arena, realizat cu aproape 10 ani în urmă şi executat parţial, este în opinia multora depăşit de dezvoltările ulterioare conceperii salee şi trebuie reanalizat critic. Planul Urbanistic General, realizat ulterior, Studiul de Mobilitate Integrată, încă nefinalizat, Concursul pentru Masterplanu-ul de dezvoltare pe cursul râului Someş, aflat în pregătire de către Primăria municipiului sunt doar câteva studii şi acţiuni menite să clarifice potenţialul actual şi rolul pe care trebuie să îl acordăm axei vitale a oraşului. În acest context, văr rog insistent să opriţi lucrările pentru o foarte rapidă şi pertinentă analiză, care să conducă la cea mai bună decizie pentru cazul pe care l-am semnalat”, a scris Ţigănaş. VEZI scrisoarea integrală AICI.

Ulterior, şantierul a fost oprit, iar societatea civilă a fost invitată, ieri, la o discuţie cu reprezentanţii Primăriei şi coordonatorii proiectului reabilitării străzii Splaiul Independenţei, ce face parte din proiectul modernizării tramei stradale din municipiu, investiţie pe bani europeni.

La dezbatere a luat parte şi arhitectul clujean, iar reproşurile sale făcute la adresa Primăriei au încins spiritele. Edilul Boc i-a aruncat “domnului profesor” că în calitate de proiectant de stadion şi polivalentă cunoştea foarte bine proiectul de pe Splaiul Independenţei.

“Trebuie să acceptaţi un lucru absolut fundamental care ne-ar fi scutit de multe îngrjorări şi ne va scuti în continuare. Comunicarea. Comunicarea despre proiectele Primăriei, despre intenţiile oraşului, despre coordonarea între strategii şi proiectele de detaliu este absolut deficitară. Spre exemplu, nimeni dintre noi nu a putut să consulte, chiar dacă avem profesii care au legătură cu aceste probleme, secţiunea pe care o propuneţi dumneavoastră pe malul Someşului şi iată, şi domnul primar, în loc să discute pe desen tehnic complet cotat şi coordonat, a discutat pe fotografii, pe imagini”, a reproşat Ţigănaş.

Primarul s-a apărat, adresându-se cu apelativul “domnule profesor”, că partea tehnică există, iar fotografiile au fost făcute pentru publicul larg, pentru a înţelege că se merge pe trei scheme.

Pentru că arhitectul şi-a continuat ideea privind comunicarea deficitară, Boc “a scos din mânecă” PUZ-ul de la polivlentă şi stadion: “Domnule profesor, nu ştiţi cine a redactat PUZ-ul polivalentei şi stadionului”, “L-a redactat Adrian Iancu”, a răspuns Ţigănaş. “Cine l-a aplicat?”, a continuat Boc. “Firma Dico şi Ţigănaş a făcut proiectarea şi a avut pe masă toate aceste informaţii. Asta am vrut să spun”, i-a reproşat edilul.

Discuţiile au continuat pe un ton răspicat, iar primarul a repetat punctul său de vedere. În replică, preşedintele OAR spune că proiectul din trecut arată diferit faţă de ceea ce prezintă la ora actuală. Tensiunile dintre cei doi au fost întrerupte de mai mulţi particianţi ai societăţii civile, care au ţinut să-i sublinieze primarului că Ţigănas a vorbit despre consultarea planşelor proiectului tramei stradale de către publicul larg.

“Eu când am venit aici, proiectul acesta era cu aprobările potrivit procedurilor legale, la mediu, aprobarea PUZ-ului în Consiliu Local, au fost dezbateri. Nu ştiu de ce nu aţi participat. Când s-a adoptat PUZ-ul pentru polivalentă şi stadion, această bandă suplimentară era acolo, n-am auzit pe nimeni să fie o dezbatere publică, o mare nemulţumire. Aşa cum a zis şi donmul Borda, trenul s-a dus. Nu e vina mea că la momentul respectin nu a existat o mai mare sensibilitatea a societăţii civile pentru aprofundarea acestei dezbateri. Eu am spus da, când am văzut punctele dumneavoastră de vedere, ne oprim, stopăm lucrările pentru a explica încă o dată. Dar nu suntem în faza în care facem dezbater publică. Acuma este o aprofundare necesară pentru a înţelege ce se face acolo. Procedurile legale au fost parcurse”, a spus Boc făcând referire şi la faptul că proiectul datează din vremea mandatului fostului primar Sorin Apostu.

Chiar şi cu aceste explicaţii pe masă, preşedintele OAR a reluat ideea neconcordanţelor dintre proiecte: “Am avut planurile într-adevăr pe masă, în 2011. A trebuit să ne corelăm cu el. Nu samănă secţiunea de atunci cu cea pe care am văzut-o astăzi. A doua chestiune. Şi a treia chestiune, i-am remarcat primarului de atunci că soluţia pe care o aveam acolo nu ni s-a părut cea ma bună. Proiectul nostru se termina la bordura sudică a străzii respective”.

În cadrul dezbaterii publice, la care au participat circa 50 de persoane, au fost peste 11 intrvenţii din partea societăţii civile. Întrebări sau propuneri de soluţii alternative: spre exemplu, banda suplimentară auto să fie înlocuită cu una de promenadă sau de piste de biciclete.

Mirela Mărincean, şefa Serviciului Siguranţa Circulaţiei din cadrul Primăriei, a explicat că artera în cauză, fiind una de categoria a doua, trebuie să aibă două sensuri pe mers. Conform legislaţiei. Aşadar, Splaiul Independenţei ar urma să aibă o bandă dedicată tramvaiului, delimitată de o bordură şi două pentru circulaţia auto – una existentă şi cea suplimentară, care va fi construită în locul trotuarului actual. De asemenea, strada va avea sens unic: dinspre Mănăştur spre centru. În sens invers, dinspre centru spre Mănăştur, se va circula pe Dragalina. Deciziile au fost luate pe baza unui sudiu de trafic realizat între 2005-2007.

Apoi, spaţiul verde de pe malul Someşului nu va dispărea. “Rămâne zonă verde între 1.8 şi 4 metri. Nu se taie copacii. Poate va fi afectat gardul viu şi variabil terenul din pricina şantierului, dar totul va fi reamenajat, replantat. Trebuie să facem un compromise între ceea ce avem şi supravieţuirea noastră în trafic”, a asigurat primarul. Cât despre zidul de sprijin în formă de “L”, “este singura soluţie”, a subliniat Gabriela Cora, şefa Serviciului Administrare Căi Publice.

Despre o posibilă modificare a proiectului. Slabe şanse. Nefinalizarea acestuia până în iunie 2016 ar însemna pierderea a 11-12 milioane de euro, bani europeni (n.red. valoarea totală a proiectului de modernizare a tramei stradale din municipiu), sumă pe care Primăria ar fi nevoită să o acopere din propriul buget. Totuşi, în acest context, Boc a promis să se consulte cu cei de la Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest.

VEZI PLANŞELE PROIECTULUI AICI.

Tags: , , , , , , , , , , , ,