Tag Archives: schengen

President of Austria Alexander Van der Bellen​ in Brussels

Preşedintele CE: Trebuie ca România să poată deveni membră a spaţiului Schengen cât mai curând posibil

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker se află joi în vizită în România, ocazie în care susţine un discurs în plenul Parlamentului. Ulterior, se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Sorin Grindeanu.

Cele mai importante declaraţii ale preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker:

  • Ultima oara am venit aici in 2003. Este o adevarata onoare sa pot sa vorbesc astazi in Parlament, care reprezinta poporul roman, un popor curajos, angajat si pe care il iubesc de atata timp, daca nu din totdeauna.
  • Anul acesta sarbatorim 10 ani de la adrearea Romania la UE si imi amintesc cu emotie de 1 ian 2007 o data istorica la care Romania a intrat in cercul natiunilor europene. Cu acea ocazie ne-am unit si astfel Europa a aderat la aceasta familie la fel ca celelalte popoare ale UE trecand peste toate problemele create de cele doua razboaie mondiale si sunt mandru ca am participat indeaproape la acest moment crucial pentru viata UE si vreau sa vorbesc despre reconcilierea istoriei si a geografiei europene.
  • Am sustinut intotdeauna aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Blaise Pascal spunea ca ii plac lucrurile care merg impreuna iar Romania si UE sunt lucruri care merg impreuna pentru ca Romania si UE sunt legate printr-o comuniune a destinului. V-am insotit la vremea aceea ca prmier luxemburgheze in acest drum al aderarii. I-am cunoscut pe presedintii si prim-ministrii din Romania democratica si multumesc Ro pt numeroasele distinctii si marturisiri de prietenie pe care mi le-ati oferit.
  • Este un simbol puternic, o relatie stransa.E o poveste de inima, de mai multe inimi care bat impreuna si care impartasesc aceleasi ambitii.
  • Iata ce bogatie ne-a adus Romania odata cu aderarea ei. Ma gandesc la cultura romana, la intelectualii romani, sau altii care au participat la tragediile din secolul al 20-le prin curajul lor. Prin aderarea Romaniei, UE isi face prezenta in zona Marii Negre. UE prin primirea Romaniei in sanul sau a capatat mai multa putere la nivel international si a pus accentul pe tanara democratie in sfera europeana impartasind aceleasi valori si aceleasi ambitii. Nu este o intamplare ca am incredintat dnei comisar Corina Cretu sarcina politicii de solidaritate europeneana, prin excelenta, politica de coeziune. La Bruxelles, dna Cretu face o munca extraordinara. Intre 2007 si 2013 fondurile europene au oferit Romaniei spirjin prin IMM-uri, start-up-uri si crearea de locuri de munca. (…) Acest drum a fost unul dificil, care a cerut multe din partea tuturor. As vrea sa o felicit pentru curajul poporului roman si pentru conducatorii sai care aveau busola europeana in mana. Acest curaj, aceasta vointa m-au impresionat intotdeauna.

Juncker, în Parlament: Sfârşitul MCV înseamnă încă şi mai multă cooperare

  • As vrea sa subliniez, MCV inseamna cooperare. Mecanismul MCV nu inseamna sfarsitul sau retragerea reformelor. Sfarsitul MCV-ului inseamna si mai multe reforme. Solidaritatea europeana e o legatura de angajament reciproc. Dupa sfarsitul acestui mecanism cooperarea va continua. Stiti ca puteti conta pe sprijinul nestibrit al Comisiei prin fonduri structurale. Alte criterii nu vor mai fi adugate la cele existente.
  • UE, prin primirea Romaniei in sanul sau, a capatat mai multa putere la nivel international si a pus accentul pe tanara democratie in sfera europeana. Trebuie ca Romania sa poata deveni membra a spatiului Schengen cat mai curand posibil deoarece e un loc binemeritat. Si aici trebuie sa creăm punti in cadrul societatilor noastre. Niciodata nu mi-as fi putut inchipui ca UE va putea sa incheie un acord comerial cu Canada.
  • Eu doresc sa apar aceasta vocatie a Europei, doresc sa protejez pasii facuti inainte in ultimii ani de Europa si trebuie sa spun ca am fost surprins de anumite neintelegeri de aceea doresc sa fiu acum foarte limpede. In Europa nu exista tari care sa fie mai bune sau sa valoreze msai mult decat altele. Natiunile sunt egale in drepturi si libertati. Nu exista in UE tari de mana a 2-a sau tari pe care sa le lasam pe drum. Eu va promit si fac legamant in fata dvs ca că rămanand unita, Europa va putea realiza lucruri extraordinare.
  • Europa a fost divizata in trecut. Acest lucru nu trebuie sa se mai repete niciodata. Putem avansa impreuna, insa in ritmuri diferite.
  • O Europa care are mai multe viteze exista deja, acest lucru este prevazut in tratate. Europa participa la multe proiecte, ceea ce nu este cazul statelor membre fondatoare.
  • Romania stie ca proiectul european nu este un proiect numai destinat Europei.
    • Dezbaterea legata de o Europa cu mai multe viteze care se ambaleaza deseori in aceasta tara este o non-dezbatere. Dezbaterea adevarata e cea a cooperarii intre natiunile noastre.
    • Esafodajul european trebuie sa se faca cu si pentru toate popoarele europene. Mi-am dorit ca Comisia mea, daca imi permiteti acest adjectiv posesiv, sa fie un esafodaj politic si sa raspunda doleantelor parlamentelor nationale. Imi doresc ca atat CE cat si UE sa nu interfereze in viata de zi cu zi a oamenilor, ci sa contribuie la acele domenii unde Europa poate insemna o diferenta.
    • Eu nu pot vedea un viitor decat in Unitate Europeana. Nu trebuie sa creem aici statele Unite ale Europei, pentru ca popoarele europene nu isi doresc acest lucru. Fiecare isi indrageste traditiile, diversitatea si aceasta ne ajuta sa fim mai bogati impreuna si trebuie sa avansam uniti si in aceeasi directie.
    • In momentul in care altii se vor disocia, noi vom ramane un actor istoric si viitorul nostru e comun in ciuda fragilitatilor individuale, de aceea ne concentram pe spatiul digital, vrem sa creem o Europa a energiei si a securitatii.
    • Mi-as dori ca Parlamentul roman si societatea civila romaneasca sa participe la aceasta dezbatere pt ca avem foarte multe lucruri de invatat de la romani. Romania ne-a dat o lectie frumoasa de ambitie privind viitorul. Si-a dovedit capacitatea de a fi o tara refondatoare a Uniunii.
    • Este o lupta a inimilor pentru ca trebuie sa stim cum sa iubim Europa. Eu voi continua sa va iubesc, traiasca Romania si traiasca Europa.

“În 11 mai, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se va afla în România, pentru a se întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu prim-ministrul Sorin-Mihai Grindeanu, dar şi pentru a se adresa Parlamentului României, în şedinţă plenară, cu privire la viitorul Europei”, conform Reprezentanţei Comisiei Europene.

Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului are loc începând cu ora 10.30, ocazie cu care va avea loc alocuţiunea susţinută de Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, pe tema “Viitorul Europei”.

Ulterior, în jurul orei 12.00, preşedintele Comisiei Europene va merge la Cotroceni, unde va avea o întrevedere cu preşedintele Klaus Iohannis.

”Discuţiile vor viza subiecte prioritare de pe agenda următoarelor reuniuni ale Consiliului European, precum procesul de reflecţie privind viitorul Uniunii Europene şi negocierile legate de retragerea Marii Britanii din Uniune. Vor fi abordate şi aspecte legate de priorităţile politice ale viitoarei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene pe care România o va deţine în primul semestru din 2019”, se arată într-un comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială.

Începând cu ora 15.00, Jean-Claude Juncker se va întâlni, la Palatul Victoria, cu premierul Sorin Grindeanu.

Preşedintele Comisiei Europene va susţine şi un dialog cu cetăţenii, împreună cu comisarul european Corina Creţu, despre viitorul Europei şi rolul României în proiectul european, la 10 ani de la aderare la Uniunea Europeană.

Tags: , , , ,
autostrada 1

Guvernul: Funcţionarea drumurilor transfrontaliere România-Ungaria, co-finanţate de UE, blocată pînă la aderarea la Schengen

Vicepremierul Vasile Dîncu îi va trimite o scrisoare comisarului european Corina Creţu în care se menţionează că funcţionarea permanentă a drumurilor dintre România şi Ungaria, co-finanţate de UE, depinde de Autoritatea de Management din Ungaria şi de aderarea României la Schengen.

Guvernul a agreat, miercuri, prin memorandum, forma oficială de răspuns la scrisoarea din 13 ianuarie prin care comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, i-a solicitat premierului Dacian Cioloş luarea de măsuri pentru ca aceste drumuri să devină funcţionale cât mai curând posibil. Ca răspuns la acest demers, Guvernul va transmite comisarului european Corina Creţu o scrisoare semnată de Vasile Dîncu, vice-prim ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, cu mai multe precizări, informează Executivul printr-un comunicat.

“Funcţionarea în regim permanent a celor zece drumuri transfrontaliere amplasate între România şi Ungaria, co-finanţate de Uniunea Europeană în cadrul programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, depinde în ultimă instanţă de aderarea României la Spaţiul Schengen – obiectiv pentru atingerea căruia Guvernul acţionează în permanenţă. Cum decizia privind aderarea României la Spaţiul Schengen a fost amânată succesiv, deşi România îndeplineşte deja toate criteriile tehnice necesare, responsabilitatea pentru întârzierea aderării la Spaţiul Schengen nu poate fi atribuită autorităţilor române”, se precizează în scrisoarea amintită.

De asemenea, Guvernul îi spune comisarului european că ” autorităţile române au acţionat pentru a asigura, în limitele posibile, îndeplinirea obiectivelor proiectelor”, dar “decizia de construire a celor zece drumuri transfrontaliere a fost luată de către Autoritatea de Management din Ungaria a Programului, care avea responsabilitate de contractare”.

“Pornind de la aceste premise, Autoritatea de Management din Ungaria nu a solicitat obligativitatea obţinerii avizului Poliţiei de Frontieră pentru aprobarea proiectelor, deşi delegaţia României a sesizat Autoritatea de management asupra necesităţii obţinerii avizului. Totodată, Autoritatea de management şi Secretariatul tehnic comun 2007-2013, responsabile cu coordonarea evaluării tehnice, nu au solicitat liderilor de proiect corectarea indicatorilor de rezultat nerealişti estimaţi cu privire la proiectele în cauză, deşi aveau această posibilitate. În concluzie, în cadrul derulării proiectelor au fost comise o serie de erori de către Autoritatea de management din Ungaria, care nu pot fi puse pe seama autorităţilor din România”, se spune în scrisoarea Guvernului României.

Pe de altă parte, Guvernul României consideră că “în contextul amânării aderării României la Spaţiul Schengen, care ar fi eliminat necesitatea controlului la frontiera româno-ungară, funcţionarea în regim permanent a acestor legături rutiere transfrontaliere nu ar fi posibilă decât cu condiţia înfiinţării unor puncte de trecere a frontierei, la standarde Schengen, ceea ce ar presupune cheltuieli importante, nejustificate, pentru o infrastructură care ar deveni practic inutilă după aderare”.

Totodată, Executivul subliniază faptul că România şi Ungaria au semnat, la 24 iulie 2014, la Bucureşti, un acord care permite accesul ocazional pe drumurile menţionate, cu aprobarea prealabilă a autorităţilor, şi înainte de aderarea României la Schengen, ca o soluţie provizorie pentru a asigura utilizarea drumurilor menţionate.

“În ceea ce priveşte argumentaţia la care se face referire în scrisoarea comisarului european Corina Creţu privind aglomerarea traficului rutier la frontiera româno-ungară în perioada sărbătorilor de iarnă de anul trecut, statisticile indică o aglomerare a traficului în zonă pe o perioadă limitată, în cazul a trei dintre punctele de trecere existente, la celelalte opt valorile fiind apropiate de normal. Poliţia de Frontieră Română acţionează pentru reducerea perioadei de aşteptare în punctele de trecere, implementând în acest scop şi o aplicaţie informatică interactivă. Intenţia autorităţilor române este de a analiza în continuare situaţia acestor drumuri, împreună cu partea ungară, în vederea identificării unor soluţii pentru utilizarea lor optimă”, se mai spune în scrisoarea la care face referire comunicatul Guvernului.

Tags: , , , ,
muncitori

Elveţia elimină restricţiile pe piaţa muncii pentru cetăţenii români

Elveţia va elimina, de la 1 iunie 2016, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

Elveţia va elimina, de la 1 iunie 2016, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

Guvernul Elveţiei a adoptat miercuri o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

“În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019″, precizează Guvernul de la Berna.

În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.

În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

Tags: , , , ,
Schengen1

Cât de puternic ar putea fi afectată economia României de suspendarea zonei Schengen

România se află pe locul al 15-lea într-un top al impactului economic al suspendării Schengen, care clasifică 27 de state din UE, fără Marea Britanie, în funcţie de cât de puternic ar fi afectate comerţul intracomunitar, transporturile şi turismul de o întrerupere a circulaţiei libere.

O suspendare a Schengen ar submina funcţionarea pieţei unice, impactul economic fiind cel mai puternic în Europa Centrală şi de Est, Ţările Baltice, precum şi Belgia, Olanda şi Luxemburg, potrivit unei note de cercetare a analiştilor Morgan Stanley, citată de cotidianul ungar Portfolio.

Cele mai puternice efecte negative vor fi resimţite de România pe filiera schimburilor comerciale şi traficului aerian, în timp ce dificultăţile înregistrate de turismul intracomunitar ar afecta mai puţin România decât alte state, ca urmare a ponderii reduse a acestui sector în PIB şi a numărului redus de turişti străini.

Ungaria ar avea cel mai mult de pierdut în cazul reintroducerii controalelor la graniţe, din cauza integrării comerciale ridicate cu restul UE. Pe poziţia a doua s-ar situa Croaţia, urmată de Estonia (3), Slovenia (4), Luxemburg (5), Slovacia (6), Portugalia (7), Malta (8), Bulgaria (9) şi Cehia (10).

România se află imediat după Letonia (13) şi Belgia (14), fiind urmată de Spania (16) şi Grecia (17). Cel mai redus impact ar fi resimţit de Suedia (24), Franţa (25), Germania (26) şi Danemarca (27).

Afluxul fără precedent de refugiaţi pune în pericol circulaţia liberă, fără controale vamale, în spaţiul Schengen, potrivit analiştilor băncii americane.

“Principalul risc asociat suspendării Schengen ar fi o reducere a schimburilor comerciale între ţările europene (…) Impactul asupra schimburilor bilaterale în UE ar putea fi de 10-20% în cazul suspendării Schengen”, potrivit acestora.

Pe lângă impactul economic, reintroducerea controalelor la graniţe ar putea avea şi consecinţe politice pe termen lung, subminând susţinerea în rândul populaţiei pentru continuarea procesului de integrare europeană.

România nu este membră a spaţiului Schengen, format din 22 de state UE şi cele patru state din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia). Pe lângă România, dintre membrii UE nu fac parte din spaţiul Schengen nici Bulgaria, Cipru, Croaţia, Marea Britanie şi Irlanda.

Tags: , , ,