Tag Archives: saracie

poza_din_sat_cu_case_sarace

Paradoxul inegalităţilor sociale şi al sărăciei se menţine în România

Paradoxul inegalităţilor sociale şi al sărăciei se menţine în România, în condiţiile în care creşterea economică este peste media Uniunii Europene, a declarat, miercuri, Angela Cristea, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, într-o conferinţă de presă.

“Creşterea economiei este peste media UE. Se menţine acest trend al creşterii economice. Se menţine şi paradoxul inegalităţilor sociale şi sărăciei, mai ales în grupurile defavorizate, vorbim de zona rurală, de copii. Unul din doi copii în România este în risc de sărăcie. Această creştere se bazează pe consum şi mai puţin pe investiţii. Deficitul bugetar se apropie de pragul de avarie de 3%, în timp ce deficitul structural îşi continuă tendinţa de deviere semnificativă de la obiectivul de 1%. Riscă să sară de 4% în 2018, de unde şi procedura de deviere de la obiectivul mediu”, a spus Cristea.

Ea a precizat că pe de altă parte şomajul este la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani.

“Avem o veste bună pe şomaj. România înregistrează un record, cel mai scăzut şomaj din ultimii 20 de ani, mai mic decât media UE. Apar probleme de disponibilitate a forţei de muncă, din cauza îmbătrânirii populaţiei”, a precizat şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Reprezentanţa Comisiei Europene în România organizează miercuri conferinţa cu titlul “Semestrul European: Raportul de ţară pentru România 2018″.

Sesiunea plenară a evenimentului va prezenta principalele concluzii ale Raportului de ţară pentru România, precum şi poziţia autorităţilor române privind evoluţiile economice recente la nivel naţional.

România a făcut progrese limitate în soluţionarea celor trei recomandări specifice de ţară pentru perioada 2017 – 2018, arată un raport de ţară publicat în martie de Comisia Europeană, care evidenţiază, însă, şi faptul că în probleme precum stabilirea salariului minim în funcţie de un mecanism transparent, egalizarea vârstei de pensionare sau cadrul fiscal ţara nu a înregistrat niciun progres.

Potrivit Executivului comunitar, au fost înregistrate progrese limitate cu privire la respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor, educaţie, tratamentul ambulatoriu, administraţia publică şi prioritizarea investiţiilor publice. Nu au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte salariul minim, vârsta de pensionare şi cadrul fiscal. În schimb, au fost înregistrate unele progrese cu privire la achiziţiile publice, combaterea muncii nedeclarate şi combaterea plăţilor informale în sistemul de sănătate

Tags: , , ,
poza_din_sat_cu_case_sarace

Gradul de sărăcie e în creştere în România

Oferta de forţă de muncă şi de competenţe nu ţine pasul cu nevoile mereu în schimbare din sectorul economic, gradul de sărăcie e în creştere, iar inegalitatea în materie de venituri se menţine la un nivel înalt în România, potrivit unui comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, transmis AGERPRES la câteva ore după ce Executivul european a publicat rapoartele de ţară pentru statele membre, în afară de Grecia.

“Creşterea economică puternică a României necesită continuarea reformelor structurale şi a consolidării fiscale. Gradul de ocupare a forţei de muncă a continuat să crească în 2017, iar rata şomajului a atins unul din cele mai scăzute nivele din ultimii 20 de ani. Datorită eliminării de taxe şi creşterilor salariale şi de pensii din sectorul public, deficitul este în curs de creştere. Oferta de forţă de muncă şi de competenţe nu ţine pasul cu nevoile mereu în schimbare din sectorul economic, gradul de sărăcie e în creştere, iar inegalitatea în materie de venituri se menţine la un nivel înalt”, precizează documentul citat.

În plus, volumul ridicat de cheltuieli publice nu se reflectă în starea infrastructurii.

Potrivit acestuia, performanţele scăzute ale sistemului de învăţământ limitează perspectivele lui de dezvoltare, iar cele din domeniul cercetării şi inovării rămân modeste.

Pe de altă parte, starea de sănătate a populaţiei s-a îmbunătăţit, însă rămâne sub standardele europene.

“Nu în ultimul rând, după performanţe bune în ultimii ani, ireversibilitatea progreselor din lupta împotriva corupţiei a fost pusă recent sub semnul întrebării. Acestea sunt câteva din concluziile raportului de ţară pentru România, publicat de Comisia Europeana miercuri, 7 martie, ca parte a Semestrului european”, se mai arată în comunicat.

În context, vicepreşedintele Valdis Dombrovskis, a arătat că economiile puternice sunt cele care îşi remediază mereu punctele slabe, chiar şi atunci când lucrurile merg bine.

“Economiile puternice sunt cele care îşi remediază mereu punctele slabe, chiar şi atunci când lucrurile merg bine. Acum când economia europeană creşte în cel mai rapid ritm înregistrat în ultimii zece ani, ar trebui să adoptăm exact această strategie, atât la nivelul UE, cât şi la cel naţional”, a arătat Dombrovskis, responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, stabilitatea financiară, serviciile financiare şi Uniunea pieţelor de capital, la prezentarea setului de rapoarte pentru toate statele membre.

Pe ansamblul Uniunii, economia cunoaşte o expansiune puternică, iar perspectivele economice pozitive sunt însoţite de o îmbunătăţire a condiţiilor de pe piaţa muncii şi a situaţiei sociale. Aceasta este o consecinţă a reformelor întreprinse de statele membre în ultimii ani şi constituie un prilej de consolidare în continuare a rezilienţei economiilor şi a societăţilor din cadrul UE.

“Totuşi, de relansarea economică nu beneficiază în egală măsură întreaga societate, iar deficienţele structurale frânează creşterea economică şi convergenţa în unele state membre. De aceea, ţările din UE ar trebui să valorifice această conjunctură favorabilă pentru a-şi consolida elementele de bază ale propriilor economii”, se mai arată în comunicatul reprezentanţei CE în România.

Cele 27 de rapoarte de ţară (pentru toate statele membre, în afară de Grecia, care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică) prezintă analiza anuală realizată de Comisie privind situaţia economică şi socială din fiecare stat, inclusiv evaluarea progreselor înregistrate în îndeplinirea recomandărilor specifice de ţară. Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de ţară. Membrii Comisiei vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu reprezentanţi ai guvernelor, parlamentelor naţionale, partenerilor sociali şi cu alte părţi interesate pentru a discuta concluziile rapoartelor.

Consiliul urmează să discute pe marginea rapoartelor şi a constatărilor bilanţurilor aprofundate.

În funcţie de priorităţile analizei anuale a creşterii pentru 2018 şi de recomandările privind politica economică în zona euro, statele membre vor prezenta, până la jumătatea lunii aprilie, priorităţile de politică economică şi socială în cadrul programelor naţionale de reformă şi al programelor de stabilitate şi/ sau convergenţă (în care se stabilesc priorităţile bugetare).

În luna mai, Comisia va propune un nou set de recomandări specifice fiecărei ţări.

Tags: , , ,
poza_din_sat_cu_case_sarace

Pe ce dau românii cei mai mulţi bani

Românii au plătit cel mai mult, în 2016, pe energia electrică, serviciile de telefonie, apă, canal şi serviciile de salubritate, arată datele Institutului Naţional de Statistică. La polul opus se situează cheltuielile pentru educaţie, servicii culturale şi de recreere sau pentru asigurări de diverse tipuri.

În total, anul trecut, o cheltuielile pentru servicii, indiferent de natura lor, într-o gospodărie din România s-au ridicat la 461,61 lei pe lună, adică 5.899,32 lei pe an. În ceea ce priveşte diferenţierea pe medii de rezidenţă, românii din mediul urban au cheltuit cu aproape 50% mai mult decât cei din mediul rural pentru serviciile folosite. Costurile lunare s-au ridicat la 624,15 lei în mediul urban, faţă de 319,2 lei în mediul rural. La nivelul întregului an, românii de la oraş alocând, în medie, suma de 7.489,8 lei pentru servicii, iar cei de la sat 3.830,4 lei.

Cheltuielile medii lunare şi anuale pe gospodărie din România pentru plata serviciilor anul trecut sunt scoase la iveală de statisticile INS. Astfel, cele mai mari sume scoase din buzunar de români s-au îndreptat către plata energiei electrice, peste 1.100 lei pe an, urmată de serviciile de telefonie, cu peste 1.000 lei pe an şi serviciile de apă, canal şi salubritate, cu peste 650 lei pe an.

La polul opus se situează educaţia, pentru care românii au cheltuit cei mai puţini bani, sub 50 de lei pe an per gospodărie. Urmează îndeaproape serviciile culturale şi de recreere, cu aproape 90 lei pe an şi asigurările, cu puţin peste 100 lei pe an.

Mai multe AICI. 

Tags: , , , ,
crestere-economica-economie

Economia creşte, sărăcia se accentuează. Ce explicaţii au specialiştii

Economia României are şanse ca, în următorii doi ani, să atingă un nivel excelent de creştere economică estimat de specialişti la 4,4-4,8 la sută în 2016 şi la 5,2-5,7% în 2017, pe fondul stimulării cererii interne, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală. Însă paradoxul este că, pe măsură ce produsul intern brut ia avânt, stimulat în primul rând de comerţ, rata sărăciei devine tot mai mare, arată datele KeysFin.

Oficial ne merge bine, dacă analizăm datele de la Institutul Naţional de Statistică. Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 5,2%, pe serie brută, în primul semestru din 2016, şi cu 5% pe seria ajustată sezonier în semestrul I 2016 comparativ cu perioada similară a anului trecut, după ce, în trimestrul doi, avansul PIB a fost de 1,5% faţă de trimestrul 1 şi de 6% faţă de trimestrul 2 din 2015.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estima că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016, în timp ce majoritatea băncilor şi instituţiilor financiare prezente în ţara noastră au estimat avansul între 4,4 şi 4,8%.

„Datele arată încurajator însă dacă privim ce se ascunde în spatele acestui avans, observăm că evoluţia economică se datorează în primul rând consumului ceea ce, pe moment este salutar, însă pe termen mediu şi lung are şanse să devină un adevărat măr otrăvit”, spun analiştii de la KeysFin.

„Creşterea economică sănătoasă este cea care se bazează pe producţie, pe plus valoare, pe angrenarea unor lanţuri economice pe orizontală. Fără industrie, fără producţie, fără produse finite la export, economia va deveni tot mai sensibilă la evoluţiile externe. Dacă va izbucni o nouă criză, efectele ar fi devastatoare, deoarece consumul va fi primul afectat”, avertizează aceştia.

Statistica mai arată un lucru îngrijorător, pe care analiştii de la KeysFin l-au semnalat încă din anii trecuţi – România se enclavizează economic, iar sărăcia devine, astfel, tot mai prezentă în mediul rural.

„Avertizam, în trecut, de faptul că România se dezvoltă cu trei viteze, una dată de regiunile dinamice, precum Bucureşti-Ilfov, Timiş-Arad şi Constanţa, o alta dată, ceva mai lentă, dată de business-urile construite în zone precum Braşov, Cluj, Argeş şi Galaţi, şi o a treia, extrem de slabă, în fapt o adevărată frână pe care o pun zone monoindustriale, precum cele din Moldova, Oltenia, Bărăgan. Acestea au devenit adevărate enclave de sărăcie, în care business-ul stagnează, iar forţa de muncă nu are nicio şansă decât să migreze către zonele cu potenţial”, au arătat analiştii.

Vestea şi mai proastă este că, în ciuda creşterii economice semnificative din 2016, rata sărăciei tinde să atingă un record al ultimilor ani, după ce, în 2015, s-a ridicat peste nivelul de 25% (25,4%), depăşind precedentul record, de 24,8%, consemnat în 2007.

„Sunt regiuni în România, precum cea de Nord-Est, acolo unde rata sărăciei a atins nivelul de 35,6%. Pe aceleaşi coordonate se situează şi Regiunea de Sud-Est, cu o rată a sărăciei de 33,3%, urmată de Sud-Vest Oltenia cu 29,7%, Regiunea de Vest cu 26,7% şi Sud-Muntenia cu 25,5%. Media de 25% procente este asigurată de impactul situaţiei din Bucureşti-Ilfov, unde rata sărăciei este cea mai mică, de numai 5,5%”, explică analiştii de la KeysFin.

Potrivit INS, în România sunt 8,5 milioane persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială, cifră care situează ţara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata sărăciei relative.

„Procentul privind sărăcia relativă (raportul procentual între numărul persoanelor sărace care au un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent și total populației) a crescut cu 3 puncte procentuale în 2015, iar în 2016 este posibil să urmăm acelaşi traseu”, afirmă analiştii.

De altfel, potrivit datelor Eurostat, aproximativ 40,2% din populația României era expusă în 2014 riscului de sărăcie și excludere socială, situație care a plasat-o pe primul loc în Uniunea Europeană, în condițiile în care, la nivelul UE, 122 de milioane de persoane, sau 24,4% din populație, se aflau în această situație.

Statisticile World Vision arătau, recent, că aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% față de 2013.

Cum depăşim această situaţie

Potrivit analiștilor de la KeysFin, situația actuală este de natură să creeze un risc social, mai ales în contextul în care perspectivele unui nou val de criză sunt tot mai solide.

Rolul major în diminuarea efectelor acestei evoluții economice polarizată este dat de modul în care iniţiativele legislative vor fi efectiv puse în aplicare astfel încât să se creeze investiții cu dezvoltare pe orizontală, care să asigure producție și locuri de muncă mai ales în zonele defavorizate. Iar primul pas trebuie să fie cel în infrastructură.

“Statisticile noastre arată că investiţiile în infrastructură se concentrează în Transilvania, Muntenia şi prea puţin în Moldova, Oltenia şi Dobrogea. Fără o infrastructură optimă, este aproape imposibilă atragerea de investitori”, spun experţii KeysFin.

Din analiza datelor guvernamentale, specialiştii remarcă faptul că strategiile de investiții la nivel regional nu s-au tradus încă în fapte. În aceste condiții, s-a accentuat fenomenul de depopulare a unor zone din mediul rural şi accentuarea aglomerării urbane care tinde să capete aspecte sufocante mai ales in zona Bucureşti-Ilfov.

“Avem nevoie să privim România ca pe un business, să îi căutăm avantajele, oportunităţile, să extragem resursele şi să optimizăm relaţia dintre regiunile ţării. Fără o privire de ansamblu a economiei, fără măsuri de ordin fiscal de stimulare a dezvoltării zonelor defavorizate, în special a infrastructurii, degeaba construim autostrăzi în zone prospere când mai mult de jumătate din ţară nu are apa curentă şi se bazează pe fântâna din curte”, afirmă experţii KeysFin.

Tags: , , , , ,