Tag Archives: salariul minim pe economie

Câţi români au salariul de cel puţin 10.000 de lei pe lună

A crescut salariul minim de la 1 ianuarie 2018. Cât plăteşte firma, cât ajunge la angajat

Salariul minim pe economie a crescut de la 1 ianuarie 2018, dincolo de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Firmele trebuie să plătească mai mult pentru întregul cost salarial minim, iar angajații încadrați la această remunerație vor primi un salariu net mai mare.

Cât plătește firma?

Costul salarial (salariu întreg) al firmei de 1.943 de lei și un salariu net (în mână) al angajatului variind între 1.162 de lei și 1.235 de lei, la un impozit pe venit redus de la 16% la 10% și ținând cont de deducerile personale de care beneficiază salariatul la plata impozitului pe venit, dacă are copii în întreținere.

În 2017, pentru un salariat fără persoane în întreținere, salariul minim brut pe țară era de 1.450 de lei (de la 1 februarie 2017). La acest salariu brut, patronul suporta, cu tot cu contributiile sociale de pe partea angajatorului, 1.783 de lei, iar salariatul primea leafă „în mână” de 1.065 de lei.

Așadar, 160 de lei în plus, cost salarial pentru firmă, în anul 2018, pentru fiecare salariu minim, o creștere cu aproape 9% a cheltuielilor suportate de patron.

Cât primește angajatul în mână – salariul minim net 2018, în cele 5 situații de deduceri personale

Sunt 5 situații în care salariul minim net diferă pentru angajați, în funcție de deducerile personale de care beneficiază în anul 2018, conform calculelor Ministerului Muncii, transmise anterior StartupCafe.ro.

Mai multe detalii AICI. 

Tags: , , , , ,
lei-ron-bani

Creşte salariul minim pe economie

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat că salariul minim pe economie va creşte la 1.750 de lei, odată cu adoptarea noii legi a salarizării, iar primarii vor avea trei trepte de salarizare, Primarul General al Bucureştiului urmând să aibă salariu de ministru.

,,Încercăm să schimbăm filozofia întregii legi pentru că indemnizaţiile vor fi separate de salarii, până acum au fost împreună. Se ştie clar că persoanele care beneficiază de imnizaţii şi de salarii nu pot avea niciun fel de sporuri, nici măcar de sporul de vechime nu beneficiază, şi atunci se ajungea în situaţia iarăşi vă dau exempul primăriilor în care primarul era undeva la jumătatea schemei între angajaţii primăriei pentru că toţi directorii cu sporuri, cumulate şi chiar nivelul de salarizare care era inechitabil ajungeau să aibă salarii mai mari decât primarii, nu mai vorbesc de secretarii de primărie care ajungeau la salarii de trei ori mai mari decât primarul. Am stabilit în etape până în o mie de locuitori, apoi până în trei mii de locuitori, între trei mii şi cinci mii, cinci mii şi zece mii, de aici încep deja oraşele, se ajunge la peste 200.000 de mii de locuitori care este pragul maxim şi bineînţeles deasupra tuturor este Primăria Generală a Capitalei. Salariul Primarului General va fi la nivel de ministru, exact cum a fost gândită şi ordonanţa de urgenţă dată acum doi ani şi atunci este logic să fie aici pentru primarul general al Capitalei gestionează două milioane de locuitori şi evident poate să aibă rangul de ministru”, a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

De asemenea, ministrul Muncii a mai declarat că discuţiile privind salariul minim pe economie pornesc de la un nivel pe peste 1.750 de lei, brut.

,,Noi avem trei trepte de salarizare se porneşte de la această bază minimă de la 1.750 până la 4.000 de lei este prima treaptă unde de fapt sunt aproximativ 60% dintre bugetari, creşterile salariale aici vor fi cele mai mari, creşterile salariale aici vor fi cele mai mari pentru că încercăm să îi aducem cât mai aproape de salariul mediu şi chiar să-l depăşească. După care urmează treapta între 4.000 şi 7.000 de lei, unde creşterile vor fi dar nu atât de mari ca în prima treaptă. Şi treapta a treia cu peste 7.000 de lei, angajaţii de la sistemul bugetar care nu vor avea creşteri spectaculoase, ci vor fi aproape de îngheţarea salariului până în 2020, dar chiar şi aici vor fi creşteri măcar de 3%”, a completat Olguţa Vasilescu

 

Tags: , , ,
salariu_mediu_net

Corporatistul român câștigă de patru ori mai puțin decât cel din alte țări UE

Un angajat dintr-o corporaţie din România câştigă, în medie, de patru ori mai puţin decât un angajat din aceeaşi companie care are filială în alt stat din Europa, potrivit datelor unui studiu salarial efectuat pe 200 de companii de către firma cu activităţi în domeniul resurselor umane Consulteam.

O analiză comparativă arată că un angajat dintr-o corporaţie din România câştigă, în medie, 15.000 de dolari pe an în România, acestea fiind valori brute, care includ bonusurile şi alte beneficii. În Europa, în aceleaşi companii, media veniturilor primite de un angajat este 61.000 de dolari pe an, în Asia este de 48.000 de dolari, în Africa este de 30.000 de dolari, în America Latină este de 55.000 de dolari, în America de Nord este de 94.000 de dolari, iar în Orientul Mijlociu este de 65.000 de dolari brut”, spune Oana Botolan Datki, SEE managing partner al Consulteam.

În ceea ce priveşte ponderea bonusurilor în totalul veniturilor încasate de angajaţi, datele Consulteam arată că, în România, bonusul reprezintă 8% din venitul anual al unui angajat, ceea ce înseamnă că bonusurile primite de un angajat de-a lungul unui an echivalează cu valoarea unui salariu lunar.

Tags: , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

Salariu minim în țările UE. Unde se clasează România

Cel mai mic salariu minim din Europa este de 214 euro pe lună în Bulgaria, iar cel mai mare este de 1.923 de euro pe lună în Luxemburg. În România, salariul minim este de circa 236 de euro brut pe lună, conform unui studiu realizat de firma de consultanţă fiscală şi audit KPMG.

salariu

Un număr de 22 de state din Europa au stabilit, prin legislaţie, un salariu minim la nivel naţional.

„Aproape toate statele incluse în studiu au o formă de salariu minim, dar aspectele specifice variază foarte mult de la un stat la altul. În unele state, cum e România, există un salariu minim unic la nivel naţional, iar altele au mai multe niveluri de salariu minim, care depind de factori precum industria în care activează angajatorul, funcţia deţinută de angajat, vârsta acestuia, sau de alte criterii. În aceste cazuri, salariile minime sunt stabilite adesea în baza unor contracte colective de muncă”, a spus Mădălina Racoviţan, Partener şi Coordonator al Diviziei People Services din cadrul KPMG în România.

ro

Ea a mai spus că, şi în cele mai simple cazuri, atunci când legislaţia defineşte un salariu minim unic la nivel naţional, pot exista o serie de complicaţii, mai ales pentru angajatorii care detaşează personal în acel stat.

„De exemplu, ce se consideră a fi parte a salariului minim? Dacă angajatorul suportă costurile de cazare pe perioada detaşării, acestea pot fi luate în calcul la determinarea încadrării în nivelul salariului minim? De multe ori, modul de definire a salariului minim variază semnificativ de la un stat la altul. Mai mult decât atât, dacă este necesară o suplimentare a salariului din statul de origine pentru a îndeplini cerinţele de salariu minim în statul gazdă, sub ce formă se poate face? Poate fi o soluţie creşterea salariului de bază în statul de origine, sau ar putea o asemenea creştere să genereze probleme la întoarcerea salariatului din detaşare, când se va impune o reducere a salariului?”, a mai spus Racoviţan.

Citește și

Cioloş: Problema salarizării are două abordări – OUG pentru anul acesta şi cel viitor, lege din 2018. Inechităţile privind salarizarea bugetarilor, eliminate din a doua jumătate a acestui an

Tags: , , , , ,
bani

Care vor fi cel mai mic salariu de bugetar şi cea mai mare leafă de angajat la stat în România, în următorii patru ani

Guvernul are aproape gata proiectul legii salarizării prin care sunt prevăzute modificări, în medie de aproape 20%, pentru toate categoriile de bugetari, majorări pe care executivul vrea să fie aplicate în etape până în 2020. Potrivit proiectului consultat de Gândul, până în 2020 este preconizată o creştere de doar 100 de lei a salariului minim, care ar urma să ajungă la 1.350 de lei.

De asemenea, documentul prevede o îngheţare a actualizării pensiilor magistraţilor, parlamentarilor şi corpului diplomatic până la aplicarea integrală a legii. Creşterea cu doar 100 de lei a salariului minim în următorii patru ani nemulţumeşte sindicatele care trebuie să prezinte până luni un punct de vedere pe proiectul Guvernului. Gândul vă prezintă mai jos principalele modificări propuse de guvern în discuţiile cu sindicatele, scrie Gândul.

Cel mai mic salariu de bază în sectorul bugetar ar urma să fie, în 2020, de 1.350 de lei, iar cel mai mare de 20.250 de lei, pentru funcţia cu cea mai mare reponsabilitate în stat, raportul dintre salariul minim de bază şi cel maxim fiind de 1 la 15. Potrivit proiectului elaborat de guvern modificările salariale sunt generate de eliminarea suprapunerilor datorate majorărilor salariului minim, eliminarea diferenţelor salariale pentru aceeaşi funcţie care desfăşoară aceeaşi activitate, refacerea corelaţiilor între funcţii din domenii de activitate şi creşterile salariale de anul trecut.

Funcţionarii publici din administraţia centrală vor beneficia de o modificare medie a salariului de bază de 20%, faţă de momentul 2016, generată de eliminarea suprapunerilor salariale, eliminarea diferenţelor şi refacerea corelaţiilor între funcţii, se arată în documentul consultat de Gândul. Astfel, cu majorarea de 10% din 2015, modificarea cumulată stabilită prin proiectul de lege va fi de 32%.

Mai multe AICI

Tags: , , , ,
portofel-cu-bani

Salariul minim brut pe ţară, stabilit în baza unui mecanism automat de indexare. Criterii de perfomanţă în noua lege a salarizării

Vicepremierii, ministrul Muncii, ministrul Justiţiei şi reprezentanţii confederaţiilor sindicale vor forma un grup de lucru care va elabora, într-o lună, noul proiect al Legii salarizării bugetare, care va cuprinde şi criterii de performanţă, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

Suciu a făcut acest anunţ miercuri, la finalul şedinţei în care Guvernul a aprobat două memorandumuri referitoare la Legea salarizării personalului bugetar.

“Vorbim de celebra Lege a salarizării publice, care trebuie să fie actualizată. Trebuie răspuns constrângerilor acestei legi, pentru că în acest moment avem 110 clase de salarizare şi dintre acestea 24 sunt deja suprapuse, ca urmare a majorărilor salariului minim, din 2010 până acum, într-un ritm accelerat. Avem nivele de salarizare care nu mai diferă, pentru aceeaşi funcţie, în ministere sau instituţii diferite, dar care sunt cel puţin la nivelul clasei de salarizare în aceeaşi clasă, lipsesc criteriile de performanţă, avem situaţii în care salariile de bază ale persoanelor cu vechime în muncă au ajuns să fie mai mici decât ale debutanţilor(…) şi salariile celor cu studii superioare au ajuns să fie la nivelul salariaţilor cu studii medii“, a spus Dan Suciu, el explicând că aceste anomalii au apărut ca urmare a majorării succesive a salariului minim din ultima perioadă.

Al doilea memorandum prevede modalitatea de lucru a grupului interministerial plus sindicate, grup care va începe un proces de consultare cu toate instituţiile şi ministerele care trebuie să-şi exprime punctul de vedere în legătură cu modificările Legii salarizării publice.

“Vor fi întâlniri care vor începe de mâine (joi-n.r.), 14 ianuarie, până pe data de 4 februarie, întâlniri cu fiecare minister în parte, cu reprezentanţii autoritătilor locale, cu reprezentanţii sindicatelor şi cu comisiile de specialitate din Parlament. Toate aceste consultări se vor încheia într-un document de lucru care va trebui prezentat într-o şedinţă de Guvern sau la nivelul Guvernului pentru ultimele detalii, în perioada 5-10 februarie. Aşadar, vom avea o formă finalizată, final a proiectului undeva după data de 10 februarie”, a spus Suciu.

De asemenea, la nivelul ministerelor vor fi comisii de dialog social cu sindicatele care au reprezentanţi în domeniul respectiv, aşa încât la mijlocul lunii viitoare Guvernul să prezinte Parlamentului un proiect final al acesti legi.

Nivelul salariului minim brut pe economie va fi stabilit pe baza unui mecanism transparent care va fi convenit în cadrul unui grup de lucru format din vicepremieri, miniştrii Muncii, Justiţiei, Finanţelor, reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, astfel încât indexarea să se facă în mod automat.

Guvernul a aprobat, miercuri, un memorandum care stabileşte constituirea unu grup de lucru în vederea elaborării unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim brut pe ţară, garantat în plată.

“La finalul anului trecut, am anunţat că vom constiui acest grup de lucru. Suntem una dintre cele şapte ţări europene care nu au un sistem cuantificabil şi direct de stabilire a salariului minim. Acest mecanism automat de indexare trebuie constituit în cadrul grupului. E un grup care presupune prezenţa vicepremierilor, miniştrilor de Finanţe, Justiţie şi Muncii şi reprezentanţi sindicali, dar şi patronali, pentru că evident este un subiect care interesează toate aceste componente ale societăţii”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, la finalul şedinţei Guvernului.

El a adăugat că grupul interministerial, sindicate şi patronate îşi va începe activitatea în perioada imediat următoare şi şi-a exprimat speranţa că anul viitor salariul minim brut pe economie va fi stabilit pe baza mecanismului de indexare.

“Sperăm, aşadar, pentru anul viitor să avem un mecanism de indexare. Avem decizia care se ştie pentru 1 mai (majorarea salariului minim brut pe economie la 1.250 lei-n.r.) şi se speră ca următoarea decizie de indexare a salariului minim sau de creştere sau, mă rog, de modificare a legislaţiei privind salariul minim, să se facă pe baza mecanismului de indexare”, a mai spus Suciu.

Guvernul a decis, pe 30 decembrie 2015, ca salariul minim pe economie să crească la 1.250 de lei începând cu 1 mai 2016. De această majorare a salariului minim pe economie vor beneficia, în total, 1.131.000 de salariaţi, din care peste un milion sunt din sectorul privat. De această creştere vor beneficia şi cei aproximativ 39.000 de bugetari.

Tags: , , , , ,
salariu_mediu_net

Câţi bani vor câştiga clujenii în 2016

Conform Comisiei Naţioanale de Prognoză, cele mai mari salarii din 2016 le vor primii angajaţii din Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timişoara şi Argeş. Peste 2.000 de lei/lună.

Astfel, raportul publicat de CNP arată că judeţul Cluj se află pe cea de a treia poziţie în top cu 207.900 de salariaţi, adică 58.7% din populaţia activă. Angajaţii vor câştiga, în medie, 2.166 de lei lunar, cu 7.8% mai mult decât în 2015. Rata şomajului este estimată la 2.5%.

La polul opus, cele mai mici salarii din 2016 le vor încasa angajaţii din Bihor, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Covasna şi Harghita.

Bucureşti – 2.813 lei
Ilfov – 2.363 lei
Cluj – 2.166 lei
Timiş – 2.136 lei
Argeş – 2.050 lei
….
Bihor – 1.490 lei
Bistriţa-Năsăud – 1.472 lei
Neamţ – 1.456 lei
Covasna – 1.398 lei
Harghita – 1.317 lei
(* salariu brut)

Guvernul a decis în ultima şedinţă a anului trecut, ca salariul minim pe economie să crească la 1.250 de lei începând cu 1 mai 2016, de această majorare urmând să beneficieze peste 1 milion de români, inclusiv bugetarii.

Nu în ultimul rând, Comisia Naţională de Prognoză estimează că economia României va creşte cu 4.1% în 2016. Judeţele Braşov, Sibiu, Olt şi Prahova vor fi liderii avansului economic, cu o creştere de 4.5%, la celălalt capăt al spectrului clasându-se Ialomiţa şi Giurgiu, ale căror economii vor creşte doar cu 3.6 procente.

Tags: , , , , , , , ,