Tag Archives: salariu

bani

Angajaţii vor putea lucra o zi pe weekend, contra cost (PROIECT)

Mai mulţi deputaţi şi senatori PNL au depus un proiect legislativ de modificare a Codului Muncii, astfel încât angajaţii care prestează muncă în zilele de repaus săptămânal să primească doar o compensaţie financiară, iar repausul să scadă la 24 de ore.

”Regimul juridic al muncii prestate în zilele de repaus săptămânal este reglementat de norme ce ţin de două instituţii juridice, respectiv cele care reglementează munca suplimentară, pe de-o parte, şi cele care privesc repausul săptămânal, pe de-altă parte”, se arată în expunerea de motive.

Potrivit Codului Muncii, ”durata normală a timpului de muncă este de opt ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână”, iar orice depăşire a limitei impuse se încadrează în sfera noţiunii de muncă suplimentară. Liberalii arată că legislaţia nu interzice angajatului să presteze ore suplimentare în intervalul repausului săptămânal. ”Dimpotrivă, art. 114 Codul Muncii, prin care se stabileşte durata maximă săptămânală a timpului de muncă, are în vedere şi orele suplimentare: durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv în orele suplimentare”, se mai arată în expunerea de motive, citată de MEDIAFAX.RO.

Proiectul de lege a fost iniţiat în Camera Deputaţilor, Senatul fiind cameră decidentă

Tags: , , , ,
bani_salariu_60222100

Meseria cu salariu de 9.000 de lei imediat după terminarea şcolii. Este facultate la Cluj!

Deşi la ieşirea de pe băncile facultăţii de Ingineria Materialelor şi Ştiinţa Materialelor absolvenţii pot obţine un salariu între 3.000 şi 9.000 de lei, tinerii din ziua de astăzi nu aleg din proprie iniţiativă această facultate, majoritatea fiind împinşi de la spate de către cunoştinţe sau rude.

Pe tineri nu îi tentează deloc meseria de metalurgist, una dintre cele mai vechi din lume, practicată de peste 7.000 de ani. Situaţia nu este apanajul exclusiv al pieţei locale, însă în special în spaţiul românesc industria metalurgică se confruntă cu un declin, interesul pentru aceasta scăzând odată cu închiderea unităţilor metalurgice, pe fondul scăderii cererii de pe piaţă, dar şi odată cu schimbarea generaţiilor. Meseria de metalurgist este considerată ca fiind una grea, chiar „murdară”. În realitate, nu este deloc aşa, procesele de producţie fiind în cea mai mare parte automatizate şi modernizate.

Astăzi mai lucrează aproximativ 25.000 de oameni în această industrie din România, astfel nici cererea pentru şcolarizarea în domeniu este scăzută. „Cererea pentru specializările din domeniul ingineria materialelor nu este foarte mare. În 2017 am completat 59 de locuri la sediul din Cluj-Napoca. La Ingineria Materialelor termină facultatea cam 50% din numărul celor admişi în anul I. Motivele sunt diverse, de la neadaptarea la cerinţele facultăţii la reorientarea spre alte specializări. Din păcate, de multe ori, obişnuinţele din timpul ciclurilor de studii anterioare conduc la un astfel de efect”, declară prof. dr. ing. Ionel Chicinaş, decanul Facultatea de Ingineria Materialelor din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, citat de ZF.ro.

În ciuda faptului că locul de muncă este garantat prin cererea ridicată de pe piaţa locurilor de muncă, dar şi prin facilităţile oferite de companiile din industrie pentru studenţi şi absolvenţi, mulţi studenţi fug de aceste oportunităţi. Articolul integral AICI!

Tags: , , , , ,
bani

Câştigul salarial mediu net a crescut anul trecut

Câştigul salarial mediu net a crescut în decembrie 2018, nominal, cu 12,5% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, la 2.957 lei, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,9%, potrivit datelor transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În noiembrie 2018, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 13,3% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, la 2.792 lei, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 9,5%.

În decembrie 2018, indicele câştigului salarial real (câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum – n.r.) faţă de aceeaşi lună a anului 2017 a fost de 108,9%.

În decembrie 2018, câştigul salarial mediu nominal net a crescut faţă de luna precedentă cu 165 lei (+5,9%). Indicele câştigului salarial real a fost de 105,7% faţă de luna precedentă.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 210,1%, cu 11,4 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna noiembrie 2018.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6888 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1657 lei).

În luna decembrie 2018, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna noiembrie 2018, ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

”De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mici din unele activităţi economice”, se arată în comunicat.

Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat astfel: cu 51,4% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv cu 38,7% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport; cu un procent cuprins între 18,5% şi 23,5% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, industria metalurgică, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi extractive.

În schimb, cea mai mare scădere a fost de 14,9%, în decembrie 2018 faţă de noiembrie 2018, în extracţia minereurilor metalifere.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: învăţământ (+2,4%), sănătate şi asistenţă socială (+1,8%), administraţie publică (+0,3%).

Tags: , , ,
Câţi români au salariul de cel puţin 10.000 de lei pe lună

Câştigul salarial mediu nominal net, în creştere cu 13,3%

Câştigul salarial mediu nominal net a ajuns în România, în noiembrie 2018, la valoarea de 2.792 de lei, în creştere cu 2,6% (72 de lei) faţă de luna precedentă, în timp ce, raportat la luna similară din 2017, majorarea a fost de 13,3%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri.

Câştigul salarial mediu nominal brut a urcat în noiembrie 2018 cu 2,8%, până la 4.658 de lei, raportat la octombrie 2018.

Conform statisticii oficiale, în noiembrie 2018, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), respectiv 6.835 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, de 1.589 lei.

În ceea ce priveşte câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum, datele INS relevă faptul că, în noiembrie 2018 vs noiembrie 2017, indicele câştigului salarial real a fost de 109,5%. În acelaşi timp, indicele câştigului salarial real s-a situat la 102,7% pentru luna noiembrie 2018 faţă de luna precedentă.

În intervalul analizat, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna octombrie 2018 ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mici din unele activităţi economice.

Potrivit sursei citate, în noiembrie 2018 faţă de octombrie 2018, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 52,6% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), respectiv cu 27,8% în extracţia minereurilor metalifere; între 8,5% şi 11,5% în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe); între 5% şi 7,5% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, alte activităţi industriale n.c.a., cercetare-dezvoltare, activităţi de poştă şi de curier; între 4% şi 5% în fabricarea produselor din tutun, agricultură, vânătoare şi servicii anexe, fabricarea produselor textile, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice.

Pe de altă parte, scăderile câştigului salarial mediu net în noiembrie 2018 faţă de luna anterioară au fost determinate de acordarea de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.

INS notează că scăderi semnificative ale câştigului salarial mediu net s-au consemnat în: industria metalurgică (-8,3%) şi în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, telecomunicaţii, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, transporturi aeriene, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale) – între 1% şi 3%,

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: administraţie publică (+1,5%), învăţământ (+1,1%), sănătate şi asistenţă socială (+0,6%).

Tags: , , ,
portofel-gasit

Câştigul salarial mediu net a încetinit în august

Câştigul salarial mediu net a crescut în august, nominal, cu 12,9%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.669 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 7,5%, potrivit datelor transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de luna precedentă, salariul mediu net a scăzut cu 39 lei.

În iulie, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 13,3%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.708 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,4%.

În august, indicele câştigului salarial real (câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum – n.r.) faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 107,5%.

În august, câştigul salarial mediu nominal net ascăzut faţă de luna precedentă cu 39 lei (-1,4%). Indicele câştigului salarial real a fost de 98,3% pentru luna august faţă de luna precedentă.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 191,6%, cu 3,4 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2018.

În august, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s‐au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, 6.319 lei, urmată de fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (5.509 lei) şi transporturi aeriene (5.430 lei).

Cele mai mici salarii nete lunare s-au înregistrat în hoteluri şi restaurante, 1.556 lei, urmată de fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.631) şi prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (1.763 lei).

În luna august, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2018, ca urmare a acordării în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

”De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale)”, se arată în comunicat.

Cele mai mari scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost de 17,1% în extracţia cărbunelui superior şi inferior şi între 5% şi 8% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, alte activităţi industriale, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), extracţia minereurilor metalifere, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice.

Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net s‐au înregistrat după cum urmează: cu 5,2% în telecomunicaţii, respectiv cu 4,9% în activităţi de editare; între 2% şi 3,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, tranzacţii imobiliare, transporturi pe apă, transporturi aeriene.

”În sectorul bugetar s‐au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (‐2%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), respectiv sănătate şi asistenţă socială (‐0,5%). Câştigul salarial mediu net din administraţia publică a crescut cu 1 leu comparativ cu luna precedentă”, se arată în comunicat.

viewscnt

Tags: , ,
salariile-in-lipsa-crizei

Domeniile cu cele mai mari creşteri salariale în aprilie 2018

În luna aprilie 2018, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.512 lei, cu 0,5% mai mare decât în luna martie 2018, iar câştigul salarial net a fost de 2.713 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 9 lei (+0,3%), arată INS.

„Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (6.437 de lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.563 de lei)”, arată un comunicat al INS.

Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,7%.

Indicele câştigului salarial real – câştigul mediu ajustat cu inflaţia – faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 109%. şi de 99,8% pentru luna aprilie 2018 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 195,3%, cu 0,4 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna martie 2018.

„În luna aprilie 2018, în majoritatea activităţilor din sectorul economic , nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou)”, menţionează INS.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:
– cu 23,2% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 20,0% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv cu 18,8% în activităţi de servicii anexe extracţiei;
– între 9% şi 12% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii);
– între 5,5% şi 9% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, telecomunicaţii, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, cercetare-dezvoltare.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:
– cu 33,3% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 14,6% în extracţia minereurilor metalifere;
– între 5% şi 9% în fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.

„În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (-1,8%), respectiv în administraţia publică (-0,2%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor în sănătate şi asistenţă socială (+2,3%) comparativ cu luna precedentă”, a mai comunicat INS.

Tags: , ,
Femeie de afaceri cu bani

Cele mai bine plătite joburi la început de 2018. Domeniul unde salariile au trecut de 6.000 de lei pe lună

În luna ianuarie, câştigul salarial mediu brut pe economie a fost în ianuarie de 4.143 lei, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.484 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 145 lei (-5,5%), informează INS.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), de 6.120 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, de 1.494 lei.

Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8,0%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 103,5%.

Indicele câştigului salarial real a fost de 93,8% pentru luna ianuarie 2018 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 180,9%, cu 12 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna decembrie 2017.

Comparativ cu decembrie 2017, în luna ianuarie 2018, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic faţă de luna precedentă ca urmare a acordării în luna decembrie 2017 a primelor ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte) sau a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 51,5%, precum şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, cu 36,8%.

Scăderi între 22,0% şi 31,0% s-au înregistrat în activităţi de servicii anexe extracţiei, extracţia cărbunelui superior şi inferior, alte activităţi extractive, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), între 15,0% şi 18,5% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, industria metalurgică, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), tranzacţii imobiliare, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea altor mijloace de transport, dar şi între 10,5% şi 14,5% în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, cercetare-dezvoltare, fabricarea produselor din tutun, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în transporturi aeriene (+10,2%), fabricarea băuturilor (+4,2%), construcţii (+1,3%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, astfel: administraţie publică (+3,2%), sănătate şi asistenţă socială (+2,6%), respectiv învăţământ (+0,9%).

Tags: , ,
Justitie-31

Salarii mai mici în 2018? Instrument juridic disponibil pentru angajaţii care vor să meargă în instanâţă

Orice angajat din România care doreşte să-şi recapete, în faţa instanţelor de judecată, pierderile salariale suferite începând cu 1 ianuarie 2018, ca efect al adoptării unor acte normative în domeniul salarial sau fiscal, poate apela la un nou instrument juridic finalizat pus la dispoziţie de Blocul Naţional Sindical (BNS), se arată într-un comunicat de presă al confederaţiei sindicale.

Cele mai recente estimări, citate de BNS, arată că între 30.000 şi 50.000 de angajaţi din sectorul public sunt afectaţi, în mod direct, de “experimentele fiscale şi cele de politică salarială practicate de actuala coaliţie”, iar peste două milioane de angajaţi din mediul privat “sunt deja victime sigure ale aceluiaşi model păgubos de fiscalizare a muncii”.

“Blocul Naţional Sindical, confederaţie sindicală reprezentativă la nivel naţional, anunţă astăzi, 8 februarie 2018, că a finalizat un instrument juridic care poate fi folosit de orice angajat din România care doreşte să-şi recapete, în faţa instanţelor de judecată, pierderile salariale suferite, începând cu 1 ianuarie 2018, ca efect al adoptării unor acte normative în domeniul salarial sau fiscal. Din punctul nostru de vedere, trei acte normative, toate adoptate în 2017, au condus la reducerea veniturilor nete ale salariaţilor, începând cu 01.01.2018, respectiv Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Ordonanţa 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi Ordonanţa 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, ultimele două afectând întreaga piaţă a muncii. BNS, consecvent cu propriile sale angajamente faţă de membrii săi de sindicat, a pregătit un pachet de informaţii juridice şi formulare standardizate, oferind astfel asistenţă celor care au nevoie de sprijin în viitoarele lor confruntări juridice cu statul sau cu angajatorii privaţi”, se arată în comunicatul citat.

Organizaţia sindicală menţionează că, la ora actuală, societatea românească se confruntă, în continuare, “cu o atitudine cinică şi suficientă din partea guvernanţilor care, într-un mod absolut halucinant, trec la capitolul ‘pierderi colaterale’ angajaţii”.

“Din păcate, la doar câteva luni de la momentul în care BNS semnala public riscurile de reducere a veniturilor salariale, ca urmare a adoptării celor trei acte mai sus menţionate, azi numărăm victimele în rândurile angajaţilor din România, societatea românească se confruntă, în continuare, cu o atitudine cinică şi suficientă din partea guvernanţilor care, într-un mod absolut halucinant, trec la capitolul ‘pierderi colaterale’ angajaţii care, din vina politicilor publice practicate de actuala coaliţie, înregistrează pierderi din salariile nete. Realitatea este îngrijorătoare, iar artificiile fiscale continuă într-un ritm alarmant, prin ordonanţe de urgenţă validate de Guvern, apărute şi schimbate de pe o zi pe alta. În ultimele două zile, în mai puţin de 48 de ore, au fost transmise patru variante complet diferite ale unui proiect de OUG pentru modificarea Codului Fiscal, fără evaluări de impact cuvenite şi fără aplicabilitate reală”, notează Blocul Naţional Sindical.

Proiectul de asistenţă juridică standardizată este disponibil, începând din 8 februarie 2018, pentru toţi salariaţii români afectaţi de măsurile salariale şi fiscale, intrate în vigoare de la începutul acestui an.

Tags: , , , , , , ,
Câţi români au salariul de cel puţin 10.000 de lei pe lună

A crescut salariul minim de la 1 ianuarie 2018. Cât plăteşte firma, cât ajunge la angajat

Salariul minim pe economie a crescut de la 1 ianuarie 2018, dincolo de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Firmele trebuie să plătească mai mult pentru întregul cost salarial minim, iar angajații încadrați la această remunerație vor primi un salariu net mai mare.

Cât plătește firma?

Costul salarial (salariu întreg) al firmei de 1.943 de lei și un salariu net (în mână) al angajatului variind între 1.162 de lei și 1.235 de lei, la un impozit pe venit redus de la 16% la 10% și ținând cont de deducerile personale de care beneficiază salariatul la plata impozitului pe venit, dacă are copii în întreținere.

În 2017, pentru un salariat fără persoane în întreținere, salariul minim brut pe țară era de 1.450 de lei (de la 1 februarie 2017). La acest salariu brut, patronul suporta, cu tot cu contributiile sociale de pe partea angajatorului, 1.783 de lei, iar salariatul primea leafă „în mână” de 1.065 de lei.

Așadar, 160 de lei în plus, cost salarial pentru firmă, în anul 2018, pentru fiecare salariu minim, o creștere cu aproape 9% a cheltuielilor suportate de patron.

Cât primește angajatul în mână – salariul minim net 2018, în cele 5 situații de deduceri personale

Sunt 5 situații în care salariul minim net diferă pentru angajați, în funcție de deducerile personale de care beneficiază în anul 2018, conform calculelor Ministerului Muncii, transmise anterior StartupCafe.ro.

Mai multe detalii AICI. 

Tags: , , , , ,
Harta 3D a Romaniei

7 din 10 români nu ar pleca din România pentru un salariu mai mare. Mulţi vor să revină în ţară

Cu un nou 1 Decembrie bătând la ușă, discuțiile despre români și România sunt mai prezente decât de obicei. ColorEscu a realizat un sondaj ca să afle mai multe despre cum văd românii țara noastră, viitorul ei, valorile noastre și specificul românesc.

Dintre aceștia, 83% consideră că o Românie mai bună depinde de fiecare dintre noi, 13% văd răspunzătoare clasa politică, iar câte 2% au menționat instituțiile publice și situația internațională ca factori decisivi.

Un rezultat poate surprinzător pentru unii este că 72% dintre respondenți declară că nu ar pleca din România pentru un salariu mai mare, iar 79% precizează că au prieteni care s-au întors sau vor să se întoarcă în țară după ce au trăit în afara granițelor.

Românul, cu bune și cu rele

Se pare că românul se vede ca fiind bun și ospitalier, aceasta fiind declarația a 61% dintre participanții la sondaj, următoarele valori menționate ca definitorii pentru români fiind istețimea, spiritul practic, hărnicia și cinstea.

Am vrut să vedem și cum se ”critică” românii, așa că am aflat că 41% dintre ei consideră că lipsa spiritului civic este principalul defect al conaționalilor noștri. Prea multă toleranță pare a fi un alt defect al românilor, fiind menționat de 32% dintre participanții la sondaj. Lipsa de educație și de onestitate le urmează cu 20%, respectiv 7%.

Când vine vorba despre a avea o părere generală negativă despre România, 55% dintre participanții la sondajul ColorEscu consideră că cei care spun asta privesc exclusiv părțile negative ale țării noastre. 39% consideră ca nu cunoști cu adevărat România și românii dacă ai această opinie și doar 6% consideră că cei care au o părere negativă despre România….au dreptate.

Ce facem de 1 Decembrie?

Iubitori mai entuziaști sau mai reținuți ai României, 38% dintre cei care au participat la sondaj se pare că vor să marcheze ziua de 1 Decembrie mergând la parada militară. 30% vor merge să viziteze un loc frumos din România, profitând de zilele libere, 17% vor urmări festivitățile la televizor, 12% vor profita de aceste zile să se odihnească acasă și doar 3% nu vor sărbători în niciun fel Ziua Națională.

Ce-am mai aflat despre români

Încercând să cunoaștem mai bine românii interesați să participe la sondajul ColorEscu, am aflat că 98% dintre ei declară că le plac hainele inspirate de tradițiile românești, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Încă de la intrarea în piața din România, ColorEscu s-a remarcat ca brand a cărui misiune este să readucă la viață elementele și simbolurile tradiționale românești, reinterpretându-le în notă modernă pe haine în tendințe.

În ceea ce privește personajele istorice preferate de români, acestea sunt, în ordine: Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Decebal, Burebista și Tudor Vladimirescu.

Dintre cei 780 de participanți la sondaj, 78% au fost femei și 22% bărbați, 41% au vârste între 35 și 55 de ani, 40% între 26-34 de ani, 13% între 18 și 25 de ani și 6% peste 55 de ani. De asemenea, 98% dintre respondenți trăiesc în România, doar 2% fiind peste hotare.

 

Tags: , , , , ,
lei-ron-bani

Câştigul mediu net a scăzut în august

Câştigul salarial mediu nominal net a fost în luna august de 2.364 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 27 lei (-1,1%), arată datele publicate luni de Institulul Naţional de Statistică (INS).

În luna iulie, câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.391 lei, în creştere faţă de luna august cu 11 lei (+0,5%).

În august, scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna iulie de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

”În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (-2,3%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (-0,6%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor în administraţia publică (+0,7%) comparativ cu luna precedentă”, se arată în comunicat.

În august, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), 5930 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1406 lei).

Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13,9%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 112,6%.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 178,3%, cu 1,7 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2017.

 

Tags: , , , ,
lei-ron-bani

Salariul minim ajunge la 44% din venitul mediu

Raportul ideal pentru România între salariul minim brut pe economie şi cel mediu este de 50%, prag care maximizează beneficiile în economie şi societate, piaţa locală apropiindu-se în prezent de un nivel de 44%, mult mai ridicat decât în urmă cu zece ani, dar încă inferior celor din Polonia, Slovenia, Ungaria, Letonia şi Lituania, potrivit Ziarul Financiar.

Datele apar în studiul „Salariul minim ca instrument de politici publice – pro sau contra?“, realizat de Cristian Socol şi Marius Marinaş pentru Friedrich-Ebert-Stiftung România şi citat de ZF.ro.

„Dacă până în 2014 România se afla în partea inferioară a clasamentului european, cu o pondere a salariului minim în câştigul salarial mediu de 35%, în mai 2016 se va ajunge în partea superioară, ponderea de 44% fiind una compatibilă cu nevoia de reducere a inegalităţilor economice, a să­răciei şi a deprivării materiale şi sti­mularea eficienţei în muncă.“

Tags: , , , ,