Tag Archives: salariu mediu pe economie

lei-ron-bani

Creşterea salariului minim, cea mai bună decizie economică luată în ultimii 5 ani

Creşterea salariului minim pe economie din 2012 încoace, de la 700 de lei brut la 1.250 de lei în 2016 şi 1.450 de lei din februarie 2017, a fost cea mai bună decizie economică luată de guvern – Ponta(promotorul acestei măsuri), Cioloş, Dragnea, Grindeanu.

Dublarea salariului minim în 5 ani a revigorat piaţa muncii şi a dus la creşterea economică de care se bucură România în acest moment.

Deşi creşterea salariului minim este criticată de analişti, de companiile private, de asociaţiile profesionale de business, utilitatea acestei majorări se vede din plin în economie, şi nu numai în creşterea consumului, ci şi în numărul de locuri de muncă create.

Cel puţin aşa arată graficele BNR, conform ultimului raport de stabilitate macroeconomică prezentat săptămâna trecută de viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, care a făcut parte din gu­vernul Ponta, când a venit la putere în mai 2012, fiind unul dintre promotorii acestei decizii.

Teza conform căreia companiile mici şi mijlocii româneşti nu vor rezista acestei creşteri salariale nu se vede în datele statistice. Nu numai că această creştere nu a dus la desfiinţarea locurilor de muncă, ci dimpotrivă a contribuit la crearea a aproape 500.000 de joburi în plus în toată această perioadă.

De asemenea, şomajul a fost în scădere, iar rata de ocupare în creştere.  O treime din angajaţii din România sunt plătiţi la salariul minim pe eco­no­mie, ceea ce arată ce impact are în eco­nomie creşterea lui.

Economia României, companiile, fir­mele private pot acomoda o creştere mai mare a salariului minim, chiar mai mare de 1.450 de lei brut (1.065 lei net), cât este acum. Salariul mediu este de 2.350 de lei  net.

Creşterea salariului minim a redus din tensiunile sociale care s-au acumulat în criză, când angajaţii s-au confruntat cu scăderi salariale, tensiuni la locurile de muncă, având în vedere incertitu­dinile din economie şi din cadrul com­paniilor, la care s-a adăugat şi stresul legat de plata creditelor la bancă. La polul opus, comaniile, per total, au avut afaceri în creştere, fără să mărească mult preţurile. În ultimii cinci ani, inflaţia a fost extrem de redusă în România, de doi ani economia condruntându-se chiar cu deflaţie.

Cei mai vehemenţi împotriva creşterii salariului minim pe economie prin hotărâre de guvern au fost investitorii străini, prin asociaţiile profesionale, cu toate că ei au puterea de a absorbi cel mai bine această creştere. Businessul lor nu a avut deloc de suferit, ci dimpotrivă, a crescut mult mai mult decât cel al firmelor româneşti.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE ZF

Tags: , , , ,
portofel-cu-bani

Ce impozit global ar putea plăti un angajat care câştigă salariul mediu pe economie

În cazul unei gospodării formată dintr-o singură persoană care câştigă acum un salariu mediu net pe economie de 2.354 de lei, aceasta ar trebui să plătească, începând din 2019, o diferenţă de impozit de aproape 700 de lei, în condiţiile în care angajatorul nu îi va mai reţine impozitul pe salariu, ca până acum.

Suma poate fi însă diminuată după aplicarea unor deduceri, se precizează în proiectului Ministerului Finanţelor, care schimbă regulile de impozitare în România.

Astfel, impozitul pe venitul global se va calcula pe gospodărie, iar toţi românii care obţin venituri pot face o serie de deduceri, în premieră acestea incluzând cheltuielile cu educaţia copiilor. O altă noutate este că, în cazul veniturilor in salariu, angajatorul va avea obligaţia de a reţine doar contribuţiilor sociale, nu şi valoarea impozitului aferent sumei brute, ca până acum. Aceasta revine în sarcina angajatului, scrie Gândul.

Definiţii:

venit anual global impozabil : suma veniturilor/câştigurilor nete/brute, după caz, obţinute de către fiecare membru al gospodăriei din România

plafon neimpozabil:  se calculează ca produs între punctajul acordat gospodăriei, 1.000 de lei şi 12 luni, în care punctajul este egal cu numărul membrilor gospodăriei plus 1.

venitul global ajustat: diferenţă  între venitul anual global şi plafonul neimpozabil

Impozitul pe venitul anual global: se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual global impozabil

Cum se calculează baza de impozitare

Stabilirea venitului net anual global impozabil se va face pe gospodărie. Venitul anual global se determină reprezintă suma veniturilor/câştigurilor nete/brute, după caz, obţinute de către fiecare membru al gospodăriei din România.

Ulterior se determină plafonul neimpozabil aferent fiecărei gospodării. Acesta se stabileşte prin înmulţirea punctajului acordat gospodăriei cu 1.000 de lei şi 12 luni, calcul în care punctajul este egal cu numărul membrilor gospodăriei plus 1.

Mai exact, în cazul unei gospodării formate dintr-o singură persoană, plafonul neimpozabil va fi de 24.000 de lei anual, în cazul unei gospodării formate din două persoane acesta va fi de 36.000 de lei, iar din trei persoane, cum e cazul unei familii cu un copil, de 48.000 de lei.

În cazul în care venitul anual depăşeşte această valoare se va aplica pe diferenţă un impozit de 10%. Este vorba de impozitul pe venitul global ajustat care se calculează ca diferenţă între venitul anual global şi plafonul neimpozabil.

Dacă venitul anual global ajustat este pozitiv, venitul net anual global impozabil se determină prin acordarea din venitul anual global ajustat pe gospodărie a există mai multe deduceri.

Citeşte AICI care sunt acestea şi AICI de ce ajutor pot beneficia familiile cu venituri reduse

Tags: , , , ,
cluj de sus

Chiriile din Cluj, cele mai scumpe din România în raport cu salariu mediu

Costurile chiriilor din România sunt cu 10-20% mai mari decât valoarea ratelor lunare în cazul achiziţiei locuinţelor prin programul Prima Casă, cu un credit pe o durată de 30 de ani, arată un studiu realizat de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro.

Un angajat din România care vrea să-și închirieze o casă trebuie să plătească o chirie lunară echivalentă cu 33% din salariul net lunar în cazul închirierii unei garsoniere, față de o rată de 20% din salariul net în cazul programului Prima Casă.

Pentru un apartament cu două camere, chiria ajunge la 48% din salariul lunar și 64% dacă își închiriază o locuință cu trei camere, față de o rată cu o pondere lunară de 34%, respectiv 46% prin programul Prima Casă.

La nivel de oraș, angajații din județul Cluj resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru închirierea unei locuințe, fie că vorbim de o garsonieră sau un apartament cu două și trei camere.

Așadar, deși clujenii se află pe locul trei în topul angajaților cu cele mai mari salarii din România după salariații din București și cei din Ilfov, costul chiriei pentru un apartament cu trei camere în Capitală este cu o treime mai mic decât în Cluj-Napoca.

În județele în care nu au fost prea multe investiții noi în ultimii ani, prețurile pentru închirierea locuințelor au o pondere mai mică în veniturile medii ale salariaților. Astfel, creșterea salariului minim și a salariilor din companiile private au făcut ca în județe precum Olt sau Gorj chiria unei garsoniere să reprezinte numai un sfert din salariul mediu net (față de media națională de 45%).

Garsoniere

În medie, la nivel național închirierea unei garsoniere pornește de la 130 euro pe lună, reprezentând o trieme din salariul mediu net al unui angajat din România.

Cele mai mari prețuri sunt în Cluj, unde chiria medie pentru o garsonieră este de 230 de euro pe lună, București (230 de euro/ lună), jud. Ilfov (200 de euro pe lună), Brașov (180 de euro pe lună) și Iași (178 de euro/ lună).

Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în județele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoșani, Caraș-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinți și Olt, unde prețul închirierii este de 100 de euro/lună.

În Harghita, județul cu cele mai mici salarii medii (de 326 de euro pe lună), costul închirierii unei garsoniere este de 122 de euro pe lună (cu 6% sub media națională), dar are o pondere de 38% în venitul salarial mediu (cu 6% peste media națională).

garsoniere

Apartamentele cu 2 camere

Costul închirierii unui apartament cu două camere reprezintă la nivel național aproape jumătate (48%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

Și în cazul apartamentelor cu două camere, angajații din Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a chiriei, în raport cu salariul mediu. Astfel, închirierea unei locuințe cu două camere reprezintă 72% din salariul mediu net al unui angajat din Cluj-Napoca, cu 50% peste media înregistrată la nivel național, unde închirierea unei astfel de locuințe consumă aproape jumătate din venitul net lunar.

Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu două camere sunt în Cluj-Napoca (370 de euro pe lună), București (330 de euro pe lună), Ilfov (290 de euro pe lună), Brașov (251 de euro pe lună), Iași (250 de euro pe lună) și Timiș (250 de euro pe lună).

Cele mai mici costuri cu închirierea a două camere sunt în județele Harghita (125 de euro pe lună), Sălaj (130 de euro pe lună), Hunedoara (133 de euro pe lună) și Botoșani (137 de euro pe lună).

2camere

Apartamentele cu 3 camere

Costul închirierii unui apartament cu trei camere reprezintă la nivel național aproape două treimi (64%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

Un angajat din Cluj-Napoca plătit cu salariul mediu pe economie nu-și permite să plătească prețul pentru chiria unui apartament cu trei camere, întrucât închirierea unei locuințe cu 3 camere reprezintă 107% din salariul mediu net din județ. Închirierea unei astfel de locuințe are o pondere semnificativ mai mare în veniturile angajaților clujeni prin comparație cu media la nivel național, unde un angajat plătește, în medie, 64% din salariu pentru chiria unui apartament cu trei camere.

În medie, închirierea unui apartament cu trei camere costă 250 de euro pe lună la nivel național.

Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu 3 camere sunt în Cluj (549 de euro/lună), București (420 de euro/lună), Ilfov (378 de euro/lună), Brașov (350 de euro/lună) și Timiș (310 euro/lună).

Cele mai mici costuri cu închirierea a trei camere sunt în Teleorman (131 de euro/lună), Vâlcea (155 de euro/lună), Dâmbovița (178 de euro/lună) și Harghita (185 de euro/lună).

3camere

 

Tags: , , , , , ,
salariu_mediu_net

Peste 3 milioane de români au salarii mai mici de 2.000 de lei net pe lună

Mai mult de 3 milioane de salariaţi (65% din totalul de 4,7 milioane) au salarii nete de sub de 2.000 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că sunt plătiţi sub nivelul actual al salariului mediu pe economie.

În categoria salariaţilor cu salarii sub 2.000 de lei net pe lună intră majoritatea angajaţilor din industrie, cei din sănătate, educaţie, comerţ, construcţii sau hoteluri şi restaurante, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul Muncii şi de la Institutul Naţional de Statistică.

Aproape 1,3 milioane de salariaţi (27% din total) au venituri lunare nete cuprinse între 2.000 şi 4.000 de lei pe lună, în această categorie intrând, de exemplu, salariaţii din telecomunicaţii, din energie, din industria farmaceutică, funcţionarii din administraţia publică sau o parte dintre angajaţii din industria auto.

De asemenea, doar 7% dintre angajaţii locali au venituri lunare de peste 4.000 de lei net pe lună, adică circa 340.000 de oameni, aceştia fiind spe­cia­lişti care lucrează în domenii pre­cum banking, IT, transporturi aeriene, ex­tracţia petrolului brut sau industria tutunului.

Salariul mediu net pe economie a ajuns în luna mai a acestui an la valoarea de 2.063 de lei pe lună, în creştere cu 14% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate ieri de INS. Cele mai mari salarii le-au obţinut în luna mai angajaţii din IT (unde salariul mediu net a fost de 5.421 de lei), din sectorul bancar (4.548 de lei net) şi din extracţia petrolului brut şi a gazelor natural (4.547 de lei net). La polul opus, în topul sectoarelor cu cele mai mici salarii medii, s-au aflat angajaţii din hoteluri şi restaurante (unde salariul mediu a fost de 1.248 de lei net în luna mai), în industria textilă (1.327 lei net) şi în industria mobilei (1.397 lei net).

De asemenea, cele mai mari creşteri salariale din ultimul an (mai 2016 vs. mai 2015) au avut loc în sectoarele tranzacţii imobiliare (unde salariile au crescut cu 27%), sănătate (+27%) şi IT (+23%), în timp ce scăderi ale veniturilor din salarii au avut loc în sectorul extracţiei petrolului brut şi a gazelor naturale (- 30%) şi în industria grea (-20%).

Tags: , , , ,