Tag Archives: salarii

bani

Salarii în avans pentru bugetari înainte de minivacanţa de Sfânta Maria

Bugetarii din instituţiile care trebuiau să primească salariile săptămâna viitoare vor primi banii în avans, înainte de minivacanţa de Sfânta Maria, potrivit unui ordin la ministrului Finanţelor, Ionuţ Mişa, publicat miercuri în Monitorul Oficial. Angajaţii din 20 de instituţii publice vor încasa lefurile până la finalul acestei săptămâni.

Astfel, potrivit ordinului de ministru, angajaţii din ministerele Afacerilor Externe, Dezvoltării Regionale, Apărării, Internelor, Muncii, Tineretului, Educaţiei, Sănăţii, Culturii, Cercetării şi Românilor de Pretutindeni, alături de angajaţii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), ai Academiei Române, ANSVSA şi cei ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate vor primi salariile aferente lunii iulie pe 10, respectiv 11 august, cu câteva zile înainte de minivacanţa de Sfânta Maria.

De asemenea, pe lista publicată în Monitorul Oficial sunt şi angajaţii a patru servicii speciale care vor încasa salariile mai devreme. Este vorba despre SRI, SIE, SPP şi STS.

Toţi aceştia angajaţi ar fi trebuit să îşi primească salariile în 15 august.

Autorităţile locale nu intă în acest ordin al ministrului Finanţelor pentru că acestea îşi stabilesc modul de acordare a salariilor.

Tags: , , , ,
ABSOLVENTI LAZAR - DEFILARE

Concurenţa la facultate, indicator important pentru cum sunt plătiţi bugetarii

Perspectiva unui loc de muncă sigur, dar şi salariile mari de la stat au atras absolvenţii de bacalaureat spre profesii precum cea de jandarm, ofiţer de penitenciare sau medic.

Doar facultăţile cu profil IT, care livrează absolvenţi pentru mediul privat, au o concurenţă care se apropie de cea din facultăţile care formează viitori “bugetari”, scrie Ziarul Financiar.

Cea mai mare concurenţă din cadrul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bu­cureşti anul acesta a fost la Fa­cul­tatea de Jandarmi, unde pentru cele 44 de locuri bugetate la cursurile de zi s-au înscris 371 de candidaţi, generând o con­curenţă de 8,43 candidaţi pe loc, potrivit datelor fur­­ni­za­te de comisar şef prof. univ. dr. Nicolae Radu, şe­­ful biroului de relaţii publice din cadrul instituţiei de învă­ţă­mânt.

Pe locul doi în topul celor mai căutate facultăţi din cadrul Academiei de Poliţie se află spe­cializarea Pentienciare din cadrul Facultăţii de poliţie, cu o concurenţă de 7 candidaţi pe loc (99 de înscrişi pentru 14 locuri), urmată de specializarea Ordine şi Siguranţă Publică tot din cadrul Facultăţii de Poliţie, cu o cincurenţă de 5,88 de candidaţi pe loc (1.487 de înscrişi la 253 de locuri).

Tags: , , , ,
salariu_mediu_net

Creşterea rapidă a salariilor subminează competitivitatea României

Românii ar putea să nu se bucure prea mult timp de cea mai rapidă creştere a salariilor din Uniunea Europeană întrucât productivitatea nu ţine pasul, iar consecinţa va fi scăderea competitivităţii, relatează Bloomberg.

Este o veste poastă pentru inflaţie şi creşterea economică, consideră Lucian Croitoru, consilier pentru politică monetară a guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu.

”Este o iluzie să crezi că poţi să îţi forţezi ieşirea din categoria ţărilor cu forţă de muncă ieftină. Competitivitatea economică a ţării este erodată”, a spus Croitoru.

Guvernul României a fost criticat pentru că s-a concentrat în mod exagerat pe măsuri economice pe termen scurt. În timp ce creşterea economică a depăşit 5% datorită majorărilor de salarii şi mai multor serii de reduceri fiscale, BNR şi analiştii reclamă că aceste măsuri au fost luate în detrimentul cheltuielilor pentru investiţii, afectând dezvoltarea viitoare.

Salariile mici au contribuit în trecut la atragerea unor companii precum Renault şi Ford Motor.

Angajaţii din sectorul public formează o treime din forţa de muncă a României, ţară cu 19 milioane de locuitori, şi formează baza alegătorilor social-democraţilor aflaţi la guvernare. Pentru a atrage muncitorii săraci, PSD a dublat salariul minim, notează Bloomberg.

Efectele negative devin evidente.

Consilul pentru IMM-uri susţine că circa o treime dintre firmele pe care le reprezintă şi-au redus sau şi-au încetat activitatea din octombrie 2015, după ce noile măsuri salariale şi-au produs efectele. Consiliul s-a referit la creşterea costurilor cu forţa de muncă, între cele mai mari probleme, alături de deficitul de forţă de muncă, birocraţie, nivelul ridicat al taxelor şi corupţie.

Un exemplu este producătorul britanic de îmbrăcăminte Alison Hayes, care a închis o fabrică din România în luna martie motivând, printre altele, cu costul ridicat al forţei de muncă.

România a încheiat în 2016 patru ani de creştere a competitivităţii, coborând 9 poziţii, pe locul 62, într-un top mondial de 138 de ţări realizat de World Economic Forum.

Tags: , , ,
bani

Majorarea salariului minim în ritmul prevăzut în programul de guvernare va creşte şomajul în rândul tinerilor şi va descuraja antreprenoriatul

Majorarea salariului minim pe economie în ritmul prevăzut în noul program de guvernare, la 2.000 lei în 2018 şi la 2.400 lei în 2020, după alte 12 majorări în ultimii opt ani, va creşte şomajul în rândul tinerilor, va descuraja antreprenoriatul şi va accentua polarizarea între firmele mici şi cele mari, arată un studiu de impact realizat de Iancu Guda, preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector al Institutului Bancar Român (IBR).

Este al doilea studiu de impact al măsurilor fiscale din noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE realizat de Iancu Guda, după cel privind introducerea impozitului pe cifra de afaceri în locul celui pe profit.

Nici guvernul, nici PSD şi nici autorii programului de guvernare nu au făcut public niciun fel de studiu de impact al măsurilor propuse.

Studiul de impact porneşte de la o analiză a poverii cheltuielilor salariale pentru companii, pe baza ultimelor situaţii financiare disponibile.

Pentru 2015, cheltuielile cu salariile reprezentau, în medie, 11% din cheltuielile totale ale companiilor, însă există diferenţe majore între dimensiunile companiilor.

Pentru firmele cu afaceri de cel mult 100.000 euro pe an, salariile reprezintă 21% din cheltuielile totale, în timp ce pentru marile companii, cu afaceri de peste 100 milioane euro, povara salariilor este de doar 8% din cheltuielile totale, arată studiul.

În plus, în cinci mari sectoare-cheie ale economiei româneşti, salariile depăşesc 20% din costuri: alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (39%), industria textilă (29%), IT (28%), salubritate (22%) şi transporturi (21%).

Dintre acestea, doar în IT majorările salariale au fost generate de un exces de cerere, în celelalte sectoare fiind înregistrate costuri mai mari mai ales ca urmare a creşterii salariului minim.

În 2008, salariul minim reprezenta 27% din salariul mediu, însă ponderea a ajuns la 43% în 2016 şi va urca la 63% în 2020, dacă se aplică majorările propuse în programul de guvernare.

Majorarea poate avea efecte grave asupra multor firme.

“Incapacitatea de adaptare pe termen scurt a companiilor, prin creşterea valorii adăugate pentru acomodarea cheltuielilor în creştere, poate duce la dificultăţi financiare sau chiar întreruperea activităţii. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este sectorul fabricării produselor textile, care înregistrează în ultimii trei ani cel mai ridicat procent al companiilor insolvente raportat la numărul firmelor active”, arată studiul de impact realizat de Iancu Guda.

În plus, măsura ar avea şi alte efecte grave, mai ales asupra celor care trebuie să intre pe piaţa muncii.

“Creşterea şomajului în rândul tinerilor, în condiţiile în care aceştia reprezintă segmentul cu experienţa cea mai redusă din forţa de muncă. Conform cifrelor Eurostat (…), deşi rata generală a şomajului din România este una dintre cele mai scăzute din UE (şi aproape de şomajul natural în marile oraşe), situatţia arată mult mai prost dacă ne concentrăm doar asupra categoriei de vârstă 20-25 de ani, unde România înregistrează al treilea cel mai ridicat nivel, respectiv 24,2%”, arată studiul.

Alte efecte nocive ar fi accentuarea polarizării şi creşterea diferenţelor dintre companiile mici şi cele medii sau mari şi descurajarea antreprenoriatului, mai ales atunci când există impredictibilitate cu privire la evoluţia viitoare a cadrului fiscal şi altor cheltuieli, mai arată studiul de impact.

Măsura majorării accelerate a salariului minim poate avea efecte pozitive doar într-un anumită conjunctură greu de realizat, menţionează studiul.

“Din păcate, realitate ultimilor zece ani ne indică lipsa fundamentelor structurale care să susţină propagarea unor posibile efecte pozitive pe termen mediu-lung (creşterea consumului care să antreneze avansul sustenabil al producţiei interne, fundamentată pe un management financiar solid). În concluzie, majorarea repetată a salariului minim generează efecte negative pe termen scurt, care vor persista în dauna efectelor pozitive improbabile pe termen mediu-lung”, a declarat Iancu Guda, autorul studiului.

În programul de guvernare din ianuarie, PSD primitea creşterea accelerată a salariului minim pe economie, la 1.450 lei (322 euro) în 2017 (măsură aplicată de la 1 februarie) şi apoi la 1.510 lei (335 euro) în 2018, 1.625 lei (361 euro) în 2019 şi 1.750 lei (389 euro) în 2020.

În noul program de guvernare, creşterea este accelerată semnificativ, iar PSD propune salariu minim diferenţiat, mai mare cu 15-25% pentru studii superioare.

“Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei in 2018, 2.640 lei in 2019 si 3.000 lei in 2020″, arată noul program de guvernare.

Vineri, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, a declarat că salariul minim diferenţiat pentru studii superioare este o măsură comică, menită să salveze universităţile private.

viewscnt

Tags: , , , ,
lei-ron-bani

Cum au crescut salariile în România în ultimul an. Cine sunt singurii bugetari cu venituri mai mici decât media

Salariul mediu net la nivelul întregii economii a crescut la valoarea de 2.366 de lei net în luna aprilie a acestui an, în creştere cu 13,4% faţă de perioada similară a anului anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Criza de personal, creşterea salariului minim şi majo­rările salariale din sectorul bugetar sunt prin­tre principalii factori care au condus la ma­jo­rarea semnificativă a salariilor an­ga­jaţilor din ultimul an, informează ZF.

Angajaţii din sănătate şi asistenţă so­cială au beneficiat de cele mai mari creş­teri de salarii în ultimul an, de 36% faţă de aprilie 2016, ajungând la un nivel me­diu de 2.688 de lei net pe lună, cu 13% peste nivelul salariului mediu la nivel naţional în aprilie 2017. Spre comparaţie, în aprilie 2016 angajaţii din sănătate câştigau cu 5,5% mai puţin faţă de nivelul salariului mediu la nivel naţional.

„Salariul mediu din sănătate a crescut mult în ultimul an, dar a pornit de la un nivel foarte scă­­zut, de sub 2.000 de lei net pe lună anul tre­cut, o medie salarială rar întâlnită într-o com­pa­nie privată. A avut loc o aliniere, târzie, la tot ce în­seamnă preţuri şi nivelul salarial din piaţa mun­cii în acest sector. Nu ştiu în ce măsură aceas­tă aliniere a ţinut cont de criterii de perfor­manţă şi de productivitate, care trebuie evaluate atunci când se fac majorări salariale sem­nificative“, a explicat Oana Botolan Datki, SEE managing partner al Consulteam.

IT-ul este sectorul în care angajaţii au obţinut cele mai mari salarii în aprilie, de aproape 6.000 de lei net, în timp ce angajaţii din hoteluri şi restaurante au primit cele mai mici salarii, de numai 1.395 de lei net.

Pe locul doi în topul celor mai mari creşteri salariale din ultimul an se află domeniul „activităţi de spectacole, culturale şi recreative“, unde salariile au crescut cu 33% în ultimul an (până la o medie de 2.070 de lei net în aprilie), creşterea fiind mare deoarece a pornit de la o bază foarte scăzută.

Alfă mai multe pe ZF

Tags: , , , ,
klaus-iohannis-basescu-si-ponta-colaboreaza-foarte-bine-pactul-de-coabitare-a-produs-rezultate-frumoase-18475916

Majorarea salariilor pentru mai multe categorii de bugetari, promulgată de preşedintele Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni Legea de aprobare a OUG 2/2017 care prevede creşteri salariale pentru mai multe categorii bugetare, printre care angajaţii ANPC, medicii din Apărare şi ordine publică, şi acordarea burselor şi pe perioada vacanţei.

Deputaţii au votat luna trecută creşterea cu 20% a salariilor mai multor categorii bugetare, printre care personalul din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului şi ANPC, majorarea cu 25% a salariului medicilor din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi acordarea burselor şi în vacanţă.

“Începând cu luna iunie 2017 se majorează cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază aflate în plată pentru personalul din cadrul oficiilor teritoriale pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţie, personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului şi gărzilor naţionale de mediu şi Administraţiei rezervaţiei biosferei Delta Dunării, personalul din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, comisariatelor regionale şi judeţene pentru protecţia consumatorului”, potrivit unui amendament adus legii pentru aprobarea OUG nr.2/2017, privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Raportul adoptat de plen prevede şi noi reglementări menite să majoreze cu 25% salariul medicilor din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, amendamentul fiind asumat de toţi membrii comisiilor – PSD, ALDE, PNL şi minorităţi, cu excepţia USR.

 

Tags: , , , ,
lei-ron-bani

Grila salarială din România. Cu cât au crescut salariile bugetarilor

Salariul mediu din sectorul sănătate şi asistenţă socială s-a majorat la 2.663 de lei net în luna martie a acestui an, în creştere cu 35% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce în administraţie publică şi apărare, salariul mediu a crescut cu 22%, până la 3.574 de lei net, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Astfel, medicii şi angajaţii din sectorul asistenţei sociale au beneficiat de cele mai mari creşteri salariale din ultimul an, ca urmare a majorărilor decise de guvern, conform ZF.

Cei aproximativ 360.000 de angajaţi care lucrează în acest domeniu reprezintă categoria de bugetari cu cele mai mari creşteri salariale din ultimul an. Spre comparaţie, în învăţământ, sector care concentrează 356.000 de angajaţi, salariul mediu a crescut cu 22% în ultimul an, până la 2.389 de lei net în luna martie. De asemenea, în administraţie publică şi apărare – unde lucrează peste 202.000 de funcţionari – salariul mediu a crescut cu 22% în ultimul an, până la 3.574 de lei net în martie. Astfel, deşi au avut parte de cele mai mari creşteri salariale din economie, angajaţii din sănătate câştigă, în medie, doar 74% din salariul mediu al unui funcţionar public.  Totuşi, nivelul salarial al medicilor şi al angajaţilor din asistenţă socială a depăşit salariul mediu pe economie, care a ajuns în martie la valoarea de 2.342 de lei net pe lună, în creştere cu 14% faţă de anul anterior.

De creşteri salariale semnificative au avut parte şi angajaţii din sectorul „activităţi de spectacole, culturale şi recreative”, ale căror venituri nete au ajuns la 2.017 lei net în martie, în creştere cu 30% faţă de anul anterior.

Află mai multe pe ZF

Tags: , , ,
zona-euro

BNR a calculat averea românilor. De peste zece ori mai mică decât cea a unui european din zona euro

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor, cu toate că tendinţa a fost descendentă faţă de anii de boom economic.

Fiecare român are în medie o avu­ţie netă de aproximativ 11.000 de euro, de peste zece ori mai mică decât un european din zona euro, în timp ce datoria pe persoană ajun­ge în România la circa 1.400 de euro, po­trivit datelor BNR din Raportul asupra sta­bilităţii financiare 2017.

Potrivit Ziarului Financiar, avuţia netă a populaţiei a continuat ten­din­ţa ascendentă începută în anul 2012, iar în pe­rioada septembrie 2015-septembrie 2016 a avan­­sat cu 9%, până la peste 1.000 mld. lei (cir­ca 220 mld. euro). Saltul avuţiei a fost deter­mi­nat în principal de creşterea acti­ve­lor nefinan­cia­re, cu peste 11%. În 2015, avu­ţia netă a popu­laţiei crescuse cu 7,1% faţă de anul anterior.

Activele financiare nete, calculate ca diferenţă între activele financiare şi pasivele financiare (datorii), au urcat în ultimii ani de aproximativ trei ori, de la 126 miliarde lei în 2009. Activele nefinanciare au avut o con­tri­bu­ţie importantă la dinamica pozitivă a ave­rii ne­te, valoarea acestora crescând cu 11,3% în pe­rioa­da analizată, susţin specialiştii de la BNR.

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor, cu toate că tendinţa a fost descen­dentă faţă de anii de boom economic, scăderea fiind determinată de ajustările de preţ înregistrate în anii de criză.

Nivelul activelor imobiliare ale populaţiei era anul trecut de aproximativ 700 miliarde lei. În 2009, nivelul depăşea 700 miliarde lei, iar în 2007, activele imobiliare ale populaţiei urcaseră la un maxim de 948 miliarde lei.

Citeşte continuarea pe ZF.ro

Tags: , , , ,
lei-ron-bani

Salariul mediu net a ajuns la 2.342 de lei. Care sunt joburile cu cele mai semnificative majorări

Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.342 de lei, în luna martie 2017, în creştere faţă de luna precedentă cu 106 lei (+4,7%), iar câştigul brut a fost de 3.256 de lei, cu 4,8% mai mare decât în februarie, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (5.880 de lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.369 de lei).

În luna martie 2017 comparativ cu aceeaşi lună din 2016, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,2%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 114%. Indicele câştigului salarial real a fost de 104,6% pentru luna martie 2017 faţă de luna precedentă.

În martie 2017 faţă de luna precedentă, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (+40,9%) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (24,8%).

Salariile din domeniul fabricării produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea produselor din tutun, industria metalurgică, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace de transport a înregistrat o creştere între 10,5% şi 18,5%.

Salariile din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul au raportat o creştere între 6,5% şi 9,5%, iar cele din sectorul fabricării calculatoarelor, a produselor electronice şi optice şi a echipamentelor electrice au raportat o creştere între 5% şi 6,5%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+4,9%) ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+1,1%) şi în administraţia publică (+0,2%).

“În martie 2017 comparativ cu februarie 2017, în toate activităţile din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte)”, se arată în comunicatul INS.

“În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an”, se mai arată în comunicatul citat.

Tags: , , ,
bani

Olguţa Vasilescu: De la 1 ianuarie 2018 absolut toate salariile vor creşte cu 25%

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat, luni seară, la TVR 1, că toate salariile bugetarilor vor creşte 25% de la 1 ianuarie 2018, afirmând că “efectul pervers” al creşterii salariilor este tocmai faptul că se vor colecta mai mulţi bani la bugetul de stat.

“De la 1 ianuarie absolut toate salariile vor creşte cu 25%, după care, ce este în plată în acel an şi ce au în Legea salarizării în căsuţă, pentru că pe fiecare ocupaţie este o căsuţă cu salariul la care trebuie să ajungă în 2022, deci 2019, 2020, 2021 şi 2022, se împarte câte o pătrime în fiecare an”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la TVR 1.

Lia Olguţa Vasilescu a afirmat că, în prezent, pentru sistemul de salarizare din România este nevoie de 63,5 de miliarde de lei, la care se vor adăuga 32 de miliarde de lei până în 2020, susţinând că o creştere de 10 miliarde pe an este suportabilă de la buget.

“Prognozele pe care la avem după primele trei luni de guvernare sunt chiar mai optimiste decât noi am considerat că se va întâmpla. De altfel, efectul pervers al creşterii salariilor este tocmai faptul că se vor colecta mai mulţi bani la bugetul de stat şi pot să vă spun că pentru anul 2018 toate creşterile de pensii şi de salarii, inclusiv cele adoptate până în prezent, vor totaliza un efort bugetar de 16 miliarde de lei, 10 sunt pe salarii plus 6 pentru pensii, iar banii vor veni din următoarele surse: 3,5 miliarde contribuţiile aferente creşterii salariilor cu 10 miliarde de lei. De unde aceşti bani? Pentru că aveţi 35% din 2018 partea de contribuţii. Deci din 10 miliarde pe care îi plăteşte statul, 3,5 miliarde lei se întorc înapoi la stat”, a explicat ministrul Muncii.

Olguţa Vasilescu a susţinut că acestor sume li se adaugă 2,7 miliarde de lei efectul de runda a doua a celor 12,5 miliarde de lei intraţi în economie, respectiv a salariilor fără contribuţii.

“(Salariile-n.r.) nu cresc de o asemenea manieră încât dumneavoastră să vă duceţi şi să vă cumpăraţi yacht-uri sau eu ştiu ce maşini de lux sau castele. Dumneavoastră veţi introduceţi aceşti bani în consum, în haine, în mâncare, iar toate aceste lucruri duc la efectul de runda a doua care înseamnă iarăşi taxe şi impozite colectate către stat”, a mai spus ministrul.

Aceasta a afirmat că 1,8 miliarde de lei vor veni şi de la majorarea salariului minim pe economie, ceea ce va genera contribuţii la bugetul de stat.

Tags: , , , ,
lei-ron-bani

Clujenii au printre cele mai mari salarii din România

Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Sibiu sunt zonele în care angajaţii au obţinut anul trecut cele mai mari salarii nete, cu valori cuprinse între 2.138 de lei şi 2.857 de lei net pe lu­nă, în timp ce la polul opus se află judeţele Har­ghi­ta, Teleorman, Suceava, Neamţ şi Vran­cea, unde salariile medii ale anga­jaţilor variază între 1.483 de lei şi 1.544 de lei net pe lună, fiind cele mai mici din ţară, informează ZF.

Un angajat din Bucureşti a încasat anul trecut, în medie, un salariu de aproape 2.900 de lei (635 euro) net pe lună, dublu faţă de un angajat din Harghita, judeţul cu cele mai mici salarii în 2016.
Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Sibiu sunt zonele în care angajaţii au obţinut anul trecut cele mai mari salarii nete, cu valori cuprinse între 2.138 de lei şi 2.857 de lei net pe lu­nă, arată datele centralizate de ZF pe ba­za datelor de la Institutul Naţional de Sta­tistică. Acestea sunt, de altfel, sin­gurele judeţe în care salariul mediu a de­păşit valoarea de 2.000 de lei net pe lună.
La polul opus se află judeţele Har­ghi­ta, Teleorman, Suceava, Neamţ şi Vran­cea, unde salariile medii ale anga­jaţilor variază între 1.483 de lei şi 1.544 de lei net pe lună, fiind cele mai mici din ţară.
1-top

„Judeţele cu cele mai mari salarii sunt cele în care s-au făcut foarte multe in­ves­tiţii de către companiile multina­ţio­na­le, în care şomajul este aproape inexis­tent, iar tipurile de joburi sunt din do­me­nii variate. În judeţele mai dezvoltate, un­de salariile angajaţilor trec peste 2.000 de lei net pe lună, nu sunt investiţii doar în pro­ducţie, ci şi în servicii IT, financiare etc., spre deose­bi­re de ju­de­ţele cu salarii mici, unde exis­tă în general in­­vestiţii foar­te puţine, în gene­ral în pro­duc­ţie“, a spus Alina Po­pes­cu, ta­lent in­for­ma­tion so­lu­tion lea­der pen­tru Ro­mâ­nia şi regiu­nea Bal­cani în ca­drul com­pa­ni­ei de HR Mer­cer, par­te a gru­pului Marsh & McLennan Com­panies.

Salariul mediu la nivelul întregii economii a ajuns anul trecut la 2.088 de lei net pe lună, în creştere cu 12% faţă de anul 2015. Astfel, faţă de salariul mediu pe economie, un bu­cu­reştean a câş­ti­gat anul trecut cu 36% mai mult, iar un angajat din Har­ghita a obţinut cu 28% mai puţin.

Citeşte articolul complet în Ziarul Financiar.

Tags: , , ,
???????????????????????????????

Cel mai important eveniment dedicat inovației urbane – PRIA Urban Innovation în 24-25 Mai 2017 în Cluj Napoca(P)

Nicolae DORDEA, Manager Vânzări Clienți Business Nord, ENGIE, participă la conferința PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017

PRIAevents organizează conferința PRIA Urban Innovation – platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.PRIA Urban Innovation mic

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

În cadrul evenimentului lectori invitați sunt: Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj Napoca; Nicholas DE ROUMANIE; Karoly Borbely - Director Strategie, Hidroelectrica; Alin TIȘE  –  Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj; Claudiu Salanţă – Arhitect Șef al Judeţului Cluj; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj, precum și reprezentanți ai producătorilor de masini electrice și biciclete.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal Engie.PRIA Urban Innovation

De asemenea parteneri ai evenimentului sunt Hidroelectrica, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), Centrul Român al Energiei (CRE), Aries Transilvania, Camera de Comerț si Industrie Româno-Olandeză, Camera de Comerț si Industrie Româno-Britanică, Camera de Comerț și Industrie Cluj, Camera de Comerț și Industrie România-Israel, Cogen România, Romanian Institute for Energy Development Studies (IRE) și EFdeN.

Parteneri media ai conferinței sunt Agerpres, Transilvania Business, Nine O’Clock, Energetica, Energy Center, Tehnica Instalațiilor, 9AM, Jurnalul de Afaceri și The Romania Journal, Ziare.com, Business 24, InfoEst, Actmedia, Tehnic Media și InstallNews.ro.

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Urban Innovation şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe http://priaevents.ro/pria-urban-innovation-conference/

Despre PRIAevents

PRIAevents – experţii tăi în evenimente! Noi aducem informaţii de ultimă oră şi trend-uri în business prin intermediul conferinţelor organizate. Echipa PRIAevents cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector business.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să contactaţi:

raluca.voivozeau@priaevents.ro / 0744 584 661.

Tags: , , , , , , , , , , , ,
bani

Salarii mari în Cluj. HARTA pe judeţe

În numai şapte judeţe din toată ţara, inclusiv Bucureşti-Ilfov, sunt salarii peste sau apropiate de media naţională. Județul Cluj este al doilea din România la venituri/cap de locuitor, cu un câştig mediu de 2.504 lei. 

Judeţul cu cel mai mic salariu mediu net din România în 2017, după datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) nu e nici Vaslui, nici Teleorman, cum ar fi opinia publică tentată să creadă, ci unul aflat în plină prăbuşire economică: judeţul Neamţ – adică 1.690 lei, ceva mai mult de jumătate din cât se câştigă în Bucureşti (3.139 lei) şi cu aproape 1.000 de lei mai puţin decât în Cluj, potrivit datelor centralizate de Economica.net.

harta_11_04748200

Cetăţenii din alte 16 judeţe au în medie câştiguri de sub 1.900 de lei. În numai şapte judeţe din toată ţara, inclusiv Bucureşti-Ilfov, sunt salarii peste sau apropiate de media naţională.

Potrivit aceleiaşi prognoze, salariul mediu net lunar pe economie va creşte de la 2.047 lei, anul trecut, la 2.864 de lei, în anul 2020. Aşadar, o creştere, la nivel naţional, de 39,9%, începând din acest an până în 2020.

Salariile vor creşte, în fiecare regiune, cu procente cuprinse între 38 şi 42% şi, chiar dacă în cea mai dezvoltată zonă din România, Bucureşti-Ilfov, ritmul de creştere a salariilor va fi uşor inferior mediei naţionale, în termeni de “bani în mână”, diferenţele faţă de restul ţării vor fi tot mai mari.

Astfel, dacă acum în Bucureşti se câştigă, în medie, cu circa 1.100 de lei mai mult decât în regiunea Moldovei, în 2020, diferenţa de salarii dintre cele două regiuni va ajunge la aproape 1.500 de lei.

VEZI şi Chirii versus salarii în Cluj. Preţul pentru 3 camere – 107% din salariul mediu

Tags: , , ,
portofel-cu-bani

România, între ţările cu cele mai mici salarii din Europa

România are al doilea cel mai mic salariu minim dintr-un număr de 20 de țări analizate din Uniunea Europeană, cu o valoare de 323 euro, reiese dintr-un studiu al KPMG.

Cel mai mic salariu minim este în Bulgaria, respectiv 235 euro. După România, locul al treilea este deținut de Letonia și Lituania cu câte 380 euro, urmate de Cehia cu 407 euro și de Ungaria cu 409 euro. La polul opus, cel mai mare salariu minim este în Luxemburg (1.999 euro), urmat de Irlanda cu 1.776 euro și de Germania cu 1.772 euro. Locurile 4 și 5 sunt deținute de Olanda cu 1.552 și Franța cu 1.480 euro.

Conform unui comunicat al companiei, respectarea reglementărilor cu privire la salariul minim este una dintre regulile impuse de Directiva privind detașările transnaționale (Directiva 96/71/CE).

Statele membre sunt în curs de implementare a Directivei 67/2014/UE al cărei scop este stabilirea unui cadru comun de prevederi, măsuri și mecanisme de control corespunzătoare care să permită implementarea, aplicarea și respectarea în mod uniform a Directivei 96/71/CE, cu scopul de a preveni și a combate eventualele abuzuri.

O dată cu implementarea noii Directive, specialiștii KPMG se așteaptă ca autoritățile din statele membre să exercite un control sporit în cazul detașărilor transnaționale.

‘Companiile recunosc avantajele aduse de existența unei forțe de muncă mai flexibile și mai mobile și încurajează circulația personalului, în special în cadrul Comunității Europene. De asemenea, profilul angajatului este în schimbare și, în contextul globalizării și al digitalizării, flexibilitatea, în ceea ce privește timpul de lucru, locul desfășurării activității și natura acestor activități, este una dintre caracteristicile din ce în ce mai căutate într-o relație de muncă. Mobilitatea internațională, însă, aduce cu sine și o serie de provocări atât pentru angajat cât și pentru angajator, iar respectarea prevederilor legale în materie de salariu minim este doar una dintre acestea’, a declarat Mădălina Racovițan, partener și coordonator al Diviziei People Services din cadrul KPMG în România.

Potrivit acesteia, determinarea salariului minim aplicabil poate fi mai dificilă decât pare la prima vedere, întrucât nu în toate statele există un salariu minim unic la nivel național.

‘În multe state salariul minim depinde de diverși factori precum industria în care activează angajatorul, funcția deținută de angajat sau vârsta acestuia. În plus, pentru anumite sectoare sau industrii, salariul minim poate fi reglementat prin contracte colective de muncă, caz în care salariul minim stabilit la nivel național s-ar putea să nu mai aibă relevanță. Dacă determinarea nivelului salariului minim începe să pară complicată, și mai dificilă este determinarea acelor elemente care pot fi incluse în salariul minim. Sunt state care permit includerea în salariul minim a tuturor elementelor de remunerație, chiar și diurnă, pe când în alte state salariul de bază este singurul luat în calcul în vederea determinării salariului minim’, a mai arătat Racovițan.

Tags: , , , ,
salariu_mediu_net

Ministrul Muncii: salariile medicilor vor ajunge până la 3.600 de euro

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat, duminică seara, că salariul unui medic din secţiile ATI va ajunge, în 2018, până la 3.600 de euro, afirmând că cel mai mare salariu din sistemul bugetar îl va avea preşedintele României, 18.000 de lei şi că majorările se vor realiza până în 2020.

”Lucrăm cu specialişti care încă înainte de 1989 au lucrat la legea salarizării unitare. Mulţi spun că legea de pe vremea lui Ceauşescu era de fapt cea mai bună, pentru că ştiai de unde pleci şi unde trebuie să ajungi la capătul carierei. Încercăm să aplicăm principiile bune din toate celelalte legi ale salarizării şi să o aplicăm”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la Antena 3.

Lia Olguţa Vasilescu a afirmat că, din anul 2018, salariile medicilor vor ajunge până la 3.600 de euro, pentru medicii din secţiile ATI.

Ministrul Muncii a spus că, în sistemul bugetar, sunt funcţionari care au salarii mai mari decât preşedintele României, “ceea ce nu este în regulă”, adăugând că şeful statului ar urma să aibă un salariu de 18.000 de lei.

Aceasta a afirmat că în sistemul bugetar creşterile salariale vor fi graduale până în anul 2020.

Tags: , , , ,
cluj de sus

Cluj, judeţul din România unde te costă cel mai mult să-ţi cumperi un apartament

Angajații din Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru achiziția unui apartament cu una sau două camere, deși salariile din județ sunt mai mici decât cele din Capitală, potrivit unei analize realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.

Astfel, chiar dacă salariul mediu net din Cluj-Napoca este cu 18% mai mic decât cel din București, angajații clujeni plătesc rate cu 15% mai mari decât bucureștenii pentru achiziția aceluiași tip de garsonieră. În cazul achiziției unui apartament cu 2 camere, rata lunară plătită pentru un credit prin Prima Casă echivalează cu 47% din salariul mediu al unui angajat clujean, cu mult peste media Bucureștiului, de numai 34% din venitul lunar.

Pentru apartamentele cu 3 și 4 camere, cele mai mari rate sunt în județul Constanța. La polul opus, Hunedoara este cel mai avantajos județ din România din punctul de vedere al ponderii pe care o are rata lunară de achiziție a unei locuințe în salariul mediu, indiferent de tipul de imobil achiziționat.

La nivel național, achiziția unei locuințe în rate lunare prin programul Prima Casă reprezintă un cost echivalent cu valori între 20% și 46% din salariul lunar mediu net, în funcție de tipul de imobil cumpărat. În cazul unui credit ipotecar standard, rata lunară pentru cumpărarea unei locuințe variază între 19% și 44% din salariul mediu net la nivel național.

“În momentul acesta, Clujul trece printr-o perioadă de creștere similară cu cea din anii 2007- 2008. Orașul se dezvoltă foarte rapid, cererea a ajuns să fie mult mai mare decât oferta și, în acest context, din ce în ce mai mulți oameni trec peste bariera prețului cu gândul că fac o investiție de lungă durată. Cu siguranță prețurile se vor stabiliza în următoarele 12 luni, iar procesul de vânzare va fi unul mult mai calculat și mai bine informat”, explică Sorin Bălan, director Storia.ro.

“Chiar dacă salariile sunt mai mici decât cele din București, iar prețurile locuințelor sunt mai mari, percepția clujenilor față de orașul lor este una foarte bună. Potrivit studiului realizat de Storia.ro care a analizat percepția oamenilor asupra costului vieții din orașul și cartierul în care locuiesc, Cluj a ieșit pe locul doi în topul orașelor cu cel mai avantajos cost al vieții din România. Mulțumirea resimțită de clujeni față de stilul lor de viață reprezintă încă o explicație pentru faptul că sunt dispuși să scoată mai mulți bani din buzunare pentru o locuință în Cluj-Napoca”, continuă Bălan.

Garsoniere

Rata lunară pentru o garsonieră consumă, în medie, 20% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziționat o astfel de locuință prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară a unei garsoniere reprezintă 19% din venitul lunar al unui angajat la nivel național.

Clujenii plătesc cele mai mari rate lunare, indiferent de modul de creditare ales. Astfel, pentru o garsonieră achiziționată prin programul Prima Casă, rata lunară este de 32% din salariul mediu net din județ și 30% din salariul lunar dacă e cumpărată prin credit imobiliar standard.

După județul Cluj-Napoca, primele poziții sunt ocupate de Dolj, Iași, Mureș, Brașov, Bihor, Prahova și Brăila. Capitala se sitează pe poziția a 15-a.

La polul opus se găsește județul Hunedoara, unde achiziția unei locuințe cu o cameră consumă numai 10% din salariul unui angajat plătit cu salariul mediu la nivel județean, indiferent dacă este cumpărată prin Prima Casă sau prin credit standard.

Apartamentele cu 2 camere

Rata lunară pentru un apartament cu 2 camere consumă, în medie, 34% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziționat o astfel de locuință prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară pentru achiziția unei locuințe cu 2 camere reprezintă 32% din salariul lunar net al unui angajat.

Pentru o locuință cu 2 camere, un angajat clujean care obține salariul mediu net va plăti 47% din veniturile sale lunare net (dacă achiziționează locuința prin Prima Casă) și 45% dacă o va cumpăra prin credit imobiliar standard.

Imediat în clasamentul județean, urmează Constanța, Dolj, Timiș, Iași, Maramureș, Bihor și Brașov. Ratele cel mai puțin împovărătoare se găsesc în județele Hunedoara, Giurgiu, Harghita, Mehedinți și Teleorman.

Apartamentele cu 3 și 4 camere

În majoritatea județelor, costul unui apartament cu 3 camere este similiar cu cel al unui apartament cu 4 camere raportat la povara pe care ar reprezenta-o pentru un salariat plătit la nivelul salariului mediu din județ, în aceleași condiții de creditare.

Angajații constănteni care vor să-și cumpere un apartament cu 3 camere vor plăti o rată echivalentă cu 58% din salariul lunar dacă o achiziționează prin programul Prima casă. Dacă achiziția se face printr-un credit imobiliar standard, rata lunară va consuma numai 57% dn salariul lunar.

Pentru apartamentele cu 4 camere, un angajat care obține salariul mediu net din Constanța va plăti 46% din veniturile sale lunare nete (dacă achiziționează apartamentul prin Prima Casă) și 44% dacă va cumpăra locuința prin credit imobiliar standard (cu avans de 15%).

La polul opus este tot situația din județul Hunedoara, unde achiziția unui apartament cu 3 camere consumă doar 24% din salariul lunar din județ, dacă este cumpăra prin Prima Casă și numai 22% din salariu în cazul unui credit ipotecar standard. În același județ, locuințele cu 4 camere consumă 24% din salariul lunar din județ dacă aceasta se face prin Prima Casă și 22% dacă locuința este cumpărată prin credit ipotecar standard.

Valoarea ratelor lunare în Capitală

În București, unde există și cele mai mari salarii, achiziția unei garsoniere înseamnă o rată de 22% din salariul mediu din municipiu prin programul Prima Casă și 21% din salariul mediu net prin creditul imobiliar standard, peste media națională. Pentru achiziția unui locuințe cu 2 camere, rata lunară consumă doar o treime (34%) din salariul mediu din municipiu dacă locuința este cumpărată prin Prima Casă și 32% dacă este achiziționată prin credit ipotecar.

Achiziția unei locuințe cu 3 camere prin Prima Casă rata lunară este echivalentă cu 39% din salariul mediu lunar. În cazul unui credit ipotecar tot pentru 30 de ani, avansul minim este de 15%, iar rata lunară echivalează cu 43% din salariul mediu net al unui angajat din Capitală.

Pentru apartamentele cu 4 camere, valoarea ratei prin programul Prima Casă este de 39%, respectiv 43% prin credit imobiliar.

 

Tags: , , , ,