Tag Archives: salarii

bani

Salariul minim brut creşte pentru studii superioare; nicio menţiune despre vechime

Salariul minim creşte, de la 1 ianuarie 2019, la 2.350 lei pentru personalul încadrat pe funcţii care necesită studii superioare, şi care are cel puţin un an vechime în domeniul acestor studii, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern publicat de Consiliul Economic şi Social.

Documentul nu prevede, însă, şi o majorare similară a salariului minim pentru persoanele care au o vechime de peste 15 ani, aşa cum au anunţat iniţial autorităţile.

“Tot de la 1 ianuarie, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu cel puţin un an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare, salariul minim, fără sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 2.350 lei lunar, ceea ce reprezintă o creştere de 23,6% faţă de luna decembrie 2018″, se menţionează în documentul citat.

Proiectul de act normativ prevede majorarea salariului de bază brut pe ţară garantat în plată la 2.080 de lei lunar începând cu 1 ianuarie 2019, ceea ce reprezintă o creştere de 9,47% faţă de luna decembrie 2018.

Mai multe detalii AICI! 

Tags: , , ,
portofel-gasit

Guvernul pregăteşte un OUG care îngheaţă salariile şi pensiile

Guvernul a pregătit textul unei Ordonanțe de Urgență care va îngheța salariile bugetariilor, punctul de pensie și pensia minimă.

Guvernul a pregătit textul Ordonanței de urgență care va îngheța, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile bugetariilor la “cel mult” nivelul din decembrie 2018. De asemenea, punctul de pensie și pensia minimă sunt blocate până în septembrie.

Proiectul de OUG a fost transmis pe circuitul de avizare și ar urma să intre în Guvern vineri, 7 decembrie 2018, potrivit unei informări către Realitatea TV venite de la Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor.

“Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de 6 încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se mențin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiții”, se spune ]n proiectul de OUG.

La punctul 7 din proiectul de Ordonanță, se spune că în anul 2019, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.

Documentul cu textul integral al OUG de înghețare a salariilor și pensiilor, AICI.

Primele informații despre planul Guvernului Dăncilă de a îngheța salarizarea în sectorul bugetar au apărut în octombrie 2018, dar atunci ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici a infirmat datele, spunând că este doar un scenariu de lucru, care nu se va pune neapărat în aplicare.

Guvernul arată acum că, în situaţia neadoptării acestor măsuri în regim de urgenţă, deficitul bugetar în anul 2019 va depăşi pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, “ceea ce va avea ca principală consecinţă negativă declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv, aspect de natură a genera la rândul său alte consecinţe grave pentru interesele României”.

Nu doar salariile îngheață, ci și pensiile

Proiectul de OUG trimis în circuitul de avizare mai spune că, prin derogare de la legea pensiilor în vigoare, și punctul de pensie rămâne înghețat la 1 ianuarie 2019, urmând să crească la 1 septembrie până la valoarea de 1.265 lei.

Aceeași situație în cazul pensiei minime: indemnizația socială pentru pensionari nu se modifică de la valoarea de 640 lei până în septembrie.

“Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menține la 1.100 lei și începând cu 1 septembrie 2019 valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% și este de 1.265 lei”, se spune în proiectul de OUG.

Începând cu 1 ianuarie 2019, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, se menține la 640 lei și începând cu 1 septembrie 2019 se majorează cu 10% și este de 704 lei.

Sunt blocate și angajările în sectorul public

Începând cu 1 ianuarie 2019, până la 31 decembrie 2019, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice.

Pentru posturile pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi pentru cele a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum se continuă procedurile de ocupare a acestora, conform prevederilor în vigoare la acea dată.

Prevederile de mai sus se aplică și instituţiilor publice locale, astfel cum sunt acestea definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, care beneficiază de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

Fără prime, indemnizații de hrană și tichete de vacanță

În anul 2019, instituţiile şi autorităţile publice “nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, și nici premii şi indemnizaţia de hrană și indemnizația de vacanță reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare”, scrie în proiectul de OUG care ar putea fi adoptat în această săptămână.

Senatorul PNL Florin Cîțu acuzase încă din octombrie că PSD va introduce, de anul viitor, măsuri de austeritate și nu va mai aplica Legea salarizării unitare. Liberalul a prezentat atunci un document trimis de Guvern Comisiei Europene prin care coaliția de guvernare promitea înghețarea salariilor în sectorul bugetar în 2019.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a reacționat la acel moment spunând că este doar un scenariu de lucru, între alte variante pe care Guvernul le are în vedere.

Tags: , , , , ,
portofel-gasit

Salarii mai mari cu 17% şi peste 13.000 de noi angajaţi. Într-un an la Cluj

Numărul angajaților din Cluj crește cu peste 13.000 într-un an, salariile se măresc cu 17%, în medie la 3.100 lei, conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj. 

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii septembrie 2018, a fost de 253.881persoane, cu 13.443 persoane mai mult decât în luna septembrie 2017. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat, în luna septembrie 2018, a fost de 5.118 lei şi cel net de 3.105 lei. Câştigul salarial mediu net din luna septembrie 2018 a fost cu 17,1%  mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2017.

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii septembrie 2018 a fost de 4.994 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 1,4%, cu 0,8 puncte procentuale mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luna septembrie din anul 2017. Din numărul total al şomerilor 50,1% sunt femei şi 70,5% reprezintă muncitori.

Tags: , , ,
Câţi români au salariul de cel puţin 10.000 de lei pe lună

Ministrul Finanţelor: Începând de anul viitor se va merge pe creşterea prevăzută în Legea salarizării

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a dat asigurări că în sistemul bugetar se va aplica începând de anul viitor creşterea de 25% prevăzută în Legea salarizării, infirmând, totodată, o îngheţare a salariilor conform documentului transmis Comisiei Europene.

“A fost o discuţie la nivelul Guvernului şi mesajul este foarte clar: se merge începând de anul viitor pe ceea ce înseamnă Legea 152, Legea salarizării, adică se va merge pe creşterea pe care am promis-o în programul de guvernare. Anul viitor mergem pe Legea salarizării care are o creştere, cam 25%, dacă nu ma înşel”, a spus, duminică, la Antena 3, Eugen Teodorovici.

El a fost întrebat dacă se va aplica acea măsura de îngheţare a salariilor în zona sectorului bugetar, în condiţiile în care măsura era inclusă într-un document transmis Comisiei Europene.

“Dacă vii cu alte măsuri care să îţi compenseze impactul pe care îl ai pe o anumită măsura, ei (Comisia Europeană n.r.) nu au niciun fel de problemă. Ei cer să te încadrezi în anumiţi indicatori macro pe care ţi i-ai asumat, acel deficit să fie undeva 2,53%, dacă nu mă înşel, să fie sub 60% datoria publică. Sunt anumite elemente la care CE nu că ţine ea, ţi le asumi tu ca stat. Noi ne-am asumat ca stat, scăderea de deficit an de an cu 0,5%. (…) Deci, anul viitor mergem pe legea salarizării care are o creştere cam 25% dacă nu mă înşel”, a subliniat şeful de la Finanţe.

Întrebat cum explică salariile mult mai mari din sectorul bugetar comparativ cu cele din mediul privat, ministrul a promis că până la finele acestui an lucrurile se vor schimba şi “nu mă refer la salarizare ci la felul în care administraţia îşi justifică salariile”.

“Atunci când am promis Legea salarizării am spus că vine la pachet şi cu reaşezare a administraţiei, a zonei publice. Era şi este o lipsă de specialişti în administraţia centrală, s-au dat salarii, dar nu putem rămâne la forma în care suntem astăzi ca număr, ca pregătire, ca perfomanţă, şi aici lucrurile se vor schimba până la final de an. Nu o să intru în detalii. Nu mă refer la salarizare ci la felul în care administraţia îşi justifică salariile pe care le primesc cei din administraţie”, a mai spus Teodorovici.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat pe 20 octombrie, pe pagina sa de Facebook, că, după analiza datelor transmise de Comisia de Prognoză, MMJS lucrează la creşterea salariului minim pe economie încă de la finalul acestui an şi la diferenţierea salariului minim în funcţie de studii sau vechimea de peste 15 ani.

Aceste precizări au venit după ce senatorul PNL Florin Cîţu anunţa, tot pe pagina de socializare, că Executivul introduce măsuri de austeritate din 2019, precum îngheţarea salariilor din 2019, conform unui document transmis Comisiei Europene.

Ulterior, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, la Digi24, că documentul privind o posibilă îngheţare a salariilor bugetarilor, prezentat de senatorul PNL, este unul public, trimis Comisiei Europene, şi reprezintă un document de lucru, o posibilă variantă. El a precizat, totodată, că există şi o propunere de aplicare a legii salarizării până în 2020, în loc de 2022.

Tags: , , ,
lei-ron-bani

Salarii mai mari cu 14% şi peste 13.000 de noi angajaţi la Cluj

Numărul angajaților din Cluj crește cu peste 13.000 într-un an, salariile se măresc cu 14%, în medie la 3.000 lei, conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj. 

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii august 2018, a fost de 253.724 persoane, cu 13.622 persoane mai mult decât în luna august 2017. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna august 2018 a fost de 5.011 lei şi cel net de 3.038 lei. Câştigul salarial mediu net din luna august 2018 a fost cu 14,3%  mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2017.

De cealaltă parte, numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii august 2018 a fost de 5.088 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 1,4%, cu 0,8 puncte procentuale mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luna august 2017. Din numărul total al şomerilor 49,7% sunt femei şi 70,9% reprezintă muncitori.

Tags: , , , ,
bani

Dăncilă dă din nou asigurări că Executivul are banii necesari pentru plata pensiilor şi salariilor

Premierul Viorica Dăncilă a dat din nou asigurări că Executivul are banii necesari pentru plata pensiilor şi salariilor, spunând că a făcut aceste precizări pentru că a vrut să pună punct speculaţiilor.

„Legat de banii pentru pensii şi salarii, avem resursele necesare pentru plata lor, aşa cum ne-am angajat. Vreau să pun punct acestor speculaţii din spaţiul public, de natură să genereze îngrijorări lipsite de temei”, a declarat premierul Viorica Dăncilă miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

Ea a spus că Ministerul Finanţelor Publice are în lucru proiectul de buget pentru anul viitor, care arată că sunt asiguraţi bani pentru plata majorată a pensiilor şi salariilor.

„Suntem responsabili faţă de finanţele publice. Deciziile pe care le luăm sunt bine fundamentate şi convergente unei viziuni coerente de dezvoltare economică şi socială. Ministerul Finanţelor are în lucru, într-o etapă foarte avansată, proiectul de buget pentru anul 2019. Proiectul de buget pentru anul viitor va reflecta cu acurateţe asigurarea banilor necesari pentru plata majorată a pensiilor şi salariilor din sectorul public, manjorarea salariului minimpe eonomie”, a spus Dăncilă.

Anterior, prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat că ”în niciun caz” salariul minim pe economie nu va creşte de la 1 noiembrie, Executivul urmând a vedea ”cînd este oportun”. Datele avansate de către premier sunt 1 decembrie sau 1 ianuarie 2019.

Viorica Dăncilă a declarat, miercuri, că ”în niciun caz” salariul minim pe economie nu va creşte de la 1 noiembrie.

”În niciun caz la 1 noiembrie. Vom vedea când este oportun: la 1 decembrie sau 1 ianuarie”, a spus premierul.

Întrebată despre îngheţarea salariilor în anul viitor, Dăncilă a spus că nu este de acord cu o astfel de măsură şi a anunţat că va argumenta acest lucru în deschiderea şedinţei de Guvern.

Tags: , , , , ,
portofel-cu-bani

Ministerul Muncii anunţă reintroducerea salariului minim diferenţiat în funcţie de studii şi vechime

Ministerul Muncii anunţă, după discuţia cu sindicatele, reintroducerea salariului minim brut garantat în plată diferenţiat în funcţie de nivelul de studii sau de vechimea în muncă, de 2.350 de lei brut, singura divergenţă fiind legată de data la care se va aplica măsura.

Premierul Viorica Dăncilă şi miniştrii Lia Olguţa Vasilescu şi Eugen Teodorovici s-au întâlnit marţi, la Palatul Victoria, cu reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor, cărora le-a fost prezentat proiectul de Hotărâre de Guvern privind creşterea salariului minim brut garantat în plată, pe economie: 2.080 de lei/lună, ceea ce înseamnă o creştere netă cu 100 de lei faţă de actualul.

“Totodată, s-a luat decizia reintroducerii salariului minim brut garantat în plată diferenţiat în funcţie de nivelul de studii sau de vechimea în muncă, concept care a mai fost aplicat în România înainte de anul 2011: 2.350 de lei brut, adică cu 13% mai mult faţă de cel câştigat de persoanele fără studii superioare sau cu vechime mai mică de 15 ani”, arată Ministerul Muncii, într-un comunicat de presă remis marţi seară MEDIAFAX.

Ministerul condus de la Lia Olguţa Vasilescu menţionează că Executivul s-a arătat astfel deschis unei propuneri formulate de sindicate la ultima şedinţă a Consiliului Naţional Tripartit, propunere care este şi în programul de guvernare.

În urma discuţiilor purtate cu sindicatele şi patronatele, s-a ajuns la concluzia unanimă că majorarea salariului minim este necesară, singura divergenţă fiind asupra datei de la care se va aplica măsura, în condiţiile în care sindicatele au solicitat data de 1 noiembrie 2018, iar patronatele – 1 ianuarie 2019.

“Guvernul va lua o decizie în cel mai scurt timp posibil, care va fi comunicată public, astfel încât ordonatorii de credite şi companiile din România să pregătească punerea în aplicare a măsurii”, potrivit sursei citate.

Tags: , , , ,
portofel-cu-bani

Guvernul ia în calcul “să îngheţe” salariile bugetarilor în 2019

Pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar din 2019, Guvernul de la Bucureşti intenţionează să ia mai multe măsuri de limitare a cheltuielilor bugetare şi de creştere a veniturilor guvernamentale, potrivit unei scrisori trimise de Ministerul Finanţelor Publice -MFP către Comisia Europeană -CE.

Informaţia despre intenţia Guvernului de a îngheţa salariile şi de a bloca aplicarea legii salarizării a fost divulgată de senatorul PNL, Florin Cîţu, care a acuzat Guvernul că ţine secret documentul trimis la CE.

Pe scurt, ţinta anuală de deficit bugetar la care s-a angajat România este de cel mult 3%, care este permisă mai ales în anii de criză financiară. România a fost la limita acestei ţinte în ultimii doi ani – la aproape 3% în 2016 şi la 2,96% anul trecut.

Mai multe detalii AICI! 

Tags: , , , , ,
bani

Teodorovici: Există şanse ca salariul minim pe economie să crească înainte de 1 ianuarie 2019

Salariul minim pe economie ar putea creşte la 2.050 lei înainte de 1 ianuarie 2019, a declarat marţi, la TVR1, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, precizând că se face o analiză la ministerul de resort.

“Cel târziu de la 1 ianuarie 2019 (va creşte salariul minim pe economie n.r). Discutăm la Finanţe. La Ministerul de Finanţe eşti obligat să faci o analiză pe fiecare posibilitate(…) Analizăm absolut tot. Şi un astfel de scenariu.(…) O să discutăm în Guvern. Sunt şanse. Este o decizie care se va lua în urma unei analize pe care Ministerul de Finanţe o face, o discutăm în Guvern”, a spus Teodorovici.

Întrebat dacă sunt şanse ca salariul minim să crească la 2.050 lei la final de an, ministrul Finanţelor a răspuns: “Da. Am spus cel târziu (la 1 ianuarie 2019, n.r.). Dacă am spus cel târziu, e implicit că poate fi mai devreme. Când mai devreme? Vedem care sunt calculele, propuneri. Se face această analiză la Finanţe”.

Totodată, Eugen Teodorovici, a mai afirmat că se va şti exact de unde vor veni sumele după rectificarea pe care Guvernul intenţionează să o facă în noiembrie.

În prezent, salariul minim este de 1.900 lei brut/lună.

Tags: , ,
1396269005_targuldecariereinitmartie2014cluj2

6 din 10 români plănuiesc să-și schimbe jobul în următorul an. Ce-i nemulţumeşte

Peste 63% dintre angajaţii români au în plan să-și schimbe locul de muncă în următorul an. Motivele care stau în spatele acestei decizii, pe larg, în analiza prezentată de mai jos. 

Doar 3 din 10 angajatori oferă feedback în urma interviurilor de angajare, arată cel mai recent studiu de piață realizat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România. Asta deși lipsa feedback-ului este una dintre principalele nemulțumiri ale candidaților și angajaților români, după cum arată aceeași cercetare – 4 din 10 candidați se plâng de faptul că nu primesc niciun fel de răspuns de la recrutori, în urma interviurilor de angajare.

”Mai mult decât atât, 70% dintre respondenți au declarat că nu ar mai aplica niciodată, în viitor, pentru un job deschis într-o companie cu care au o astfel de experiență – au mers la interviuri în urma cărora nu au primit niciun fel de răspuns. Cu alte cuvinte, se reconfirmă faptul că feedback-ul este principala metodă de ”retenție” a candidaților și că ignorarea lui aduce deservicii majore reputației de angajator. Pe termen lung, se poate dovedi cea mai mare piedică în a aduce oameni valoroși în companie”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Pe de altă parte, întrebați care sunt principalele criterii în funcție de care își aleg angajatorul, 86% dintre respondenți au pus, în vârful clasamentului, salariul și pachetul de beneficii. Aproape la fel de importantă (84%) este reputația companiei – criteriu a cărui importanță crește de la an la an. Pentru 73% contează programul de lucru, 72% menționează flexibilitatea companiei, iar 16% menționează, în premieră, părerile actualilor angajați despre companie și felul în care compania se preocupă de starea lor de bine la muncă.

”Dacă acestea sunt criterii generale care predefinesc alegerile candidaților, când vine vorba despre exemplul practic al celei mai recente angajări, 73,4% dintre respondenți spun că au fost convinși să aplice sau să accepte un job în compania pentru care lucreză în prezent de reputația pe care aceasta o are în piață. Pentru 66,4% cel mai mult a contat primul interviu cu recrutorul, în timp de 53,4% au menționat părerile foștilor și actualilor angajați – adică, tot o formă de reputație organizațională”, adaugă Bogdan Badea.

Întrebați ce apreciază cel mai mult la un proces de recrutare, 65% pun, pe primul loc, întrebările relevante în cadrul interviurilor. Urmează feedback-ul rapid venit din partea recrutorilor și detalierea anunțului de angajare. 32,4% dintre respondenți apreciază atunci când salariul este specificat în anunț, iar 30% se așteapta ca recrutorul să poată răspunde la întrebări tehnice care țin de fișa postului. ”Subiectul transparentizării salariilor devine din ce în ce mai actual și ne apropiem cu pași repezi de atingerea acestui prag. Acest lucru a fost confirmat, recent, de numărul impresionant de oameni care accesează zilnic Paylab.ro, primul comparator de salarii din România. În doar trei luni, peste 50.000 de angajați au intrat pentru a vedea cum se poziționează pe piața salariilor”, spune Bogdan Badea.

O altă concluzie a studiului este legată de modul în care candidații își doresc să fie abordați de către angajatori. ”În 2018 și, cu siguranță, pentru încă mult timp de acum încolo, candidații și angajații își doresc să vadă la angajatori o abordare foarte umană și personală, motiv pentru care atunci când fac orice fel de evaluare a acestora primele aspecte pe care le menționează sunt cele care țin de criterii strict subiective. Spre exemplu, întrebați care au fost motivele pentru care au plecat de la ultimul job, 52% au răspuns că nu erau fericiți și motivați. 35,8% nu se simțeau apreciați, iar 31,3% erau nemulțumiți de salariu. Asigurarea satisfacției angajaților este, de altfel, și principala recomandare pe care o au de făcut departamentului de HR, după cum arată studiul”, mai spune Bogdan Badea.

Semnalele de alarmă trase de angajați sunt cu atât mai importante pentru companii cu cât 63% dintre aceștia au în plan să-și schimbe locul de muncă în următoarele 12 luni și doar 3% sunt deciși să rămână la actualul job pentru o perioadă mai lungă de 3 ani. În fața deciziei de a pleca din companie, doar managerul direct (29,1%), colegii de echipă (20,9%) și CEO-ul (20,6%) ar putea avea o influență asupra angajaților. Doar 4% spun că ar putea fi întorși din drum de Managerul de HR.

Tags: , , ,
Câţi români au salariul de cel puţin 10.000 de lei pe lună

Clujul, în topul judeţelor cu salarii de peste 1.000 de euro

În topul judeţelor cu cea mai mare pondere a contractelor  de muncă de peste 1.000 de euro net se află pe primul loc Bucureştiul, cu o pondere de 16,2% din to­talul acestora din municipiu. 

Pe locul doi se află judeţul Cluj, unde 11,16% dintre salarii sunt peste 1.000 de euro net, urmat îndea­proape de Ilfov, unde 11,05% dintre angajaţi câştigă peste 1.000 de euro net, arată studiul privind dinamica pieţei muncii al PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni), scrie ZF.ro. 

La polul opus se află judeţele Gorj, unde 2,12% dintre salariaţi au câştiguri lunare de peste 1.000 de euro „în mână”, Hunedoara cu o pondere de 2,18% a salariilor de peste 1.000 de euro şi Suceava, unde 2,28% dintre contractele individuale de muncă sunt de peste 1.000 de euro lunar.

Tags: , , ,
portofel-cu-bani

Forţa de muncă Cluj. Peste 14.000 de noi angajaţi şi salarii mai mari cu 11%

Numărul angajaților din județul Cluj a crescut cu peste 14.000 de persoane într-un an, conform evidențelor Direcției Regionale de Statistică. Şi banii din portofel sunt mai mulţi.

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii iulie 2018, a fost de 254.036 persoane, cu 14.057 persoane mai mult decât în luna iulie 2017. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna iulie 2018 a fost de 5.025 lei şi cel net de 3.046 lei. Câştigul salarial mediu net a fost cu 11,3% mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2017.

De asemenea, numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii iulie 2018 a fost de 5.196 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 1,4%, cu 0,7 puncte procentuale mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luna iulie 2017. Din numărul total al şomerilor 49,8% sunt femei şi 70,9% reprezintă muncitori.

Tags: , , , , , ,
portofel-gasit

Topul judeţelor în funcţie de salariul mediu net la jumătatea lui 2018. Unde se pleasează Clujul

Salariul mediu din Bucureşti a ajuns în luna iunie a acestui an la peste 3.500 de lei net pe lună, la cel mai ridicat nivel din Români. Angajaţii din Cluj au intrat, oficial, în liga salariaţilor cu peste 3.000 de lei net pe lună.

Angajaţii din Bucureşti au cele mai mari salarii din România, nivelul câştigului salarial mediu net din Capitală fiind de 3.535 de lei net în luna iunie a acestui an (în creştere cu 14% faţă de iunie 2017), arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică. La polul opus se află angajaţii din Suceava, unde salariul mediu este de numai 2.058 de lei net pe lună (+12% faţă de iunie 2017), fiind cu 72% (circa 1.500 de lei net) sub nivelul salariilor din Bucureşti.

Clujul se află pe locul doi în clasa­mentul salariilor medii din România, cu o medie a salariului de 3.065 de lei net în luna iunie (Ă15% faţă de iunie 2017), 2018 fiind anul în care salariile angajaţilor din acest judeţ se stabilizează la un nivel de peste 3.000 de lei net pe lună.

Tags: , , ,
bani ron

Ce salarii plătesc marile reţele de super şi hipermarketuri

Comerţul alimentar este domeniul cu cea mai mare fluctuaţie de personal, anual 4 din 10 oameni părăsindu-şi angajatorul. Această situaţie este accentuată de criza de personal care se resimte în toate domeniile. 

În acest context, şi ceilalţi retaileri au crescut constant sa­la­riile, dar mai accelerat în ultimii doi ani, scrie zf.ro.

Salariile medii nete lunare plătite de cei mai mari cinci retaileri inter­na­ţionali după cifra de afaceri – Kauf­land, Carrefour, Lidl, Auchan şi Mega Image – va­riază între 2.100 şi 3.100 de lei. Cu excepţia dis­coun­terului ger­man Lidl, sa­lariile se si­tu­ează în ju­rul va­lorii de 2.100 de lei net lunar, în con­textul în care în in­dustrie – în co­mer­ţul cu ri­di­ca­ta şi cu amă­nuntul – media este apro­pia­tă de acest nivel. Totuşi, în industrie media este posibil să fie trasă în sus de jucătorii din distribuţia far­ma sau de traderii agricoli care sunt incluşi în do­meniul comerţul cu ridicata. Prin comparaţie, salariul mediu net pe economie a fost de 2.400 de lei în 2017.

 

1_3_177125_1534917290_01736

Tags: , , , ,
portofel-cu-bani

Aproape jumătate din salariaţii României, câştiguri mai mici după revoluţia fiscală

Numai 50% din angajatorii din mediul economic au operat modificări ale contractelor individuale de muncă în vederea compensării transferului sarcinii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, avertizează Blocul Naţional Sindical (BNS). Potrivit statisticilor, România are aproximativ 3,1 milioane de angajaţi la privat şi 1,2 milioane de bugetari.

Astfel, 24% din angajatorii activi nu au operat nicio modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract, transmit reprezentanţii Blocului Naţional Sindical, printr-un comunicat de presă postat pe site.

Sindicaliştii spun că pe 31 martie 2018, erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet.

Ca efect însă al adoptării OUG 79/2017 prin care sarcina contribuţiilor sociale a trecut de la angajator la angajat, de la 1 ianuarie 2018, România este singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuţiile la asigurările sociale pentru sistemul de pensii şi cel de asigurări sociale sunt plătite integral de angajaţi.

Confederaţia sindicală mai spune că aproximativ 1,2 milioane de angajaţi au salariile diminuate şi alţi 608.781 sunt expuşi riscului de diminuare. Astfel, 1.135.418 salariaţi au înregistrat, în martie 2018 faţă de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care: 169.440 de salariaţi au suportat integral transferul sarcinii contribuţiilor, 965.978 de salariaţi au suportat parţial transferul sarcinii contribuţiilor. 608.781 de salariaţi au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri, contractele lor de muncă au rămas însă neschimbate în ceea ce priveşte salariul de bază brut, ca urmare angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare, potrivit BNS.

Condeferaţia sindicală transmite că, în afară de contractele individuale de muncă modificate ca efect direct al creşterii salariului minim, doar 26% din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au fost modificate astfel încât valoarea salariului net să rămână neschimbat.

Pentru mediul economic, conform datelor furnizate de Inspecţia Muncii, rezultatul “revoluţiei fiscale” se traduce în 1.744.199 de contracte de muncă cu salarii nete contractuale diminuate: 44% din contractele individuale de muncă (cu timp complet sau timp parţial) au suferit modificări ale salariului ca urmare a modificării salariului minim, 26% din contractele de muncă au înregistrat creşteri de cel puţin 20%, în intervalul 01.01 – 31.03.2018. Acestea sunt contracte al căror salariu net a fost cel puţin menţinut la valoarea din luna decembrie 2017, 17% din contractele de muncă înregistrate în Revisal au rămas nemodificate în perioada vizată – 01.01.2018 – 31.03.2018, iar 13 % din contracte au înregistrat modificări salariale, însă acestea au fost mai mici decât 20%, ca urmare venitul net în cazul acestor contracte a fost diminuat.

“Cum a înţeles Guvernul să protejeze salariul net al angajaţilor din mediul economic? Unul din instrumentele utilizate a avut un efect marginal, de altfel a fost un instrument apărut peste noapte într-o ordonanţă (OUG 82/2017) care modifica un pachet de legi, pregătit doar pentru a disipa responsabilitatea pentru efectul de reducere a veniturilor nete ca urmare a implementării OUG 79/2017. Aşa cum am avertizat la momentul apariţiei, modul de reglementare a fost total nerealist. Perioada de negociere a fost în acest caz doar o lună insuficient pentru procedura ce trebuia urmată, de la stabilirea părţilor îndreptăţite să negocieze şi până la înregistrarea contractului colectiv de muncă la ITM”, arată reprezentanţii BNS.

Sindicaliştii mai arată că 878 de contracte colective de muncă şi 1.790 de acte adiţionale au fost încheiate în aplicarea OUG 82/2017, în intervalul 20.11 – 20.12.2017 – 0,4% din angajatorii înregistraţi în Revisal la 31.12.2017.

“Mecanismul a fost unul complet formal, o dovedeşte şi Raportul de control al ITM din perioada ianuarie – martie 2018. Respectarea prevederilor OUG 82/2017 nu s-a regăsit în tematicile de control ale ITM. Protecţia asigurată de Guvern prin acest instrument putem spune că a fost inexistentă. Cel de-al doilea instrument utilizat a fost salariul minim. Salariaţii care la 31.12.2017 aveau salarii de încadrare la nivelul salariului minim de 1450 lei au beneficiat de protecţie, efectul însă este unul ce perverteşte toate ierarhiile salariale din mediul economic datorită modului de aplicare. Dacă la 31.12.2017 – erau înregistrate 1.825.423 de contracte de muncă cu timp complet, cu salariul de încadrare egal cu salariul minim (34,9% din total contracte de muncă cu timp complet), la 31.03.2018 – erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet”, potrivit BNS.

La 31.03.2018 salariul de bază median din contractele de muncă era de 2000 lei, practic jumătate din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au salariile de bază în intervalul 1900 – 2000 lei. Dacă în decembrie 2018 raportul între salariul minim şi salariul de bază median din contractele individuale de muncă era de 80%, în martie 2018 acest raport a ajuns la 95%, mai arată datele confederaţiei sindicale.

“În mod paradoxal acest model de ierarhie salarială este unul specific ţărilor nordice, numai că salariile lor sunt cu mult mai mari decât cele din România (ex. în Danemarca salariul mediu brut a fost în 2017 – 5.179 euro , in timp ce în România, în acelaşi an salariul mediu brut a fost de 713 euro). Dacă avem în vedere definiţia europeană a veniturilor mici – 2/3 din salariul median, raportat strict la valoarea salariilor din contractele de muncă cu timp complet, înseamnă că de la 01.01.2018 România a rezolvat problema salariilor mici, nici un salariat din mediul economic nu va mai fi încadrat în categoria celor cu venituri mici (2/3 * 2000 = 1333 ori salariul minim este 1900 lei). Chiar şi la nivelul întregii economii, luând în considerare inclusiv salariile din sectorul bugetar, aferente contractelor cu timp de muncă complet – raportul între salariul minim şi salariul median a crescut de la 65% la 69% (conform datelor furnizate de ANAF), nici unul din salariaţii din România cu contract de muncă cu timp complet nu se mai situează sub nivelul de 2/3 din salariul median”, potrivit sursei citate.

Potrivit BNS, înainte de aplicarea OUG 79/2017, în luna noiembrie 2017, salariul mediu brut era deja cu 10,3% mai mare comparativ cu luna februarie 2017. Ca urmare, la nivel naţional se poate spune că salariul mediu a crescut, ca efect al OUG 79/2017 , cu cel mult 20,3%. Aproape jumătate din salariaţii din România sunt plătiţi la salariul minim sau desfăşoară activitate în sectorul bugetar, creşterile în cazul lor au fost faţă de decembrie de aprox imativ 31% (în cazul salariaţilor aflaţi la nivelul salariului minim) şi minim 25% în cazul sectorului bugetar. Ca urmare, pentru restul salariaţilor ajustarea salarială a fost în medie în jur de 10%.

“În condiţiile descrise mai sus statul a transferat salariaţilor toate riscurile demografice şi de sustenabilitate ale sistemului de pensii şi de sănătate. Cele două sisteme – sistemul public de pensii şi sistemul de asigurări de sănătate – se confruntă în ultimii ani cu probleme de sustenabilitate. În prezent, raportul dintre salariaţi şi pensionari este de aproximativ 1 pensionar la 1,1 salariaţi. Sistemul de asigurări de sănătate acoperea la sfârşitul anului 2016 – 17.130.940 de persoane asigurate – însă doar aproximativ 11,4 milioane de persoane plătesc contribuţii la asigurările sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (cu excepţia angajaţilor), contribuţia la fondul de sănătate este extrem de scăzută. Prin urmare, aproximativ 5,5 milioane de angajaţi asigură finanţare pentru mai mult de 80% din sistemul de asigurări de sănătate”, arată Blocul Naţional Sindical.

Pe 31 mai 2018, fondul unic de asigurari de sănătate înregistra deja un deficit de aprox 5% raportat la total venituri ale fondului.

Tags: , , , ,
Femeie de afaceri cu bani

Ce salarii se câştigă la Cluj, a doua putere economică a ţării

Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj, numărul angajaţilor a crescut semnificativ în primele patru luni ale anului, precum şi salariile.

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii aprilie 2018, a fost de 248.835 persoane, cu 10.316 persoane mai mult decât în luna aprilie 2017. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna aprilie 2018 a fost de 4.901 lei şi cel net de 2.975 lei. Câştigul salarial mediu net din luna aprilie 2018 a fost cu 13,3% mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2017.
Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii aprilie 2018, a fost de 5.796 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 1,6%, cu 0,6 puncte procentuale mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luna aprilie din anul 2017. Din numărul total al şomerilor 49,2% sunt femei şi 73,4% reprezintă muncitori.La sfârşitul trimestrului I 2018, în judeţul Cluj, erau 169.815 pensionari de asigurări sociale de stat, cu o pensie medie lunară de 1.126 lei. Faţă de situaţia existentă la finele trimestrului I 2017, numărul mediu de pensionari a crescut cu 1.991 persoane, iar pensia medie cu 89 lei.

 

Tags: , , , ,