Tag Archives: salarii

portofel-gasit

Topul judeţelor în funcţie de salariul mediu net la jumătatea lui 2018. Unde se pleasează Clujul

Salariul mediu din Bucureşti a ajuns în luna iunie a acestui an la peste 3.500 de lei net pe lună, la cel mai ridicat nivel din Români. Angajaţii din Cluj au intrat, oficial, în liga salariaţilor cu peste 3.000 de lei net pe lună.

Angajaţii din Bucureşti au cele mai mari salarii din România, nivelul câştigului salarial mediu net din Capitală fiind de 3.535 de lei net în luna iunie a acestui an (în creştere cu 14% faţă de iunie 2017), arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică. La polul opus se află angajaţii din Suceava, unde salariul mediu este de numai 2.058 de lei net pe lună (+12% faţă de iunie 2017), fiind cu 72% (circa 1.500 de lei net) sub nivelul salariilor din Bucureşti.

Clujul se află pe locul doi în clasa­mentul salariilor medii din România, cu o medie a salariului de 3.065 de lei net în luna iunie (Ă15% faţă de iunie 2017), 2018 fiind anul în care salariile angajaţilor din acest judeţ se stabilizează la un nivel de peste 3.000 de lei net pe lună.

Tags: , , ,
bani ron

Ce salarii plătesc marile reţele de super şi hipermarketuri

Comerţul alimentar este domeniul cu cea mai mare fluctuaţie de personal, anual 4 din 10 oameni părăsindu-şi angajatorul. Această situaţie este accentuată de criza de personal care se resimte în toate domeniile. 

În acest context, şi ceilalţi retaileri au crescut constant sa­la­riile, dar mai accelerat în ultimii doi ani, scrie zf.ro.

Salariile medii nete lunare plătite de cei mai mari cinci retaileri inter­na­ţionali după cifra de afaceri – Kauf­land, Carrefour, Lidl, Auchan şi Mega Image – va­riază între 2.100 şi 3.100 de lei. Cu excepţia dis­coun­terului ger­man Lidl, sa­lariile se si­tu­ează în ju­rul va­lorii de 2.100 de lei net lunar, în con­textul în care în in­dustrie – în co­mer­ţul cu ri­di­ca­ta şi cu amă­nuntul – media este apro­pia­tă de acest nivel. Totuşi, în industrie media este posibil să fie trasă în sus de jucătorii din distribuţia far­ma sau de traderii agricoli care sunt incluşi în do­meniul comerţul cu ridicata. Prin comparaţie, salariul mediu net pe economie a fost de 2.400 de lei în 2017.

 

1_3_177125_1534917290_01736

Tags: , , , ,
portofel-cu-bani

Aproape jumătate din salariaţii României, câştiguri mai mici după revoluţia fiscală

Numai 50% din angajatorii din mediul economic au operat modificări ale contractelor individuale de muncă în vederea compensării transferului sarcinii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, avertizează Blocul Naţional Sindical (BNS). Potrivit statisticilor, România are aproximativ 3,1 milioane de angajaţi la privat şi 1,2 milioane de bugetari.

Astfel, 24% din angajatorii activi nu au operat nicio modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract, transmit reprezentanţii Blocului Naţional Sindical, printr-un comunicat de presă postat pe site.

Sindicaliştii spun că pe 31 martie 2018, erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet.

Ca efect însă al adoptării OUG 79/2017 prin care sarcina contribuţiilor sociale a trecut de la angajator la angajat, de la 1 ianuarie 2018, România este singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuţiile la asigurările sociale pentru sistemul de pensii şi cel de asigurări sociale sunt plătite integral de angajaţi.

Confederaţia sindicală mai spune că aproximativ 1,2 milioane de angajaţi au salariile diminuate şi alţi 608.781 sunt expuşi riscului de diminuare. Astfel, 1.135.418 salariaţi au înregistrat, în martie 2018 faţă de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care: 169.440 de salariaţi au suportat integral transferul sarcinii contribuţiilor, 965.978 de salariaţi au suportat parţial transferul sarcinii contribuţiilor. 608.781 de salariaţi au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri, contractele lor de muncă au rămas însă neschimbate în ceea ce priveşte salariul de bază brut, ca urmare angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare, potrivit BNS.

Condeferaţia sindicală transmite că, în afară de contractele individuale de muncă modificate ca efect direct al creşterii salariului minim, doar 26% din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au fost modificate astfel încât valoarea salariului net să rămână neschimbat.

Pentru mediul economic, conform datelor furnizate de Inspecţia Muncii, rezultatul “revoluţiei fiscale” se traduce în 1.744.199 de contracte de muncă cu salarii nete contractuale diminuate: 44% din contractele individuale de muncă (cu timp complet sau timp parţial) au suferit modificări ale salariului ca urmare a modificării salariului minim, 26% din contractele de muncă au înregistrat creşteri de cel puţin 20%, în intervalul 01.01 – 31.03.2018. Acestea sunt contracte al căror salariu net a fost cel puţin menţinut la valoarea din luna decembrie 2017, 17% din contractele de muncă înregistrate în Revisal au rămas nemodificate în perioada vizată – 01.01.2018 – 31.03.2018, iar 13 % din contracte au înregistrat modificări salariale, însă acestea au fost mai mici decât 20%, ca urmare venitul net în cazul acestor contracte a fost diminuat.

“Cum a înţeles Guvernul să protejeze salariul net al angajaţilor din mediul economic? Unul din instrumentele utilizate a avut un efect marginal, de altfel a fost un instrument apărut peste noapte într-o ordonanţă (OUG 82/2017) care modifica un pachet de legi, pregătit doar pentru a disipa responsabilitatea pentru efectul de reducere a veniturilor nete ca urmare a implementării OUG 79/2017. Aşa cum am avertizat la momentul apariţiei, modul de reglementare a fost total nerealist. Perioada de negociere a fost în acest caz doar o lună insuficient pentru procedura ce trebuia urmată, de la stabilirea părţilor îndreptăţite să negocieze şi până la înregistrarea contractului colectiv de muncă la ITM”, arată reprezentanţii BNS.

Sindicaliştii mai arată că 878 de contracte colective de muncă şi 1.790 de acte adiţionale au fost încheiate în aplicarea OUG 82/2017, în intervalul 20.11 – 20.12.2017 – 0,4% din angajatorii înregistraţi în Revisal la 31.12.2017.

“Mecanismul a fost unul complet formal, o dovedeşte şi Raportul de control al ITM din perioada ianuarie – martie 2018. Respectarea prevederilor OUG 82/2017 nu s-a regăsit în tematicile de control ale ITM. Protecţia asigurată de Guvern prin acest instrument putem spune că a fost inexistentă. Cel de-al doilea instrument utilizat a fost salariul minim. Salariaţii care la 31.12.2017 aveau salarii de încadrare la nivelul salariului minim de 1450 lei au beneficiat de protecţie, efectul însă este unul ce perverteşte toate ierarhiile salariale din mediul economic datorită modului de aplicare. Dacă la 31.12.2017 – erau înregistrate 1.825.423 de contracte de muncă cu timp complet, cu salariul de încadrare egal cu salariul minim (34,9% din total contracte de muncă cu timp complet), la 31.03.2018 – erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet”, potrivit BNS.

La 31.03.2018 salariul de bază median din contractele de muncă era de 2000 lei, practic jumătate din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au salariile de bază în intervalul 1900 – 2000 lei. Dacă în decembrie 2018 raportul între salariul minim şi salariul de bază median din contractele individuale de muncă era de 80%, în martie 2018 acest raport a ajuns la 95%, mai arată datele confederaţiei sindicale.

“În mod paradoxal acest model de ierarhie salarială este unul specific ţărilor nordice, numai că salariile lor sunt cu mult mai mari decât cele din România (ex. în Danemarca salariul mediu brut a fost în 2017 – 5.179 euro , in timp ce în România, în acelaşi an salariul mediu brut a fost de 713 euro). Dacă avem în vedere definiţia europeană a veniturilor mici – 2/3 din salariul median, raportat strict la valoarea salariilor din contractele de muncă cu timp complet, înseamnă că de la 01.01.2018 România a rezolvat problema salariilor mici, nici un salariat din mediul economic nu va mai fi încadrat în categoria celor cu venituri mici (2/3 * 2000 = 1333 ori salariul minim este 1900 lei). Chiar şi la nivelul întregii economii, luând în considerare inclusiv salariile din sectorul bugetar, aferente contractelor cu timp de muncă complet – raportul între salariul minim şi salariul median a crescut de la 65% la 69% (conform datelor furnizate de ANAF), nici unul din salariaţii din România cu contract de muncă cu timp complet nu se mai situează sub nivelul de 2/3 din salariul median”, potrivit sursei citate.

Potrivit BNS, înainte de aplicarea OUG 79/2017, în luna noiembrie 2017, salariul mediu brut era deja cu 10,3% mai mare comparativ cu luna februarie 2017. Ca urmare, la nivel naţional se poate spune că salariul mediu a crescut, ca efect al OUG 79/2017 , cu cel mult 20,3%. Aproape jumătate din salariaţii din România sunt plătiţi la salariul minim sau desfăşoară activitate în sectorul bugetar, creşterile în cazul lor au fost faţă de decembrie de aprox imativ 31% (în cazul salariaţilor aflaţi la nivelul salariului minim) şi minim 25% în cazul sectorului bugetar. Ca urmare, pentru restul salariaţilor ajustarea salarială a fost în medie în jur de 10%.

“În condiţiile descrise mai sus statul a transferat salariaţilor toate riscurile demografice şi de sustenabilitate ale sistemului de pensii şi de sănătate. Cele două sisteme – sistemul public de pensii şi sistemul de asigurări de sănătate – se confruntă în ultimii ani cu probleme de sustenabilitate. În prezent, raportul dintre salariaţi şi pensionari este de aproximativ 1 pensionar la 1,1 salariaţi. Sistemul de asigurări de sănătate acoperea la sfârşitul anului 2016 – 17.130.940 de persoane asigurate – însă doar aproximativ 11,4 milioane de persoane plătesc contribuţii la asigurările sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (cu excepţia angajaţilor), contribuţia la fondul de sănătate este extrem de scăzută. Prin urmare, aproximativ 5,5 milioane de angajaţi asigură finanţare pentru mai mult de 80% din sistemul de asigurări de sănătate”, arată Blocul Naţional Sindical.

Pe 31 mai 2018, fondul unic de asigurari de sănătate înregistra deja un deficit de aprox 5% raportat la total venituri ale fondului.

Tags: , , , ,
Femeie de afaceri cu bani

Ce salarii se câştigă la Cluj, a doua putere economică a ţării

Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj, numărul angajaţilor a crescut semnificativ în primele patru luni ale anului, precum şi salariile.

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii aprilie 2018, a fost de 248.835 persoane, cu 10.316 persoane mai mult decât în luna aprilie 2017. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna aprilie 2018 a fost de 4.901 lei şi cel net de 2.975 lei. Câştigul salarial mediu net din luna aprilie 2018 a fost cu 13,3% mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2017.
Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii aprilie 2018, a fost de 5.796 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 1,6%, cu 0,6 puncte procentuale mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luna aprilie din anul 2017. Din numărul total al şomerilor 49,2% sunt femei şi 73,4% reprezintă muncitori.La sfârşitul trimestrului I 2018, în judeţul Cluj, erau 169.815 pensionari de asigurări sociale de stat, cu o pensie medie lunară de 1.126 lei. Faţă de situaţia existentă la finele trimestrului I 2017, numărul mediu de pensionari a crescut cu 1.991 persoane, iar pensia medie cu 89 lei.

 

Tags: , , , ,
Câţi români au salariul de cel puţin 10.000 de lei pe lună

Clujul, în topul judeţelor din România cu cele mai mari salarii

În Capitală lucrează peste 113.000 de angajaţi care câştigă salarii de peste 1.000 de euro net pe lună, re­pre­zentând aproa­­pe ju­mă­tate din totalul an­ga­jaţilor cu peste 1.000 de euro net, arată datele In­spec­ţi­ei Muncii aferente lunii aprilie 2018.

„Dată fiind presiunea de pe piaţa muncii şi faptul că pro­centul din PIB care se duce pe salarii este în continuare mic (de 35,8% din PIB în 2017, faţă de media UE de 47% din PIB- n.red.), există o tendinţă clară de creş­tere a salariilor. Firmele care pot să plă­tească salarii mai mari pot să o facă atunci când nu mai au încotro, iar acum au început să nu mai aibă încotro pentru că trebuie să îşi reţină oa­menii. Presiunea de pe piaţa muncii va con­du­ce la creşteri de salarii, iar acesta va fi un lucru bun“, a spus Andrei Caramitru, founding partner şi CEO în cadrul firmei de con­­sultanţă Kessel Run Ventures.

Pe lângă municipiul Bu­­cu­­reşti, judeţele Cluj (16.400), Timiş (13.000), Ilfov (9.900), Braşov (6.400), Iaşi (5.900), Sibiu (5.500) şi Prahova (4.600) sunt zonele în care lucrează cei mai mulţi angajaţi care câşti­gă peste 1.000 de euro net lunar.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

Tags: , , ,
bani_salariu_60222100

Costul forţei de muncă a crescut, chiar dacă CAS s-a mutat la salariat

În trimestrul I 2018 costul orar al forţei de muncă în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare a consemnat o rată de creştere de 1,4% faţă de trimestrul precedent şi de 12,7% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, arată datele transmise luni de Institutul Naţional de Statistică – INS.

Aşadar, costul cu forţa de muncă – suportat de angajator – a crescut chiar şi în condiţiile în care contribuţiile de asigurări sociale (CAS) au trecut, din ianuarie 2018, de la angajator în sarcina angajatului. Faţă de acest aspect, INS precizează: „Componentele privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă, respectiv cheltuielile indirecte (non-salariale) ale indicelui trimestrial al costului orar al forţei de muncă produse şi diseminate începând cu trimestrul I 2018 nu mai sunt comparabile cu seriile de date anterioare anului 2018. Aceste prevederi legale nu influenţează comparabilitatea datelor pentru seriile de date aferente indicilor trimestriali ai costului total cu forţa de muncă”.

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă a crescut în majoritatea activităţilor economice. „Pe principalele activităţi ale sectorului economic, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă s-au regăsit în construcţii (19,06%), în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (13,97%), în informaţii şi comunicaţii (13,91%), în hoteluri şi restaurante (13,30%) şi în tranzacţii imobiliare (13,10%)”, arată un comunicat al INS.

Sectoarele economice cu cele mai mici creşteri au fost intermedieri financiare şi asigurări (3,03%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (4,84%). Scăderea costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat doar în industria extractivă (-5,05%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după efectul zilelor lucrătoare) ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, astfel: în învăţământ cu 23,57%, în administraţie publică cu 18,59% şi în sănătate şi asistenţă socială cu 14,01%.

Datele INS mai arată că, faţă de trimestrul IV 2017, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în trimestrul I 2018 majoritatea sectoarelor economice. „Pe principalele activităţi ale sectorului economic, cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în construcţii (9,34%) şi în informaţii şi comunicaţii (6,03%)”, se menţionează în comunicat.

Cele mai mari scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) au avut loc în industria extractivă (-24,97%), urmată la mare distanţă de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,64%) şi de activităţile de intermedieri financiare şi asigurări (-5,44%).

„În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după efectul zilelor lucrătoare) ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, astfel: în învăţământ cu 13,46%, în sănătate şi asistenţă socială cu 8,26% şi în administraţie publică cu 5,63%”, menţionează INS.

Tags: , ,
Câţi români au salariul de cel puţin 10.000 de lei pe lună

Clujul, în topul judeţelor cu cele mai multe salarii mari

În Capitală lucrează peste 113.000 de angajaţi care câştigă salarii de peste 1.000 de euro net pe lună, re­pre­zentând aproa­­pe ju­mă­tate din totalul an­ga­jaţilor cu peste 1.000 de euro net, arată datele In­spec­ţi­ei Muncii aferente lunii aprilie 2018, scrie Ziarul Financiar.

„Dată fiind presiunea de pe piaţa muncii şi faptul că pro­centul din PIB care se duce pe salarii este în continuare mic (de 35,8% din PIB în 2017, faţă de media UE de 47% din PIB- n.red.), există o tendinţă clară de creş­tere a salariilor. Firmele care pot să plă­tească salarii mai mari pot să o facă atunci când nu mai au încotro, iar acum au început să nu mai aibă încotro pentru că trebuie să îşi reţină oa­menii. Presiunea de pe piaţa muncii va con­du­ce la creşteri de salarii, iar acesta va fi un lucru bun“, a spus Andrei Caramitru, founding partner şi CEO în cadrul firmei de con­­sultanţă Kessel Run Ventures.

Pe lângă municipiul Bu­­cu­­reşti, judeţele Cluj (16.400), Timiş (13.000), Ilfov (9.900), Braşov (6.400), Iaşi (5.900), Sibiu (5.500) şi Prahova (4.600) sunt zonele în care lucrează cei mai mulţi angajaţi care câşti­gă peste 1.000 de euro net lunar.

La nivel naţional, numărul salariaţilor cu normă întreagă de muncă şi cu salarii de peste 1.000 de euro net pe lună a ajuns la finalul lunii aprilie din acest an la 217.402 persoane, în creştere cu 80% (adică cu 96.178 de persoane) faţă de perioada similară a anului trecut.

Citiţi continuarea articolului pe zf.ro

Tags: , ,
Femeie de afaceri cu bani

Forţa de muncă la Cluj, în primul trimestru din 2018. Salariile au crescut cu 15%, şomajul a scăzut cu 0,8%

Clujul economic se află în continuare pe un trend ascendent, conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj. 

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii martie 2018, a fost de 248.602 persoane, cu 10.233 persoane mai mult decât în luna martie 2017. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna martie 2018 a fost de 5.033 lei şi cel net de 3.069 lei. Câştigul salarial mediu net din luna martie 2018 a fost cu 15,6%  mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2017, arată datele Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj.

De asemnea, numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii martie 2018 a fost de 5.866 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 1,6%, cu 0,8 puncte procentuale mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luna martie 2017. Din numărul total al şomerilor 50% sunt femei şi 71,5% reprezintă muncitori.

Tags: , , ,
salariile-in-lipsa-crizei

Clujenii, în topul celor mai bine plătiţi angajaţi din 2018

Angajaţii din Bucureşti şi din judeţele Cluj, Timiş şi Ilfov vor fi, în acest an, cel mai bine plătiţi din punct de vedere al câştigului salarial mediu net lunar, la polul opus, respectiv al salariaţilor cu cele mai mici câştiguri, situându-se cei din judeţele Bistriţa-Năsăud, Ialomiţa şi Harghita, potrivit Proiecţiei principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2021, publicată de Comisia Naţională de Prognoză.

Astfel, în Bucureşti, câştigul net lunar va ajunge, în 2018, la 3658 lei/salariat, în Cluj la 3118 lei/salariat, în Timiş – 2992 lei/salariat iar în Ilfov – 2853 lei/salariat. Salariaţii cel mai slab plătiţi în acest an vor fi cei din Bistriţa-Năsăud, cu un câştig salarial mediu net lunar de 2094 lei/salariat, Ialomiţa – 2047 lei/salariat şi Harghita – 2019 lei/salariat.

Pe regiuni, cele mai importante câştiguri nete vor fi înregistrate în Bucureşti – Ilfov (3555 lei/salariat), Vest (2590 lei/salariat) şi Nord-Vest (2479 lei/salariat), iar cele mai mici astfel de venituri în Sud-Vest Oltenia (2282 lei/salariat), Nord-Est (2267 lei/salariat) şi Sud-Est (2159 lei/salariat).

Cel mai mulţi şomeri se vor înregistra, la sfârşitul acestui an, în regiunile Nord-Est (65.000 persoane), Sud-Vest Oltenia (60.000 persoane) şi Sud Muntenia (58.000 persoane) iar cei mai puţini în Nord-vest (33.000 persoane), Bucureşti – Ilfov (19.000 persoane) şi Vest (18.000 persoane). Regiunile aflate pe primele trei locuri din punct de vedere al ratei şomajului sunt Sud-Vest Oltenia (7,1%), Sud-Est (5,4%) şi Nord-Est (5,3%). La polul opus, regiunile cu cele mai reduse rate ale şomajului vor fi Nord -Vest (2,7%), Vest (2,1%) şi Bucureşti – Ilfov (1,4%).

Pe judeţe, Vasluiul va consemna ea mai ridicată rată a şomajului, de 10% la sfârşitul acestui an, urmat de Teleorman – 9,8% şi Mehedinţi – 9%. Cele mai mici rate ale şomajului vor fi în judeţele Ilfov (0,5%), Timiş (1%) şi Arad (1,4%).

Din punct de vedere al valorii produsului intern brut, topul este dominat de Capitală (228,674 miliarde de lei preţuri curente), urmată, la mare distanţă, de judeţele Timiş (44,586 miliarde de lei), Constanţa (42,704 miliarde de lei) şi Cluj (41,537 miliarde de lei). Cele mai mici valori ale PIB se vor înregistra, în 2018, în Covasna (6,594 miliarde de lei), Mehedinţi (6,649 miliarde de lei) şi Tulcea (7,132 miliarde de lei).

Tags: , ,
bani_salariu_60222100

Firmele încearcă să ţină piept “revoluţiei fiscale”. Au scăzut salariile, au crescut primele. Vezi procentele

În primele trei luni ale acestui an, valoarea bonusurilor primite de angajaţii din sectorul privat au crescut cu 68% comparativ cu primul trimestru din 2017, în timp ce salariile au suferit o depreciere de 13% în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Smartree Workforce Index, o analiză realizată de Smartree, lider pe piaţa de externalizare a proceselor de resurse umane.

”Atât creşterea valorii bonusurilor, cât şi scăderea salariilor din primele luni ale acestui an sunt puse pe seama incertitudinii create de modificările legislative, mai exact de trecerea contribuţiilor sociale obligatorii din sarcina angajatorului în sarcina angajatului. Adoptată prin intermediul unei Ordonanţe de Urgenţă, această schimbare a generat neîncredere în randul angajatorilor, dar şi o perioadă de expectativă în care nu s-au luat decizii privind modificarea veniturilor angajaţilor”, arată analiza Smartree.

În luna martie însă, o dată cu obligativitatea transmiterii în REVISAL a oricărei modificări a salariului de bază brut, a indemnizaţiilor, a sporurilor, precum şi a altor elemente de calcul salarial, salariile s-au stabilizat, înregistrând acelaşi nivel mediu cu cel aferent lunii martie 2017.

În acelaşi context, pentru a compensa scăderile salariale datorate ordonanţei de urgenţă, companiile au acordat angajaţilor în primul trimestru al acestui an bonusuri şi beneficii extra-salariale mai mari cu 68% faţă de media din aceeaşi perioadă a anului trecut. Este de departe cea mai mare valoare înregistrată pentru acest indicator la început de an, marjele de creştere situându-se în anii precedenţi între 6% şi 23%.

“Aceste valori reprezintă efectele schimbărilor legislative ce au avut loc la începutul anului. Mai exact, chiar dacă salariul minim brut pe economie a crescut de la 1.450 lei la 1.900 lei, această creştere nu a determinat majorarea veniturilor nete în aceeaşi măsură, aşa cum a fost cazul anul trecut şi cum ar fi fost de aşteptat. Dimpotrivă, salariile au suferit o diminuare semnificativă în primele două luni ale anului, scădere nemaiîntâlnită în cursul ultimilor 2-3 ani”, a declarat Adrian Stanciu, director general Smartree.

Nu acelaşi lucru este valabil în cazul angajărilor, care, în primul trimestru din acest an comparativ cu perioada similară a anului trecut, au continuat trendul ascendent, procentul de creştere fiind de 11%.

Pe ramuri de activitate, cele mai mari creşteri ale numărului de angajări au fost înregistrate în construcţii, logistică, producţie, serviciile financiare, companii de tehnologie şi infrastructură IT sau servicii digitale.

În perioada ianuarie – martie, angajaţii români şi-au luat mai multe zile de concediu comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut în contextul în care vacanţa intersemestrială de iarnă a elevilor se conturează de la an la an ca un reper pe harta zilelor libere.

Astfel, numărul zilelor de concediu de odihnă a evoluat în primul trimestru cu 4% faţă de perioada similară din 2017, în timp ce numărul zilelor de concediu medical luate de angajaţi a crescut cu 13%.

Pentru realizarea Smartree Workforce Index, un instrument care oferă o sinteză a evoluţiei recrutărilor, a creşterii salariale şi a bunăstării angajaţilor, sunt luate în calcul peste 200 de companii, care activează în diverse industrii din domeniul privat şi care rulează în medie afaceri de peste 2,5 miliarde de euro.

Indexul “Starea economiei” este format din evoluţia numărului de angajaţi şi evoluţia salariilor ȋn companiile analizate, la nivel naţional;

Ȋn analiză s-au luat ȋn considerare toate tipurile de contracte de muncă (periodă determinată sau nedeterminată, cu normă ȋntreagă sau timp parţial).

Ȋn ceea ce priveşte salariul, acesta reprezintă restul de plată (ceea ce angajatul primeşte la finalul lunii de muncă), după ce s-au scăzut contribuţiile şi impozitele şi eventualele reţineri.

Indexul “Bunăstarea angajaţilor” este construit pe baza a trei indicatori care reflectă bunăstarea salariaţilor din companiile analizate: zilele de concediu de odihnă, zilele de concediu medical şi valoarea bonusurilor primite

Tags: , , , ,
ce-spune-mugur-isarescu-despre-cfr-marfa

Isărescu despre majorarea salariilor: Atenţie cum le punem ca să încapă în carapacea economiei

Salariile, inclusiv salariile minime au crescut, în piaţă, iar mesajul Băncii Naţionale este unul care îndeamnă la atenţie şi prudenţă pentru ca acestea să încapă în “carapacea economiei”, a declarat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

“Salariile, inclusiv salariile minime, au crescut, în piaţă, indiferent că Guvernul a majorat salariul minim sau nu, au crescut într-adevăr şi salariile bugetarilor. Şi aici poziţia Guvernului are justificare: cum vreţi să oprim medicii să plece dacă nu prin majorări de salarii? Cum vreţi să diminuăm corupţia din spitale dacă nu prin majorări de salarii. Deci nu aţi găsit în materialele Băncii Naţionale bătălii pe această temă. Noi ce spunem: atenţie, atenţie, atenţie, prudenţă ca să vedem cum le punem de aşa manieră ca să încapă în carapacea economiei, în carapacea macroeconomică”, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a afirmat că piaţa forţei de muncă rămâne tensionată şi se înregistrează o majorare a costului unitar al forţei de muncă. În context, el a precizat că nu crede că cineva mai poate să oprească salariile în România iar important este ca acestea să fie temperate şi nu blocate.

“Mă exprim precum bunicul: băi nene băi uită-te şi tu, 50% creştere ( a costului unitar al forţei de muncă n.r.) Mai e de glumit cu asemenea creşteri de costuri. Poţi să visezi că ele nu se vor reflecta în preţuri? E greu. În orice caz, vă mai transmit un mesaj, apropo de un premier care zicea că dormim aici. Nici nu dormim şi suntem în această clădire, dar când vezi asemenea cifre nu poţi să visezi să spui nu are un impact. E foarte greu să găseşti pe partea cealaltă un compensator, cum este o creştere de productivitate sau o creştere de îmbunătăţire tehnologică care să echilibreze situaţia”, a declarat Isărescu.

Raportul asupra inflaţiei menţionează că dinamica anuală a costurilor unitare cu forţa de muncă pe ansamblul economiei s-a majorat în trimestrul IV 2017 (12,5%) comparativ cu cel anterior (8,5%), contribuţia majoră revenind avansului remunerării salariaţilor; dinamica productivităţii muncii, deşi a cunoscut o uşoară încetinire de ritm, a continuat să fie alertă, rămânând în apropierea valorilor înregistrate în ultimii doi ani.

În acelaşi timp, ritmul anual de creştere a costurilor salariale unitare din industrie s-a temperat în intervalul octombrie 2017 – februarie 2018 comparativ cu trimestrul III, pe fondul câştigurilor mai ample în planul productivităţii muncii, însă ratele anuale consemnate de ramurile producătoare de bunuri de consum au continuat să se plaseze la valori net superioare mediei.

Potrivit Raportului asupra inflaţiei, rata anuală a inflaţiei IPC şi-a continuat traiectoria ascendentă pe parcursul trimestrului I 2018, până la 4,95% în luna martie, valoare ce depăşeşte limita superioară a intervalului asociat ţintei staţionare de 2,5% (ą1 punct procentual), confirmând însă prognoza din Raportul asupra inflaţiei anterior.

Din avansul de 1,6 puncte procentuale înregistrat în martie 2018 comparativ cu finele anului 2017, 1 punct procentual a avut ca provenienţa epuizarea efectelor statistice resimţite de rata anuală a inflaţiei IPC, asociate modificării unor impozite indirecte şi eliminării unor taxe nefiscale la începutul anului 2017. Acestora li s-au adăugat creşterile de preţuri din perioada analizată, vizibile atât la nivelul unor componente exogene ale coşului de consum (cele mai ample majorări fiind consemnate în cazul energiei electrice şi al gazelor naturale, cu o contribuţie de 0,5 puncte procentuale), cât şi în inflaţia de bază. La rândul său, rata medie anuală a IAPC s-a majorat sensibil, până la 1,9% în luna martie 2018, avansul faţă de valoarea din decembrie 2017 fiind de 0,8 puncte procentuale.

Tags: , , , ,
portofel-cu-bani

INS: majorări de salarii de 22,3% în sănătate şi de 18,4% în învăţământ

Câştigul salarial mediu nominal net a urcat cu 8,7% în luna martie a acestui an, la 2.704 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 217 lei, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.488 lei, în luna martie 2018, cu 8,7% mai mare decât în luna februarie 2018.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6.689 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.541 lei).

În majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 32,1% în fabricarea produselor din tutun; între 16% şi 26,5% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), tranzacţii imobiliare, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea băuturilor; între 11% şi 15% în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, industria metalurgică, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia minereurilor metalifere, activităţi de editare, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea altor mijloace de transport; între 9% şi 10% în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice).

Pe de altă parte, scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2018 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.

Scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în agricultură, vânătoare şi servicii anexe (-3,3%), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe) (-2,8%), respectiv telecomunicaţii (-1,8%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, în sănătate şi asistenţă socială (+22,3%), respectiv în învăţământ (+18,4%). De asemenea, o uşoară creştere a câştigului salarial mediu net s-a înregistrat şi în administraţia publică (+1,3%).

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 15,5%.

Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 110,1%. Indicele câştigului salarial real a fost de 108,4% pentru luna martie 2018 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 195,7%, cu 15,1 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna februarie 2018.

Tags: , , , ,
portofel-cu-bani

O altfel de criză pe piaţa muncii din România. Nu se mai găsesc specialişti, iar salariile rămân o problemă

Să găsești un angajat profesionist, care să știe meserie, să aibă abilități de comunicare și să lucreze eficient în echipă este, în România anului 2018, o adevărată provocare.

Recrutarea în România a devenit o adevărată provocare. Interesul în creștere al angajatorilor a făcut ca piața de HR să crească semnificativ în ultimii ani, de la 2,06 miliarde de lei în 2012 la 3,6 miliarde de lei în 2017, arată o analiză realizată de KeysFin.

Numărul firmelor de recrutare (CAEN 7810, 7820, 7830) a avansat susținut, cu aproape 20%, de la 2685 în 2012 la 3192 de companii în 2016, iar profitul net al acestora aproape s- a dublat în acest interval, la 222,8 milioane de lei. În 2017, potrivit datelor preliminarii, profitabilitatea firmelor a atins nivelul de 255 milioane de lei.

Creșterea interesului pentru acest segment economic a dus totodată și la cresterea cu peste 40% a numărului de angajați din companiile de recrutare, între 2012-2017, la 61.800 angajați.

,,Recrutarea de personal s-a profesionalizat în ultimii ani, iar piața a devenit tot mai matură. Vremurile în care firmele își căutau angajații prin anunțuri în ziare sau pe internet au trecut. Firmele și-au externalizat această importantă misiune către specialiștii în domeniu, cei care văd dincolo de CV-uri și care radiografiază piața în căutarea mixului optim de experiență, profesionalism și inițiativă”, afirmă experții de la KeysFin.

Analiza KeysFin arată că principalii jucători din piața românească de HR sunt, potrivit datelor financiare, ADECCO RESURSE UMANE SRL, cu afaceri de 285 milioane de lei în 2016, LUGERA&MAKLER SRL (239 mil. lei), MANPOWER HR SRL (105 mil. lei),  BARNETT MCCALL RECRUITMENT SRL (100 mil. lei) și IHM TOTAL CONSULT SRL (87,5 mil. lei).

Analiza arată, totodată, că cele mai multe companii de HR sunt concentrate în jurul polilor de creștere economică, precum București-Ilfov (1073 firme), zona Cluj-Sibiu (415), zona de Nord-Est (399), Constanța-Dobrogea (390) și Timișoara-Banat (340).

‘’Reprezentarea regională a business-ului în HR urmează, inerent, dezvoltarea economică a României. Investițiile s-au concentrat, în ultimii ani, în Capitală, Cluj, Sibiu, Constanța și Timișoara, astfel că și necesarul de forță de muncă a urmat această tendință. Radiografia acestui sector vine să susțină semnalul de alarmă privind evoluția discrepantă a economiei la nivel regional, altfel spus faptul că România crește cu mai multe viteze, iar acest lucru poate duce la consecințe extrem de grave din punct de vedere social”, au declarat experții Keysfin.

Nu întâmplător este faptul că zonele unde întâlnim cele mai puține firme de HR sunt cele de unde a plecat și cea mai mult populație, în special în Occident – Moldova, Oltenia și Muntenia.

SALARIILE, MAREA PROBLEMĂ
Dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a salariului minim în ultimii 10 ani, de 195%, Cu toate acestea, nivelul salarial de la noi este în continuare incomparabil mai mic decât cel din țările occidentale. De ce acest lucru?

,,Câștigul salarial reflectă, în mare parte, realitățile economice. Chiar dacă in prezent se înregistrează o creștere economică semnificativă, aceasta provine în mare parte din consum, nefiind una solidă, sustenabila pe termen lung” afirmă analiștii KeysFin.

Productivitatea muncii la noi este încă redusă, iar firmele evită să investească foarte mult în angajați. Prin creșterea salariilor din sectorul bugetar, statul încearcă să impulsioneze piața, însă având în vedere cadrul economic instabil, prea puțini investitori au urmat acest trend. În absența unor condiții investiționale propice, precum infrastructura sau sistemul fiscal, România rămâne totuși atractivă în ochii investitorilor mai ales prin costurile reduse cu forța de muncă.

Pentru ca această tendință să se schimbe este nevoie de politici macroeconomice, de susținerea investițiilor cu dezvoltare pe orizontală. Abia atunci când economia nu va mai fi atât de fragilă, vom vedea o creștere reală a veniturilor angajaților români”, au explicat analiștii de la KeysFin.

,,CĂUTĂM TINERI DORNICI SĂ MUNCEASCĂ’’
Cu aceste cuvinte simple putem caracteriza cel mai simplu evoluția pieței muncii în 2018. După ce s-au războit pe salarii, pachete de beneficii și alte facilități, multe dintre firme și-au schimbat strategiile de resurse umane, investind in formarea profesioniștilor. Potrivit unui sondaj recent, peste 70% dintre oamenii de afaceri chestionați au identificat drept principală tendință pe piața forței de muncă – politica de internship.

,,Bătălia pe salarii a ajuns la un nivel la care multe dintre firme nu mai pot concura. Un manager de vânzări a ajuns să coste 3-4000 de euro plus bonusuri, nivel pe care multe dintre companii, cu excepția multinaționalelor, nu îl pot  garanta. Astfel că mulți investitori au trecut la recrutarea de tineri încă de pe băncile facultății și oferirea de programe de training, în cele mai multe cazuri plătite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificați, nu pentru funcții de conducere, au ales să-și dezvolte propriile școli de meserii, calificarea la locul de muncă devenind o componentă esențială în business-ul actual”, spun analiștii de la KeysFin.

Un alt trend, identificat de experți pe baza discuțiilor cu firmele de HR, indică o focusare tot mai puternică către angajații flexibili, cu spirit antreprenorial.

,,Ideea de parteneriat pe proiect a ajuns să reprezinte o practică tot mai semnificativă în piața muncii. Firmele preferă să își externalizeze proiecte către specialiști independenți, pe PFA sau microîntreprinderi, beneficiile fiind multiple – de la reducerea costurilor cu forța de muncă, la cele logistice  (birou, transport, etc.). Dincolo de costurile mai reduse, firmele au astfel garanția că proiectele se realizează la timp, acest lucru fiind condiționat de plata facturii. Este un trend avantajos și pentru specialiști, de exemplu dezvoltatorii software, care pot accesa astfel mai multe proiecte simultan”, au mai spus analiștii de la KeysFin.

PIAȚA MUNCII, SEMNAL DE ALARMĂ PENTRU VIITOR
Dincolo de realitatea lui 2018, viitorul pe piața muncii se anunță destul de sumbru. Scăderea nalității, ieșirea la pensie în următorii ani a unei întregi generații de angajați și mai ales exodul forței de muncă către Occident va face ca România să se confrunte în următorii ani cu o criză tot mai adâncă de forță de muncă.

,,Sistemul de educație, așa cum este el croit în prezent, este complet inutil în fața provocărilor din piața muncii. Încă se scot pe bandă rulantă generații de șomeri cu diplomă, de absolvenți de liceu și universitate care nu sunt conectați la realitățile economice”, afirmă experții.

Potrivit acestora, statul român trebuie să investească semnificativ în reorientarea sistemului educațional către necesitățile economiei. “Avem nevoie de școli de meseriași, în toate domeniile, de la auto la agricultură, de la prelucrarea materialelor la meșteșugărie. Este necesară, de asemenea, dezvoltarea unui program real de sprijin fiscal și financiar pentru firmele care angajează forță de muncă tânără, abia ieșită de pe băncile școlilor. Fără astfel de măsuri, criza se va accentua, iar alternativa va fi să aducem muncitori din țările sărace, din Africa și Asia, cu consecințe sociale inerente, vezi cazul Germaniei’, au mai declarat experții de la KeysFin.

Tags: , , , ,
crestere-economica-shutterstock

Cum a evoluat economia Clujului în ultimul an – salarii, turism, industrie, comerţ

Creşteri în industrie, comerţ internaţional, turism şi ale salariilor, asta indică cele mai recente date ale Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Cluj, aferente anului trecut şi începutului de 2018.

TURIŞTI 

În perioada 1 – 28 februraie 2018 unităţile de turism în funcţiune cu minim10 locuri-pat, au oferit turiştilor 4.565 camere cu 9.275 locuri. În perioada 1ianaurie – 28 februarie 2018 au fost cazaţi 71.768 turişti, din care 12.484 turişti străini (reprezentând 17,4% din totalul turiştilor). Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017,numărul turiştilor străini a crescut cu 11,2%. Cei mai mulţi turişti străini provin din: Italia (2043), Germania(1677), Ungaria (1314), Regatul Unit (910), Franţa (756), arată datele Direcţiei Judeţene de Statistică.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna februarie 2018 a fost de 25,9%, cu 1,2 puncte procentuale mai mic faţă de luna februarie 2017.

INDUSTRIE

În luna februarie 2018 producţia industrială a crescut cu 10,4% faţă de aceeaşi lună din anul 2017. Comparativ cu primele două luni din 2017, în perioada 1 ianaurie – 28 februraie 2018 indicele producţiei industriale a fost de
113,1%. Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie, în luna februarie 2018 a fost cu 9,4% mai mare faţă de luna februarie 2017. Pe cumulat două luni, indicele valoric al cifrei de afaceri este de 113,6%, faţă de aceeaşi perioadă din 2017.

COMERŢ INTERNAŢIONAL

Activitatea de comerţ exterior din judeţul Cluj, în anul 2017 se concretizează în realizarea unui volumde export în valoare 1521,2 mil. euro şi a unor importuri care însumează 2537,8 mil. euro. Comparativ cu anul 2016, exportul a crescut cu 18,1%, iar importul a crescut cu 20,3%. Deficitul comercial în perioada 01.01.2017-31.12.2017 a fost de 1016,6 mil.euro, cu 23,9% mai mare decât deficitul comercial înregistrat în anul 2016.

FORŢA DE MUNCĂ 

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii februarie 2018 a fost de 245.962 persoane, cu 9.255 persoane mai mult decât în luna februarie 2017. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna februarie 2018 a fost de 4.603 lei şi cel net de 2.803 lei. Câştigul salarial mediu net din luna februarie 2018 a fost cu 10,9% mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2017.

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii februarie 2018, a fost de 7.058 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 2,0%, cu 0,4 puncte procentuale mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luna februarie 2017. Din numărul total al şomerilor 50,3% sunt femei şi 68,3% reprezintă muncitori.

Tags: , , , , , ,
bani ron

Salariile românilor ar fi trebuit să fie cu 25% mai mari, dacă ar fi ţinut pasul cu productivitatea muncii

Salariile românilor ar fi trebuit să fie cu 25% mai mari în 2016, dacă ar fi ţinut pasul cu productivitatea muncii, potrivit unor calcule ale Institutului Sindical European (ETUI) şi ale Confederaţiei Europene a Sindicatelor (CES), publicate miercuri de Cartel Alfa.

Studiul arată că majorările salariale în Uniunea Europeană (UE), în ultimii 16 ani, ar fi fost de patru ori mai mari dacă ar fi reflectat pe deplin creşterea productivităţii.

”Din 2000 până în 2016, productivitatea a crescut de trei ori mai mult decât au crescut salariile în Germania şi Croaţia şi de două ori mai mult decât creşterea salarială în Polonia şi Belgia. În Austria, productivitatea a crescut cu 65% mai mult decât salariile, cu 60% în Spania, 30% în Olanda”, se arată în studiu.

În Ungaria, România, Portugalia şi Grecia, salariile reale au scăzut în ultimii 16 ani, în timp ce productivitatea a crescut. Astfel, în România, productivitatea a crescut, în 2000-2016, cu 10%, în timp ce salariile au scăzut cu 15%, potrivit studiului.

“Creşterea salariilor a rămas în urmă de ani de zile. Lucrătorii nu primesc o parte echitabilă din valoarea muncii lor. Diferenţa mare dintre creşterea productivităţii şi creşterea salariilor oferă o dovadă solidă a necesităţii creşterii salariilor pentru lucrătorii din întreaga Europă”, a afirmat secretarul confederal al Confederaţiei Europene a Sindicatelor (ETUC), Esther Lynch.

2016 este cel mai recent an în care sunt disponibile date privind salariile la nivel European.

”În România, eliminarea contractului colective la nivel naţional şi imposibilitatea, prin efectul legii, de a încheia contracte colective la nivel de sector au influenţat negativ evoluţia salariilor, mai ales în sectorul privat. La nivel de companie, doar 1 din 20 salariaţi din sectorul economic beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă”, se arată în comunicat.

Blocajele în negocierea colectivă sunt cauzate de reforma legislaţiei muncii impusă de Fondul Monetar Internaţional (FMI) în 2011 şi pe care toate guvernele de atunci au refuzat să o corecteze, consideră Bogdan Hossu, preşedinte CNS Cartel ALFA.

”Pentru a obţine o creştere decentă şi sensibilă a salariilor trebuie să aibă loc negocieri colective între sindicate şi angajatori, iar guvernul trebuie să deblocheze legislaţia pentru a permite şi încuraja negocierile salariale colective” a declarat Bogdan HOSSU, preşedinte CNS Cartel ALFA.

viewscnt

Tags: , , ,
salariu_mediu_net

Salariul mediu net în luna februarie a ajuns la 2.487 de lei, în creştere uşoară faţă de ianuarie

Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.487 de lei, în februarie, în creştere uşoară faţă de luna precedentă, cu 3 lei sau 0,1%, potrivit informaţiilor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.128 lei.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (6.134 lei), iar cele mai mici, în hoteluri şi restaurante (1.499 lei).

Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,2%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 106,2%.

În raport cu evoluţia preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real a fost de 99,8% pentru luna februarie 2018 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 180,6%, cu 0,3 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna ianuarie 2018.

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2018 s-au datorat acordării de prime ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete de masă sau tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost de 12,8% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; de 10,1% în fabricarea produselor din tutun; între 3,5% şi 7,0% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), agricultură, vânătoare şi servicii anexe, construcţii, activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea echipamentelor electrice.

Creşteri salariale între 1,5% şi 3% au avut loc în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, alte activităţi extractive, alte activităţi de servicii, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cercetare-dezvoltare.

Pe de altă parte, scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost de 7% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale); între 3% şi 5% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, transporturi pe apă, alte activităţi industriale; între 2% şi 2,5% în colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea altor mijloace de transport.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+1,1%) şi în administraţie publică (+0,6%). Câştigul salarial mediu net a scăzut în sănătate şi asistenţă socială (-2,1%) comparativ cu luna precedentă.

Tags: , , , ,