Tag Archives: salarii

aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

LISTA cu noile salarii după adoptarea Legii salarizării. Cât câştigă Dragnea

Camera Deputaţilor a făcut publice indemnizaţiile pentru funcţiile de demnitate publică alese, precum şi salariile celor care ocupă funcţii în Serviciile instituţiei şi în birourile parlamentare, în plată la 30 septembrie, respectând astfel o prevedere din recent adoptata Lege a salarizării.

Indemnizaţiile (brute) pentru funcţiile de demnitate publică alese, în plată la 30 septembrie 2017, sunt următoarele:

Preşedintele Camerei Deputaţilor – 16.675 lei

Vicepreşedinţi – 15.515 lei

Secretari şi chestori – 15.225 lei

Liderii grupurilor parlamentare – 14.500 lei

Preşedinţii comisiilor permanente – 14.065 lei

Vicepreşedinţii comisiilor permanente – 13.630 lei

Secretarii comisiilor permanente – 13.340 lei

Deputaţi – 13.050 lei

Totodată, Camera Deputaţilor a publicat şi lista funcţiilor din Serviciile Camerei Deputaţilor la data de 30 septembrie 2017, menţionând atât salariul de bază minim, cât şi salariul de bază maxim. Redăm salariul de bază maxim (brut) al unora dintre funcţii:

Secretar general – 17.900 lei

Secretar general adjunct – 17.677 lei

Şef departament/ director general – 12.400 lei

Şef serviciu – 10.285 lei

Şef birou – 9.145 lei

Expert parlamentar – 7.289 lei

Consilier parlamentar – 8.859 lei

Şofer – 3.703 lei

Bucătar (referent) – 2.936 lei

Muncitor spălător auto/liftier – 2.365 lei

Lista funcţiilor din cadrul birourilor parlamentare la data de 30 septembrie 2017 conţine următoarele salarii de bază maxime (în valoare brută):

Consilier – 3.811 lei

Expert – 3.471 lei

Şofer – 1.450 lei

Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice indică la art. 33, privind Transparenţa veniturilor salariale, autorităţile şi instituţiile publice care vor publica la sediul propriu şi pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30 septembrie ale fiecărui an, şi vor menţine publicată o listă a tuturor funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în categoria personalului plătit din fonduri publice, cuprinzând salariul de bază, baza de calcul, valoarea anuală a voucherelor de vacanţă, valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană.

Tags: , , , , ,
salariile-in-lipsa-crizei

Salariul mediu net a crescut cu peste 10% în 2016

Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale a înregistrat o creştere de 10,1% (187 de lei), ajungând la 2.046 de lei, în 2016, comparativ cu anul precedent, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie realizat în anul 2016 a fost de 2.809 lei, cu 9,9% (254 de lei) mai mare decât cel din anul 2015.

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat în anul 2016 în informaţii şi comunicaţii (de 2,1 ori), intermedieri financiare şi asigurări (de aproape două ori), industria extractivă cu 66,7%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 57,6%, administraţie publică cu 50,7%, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice cu 47,2%.

Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în: hoteluri şi restaurante (-39,8%), alte activităţi de servicii (-32,0%), construcţii (-25,5%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-22,3%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,8%).

În anul 2016, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost de 161,7% faţă de anul 1990, mai mare cu 17,1 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 31,4 puncte procentuale faţă de anul 2008.

Femeile au câştigat în medie cu circa 7% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2.707 lei (faţă de 2.900 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.968 lei (faţă de 2.116 lei al bărbaţilor).

Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20,0%) regăsindu-se în: intermedieri financiare şi asigurări (46,6%), comerţ (23,7%), industria prelucrătoare (23,3%) şi alte activităţi de servicii (21,5%).

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2016 s-a situat sub media pe economie în 36 dintre judeţe. Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Harghita (1.519 lei, cu 25,8% mai puţin decât media pe economie), Covasna (1.542 de lei, cu 24,6% mai puţin decât media pe economie), respectiv Vrancea (1.556 de lei, cu 23,9% mai puţin decât media pe economie). La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (2.925 de lei), cu 43,0% peste media pe economie.

Costul mediu lunar al forţei de muncă a fost în anul 2016 de 3.493 de lei/salariat, în creştere cu 9,5% faţă de anul precedent.

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activităţile: informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, respectiv industria extractivă (fiecare de circa 2,0 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+59,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,1%), administraţie publică (+24,6%).

Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile de hoteluri şi restaurante (-40,5%), alte activităţi de servicii (-32,4%), construcţii (-25,4%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-21,8%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,5%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,0%).

În anul 2016, numărul mediu al salariaţilor a fost de 4,75 milioane de persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 148.000 de persoane.

Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2,5 milioane de persoane, respectiv 52,7% din totalul numărului mediu de salariaţi). Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 65.800 de persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 82.200 de persoane.

Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (servicii), ponderea acestora reprezentând 61,4% în anul 2016. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 36,1% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,5%.

Activităţile din construcţii şi industria extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,6%, respectiv 83,9% din totalul salariaţilor acestor activităţi. Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de “feminizare” al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (71,9%), intermedieri financiare şi asigurări (70,4%), hoteluri şi restaurante (60,8%).

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2016 a fost de 5,2 milioane de persoane. Comparativ cu sfârşitul anului 2015, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 182.600 de persoane.

În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri în toate regiunile de dezvoltare faţă de sfârşitul anului 2015. Regiunile cu cele mai mari creşteri ale efectivului de salariaţi au fost Bucureşti-Ilfov (76.700 de persoane), Nord-Vest (25.000 de persoane) şi Centru (24.900 de persoane). În regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează aproape 22% din salariaţii din economie.

Regiunile de dezvoltare în care activităţile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară (2,4% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (4,1%), Sud-Est (3,8%), Nord-Est (3,2%), Vest (2,8%) şi Sud-Vest Oltenia (2,6%).

Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti-Ilfov (61,8% faţă de 42,7% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,4% faţă de 19,4% media pe ţară).

La sfârşitul anului 2016, efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (75,7%) şi a înregistrat o creştere cu 4,5% comparativ cu anul precedent.

Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor în care lucrează arată că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 79,3% din efectivul total de salariaţi, în creştere cu 4,4% faţă de anul precedent.

Tags: , ,
salariu_mediu_net

Vasilescu: Angajații vor avea o creștere a salariului net de circa 4%

Angajații vor avea o creștere a salariului net de circa 4%, prin scăderea contribuțiilor de la 39,25% la 35%, începând de anul viitor, a declarat, marți, la Antena 3, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu.

“Angajatorul nu trebuie să pună niciun leu în plus, dacă nu pune niciun leu netul rămâne la fel, asta în condițiile în care nu am scădea contribuțiile, dar noi scădem contribuțiile de la 39,25% la 35% și impozitul pe salariu și o să vedeți că aveți o creștere pe net, mică e adevărat, circa 4% dar este o creștere, nu o scădere. Nu înțeleg de unde apare toată această isterie (…) Dvs, angajații, sunteți protejați și vom ieși cu date concrete când vom veni cu trecerea contribuțiilor ca să explicăm foarte bine și foarte argumentat oamenilor despre ce este vorba. Sunt foarte multe firme în România care nu plătesc contribuțiile pentru angajator, vi le rețin din salariu, dar nu le plătesc mai departe. Angajații de acolo nu beneficiază de asistență medicală, nu beneficiază de acești ani la pensie, pentru că neplătindu-se contribuțiile e ca și cum ai fi muncit la negru, deci nu iei pensie pe anii respectivi. Toate acestea le-am făcut ca să protejam angajatul”, a precizat ministrul de resort.

Vasilescu a adăugat că transferul contribuțiilor de la angajator la angajat va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018, odată cu modificarea Codului fiscal,

Întrebată cât va câștiga statul după acest transfer și dacă angajatul va fi disciplinat să plătească contribuțiile, ministrul Muncii a precizat că tot angajatorul le va vira însă ca și contribuții ale angajatului.

“Le oprește tot angajatorul (contribuțiile n.r.) și tot el le virează mai departe statului ca și contribuții ale dumneavoastră. E ca si cum v-ar lua bani din geantă, dacă nu le pune de data aceasta. Când erau ale lui, pe firmă, își mai permiteau să facă așa ceva. Chiar foarte multe firme, mai ales din momentul în care s-a scos stopajul la sursă, pentru că înainte era infracțiune dacă nu virai către stat contribuțiile angajatorului, acum nemaifiind infracțiune… Câștigul statului din acest transfer: se mărește fondul de pensii și fondul asigurărilor de sănătate, automat colectezi mai mult. Vrem să avem un deficit mai mic la fondul de pensii, cu atât mai mult că vor crește și pensiile, chiar dacă va exista în continuare un deficit. Din păcate aceasta este România: avem un angajat care susține un pensionar și până nu vom ajunge să avem doi angajați care să susțină un pensionar va fi în continuare un deficit la fondul de pensii”, a explicat Olguța Vasilescu.

Aceasta a subliniat că, în 2017, este pentru prima dată când, după foarte mulți ani, “avem mai mulți angajați decât pensionari”.

“Vestea bună este că anul acesta numărul locurilor de muncă a crescut încât este pentru prima dată când avem, după foarte mulți ani, mai mulți angajați decât pensionari”, a spus ministrul Muncii.

Totodată, Vasilescu a menționat că va exista o normă tranzitorie care se va face împreună cu Ministerul Justiției “ca să găsim o formula inatacabilă” pentru a-i determina pe angajatori să majoreze salariul brut al angajaților.

“Vine această normă tranzitorie care spune că salariul minim brut nu mai este 1.450, ci 1.750 de lei, adică cheltuiala totală a angajatorului. Vine și negocierea pe care ați avut-o cu angajatorul și care a fost pe salariul net, deci el fără să cheltuiască niciun leu în plus. Dacă vă lasă salariul exact așa cum e, plătește la ora actuală indiferent dacă noi trecem contribuțiile toate pe dvs., dacă vă lasă netul. Este foarte adevărat că un angajator, și acum, și peste 6 luni poate să vină și să spună “Îți scad salariul”, dar nu are niciun fel de legătură cu trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat (…) Chiar dacă au trecut acele contribuții pe dvs., salariul dvs., netul, rămâne la fel”, a susținut Olguța Vasilescu.

Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a declarat, marți, că Guvernul intenționează să emită un act normativ prin care contribuțiile vor fi transferate din sarcina angajatorului în cea a angajatului, iar salariul brut va fi păstrat la un anumit nivel.

“Va fi o lege prin care aceste contribuții vor fi transferate angajatului, iar angajatorul va trebui să păstreze un anumit nivel al salariului brut. (…) Am făcut mențiunea că și astăzi angajatorul din mediul privat poate decide să modifice contractul de muncă și să diminueze sau să crească, după propria negociere cu angajatul, această valoare salarială. Totodată, am făcut mențiunea că după ce se va realiza această măsură legislativă va fi introdusă și o măsură tranzitorie care va obliga, practic, angajatorul, chiar și cel din mediul privat, să mențină un anumit nivel al salariului brut”, a declarat Ionuț Mișa, la Senat.

Întrebat cum poate fi obligat un agent privat să mențină nivelul salariului brut, Mișa a susținut că “va fi o dispoziție legislativă prin care se va stabili ce va include salariul brut, care va fi suma tuturor celorlalte sarcini fiscale pe care le plătește în prezent un angajator pentru un angajat”.

“Vreau să fac mențiunea foarte clară că nu îi va crește costul cu forța de muncă absolut deloc. Deci pentru toți angajatorii, atât din sectorul privat, cât și din cel de stat, sarcina fiscală, practic costul pe care el îl are cu un angajat în relația cu statul, va fi exact aceeași. Va fi o decizie a lui ulterioară dacă, așa cum am mai spus, poate să renegocieze contractul și să decidă să dea mai puțin sau mai mult. Angajatorul nu va plăti niciun leu în plus pentru un angajat’, a adăugat ministrul Finanțelor, care a menționat că prin această măsură se vor schimba unele contracte de muncă.

Oficialul a explicat că ponderea contribuțiilor pe care angajatul le va plăti la bugetul de stat va fi de 2,9 ori mai mare decât în prezent.

“Prin acest transfer (n.r. a contribuțiilor de la angajator la angajat) se realizează o creștere a salariului brut, care va permite creșterea punctului de pensie, care va da posibilitatea ulterior fiecărui cetățean să aibă o pensie mai mare”, a mai spus Mișa.

De asemenea, ministrul a punctat că “pentru angajator nu înseamnă niciun cost suplimentar”.

Ministerul de Finanțe a anunțat, pe 27 iulie, că, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuțiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25%, cât sunt în prezent, la 35%, iar nivelul impozitului pe venit se va reduce cu 37,5% de la 16% la 10%.

Tags: , ,
lei-ron-bani

Harta salariilor pe judeţe. Se evidenţiază două tipologii

Angajaţii din Cluj câştigă cel mai mare salariu mediu net din ţară, după Bucureşti. Adică 2.684 lei net pe lună. 

Angajaţii din Bucureşti câştigă, în medie, peste 3.000 de lei net pe lu­nă, cu aproape 30% mai mult decât ni­­ve­lul salarial al unui angajat care pri­­meşte salariul mediu pe economie (de 2.360 de lei net în luna mai a aces­tui an), arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Insti­tu­tul Naţional de Statistică. La polul opus este situaţia angajaţilor din Te­le­or­man, care au cele mai mici salarii din Ro­mânia, de numai 1.720 de lei net, la ju­mătate faţă de bucureşteni şi cu 27% sub media naţională.

3-salarii-judete

Nivelul salarial pe judeţe ilus­trea­ză două tipologii de zone din Ro­mâ­nia: unele dezvoltate, concentrate în ju­rul a 5-6 oraşe mari plus zonele li­mi­tro­fe, unde majoritatea anga­jaţilor lu­cre­ază la privat şi câştigă peste ni­velul sa­lariului minim pe economie, şi unele slab dezvoltate, unde există foar­te pu­ţini angajaţi dintre care cei mai mulţi lu­crează la stat sau pe sala­riul minim, spun consultanţii.

„Deşi salariile au crescut şi vor con­­­­tinua să crească, în continuare în ora­­­­şele de succes salariile sunt prea mici. Dacă ajungem în aceste zone la un salariu mediu de 1.000 de euro, atunci mulţi angajaţi vor câştiga 1.500 de euro pe lună, iar în câmpul mun­cii se va intra cu salarii de 600 de euro, şi astfel ar scădea tentaţia an­ga­ja­ţilor bine pregătiţi să plece în străi­nă­tate, pentru că oamenii încep să se gândească: de ce să mă duc să lucrez la Londra, când mai bine mă duc la Cluj, iar în weekend mă duc la părinţi?”, a spus Andrei Caramitru, partener la fir­ma de consultanţă în management Boston Consulting Group.

 

Tags: , , ,
salariile-in-lipsa-crizei

Ministerul Muncii: Majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii se va aplica din 2019

Ministerul Muncii anunţă că majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii va deveni aplicabilă din anul 2019, această precizare fiind făcută în contextul în care s-au înregistrat mai multe solicitări de creştere încă din acest an.

„Ca urmare a solicitărilor cu privire la acordarea majorării salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii prevăzută în Anexa nr. VIII la Legea nr. 153/2017 pentru o serie de categorii de personal din administraţia publică centrală si din structurile teritoriale, facem precizarea că Art.38 alin.(2) lit. a) prevede că, începând cu data de 1 iulie 2017 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază. De asemenea, alin. (4) al Art. 38 prevede că începând cu anul 2019, salariile de bază ale personalului bugetar vor fi stabilite în funcţie de salariile prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017. La pct. 3 de la Notele din Cap. I şi II, lit. Ala Anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017 se prevede o majorare a salariilor de bază din această Anexă de 15% pentru complexitatea muncii, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din unele instituţii şi autorităţi publice”, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii.

Prin acelasi comunicat, Ministerul Muncii aminteste că începând cu data de 1 ianuarie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază se va majora cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017.

„Majorarea salariilor de bază de 15% pentru complexitatea muncii reprezintă un drept salarial nou de care personalul menţionat mai sus nu a beneficiat în luna iunie 2017, şi, ca atare, nu poate fi acordat începând cu luna iulie 2017. Faţă de cele de mai sus, rezultă că majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii va deveni aplicabilă în anul 2019, etapă în care salariul va fi determinat în raport cu salariul de bază prevăzut în anexele la lege”, se mai arată în comunicatul ministerului.

Tags: , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
bani

Salarii în avans pentru bugetari înainte de minivacanţa de Sfânta Maria

Bugetarii din instituţiile care trebuiau să primească salariile săptămâna viitoare vor primi banii în avans, înainte de minivacanţa de Sfânta Maria, potrivit unui ordin la ministrului Finanţelor, Ionuţ Mişa, publicat miercuri în Monitorul Oficial. Angajaţii din 20 de instituţii publice vor încasa lefurile până la finalul acestei săptămâni.

Astfel, potrivit ordinului de ministru, angajaţii din ministerele Afacerilor Externe, Dezvoltării Regionale, Apărării, Internelor, Muncii, Tineretului, Educaţiei, Sănăţii, Culturii, Cercetării şi Românilor de Pretutindeni, alături de angajaţii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), ai Academiei Române, ANSVSA şi cei ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate vor primi salariile aferente lunii iulie pe 10, respectiv 11 august, cu câteva zile înainte de minivacanţa de Sfânta Maria.

De asemenea, pe lista publicată în Monitorul Oficial sunt şi angajaţii a patru servicii speciale care vor încasa salariile mai devreme. Este vorba despre SRI, SIE, SPP şi STS.

Toţi aceştia angajaţi ar fi trebuit să îşi primească salariile în 15 august.

Autorităţile locale nu intă în acest ordin al ministrului Finanţelor pentru că acestea îşi stabilesc modul de acordare a salariilor.

Tags: , , , ,
ABSOLVENTI LAZAR - DEFILARE

Concurenţa la facultate, indicator important pentru cum sunt plătiţi bugetarii

Perspectiva unui loc de muncă sigur, dar şi salariile mari de la stat au atras absolvenţii de bacalaureat spre profesii precum cea de jandarm, ofiţer de penitenciare sau medic.

Doar facultăţile cu profil IT, care livrează absolvenţi pentru mediul privat, au o concurenţă care se apropie de cea din facultăţile care formează viitori “bugetari”, scrie Ziarul Financiar.

Cea mai mare concurenţă din cadrul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bu­cureşti anul acesta a fost la Fa­cul­tatea de Jandarmi, unde pentru cele 44 de locuri bugetate la cursurile de zi s-au înscris 371 de candidaţi, generând o con­curenţă de 8,43 candidaţi pe loc, potrivit datelor fur­­ni­za­te de comisar şef prof. univ. dr. Nicolae Radu, şe­­ful biroului de relaţii publice din cadrul instituţiei de învă­ţă­mânt.

Pe locul doi în topul celor mai căutate facultăţi din cadrul Academiei de Poliţie se află spe­cializarea Pentienciare din cadrul Facultăţii de poliţie, cu o concurenţă de 7 candidaţi pe loc (99 de înscrişi pentru 14 locuri), urmată de specializarea Ordine şi Siguranţă Publică tot din cadrul Facultăţii de Poliţie, cu o cincurenţă de 5,88 de candidaţi pe loc (1.487 de înscrişi la 253 de locuri).

Tags: , , , ,
salariu_mediu_net

Creşterea rapidă a salariilor subminează competitivitatea României

Românii ar putea să nu se bucure prea mult timp de cea mai rapidă creştere a salariilor din Uniunea Europeană întrucât productivitatea nu ţine pasul, iar consecinţa va fi scăderea competitivităţii, relatează Bloomberg.

Este o veste poastă pentru inflaţie şi creşterea economică, consideră Lucian Croitoru, consilier pentru politică monetară a guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu.

”Este o iluzie să crezi că poţi să îţi forţezi ieşirea din categoria ţărilor cu forţă de muncă ieftină. Competitivitatea economică a ţării este erodată”, a spus Croitoru.

Guvernul României a fost criticat pentru că s-a concentrat în mod exagerat pe măsuri economice pe termen scurt. În timp ce creşterea economică a depăşit 5% datorită majorărilor de salarii şi mai multor serii de reduceri fiscale, BNR şi analiştii reclamă că aceste măsuri au fost luate în detrimentul cheltuielilor pentru investiţii, afectând dezvoltarea viitoare.

Salariile mici au contribuit în trecut la atragerea unor companii precum Renault şi Ford Motor.

Angajaţii din sectorul public formează o treime din forţa de muncă a României, ţară cu 19 milioane de locuitori, şi formează baza alegătorilor social-democraţilor aflaţi la guvernare. Pentru a atrage muncitorii săraci, PSD a dublat salariul minim, notează Bloomberg.

Efectele negative devin evidente.

Consilul pentru IMM-uri susţine că circa o treime dintre firmele pe care le reprezintă şi-au redus sau şi-au încetat activitatea din octombrie 2015, după ce noile măsuri salariale şi-au produs efectele. Consiliul s-a referit la creşterea costurilor cu forţa de muncă, între cele mai mari probleme, alături de deficitul de forţă de muncă, birocraţie, nivelul ridicat al taxelor şi corupţie.

Un exemplu este producătorul britanic de îmbrăcăminte Alison Hayes, care a închis o fabrică din România în luna martie motivând, printre altele, cu costul ridicat al forţei de muncă.

România a încheiat în 2016 patru ani de creştere a competitivităţii, coborând 9 poziţii, pe locul 62, într-un top mondial de 138 de ţări realizat de World Economic Forum.

Tags: , , ,
bani

Majorarea salariului minim în ritmul prevăzut în programul de guvernare va creşte şomajul în rândul tinerilor şi va descuraja antreprenoriatul

Majorarea salariului minim pe economie în ritmul prevăzut în noul program de guvernare, la 2.000 lei în 2018 şi la 2.400 lei în 2020, după alte 12 majorări în ultimii opt ani, va creşte şomajul în rândul tinerilor, va descuraja antreprenoriatul şi va accentua polarizarea între firmele mici şi cele mari, arată un studiu de impact realizat de Iancu Guda, preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector al Institutului Bancar Român (IBR).

Este al doilea studiu de impact al măsurilor fiscale din noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE realizat de Iancu Guda, după cel privind introducerea impozitului pe cifra de afaceri în locul celui pe profit.

Nici guvernul, nici PSD şi nici autorii programului de guvernare nu au făcut public niciun fel de studiu de impact al măsurilor propuse.

Studiul de impact porneşte de la o analiză a poverii cheltuielilor salariale pentru companii, pe baza ultimelor situaţii financiare disponibile.

Pentru 2015, cheltuielile cu salariile reprezentau, în medie, 11% din cheltuielile totale ale companiilor, însă există diferenţe majore între dimensiunile companiilor.

Pentru firmele cu afaceri de cel mult 100.000 euro pe an, salariile reprezintă 21% din cheltuielile totale, în timp ce pentru marile companii, cu afaceri de peste 100 milioane euro, povara salariilor este de doar 8% din cheltuielile totale, arată studiul.

În plus, în cinci mari sectoare-cheie ale economiei româneşti, salariile depăşesc 20% din costuri: alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (39%), industria textilă (29%), IT (28%), salubritate (22%) şi transporturi (21%).

Dintre acestea, doar în IT majorările salariale au fost generate de un exces de cerere, în celelalte sectoare fiind înregistrate costuri mai mari mai ales ca urmare a creşterii salariului minim.

În 2008, salariul minim reprezenta 27% din salariul mediu, însă ponderea a ajuns la 43% în 2016 şi va urca la 63% în 2020, dacă se aplică majorările propuse în programul de guvernare.

Majorarea poate avea efecte grave asupra multor firme.

“Incapacitatea de adaptare pe termen scurt a companiilor, prin creşterea valorii adăugate pentru acomodarea cheltuielilor în creştere, poate duce la dificultăţi financiare sau chiar întreruperea activităţii. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este sectorul fabricării produselor textile, care înregistrează în ultimii trei ani cel mai ridicat procent al companiilor insolvente raportat la numărul firmelor active”, arată studiul de impact realizat de Iancu Guda.

În plus, măsura ar avea şi alte efecte grave, mai ales asupra celor care trebuie să intre pe piaţa muncii.

“Creşterea şomajului în rândul tinerilor, în condiţiile în care aceştia reprezintă segmentul cu experienţa cea mai redusă din forţa de muncă. Conform cifrelor Eurostat (…), deşi rata generală a şomajului din România este una dintre cele mai scăzute din UE (şi aproape de şomajul natural în marile oraşe), situatţia arată mult mai prost dacă ne concentrăm doar asupra categoriei de vârstă 20-25 de ani, unde România înregistrează al treilea cel mai ridicat nivel, respectiv 24,2%”, arată studiul.

Alte efecte nocive ar fi accentuarea polarizării şi creşterea diferenţelor dintre companiile mici şi cele medii sau mari şi descurajarea antreprenoriatului, mai ales atunci când există impredictibilitate cu privire la evoluţia viitoare a cadrului fiscal şi altor cheltuieli, mai arată studiul de impact.

Măsura majorării accelerate a salariului minim poate avea efecte pozitive doar într-un anumită conjunctură greu de realizat, menţionează studiul.

“Din păcate, realitate ultimilor zece ani ne indică lipsa fundamentelor structurale care să susţină propagarea unor posibile efecte pozitive pe termen mediu-lung (creşterea consumului care să antreneze avansul sustenabil al producţiei interne, fundamentată pe un management financiar solid). În concluzie, majorarea repetată a salariului minim generează efecte negative pe termen scurt, care vor persista în dauna efectelor pozitive improbabile pe termen mediu-lung”, a declarat Iancu Guda, autorul studiului.

În programul de guvernare din ianuarie, PSD primitea creşterea accelerată a salariului minim pe economie, la 1.450 lei (322 euro) în 2017 (măsură aplicată de la 1 februarie) şi apoi la 1.510 lei (335 euro) în 2018, 1.625 lei (361 euro) în 2019 şi 1.750 lei (389 euro) în 2020.

În noul program de guvernare, creşterea este accelerată semnificativ, iar PSD propune salariu minim diferenţiat, mai mare cu 15-25% pentru studii superioare.

“Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei in 2018, 2.640 lei in 2019 si 3.000 lei in 2020″, arată noul program de guvernare.

Vineri, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, a declarat că salariul minim diferenţiat pentru studii superioare este o măsură comică, menită să salveze universităţile private.

viewscnt

Tags: , , , ,
lei-ron-bani

Cum au crescut salariile în România în ultimul an. Cine sunt singurii bugetari cu venituri mai mici decât media

Salariul mediu net la nivelul întregii economii a crescut la valoarea de 2.366 de lei net în luna aprilie a acestui an, în creştere cu 13,4% faţă de perioada similară a anului anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Criza de personal, creşterea salariului minim şi majo­rările salariale din sectorul bugetar sunt prin­tre principalii factori care au condus la ma­jo­rarea semnificativă a salariilor an­ga­jaţilor din ultimul an, informează ZF.

Angajaţii din sănătate şi asistenţă so­cială au beneficiat de cele mai mari creş­teri de salarii în ultimul an, de 36% faţă de aprilie 2016, ajungând la un nivel me­diu de 2.688 de lei net pe lună, cu 13% peste nivelul salariului mediu la nivel naţional în aprilie 2017. Spre comparaţie, în aprilie 2016 angajaţii din sănătate câştigau cu 5,5% mai puţin faţă de nivelul salariului mediu la nivel naţional.

„Salariul mediu din sănătate a crescut mult în ultimul an, dar a pornit de la un nivel foarte scă­­zut, de sub 2.000 de lei net pe lună anul tre­cut, o medie salarială rar întâlnită într-o com­pa­nie privată. A avut loc o aliniere, târzie, la tot ce în­seamnă preţuri şi nivelul salarial din piaţa mun­cii în acest sector. Nu ştiu în ce măsură aceas­tă aliniere a ţinut cont de criterii de perfor­manţă şi de productivitate, care trebuie evaluate atunci când se fac majorări salariale sem­nificative“, a explicat Oana Botolan Datki, SEE managing partner al Consulteam.

IT-ul este sectorul în care angajaţii au obţinut cele mai mari salarii în aprilie, de aproape 6.000 de lei net, în timp ce angajaţii din hoteluri şi restaurante au primit cele mai mici salarii, de numai 1.395 de lei net.

Pe locul doi în topul celor mai mari creşteri salariale din ultimul an se află domeniul „activităţi de spectacole, culturale şi recreative“, unde salariile au crescut cu 33% în ultimul an (până la o medie de 2.070 de lei net în aprilie), creşterea fiind mare deoarece a pornit de la o bază foarte scăzută.

Alfă mai multe pe ZF

Tags: , , , ,
klaus-iohannis-basescu-si-ponta-colaboreaza-foarte-bine-pactul-de-coabitare-a-produs-rezultate-frumoase-18475916

Majorarea salariilor pentru mai multe categorii de bugetari, promulgată de preşedintele Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni Legea de aprobare a OUG 2/2017 care prevede creşteri salariale pentru mai multe categorii bugetare, printre care angajaţii ANPC, medicii din Apărare şi ordine publică, şi acordarea burselor şi pe perioada vacanţei.

Deputaţii au votat luna trecută creşterea cu 20% a salariilor mai multor categorii bugetare, printre care personalul din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului şi ANPC, majorarea cu 25% a salariului medicilor din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi acordarea burselor şi în vacanţă.

“Începând cu luna iunie 2017 se majorează cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază aflate în plată pentru personalul din cadrul oficiilor teritoriale pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţie, personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului şi gărzilor naţionale de mediu şi Administraţiei rezervaţiei biosferei Delta Dunării, personalul din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, comisariatelor regionale şi judeţene pentru protecţia consumatorului”, potrivit unui amendament adus legii pentru aprobarea OUG nr.2/2017, privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Raportul adoptat de plen prevede şi noi reglementări menite să majoreze cu 25% salariul medicilor din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, amendamentul fiind asumat de toţi membrii comisiilor – PSD, ALDE, PNL şi minorităţi, cu excepţia USR.

 

Tags: , , , ,
lei-ron-bani

Grila salarială din România. Cu cât au crescut salariile bugetarilor

Salariul mediu din sectorul sănătate şi asistenţă socială s-a majorat la 2.663 de lei net în luna martie a acestui an, în creştere cu 35% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce în administraţie publică şi apărare, salariul mediu a crescut cu 22%, până la 3.574 de lei net, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Astfel, medicii şi angajaţii din sectorul asistenţei sociale au beneficiat de cele mai mari creşteri salariale din ultimul an, ca urmare a majorărilor decise de guvern, conform ZF.

Cei aproximativ 360.000 de angajaţi care lucrează în acest domeniu reprezintă categoria de bugetari cu cele mai mari creşteri salariale din ultimul an. Spre comparaţie, în învăţământ, sector care concentrează 356.000 de angajaţi, salariul mediu a crescut cu 22% în ultimul an, până la 2.389 de lei net în luna martie. De asemenea, în administraţie publică şi apărare – unde lucrează peste 202.000 de funcţionari – salariul mediu a crescut cu 22% în ultimul an, până la 3.574 de lei net în martie. Astfel, deşi au avut parte de cele mai mari creşteri salariale din economie, angajaţii din sănătate câştigă, în medie, doar 74% din salariul mediu al unui funcţionar public.  Totuşi, nivelul salarial al medicilor şi al angajaţilor din asistenţă socială a depăşit salariul mediu pe economie, care a ajuns în martie la valoarea de 2.342 de lei net pe lună, în creştere cu 14% faţă de anul anterior.

De creşteri salariale semnificative au avut parte şi angajaţii din sectorul „activităţi de spectacole, culturale şi recreative”, ale căror venituri nete au ajuns la 2.017 lei net în martie, în creştere cu 30% faţă de anul anterior.

Află mai multe pe ZF

Tags: , , ,
zona-euro

BNR a calculat averea românilor. De peste zece ori mai mică decât cea a unui european din zona euro

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor, cu toate că tendinţa a fost descendentă faţă de anii de boom economic.

Fiecare român are în medie o avu­ţie netă de aproximativ 11.000 de euro, de peste zece ori mai mică decât un european din zona euro, în timp ce datoria pe persoană ajun­ge în România la circa 1.400 de euro, po­trivit datelor BNR din Raportul asupra sta­bilităţii financiare 2017.

Potrivit Ziarului Financiar, avuţia netă a populaţiei a continuat ten­din­ţa ascendentă începută în anul 2012, iar în pe­rioada septembrie 2015-septembrie 2016 a avan­­sat cu 9%, până la peste 1.000 mld. lei (cir­ca 220 mld. euro). Saltul avuţiei a fost deter­mi­nat în principal de creşterea acti­ve­lor nefinan­cia­re, cu peste 11%. În 2015, avu­ţia netă a popu­laţiei crescuse cu 7,1% faţă de anul anterior.

Activele financiare nete, calculate ca diferenţă între activele financiare şi pasivele financiare (datorii), au urcat în ultimii ani de aproximativ trei ori, de la 126 miliarde lei în 2009. Activele nefinanciare au avut o con­tri­bu­ţie importantă la dinamica pozitivă a ave­rii ne­te, valoarea acestora crescând cu 11,3% în pe­rioa­da analizată, susţin specialiştii de la BNR.

Activele imobiliare au în continuare cea mai mare pondere în structura avuţiei nete a românilor, cu toate că tendinţa a fost descen­dentă faţă de anii de boom economic, scăderea fiind determinată de ajustările de preţ înregistrate în anii de criză.

Nivelul activelor imobiliare ale populaţiei era anul trecut de aproximativ 700 miliarde lei. În 2009, nivelul depăşea 700 miliarde lei, iar în 2007, activele imobiliare ale populaţiei urcaseră la un maxim de 948 miliarde lei.

Citeşte continuarea pe ZF.ro

Tags: , , , ,
lei-ron-bani

Salariul mediu net a ajuns la 2.342 de lei. Care sunt joburile cu cele mai semnificative majorări

Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.342 de lei, în luna martie 2017, în creştere faţă de luna precedentă cu 106 lei (+4,7%), iar câştigul brut a fost de 3.256 de lei, cu 4,8% mai mare decât în februarie, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (5.880 de lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.369 de lei).

În luna martie 2017 comparativ cu aceeaşi lună din 2016, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,2%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 114%. Indicele câştigului salarial real a fost de 104,6% pentru luna martie 2017 faţă de luna precedentă.

În martie 2017 faţă de luna precedentă, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (+40,9%) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (24,8%).

Salariile din domeniul fabricării produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea produselor din tutun, industria metalurgică, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace de transport a înregistrat o creştere între 10,5% şi 18,5%.

Salariile din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul au raportat o creştere între 6,5% şi 9,5%, iar cele din sectorul fabricării calculatoarelor, a produselor electronice şi optice şi a echipamentelor electrice au raportat o creştere între 5% şi 6,5%.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+4,9%) ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+1,1%) şi în administraţia publică (+0,2%).

“În martie 2017 comparativ cu februarie 2017, în toate activităţile din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte)”, se arată în comunicatul INS.

“În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an”, se mai arată în comunicatul citat.

Tags: , , ,
bani

Olguţa Vasilescu: De la 1 ianuarie 2018 absolut toate salariile vor creşte cu 25%

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat, luni seară, la TVR 1, că toate salariile bugetarilor vor creşte 25% de la 1 ianuarie 2018, afirmând că “efectul pervers” al creşterii salariilor este tocmai faptul că se vor colecta mai mulţi bani la bugetul de stat.

“De la 1 ianuarie absolut toate salariile vor creşte cu 25%, după care, ce este în plată în acel an şi ce au în Legea salarizării în căsuţă, pentru că pe fiecare ocupaţie este o căsuţă cu salariul la care trebuie să ajungă în 2022, deci 2019, 2020, 2021 şi 2022, se împarte câte o pătrime în fiecare an”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la TVR 1.

Lia Olguţa Vasilescu a afirmat că, în prezent, pentru sistemul de salarizare din România este nevoie de 63,5 de miliarde de lei, la care se vor adăuga 32 de miliarde de lei până în 2020, susţinând că o creştere de 10 miliarde pe an este suportabilă de la buget.

“Prognozele pe care la avem după primele trei luni de guvernare sunt chiar mai optimiste decât noi am considerat că se va întâmpla. De altfel, efectul pervers al creşterii salariilor este tocmai faptul că se vor colecta mai mulţi bani la bugetul de stat şi pot să vă spun că pentru anul 2018 toate creşterile de pensii şi de salarii, inclusiv cele adoptate până în prezent, vor totaliza un efort bugetar de 16 miliarde de lei, 10 sunt pe salarii plus 6 pentru pensii, iar banii vor veni din următoarele surse: 3,5 miliarde contribuţiile aferente creşterii salariilor cu 10 miliarde de lei. De unde aceşti bani? Pentru că aveţi 35% din 2018 partea de contribuţii. Deci din 10 miliarde pe care îi plăteşte statul, 3,5 miliarde lei se întorc înapoi la stat”, a explicat ministrul Muncii.

Olguţa Vasilescu a susţinut că acestor sume li se adaugă 2,7 miliarde de lei efectul de runda a doua a celor 12,5 miliarde de lei intraţi în economie, respectiv a salariilor fără contribuţii.

“(Salariile-n.r.) nu cresc de o asemenea manieră încât dumneavoastră să vă duceţi şi să vă cumpăraţi yacht-uri sau eu ştiu ce maşini de lux sau castele. Dumneavoastră veţi introduceţi aceşti bani în consum, în haine, în mâncare, iar toate aceste lucruri duc la efectul de runda a doua care înseamnă iarăşi taxe şi impozite colectate către stat”, a mai spus ministrul.

Aceasta a afirmat că 1,8 miliarde de lei vor veni şi de la majorarea salariului minim pe economie, ceea ce va genera contribuţii la bugetul de stat.

Tags: , , , ,