Tag Archives: salarii

salariile-in-lipsa-crizei

Aplicaţie de calculat salariul pentru 2018

Romanian Software, un furnizor de soluţii software în domeniul resurselor umane, a lansat aplicaţia Convertor Salarii, pentru a le permite angajatorilor realizarea automată de calcule şi comparaţii pentru aducerea salariilor la zi de la 1 ianuarie 2018, prin majorarea salariilor brute, adăugarea de prime brute şi tichete de masă, scrie Ziarul Financiar.

“Până în prezent, am identificat şapte scenarii de calcul pentru actualizarea salariilor. Unii vor să păstreze salariile brute din 2017 şi în 2018. Alţii vor să păstreze salariile nete din 2017 prin modificarea salariilor brute. Cei din a treia categorie vizează păstrarea salariilor nete din 2017, prin acordarea de prime brute”, a spus Victor Dragomirescu, directorul general al Romanian Software.

El a adăugat că sunt şi angajatori care vor să “conserve” salariile nete din 2017, prin acordarea de tichete de masă şi majorarea parţială a salariilor brute. O altă categorie este reprezentată de angajatorii care vor să păstreze totalul costurilor salariale din 2018 la fel ca în 2017, prin acordarea de tichete de masă şi modificarea salariilor brute. Ultimele două categorii identificate de Romanian Software includ companiile care intenţionează “îngheţarea” costurilor salariale din 2018 la nivelul celor din 2017, prin acordarea de tichete de masa şi majorarea salariilor brute, respectiv prin acordarea de tichete de masa şi prime brute.

Un prim exemplu a vizat realizarea de calcule pentru un salariu net de 2500 lei, cu un număr de 160 ore lucrătoare şi un număr maxim de 32 ore suplimentare pentru care se va acorda sporul minim de 75%.

Astfel, în anul 2017, salariul de bază analizat este de 3564 lei, valoarea brută a orelor suplimentare-1247 lei, angajatorul are un cost de 5939 lei şi salariatul încasează 3374 lei. În anul 2018, cu opţiunea de a păstra salariul net prin creşterea salariului de bază: salariul de bază va fi 4273 lei, valoarea brută a orelor suplimentare va fi 1496 lei, angajatorul va avea un cost de 5913 lei şi salariatul va încasa 3375 lei.

Tot în anul 2018, dacă angajatorul păstrează netul prin plată unei prime brute, scenariul de calcul va arată aşa: salariul de bază va fi 3564 lei, valoarea brută a primei va fi 709 lei, valoarea brută a orelor suplimentare va fi 1247 lei, angajatorul va avea un cost de 5658 lei şi salariatul va încasa 3229 lei.

VEZI AICI APLICAŢIA

“În concluzie, angajatorul are opţiunea de a mări salariile de bază pentru a păstra netul salariaţilor, caz în care costul său când plăteşte ore suplimentare va scădea cu 0,5%, iar salariul net cu ore suplimentare va rămâne neafectat sau poate alege să acorde o primă care să păstreze salariul net negociat şi în cazul în care va plăti ore suplimentare, costul total va scădea cu 5%, însă şi salariul net va scădea cu 4%”, a explicat directorul general al Romanian Software.

În cazul unei decizii privind creşterea pachetului salarial prin acordarea de tichete de masă, utilizând aplicaţia Convertor Salarii, specialiştii Romanian Software au pornit de la un salariu net de 2500 lei şi o valoare lunară a tichetelor de masă de 300 lei.

Citeşte continuarea pe Ziarul Financiar

 

Tags: , , , ,
MEOS-Q118-Infographic_RO-01 cap tabel

Semne bune anul are, pentru cei ce vor să se angajeze. Studiu ManpowerGroup

Angajatorii români prognozează cel mai optimist ritm de angajare din ultimii nouă ani. Perspectivele de angajare din trimestrul I/2018 sunt cele mai luminoase raportate din trimestrul II/2009 până în prezent.

MEOS-Q118-Infographic_RO-01 harta tabelAngajatorii români sunt cei mai optimiști din regiunea EMEA în ceea ce privește activitatea de angajare în intervalul ianuarie – martie 2018, alături de cei sloveni, potrivit celei mai recente ediții a studiului ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă. Previziunea Netă de Angajare ajustată sezonier este de +17%, cea mai puternică raportată în țara noastră de la începutul anului 2009 până acum, îmbunătățindu-se față de intervalul ianuarie – martie 2017 cu 3 puncte procentuale.?????

RomReg_NW_GraphQ118_ro

Având în vedere că 22% dintre angajatori prognozează o creștere a numărului de angajați, doar 12% prevăd scăderi de personal și 64% nu anticipează nicio modificare, perspectivele de angajare la început de 2018 sunt pozitive în toate regiunile și sectoarele de activitate și indiferent de dimensiunea organizației, făcând excepție doar micro-organizațiile, adică cele cu până la zece angajați, unde angajatorii raportează o Previziune Netă de Angajare negativă de -2%.MEOS-Q118-Infographic_RO-01mijloc tabel

Cele mai optimiste în ceea ce privește activitatea de angajare din intervalul ianuarie –martie 2018 sunt organizațiile mari, cu peste 250 de angajați. Acestea raportează o Previziune Netă de Angajare de + 30%, cea mai puternică din istoria sondajului din România la această categorie de organizații.

La cota de optimism cea mai ridicată din cei aproape 10 ani de desfășurare a studiului în România se situează și angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare, care raportează pentru trim. I/2018 o Previziune Netă de Angajare de +39%. Perspectivele din sector se îmbunătățesc atât față de trimestrul IV/2017, fiind mai puternice cu 4 puncte procentuale, cât și față de trimestrul I/2017, consolidându-se cu 8 puncte procentuale.

Angajatorii din sectorul Construcții sunt, la rândul lor, mai optimiști decât în trecut, raportând cele mai puternice intenții de angajare din ultimii aproape șase ani. Previziunea Netă de Angajare de +21% este cu 6 puncte procentuale mai puternică decât în trim. IV/2017 și se îmbunătățește cu 11 puncte procentuale față de trimestrul I/2017.

regionalq118_roCea mai amplă îmbunătățire de la trimestru la trimestru, de 14 puncte procentuale, se înregistrează în sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul, însă Previziunea Netă de Angajare de +16% raportată în acest sector pentru trim. I/2018 este mai slabă decât cea din anul precedent cu 11 puncte procentuale, cel mai abrupt declin de la an la an din toate sectoarele de activitate analizate. În schimb, angajatorii din sectorul Energie electrică, apă, gaz prognozează cea mai amplă îmbunătățire de la an la an, de 14 puncte procentuale, raportând o Previziune Netă de Angajare +9%, una din cele mai optimiste pentru acest sector din istoria studiul în România.

Intențiile de angajare sunt favorabile și la nivelul celor opt regiuni ale țării. Angajatorii din Nord-Vest sunt cei mai optimiști din România, unul din trei intenționând să angajeze în decursul trimestrului I/2018 și doar 6% prognozând o scădere de personal, ceea ce rezultă într-o Previziune Netă de Angajare de +33%, cea mai puternică raportată în regiune de aproape zece ani (din trim. III/2008). Cei mai puțin optimiști sunt angajatorii din regiunea Sud-Vest, însă Previziunea Netă de Angajare de +6% este totuși mai puternică decât în trim. IV/2017 și decât în trim. I/ 2017, îmbunătățindu-se cu 2, respectiv 9 puncte procentuale. Cele mai semnificative îmbunătățiri de la trimestru la trimestru și de la an la an, de 17 puncte procentuale, se raportează în regiunea Nord-Vest, urmată de regiunea Nord-Est, în care Previziunea Netă de Angajare se consolidează față de trimestrele IV/2017 și I/2017 cu 13, respectiv 10 puncte procentuale.

* Notă: Previziunea Netă de Angajare se obține făcând diferența dintre procentul de angajatori care anticipează o creștere a volumului total de angajări și procentul de angajatori care prevăd o scădere a angajărilor în locația lor, în trimestrul următor. Pentru țările care au acumulat date cel puțin 17 trimestre consecutiv, printre care și România, cifrele citate au fost supuse ajustării sezoniere, cu excepția cazului în care se specifică altfel.

Despre studiu:

Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă este cel mai longeviv și cuprinzător studiu din lume privind activitatea de angajare. ManpowerGroup administrează acest studiu predictiv încă din 1962, iar în prezent în cercetare sunt incluși aproape 59.000 de angajatori din 43 de țări și teritorii, cărora le sunt măsurate trimestrial intențiile de a-și crește sau de a-și diminua numărul total de angajați pe parcursul trimestrului următor. Studiul este un barometru al tendințelor și activităților de pe piața forței de muncă, fiind utilizat de Banca Națională a Angliei în redactarea rapoartelor sale privitor la inflație și ca sursă a raportului lunar privitor la perspectivele economice și sociale în Uniunea Europeană Monthly Monitor, redactat de Comisia Europeană. Datele studiului independent al ManpowerGroup sunt utilizate în egală măsură de analiști financiari și economici din întreaga lume în evaluarea situației piețelor de forță de muncă.

Pentru România, cercetarea de teren s-a derulat în intervalul 18 octombrie – 31 octombrie 2017 pe un eșantion reprezentativ de 625 de angajatori.

Rezultatele obținute au o marjă de eroare de+/-3,9%.

ManpowerGroup™ (NYSE: MAN), liderul global în soluții privind forța de muncă, ajută companiile să se transforme în lumea schimbătoare a muncii, identificând, atrăgând, evaluând, dezvoltând și gestionând talentele care le permit să obțină reușite. ManpowerGroup este prezent în România de aproape 15 ani, susținând performanța, creșterea și flexibilitatea a peste 500 de companii din toate regiunile și domeniile de activitate și conectând zeci de mii de candidați talentați și de profesioniști cu experiență la oportunitățile potrivite, prin brandurile Manpower, Experis, Proservia și ManpowerGroup Solutions

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
salariile-in-lipsa-crizei

Anul 2018 va aduce o migrare masivă a forţei de muncă între companii

Peste 60% dintre angajaţi nu se aşteaptă la o mărire a salariului în următoarele şase luni, aproape 65% resimt un volum mai mare de stres la locul de muncă, iar 60% îşi doresc să îşi schimbe locul de muncă în anul care urmează, potrivit unui sondaj realizat de platforma Undelucram.ro.

„Schimbările legislative în materie de salarizare, impozitare şi contribuţii anunţate pentru începutul anului viitor îi fac pe angajaţii români să nu mai fie la fel de optimişti în privinţa viitorului lor pe piaţa muncii. Împreună cu elemente percepute a fi negative, specifice companiilor pentru care lucrează, aceste schimbări îi determină pe angajaţi să se aştepte la un an cu mai multă muncă depusă, mai mult stres şi mai puţini bani”, se arată în sondajul efectuat de Undelucram.ro, o platformă dedicată angajaţilor din România.

Anul 2018 va aduce o migrare masivă a forţei de muncă între companiile care îşi desfăşoară activitatea în România, potrivit răspunsurilor oferite în cadrul sondajului. Astfel, nu mai puţin de 60% din respondenţi au spus ca îşi doresc să îşi schimbe locul de muncă în anul care urmează. Deciziile de a părăsi actualul loc de muncă par a fi voluntare, având în vedere că 48,3% din angajaţi nu se tem că vor fi concediaţi în următoarele şase luni.

Pentru a-şi schimba locul de muncă în anul care urmează, 61,86% din participanţi au spus că sunt dispuşi să participe la cursuri de specializare, 40,9% din respondenţii sondajului şi-au declarat disponibilitatea de a fi relocaţi în alt oraş decât cel în care se află acum pentru a începe o nouă carieră.

Mai mult, 44,8% consideră că în prezent sunt mult mai puţine oportunităţi de angajare decât erau în urmă cu şase luni.

61% din angajaţi nu se aşteaptă la niciun fel de mărire a salariului în următoarele şase luni, iar aproape 70% din aceştia se aşteaptă la o evoluţie negativă a veniturilor, exprimându-şi opinia că trecerea contribuţiilor în sarcina lor le va scădea salariul.

Conform studiului, 52,8% cred că, pe lângă salariile mai mici pe care le vor avea de anul viitor, vor fi afectaţi şi de un bonus în scădere comparat cu cel de anul trecut.

Dacă la sfârşitul lui 2016 angajaţii plănuiau deja concediile pentru 2017, acum 55,3% din ei nu mai fac acest lucru, spunând chiar că se aşteaptă să îşi permită mai puţină relaxare anul viitor.

Angajaţii români susţin că şi mediul de lucru se degradează treptat, 64% reclamă faptul că pe parcursul ultimelor şase luni volumul de muncă a crescut, pe când sprijinul oferit de companie sau colegi pentru desfăşurarea activităţii a rămas la fel (51%).

Chiar şi cu un volum mai mare de muncă, mediul de lucru, procedurile sau eficienţa fie au rămas la fel ca până acum (41,6%), fie s-au înrăutăţit (41,8%). Acest lucru conduce la un volum mai mare de stres, resimţit de 64,5% din angajaţi, se arată în studiu.

În ciuda faptului că în ultimul an au evoluat din punct de vedere profesional în cadrul companiilor pentru care lucrează (56,7%), doar 18,7% consideră că mai pot avansa pe scara ierarhică la actualul loc de muncă. Astfel, 40,3% din angajaţi nu mai au încredere în viitorul companiilor pentru care lucrează.

Sondajul a fost efectuat în mediul online în perioada 15 octombrie – 15 noiembrie 2017. La întrebări au răspuns 1.318 persoane cu vârste cuprinse între 19 şi 45 de ani. Fiecare întrebare a avut trei variante de răspuns.

Undelucram.ro este o comunitate online a angajaţilor din România, cu peste 50.000 de membri activi pe platformă şi peste 150.000 de evaluări lăsate de utilizatori despre companiile la care lucrează, interviurile de angajare sau ofertele salariale.

Tags: , , ,
Câţi români au salariul de cel puţin 10.000 de lei pe lună

Salariile bugetarilor vor ajunge la 9% din PIB în 2018, ca în 2008

Cheltuielile cu salariile bugetarilor vor ajunge la 8,9% din PIB în 2018, în creştere faţă de nivelul de 8,3% din PIB în 2017 şi 7,5% din PIB în 2016, arată datele din proiectul de buget pentru anul viitor. Astfel, sa­lariile bugetarilor vor avea anul viitor cea mai ridicată pondere raportată la PIB din ulti­mii nouă ani, arată datele centralizate de ZF.

„Am mai trecut prin perioade în care s-au fă­cut abuzuri, dar nu în halul acesta în care să se dea astfel de salarii. Este o iresponsabilitate, o aro­ganţă şi o mitocănie care mă sperie. Nu le mai e frică de nimic, îşi dau salarii, pensii spe­cia­le şi beneficii de parcă bugetul ar fi un sac fără fund“, a spus Radu Furnică, pre­şedintele com­pa­niei de exe­cu­tive search Leader­ship Deve­lop­ment Solu­tions.El amin­teşte de fap­tul că România se află în­tr-o situaţie simi­la­ră cu cea a Greciei de di­na­in­te de criza financiară glo­ba­lă, un­de locuitorii încă su­fe­ră de pe urma irespon­sabili­tăţii politicienilor.

În 2009, cu un an înainte de tăie­rea cu 25% a salariilor bugetarilor în timpul gu­ver­nă­rii conduse de Emil Boc, salariile bugetarilor repre­zentau 9,5% din PIB.

În valori absolute, cheltuielile cu salariile ce­lor 1,2 milioane de angajaţi din sistemul bugetar vor reprezenta 81 mld. lei, cu 17% mai mult decât estimările pen­tru 2017 şi cu 42% peste chel­tuielile de personal înre­gis­trate în 2016.

Citiţi continuarea articolului pe zf.ro

Tags: , , ,
salariu_mediu_net

Cum va arăta salariul tău de la 1 ianuarie 2018. Calculator complet de salarii, după ce a fost adoptată “Revoluţia Fiscală”

OUG care a adus Revoluţia Fiscală vine cu o serie de schimbări importante pentru salariaţi şi angajatori, printre care şi reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% de la 1 ianuarie 2018, precum şi trecerea contribuţiilor sociale în sarcina salariatului şi reducerea numărului acestora de la 9 la 3.

Astfel, contribuţiile sociale vor rămâne CAS, CASS şi contribuţia asiguratorie pentru muncă, celelalte urmând să fie abrogate. Concomitent, se va mari si nivelul venitului brut pentru care se acorda deducere personala de la 3000 lei la 3600 lei.

Acest lucru ar însemna pentru angajator reducerea costurilor salariale totale, inclusiv taxe, cu aproximativ 1 % în cazul în care decide menţinerea nivelului salariului net al angajatului. Daca insa nu se va renegocia salariul brut astfel incat sa reflecte modificarile legislative, costurile angajatorului ar scadea cu aproximativ 17%, insa cam cu acelasi procent va scadea si salariul net al angajatului, potrivit unei analize a Romanian Software.

VEZI AICI CALCULATOR DE SALARII

În acest context, autorităţile ar urma să ia în continuare masuri doar in ceea ce priveste mentinerea nivelului net al salariului minim pe economie, prin marirea propusa a nivelului brut la 1900 RON, incepand cu anul viitor.

Printre categoriile speciale de angajati care ar putea fi afectati de noile prevederi se numara si cei care actualmente sunt scutiti de impozitul pe venit, cum ar fi programatorii si cei din cercetare-dezvoltare. In cazul lor, mentinerea nivelului net salarial ar antrena costuri suplimentare pentru angajator. ANIS (Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii) estimeaza costuri suplimentare (neprogramate) de 10% pentru industria IT, care ar putea incetini cresterea acesteia.

Citiţi continuarea articolului pe zf.ro

Tags: , ,
salariu_mediu_net

Salariile medii din sectorul privat au crescut cu 5% în primele nouă luni ale lui 2017

Angajaţii din mediul privat au beneficiat de salarii mai mari cu 5% şi de bonusuri crescute cu 12% în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Smartree Workforce Index, o analiză realizată de Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR.

”Salariile medii din sectorul privat au crescut, astfel, cu 5% ȋn perioada ianuarie-septembrie 2017, faţă de acelaşi interval din 2016. Creşterea a fost în principal susţinută de majorarea salariului minim brut pe economie de la începutul anului, care s-a reflectat în evoluţia pozitivă a salariilor”, se arată în comunicat.

Distribuţia creşterii a fost inegală, raportat la cele trei trimestre, cu o creştere medie de 12% în primul trimestru al anului comparativ cu aceeaşi perioada a anului trecut, 2% în cel de-al doilea trimestru şi menţinerea valorilor medii salariale în trimestrul al treilea.

”Deşi salariile au rămas constante în al treilea trimestru, bonusurile au crescut cu 9% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, ceea ce implicit înseamnă venituri mai mari pentru angajaţii români”, se arată în comunicat.

În ceea ce priveşte primele nouă luni ale lui 2017, valoarea bonusurilor oferite de companii a crescut cu 12%. De asemenea, şi numărul angajărilor s-a majorat, ȋn medie, cu 13% ȋn această perioadă, pe fondul unui cadru macroeconomic favorabil şi a creşterii economice ȋnregistrate ȋn prima parte a anului.

”Distribuţia pe cele trei trimestre arată creşteri de peste 10% a numărului de angajări în fiecare trimestru. Potrivit datelor Smartree, industriile în care s-au raportat cele mai multe angajări sunt in domeniile: pharma, echipamente medicale, telecomunicaţii, dezvoltare aplicaţii software sau producţie componente auto”, se arată în comunicat.

“Dinamismul pieţei muncii s-a păstrat şi în trimestrul 3 al anului, chiar daca acest interval de timp a coincis cu perioada concediilor. Angajatorii au continuat să recruteze masiv, iar creşterea angajărilor în acest interval de timp se înscrie într-o prognoză de angajare pozitivă pentru perioada următoare. Cu alte cuvinte, angajatorii din România vor spori numărul de angajaţi ca parte a planurilor de dezvoltare organizaţională”, a adăugat directorul general al Smartree, Adrian Stanciu.

Tags: , , ,
it-specialist

Jobul din România, care îţi aduce un salariu de 2.000 – 2.800 euro net pe lună

Un candidat care cunoaşte limbajul de programare Java şi care are între 1 şi 3 ani de experienţă profesională primeşte un salariu net cuprins între 1.500 şi 2.000 de euro net pe lună, potrivit datelor furnizate de compania de externalizare de servicii de HR Smartree România.

Nivelul salarial al dezvoltatorilor Java se majorează pe măsură ce creşte şi gradul de senioritate al acestora.

Astfel, un Java developer care are între 3 şi 5 ani de experienţă profesională primeşte un salariu cu valori cuprinse între 2.000 şi 2.800 de euro net pe lună, pe când un candidat pe aceeaşi poziţie cu o experienţă de peste 5 ani în acest domeniu poate primi un salariu net care variază între 2.800 şi 3.200 de euro net pe lună, mai arată datele Smartree.

Citiţi continuarea articolului pe zf.ro

Tags: , , ,
bani_salariu_60222100

Transferul contribuţiilor în sarcina angajatului | Firmele nu sunt obligate să majoreze salariul brut

Proiectul de modificare a Codului fiscal de trecere a obligaţiilor fiscale de la angajator la angajat nu con­ţine nicio obligaţie a angajato­rului de a majora salariul brut al anga­jatului.

Proiectul de modificare a Codului fiscal de trecere a obligaţiilor fiscale de la angajator la angajat nu con­ţine nicio obligaţie a angajato­rului de a majora salariul brut al anga­jatului astfel încât, după intrarea în vigoare a acestei măsuri, salariul net al acestuia din urmă să nu fie diminuat.

Pentru ca salariul net al angajatului să ră­mână la fel după intrarea în vigoare a măsu­rii, angajatorii care nu vor mai avea obligaţii la pla­ta contribuţiilor de sănătate şi de pensie pen­tru angajaţi ar trebui să majoreze salariul brut al angajaţilor cu 23%.

După anunţul mi­nis­trului finanţelor Ionuţ Mişa de introducere a unei taxe de solidaritate de 2% datorată de angajator şi în lipsa obligaţiei de a majora bru­tul angajaţilor, acest lucru probabil că nici nu se va mai petrece, sau nu se va petrece în tota­li­tate, spun consultanţii fiscali.

După anunţul mi­nis­trului finanţelor Ionuţ Mişa de introducere a unei taxe de solidaritate de 2% datorată de angajator şi în lipsa obligaţiei de a majora bru­tul angajaţilor, acest lucru probabil că nici nu se va mai petrece, sau nu se va petrece în tota­li­tate, spun consultanţii fiscali.

„Cel mai mai probabil angajaţii vor fi tanda pe manda”, dacă şi contri­bu­ţiile sociale vor coborî de la 39,2% la 35%, iar impozitul pe venit se va reduce la 10%, cum susţine pro­iectul, spune consultantul fis­cal Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe.

Biriş a avut anul trecut un pro­iect similar care prevedea însă glo­balizarea veniturilor înainte de trans­ferul obligaţiilor fiscale de la anga­jator la angajat şi stipula şi obligaţia anga­ja­torului de a majora brutul angajatului exact cu su­ma cu care el era despovărat în urma acestei mă­suri.

Este perfect legal, iar normele de tehni­că legislativă privind contractele în derulare per­miteau acest lucru, spune Biriş: „Eu dacă ştiam că nu pot să consemnez în lege obligativitatea majorării de către angajator a salariului brut al an­gajatului cu suma pe care eu nu i-o voi mai pre­tin­de la buget, nici nu mă mai apucam”.

 

Tags: , , , , , ,
aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

LISTA cu noile salarii după adoptarea Legii salarizării. Cât câştigă Dragnea

Camera Deputaţilor a făcut publice indemnizaţiile pentru funcţiile de demnitate publică alese, precum şi salariile celor care ocupă funcţii în Serviciile instituţiei şi în birourile parlamentare, în plată la 30 septembrie, respectând astfel o prevedere din recent adoptata Lege a salarizării.

Indemnizaţiile (brute) pentru funcţiile de demnitate publică alese, în plată la 30 septembrie 2017, sunt următoarele:

Preşedintele Camerei Deputaţilor – 16.675 lei

Vicepreşedinţi – 15.515 lei

Secretari şi chestori – 15.225 lei

Liderii grupurilor parlamentare – 14.500 lei

Preşedinţii comisiilor permanente – 14.065 lei

Vicepreşedinţii comisiilor permanente – 13.630 lei

Secretarii comisiilor permanente – 13.340 lei

Deputaţi – 13.050 lei

Totodată, Camera Deputaţilor a publicat şi lista funcţiilor din Serviciile Camerei Deputaţilor la data de 30 septembrie 2017, menţionând atât salariul de bază minim, cât şi salariul de bază maxim. Redăm salariul de bază maxim (brut) al unora dintre funcţii:

Secretar general – 17.900 lei

Secretar general adjunct – 17.677 lei

Şef departament/ director general – 12.400 lei

Şef serviciu – 10.285 lei

Şef birou – 9.145 lei

Expert parlamentar – 7.289 lei

Consilier parlamentar – 8.859 lei

Şofer – 3.703 lei

Bucătar (referent) – 2.936 lei

Muncitor spălător auto/liftier – 2.365 lei

Lista funcţiilor din cadrul birourilor parlamentare la data de 30 septembrie 2017 conţine următoarele salarii de bază maxime (în valoare brută):

Consilier – 3.811 lei

Expert – 3.471 lei

Şofer – 1.450 lei

Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice indică la art. 33, privind Transparenţa veniturilor salariale, autorităţile şi instituţiile publice care vor publica la sediul propriu şi pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30 septembrie ale fiecărui an, şi vor menţine publicată o listă a tuturor funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în categoria personalului plătit din fonduri publice, cuprinzând salariul de bază, baza de calcul, valoarea anuală a voucherelor de vacanţă, valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană.

Tags: , , , , ,
salariile-in-lipsa-crizei

Salariul mediu net a crescut cu peste 10% în 2016

Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale a înregistrat o creştere de 10,1% (187 de lei), ajungând la 2.046 de lei, în 2016, comparativ cu anul precedent, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie realizat în anul 2016 a fost de 2.809 lei, cu 9,9% (254 de lei) mai mare decât cel din anul 2015.

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat în anul 2016 în informaţii şi comunicaţii (de 2,1 ori), intermedieri financiare şi asigurări (de aproape două ori), industria extractivă cu 66,7%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 57,6%, administraţie publică cu 50,7%, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice cu 47,2%.

Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în: hoteluri şi restaurante (-39,8%), alte activităţi de servicii (-32,0%), construcţii (-25,5%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-22,3%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,8%).

În anul 2016, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost de 161,7% faţă de anul 1990, mai mare cu 17,1 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 31,4 puncte procentuale faţă de anul 2008.

Femeile au câştigat în medie cu circa 7% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2.707 lei (faţă de 2.900 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.968 lei (faţă de 2.116 lei al bărbaţilor).

Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20,0%) regăsindu-se în: intermedieri financiare şi asigurări (46,6%), comerţ (23,7%), industria prelucrătoare (23,3%) şi alte activităţi de servicii (21,5%).

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2016 s-a situat sub media pe economie în 36 dintre judeţe. Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Harghita (1.519 lei, cu 25,8% mai puţin decât media pe economie), Covasna (1.542 de lei, cu 24,6% mai puţin decât media pe economie), respectiv Vrancea (1.556 de lei, cu 23,9% mai puţin decât media pe economie). La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (2.925 de lei), cu 43,0% peste media pe economie.

Costul mediu lunar al forţei de muncă a fost în anul 2016 de 3.493 de lei/salariat, în creştere cu 9,5% faţă de anul precedent.

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activităţile: informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, respectiv industria extractivă (fiecare de circa 2,0 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+59,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,1%), administraţie publică (+24,6%).

Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile de hoteluri şi restaurante (-40,5%), alte activităţi de servicii (-32,4%), construcţii (-25,4%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-21,8%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,5%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,0%).

În anul 2016, numărul mediu al salariaţilor a fost de 4,75 milioane de persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 148.000 de persoane.

Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2,5 milioane de persoane, respectiv 52,7% din totalul numărului mediu de salariaţi). Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 65.800 de persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 82.200 de persoane.

Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (servicii), ponderea acestora reprezentând 61,4% în anul 2016. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 36,1% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,5%.

Activităţile din construcţii şi industria extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,6%, respectiv 83,9% din totalul salariaţilor acestor activităţi. Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de “feminizare” al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (71,9%), intermedieri financiare şi asigurări (70,4%), hoteluri şi restaurante (60,8%).

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2016 a fost de 5,2 milioane de persoane. Comparativ cu sfârşitul anului 2015, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 182.600 de persoane.

În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri în toate regiunile de dezvoltare faţă de sfârşitul anului 2015. Regiunile cu cele mai mari creşteri ale efectivului de salariaţi au fost Bucureşti-Ilfov (76.700 de persoane), Nord-Vest (25.000 de persoane) şi Centru (24.900 de persoane). În regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează aproape 22% din salariaţii din economie.

Regiunile de dezvoltare în care activităţile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară (2,4% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (4,1%), Sud-Est (3,8%), Nord-Est (3,2%), Vest (2,8%) şi Sud-Vest Oltenia (2,6%).

Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti-Ilfov (61,8% faţă de 42,7% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,4% faţă de 19,4% media pe ţară).

La sfârşitul anului 2016, efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (75,7%) şi a înregistrat o creştere cu 4,5% comparativ cu anul precedent.

Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor în care lucrează arată că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 79,3% din efectivul total de salariaţi, în creştere cu 4,4% faţă de anul precedent.

Tags: , ,
salariu_mediu_net

Vasilescu: Angajații vor avea o creștere a salariului net de circa 4%

Angajații vor avea o creștere a salariului net de circa 4%, prin scăderea contribuțiilor de la 39,25% la 35%, începând de anul viitor, a declarat, marți, la Antena 3, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu.

“Angajatorul nu trebuie să pună niciun leu în plus, dacă nu pune niciun leu netul rămâne la fel, asta în condițiile în care nu am scădea contribuțiile, dar noi scădem contribuțiile de la 39,25% la 35% și impozitul pe salariu și o să vedeți că aveți o creștere pe net, mică e adevărat, circa 4% dar este o creștere, nu o scădere. Nu înțeleg de unde apare toată această isterie (…) Dvs, angajații, sunteți protejați și vom ieși cu date concrete când vom veni cu trecerea contribuțiilor ca să explicăm foarte bine și foarte argumentat oamenilor despre ce este vorba. Sunt foarte multe firme în România care nu plătesc contribuțiile pentru angajator, vi le rețin din salariu, dar nu le plătesc mai departe. Angajații de acolo nu beneficiază de asistență medicală, nu beneficiază de acești ani la pensie, pentru că neplătindu-se contribuțiile e ca și cum ai fi muncit la negru, deci nu iei pensie pe anii respectivi. Toate acestea le-am făcut ca să protejam angajatul”, a precizat ministrul de resort.

Vasilescu a adăugat că transferul contribuțiilor de la angajator la angajat va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018, odată cu modificarea Codului fiscal,

Întrebată cât va câștiga statul după acest transfer și dacă angajatul va fi disciplinat să plătească contribuțiile, ministrul Muncii a precizat că tot angajatorul le va vira însă ca și contribuții ale angajatului.

“Le oprește tot angajatorul (contribuțiile n.r.) și tot el le virează mai departe statului ca și contribuții ale dumneavoastră. E ca si cum v-ar lua bani din geantă, dacă nu le pune de data aceasta. Când erau ale lui, pe firmă, își mai permiteau să facă așa ceva. Chiar foarte multe firme, mai ales din momentul în care s-a scos stopajul la sursă, pentru că înainte era infracțiune dacă nu virai către stat contribuțiile angajatorului, acum nemaifiind infracțiune… Câștigul statului din acest transfer: se mărește fondul de pensii și fondul asigurărilor de sănătate, automat colectezi mai mult. Vrem să avem un deficit mai mic la fondul de pensii, cu atât mai mult că vor crește și pensiile, chiar dacă va exista în continuare un deficit. Din păcate aceasta este România: avem un angajat care susține un pensionar și până nu vom ajunge să avem doi angajați care să susțină un pensionar va fi în continuare un deficit la fondul de pensii”, a explicat Olguța Vasilescu.

Aceasta a subliniat că, în 2017, este pentru prima dată când, după foarte mulți ani, “avem mai mulți angajați decât pensionari”.

“Vestea bună este că anul acesta numărul locurilor de muncă a crescut încât este pentru prima dată când avem, după foarte mulți ani, mai mulți angajați decât pensionari”, a spus ministrul Muncii.

Totodată, Vasilescu a menționat că va exista o normă tranzitorie care se va face împreună cu Ministerul Justiției “ca să găsim o formula inatacabilă” pentru a-i determina pe angajatori să majoreze salariul brut al angajaților.

“Vine această normă tranzitorie care spune că salariul minim brut nu mai este 1.450, ci 1.750 de lei, adică cheltuiala totală a angajatorului. Vine și negocierea pe care ați avut-o cu angajatorul și care a fost pe salariul net, deci el fără să cheltuiască niciun leu în plus. Dacă vă lasă salariul exact așa cum e, plătește la ora actuală indiferent dacă noi trecem contribuțiile toate pe dvs., dacă vă lasă netul. Este foarte adevărat că un angajator, și acum, și peste 6 luni poate să vină și să spună “Îți scad salariul”, dar nu are niciun fel de legătură cu trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat (…) Chiar dacă au trecut acele contribuții pe dvs., salariul dvs., netul, rămâne la fel”, a susținut Olguța Vasilescu.

Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a declarat, marți, că Guvernul intenționează să emită un act normativ prin care contribuțiile vor fi transferate din sarcina angajatorului în cea a angajatului, iar salariul brut va fi păstrat la un anumit nivel.

“Va fi o lege prin care aceste contribuții vor fi transferate angajatului, iar angajatorul va trebui să păstreze un anumit nivel al salariului brut. (…) Am făcut mențiunea că și astăzi angajatorul din mediul privat poate decide să modifice contractul de muncă și să diminueze sau să crească, după propria negociere cu angajatul, această valoare salarială. Totodată, am făcut mențiunea că după ce se va realiza această măsură legislativă va fi introdusă și o măsură tranzitorie care va obliga, practic, angajatorul, chiar și cel din mediul privat, să mențină un anumit nivel al salariului brut”, a declarat Ionuț Mișa, la Senat.

Întrebat cum poate fi obligat un agent privat să mențină nivelul salariului brut, Mișa a susținut că “va fi o dispoziție legislativă prin care se va stabili ce va include salariul brut, care va fi suma tuturor celorlalte sarcini fiscale pe care le plătește în prezent un angajator pentru un angajat”.

“Vreau să fac mențiunea foarte clară că nu îi va crește costul cu forța de muncă absolut deloc. Deci pentru toți angajatorii, atât din sectorul privat, cât și din cel de stat, sarcina fiscală, practic costul pe care el îl are cu un angajat în relația cu statul, va fi exact aceeași. Va fi o decizie a lui ulterioară dacă, așa cum am mai spus, poate să renegocieze contractul și să decidă să dea mai puțin sau mai mult. Angajatorul nu va plăti niciun leu în plus pentru un angajat’, a adăugat ministrul Finanțelor, care a menționat că prin această măsură se vor schimba unele contracte de muncă.

Oficialul a explicat că ponderea contribuțiilor pe care angajatul le va plăti la bugetul de stat va fi de 2,9 ori mai mare decât în prezent.

“Prin acest transfer (n.r. a contribuțiilor de la angajator la angajat) se realizează o creștere a salariului brut, care va permite creșterea punctului de pensie, care va da posibilitatea ulterior fiecărui cetățean să aibă o pensie mai mare”, a mai spus Mișa.

De asemenea, ministrul a punctat că “pentru angajator nu înseamnă niciun cost suplimentar”.

Ministerul de Finanțe a anunțat, pe 27 iulie, că, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuțiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25%, cât sunt în prezent, la 35%, iar nivelul impozitului pe venit se va reduce cu 37,5% de la 16% la 10%.

Tags: , ,
lei-ron-bani

Harta salariilor pe judeţe. Se evidenţiază două tipologii

Angajaţii din Cluj câştigă cel mai mare salariu mediu net din ţară, după Bucureşti. Adică 2.684 lei net pe lună. 

Angajaţii din Bucureşti câştigă, în medie, peste 3.000 de lei net pe lu­nă, cu aproape 30% mai mult decât ni­­ve­lul salarial al unui angajat care pri­­meşte salariul mediu pe economie (de 2.360 de lei net în luna mai a aces­tui an), arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Insti­tu­tul Naţional de Statistică. La polul opus este situaţia angajaţilor din Te­le­or­man, care au cele mai mici salarii din Ro­mânia, de numai 1.720 de lei net, la ju­mătate faţă de bucureşteni şi cu 27% sub media naţională.

3-salarii-judete

Nivelul salarial pe judeţe ilus­trea­ză două tipologii de zone din Ro­mâ­nia: unele dezvoltate, concentrate în ju­rul a 5-6 oraşe mari plus zonele li­mi­tro­fe, unde majoritatea anga­jaţilor lu­cre­ază la privat şi câştigă peste ni­velul sa­lariului minim pe economie, şi unele slab dezvoltate, unde există foar­te pu­ţini angajaţi dintre care cei mai mulţi lu­crează la stat sau pe sala­riul minim, spun consultanţii.

„Deşi salariile au crescut şi vor con­­­­tinua să crească, în continuare în ora­­­­şele de succes salariile sunt prea mici. Dacă ajungem în aceste zone la un salariu mediu de 1.000 de euro, atunci mulţi angajaţi vor câştiga 1.500 de euro pe lună, iar în câmpul mun­cii se va intra cu salarii de 600 de euro, şi astfel ar scădea tentaţia an­ga­ja­ţilor bine pregătiţi să plece în străi­nă­tate, pentru că oamenii încep să se gândească: de ce să mă duc să lucrez la Londra, când mai bine mă duc la Cluj, iar în weekend mă duc la părinţi?”, a spus Andrei Caramitru, partener la fir­ma de consultanţă în management Boston Consulting Group.

 

Tags: , , ,
salariile-in-lipsa-crizei

Ministerul Muncii: Majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii se va aplica din 2019

Ministerul Muncii anunţă că majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii va deveni aplicabilă din anul 2019, această precizare fiind făcută în contextul în care s-au înregistrat mai multe solicitări de creştere încă din acest an.

„Ca urmare a solicitărilor cu privire la acordarea majorării salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii prevăzută în Anexa nr. VIII la Legea nr. 153/2017 pentru o serie de categorii de personal din administraţia publică centrală si din structurile teritoriale, facem precizarea că Art.38 alin.(2) lit. a) prevede că, începând cu data de 1 iulie 2017 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază. De asemenea, alin. (4) al Art. 38 prevede că începând cu anul 2019, salariile de bază ale personalului bugetar vor fi stabilite în funcţie de salariile prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017. La pct. 3 de la Notele din Cap. I şi II, lit. Ala Anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017 se prevede o majorare a salariilor de bază din această Anexă de 15% pentru complexitatea muncii, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din unele instituţii şi autorităţi publice”, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii.

Prin acelasi comunicat, Ministerul Muncii aminteste că începând cu data de 1 ianuarie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază se va majora cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017.

„Majorarea salariilor de bază de 15% pentru complexitatea muncii reprezintă un drept salarial nou de care personalul menţionat mai sus nu a beneficiat în luna iunie 2017, şi, ca atare, nu poate fi acordat începând cu luna iulie 2017. Faţă de cele de mai sus, rezultă că majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii va deveni aplicabilă în anul 2019, etapă în care salariul va fi determinat în raport cu salariul de bază prevăzut în anexele la lege”, se mai arată în comunicatul ministerului.

Tags: , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
bani

Salarii în avans pentru bugetari înainte de minivacanţa de Sfânta Maria

Bugetarii din instituţiile care trebuiau să primească salariile săptămâna viitoare vor primi banii în avans, înainte de minivacanţa de Sfânta Maria, potrivit unui ordin la ministrului Finanţelor, Ionuţ Mişa, publicat miercuri în Monitorul Oficial. Angajaţii din 20 de instituţii publice vor încasa lefurile până la finalul acestei săptămâni.

Astfel, potrivit ordinului de ministru, angajaţii din ministerele Afacerilor Externe, Dezvoltării Regionale, Apărării, Internelor, Muncii, Tineretului, Educaţiei, Sănăţii, Culturii, Cercetării şi Românilor de Pretutindeni, alături de angajaţii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), ai Academiei Române, ANSVSA şi cei ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate vor primi salariile aferente lunii iulie pe 10, respectiv 11 august, cu câteva zile înainte de minivacanţa de Sfânta Maria.

De asemenea, pe lista publicată în Monitorul Oficial sunt şi angajaţii a patru servicii speciale care vor încasa salariile mai devreme. Este vorba despre SRI, SIE, SPP şi STS.

Toţi aceştia angajaţi ar fi trebuit să îşi primească salariile în 15 august.

Autorităţile locale nu intă în acest ordin al ministrului Finanţelor pentru că acestea îşi stabilesc modul de acordare a salariilor.

Tags: , , , ,
ABSOLVENTI LAZAR - DEFILARE

Concurenţa la facultate, indicator important pentru cum sunt plătiţi bugetarii

Perspectiva unui loc de muncă sigur, dar şi salariile mari de la stat au atras absolvenţii de bacalaureat spre profesii precum cea de jandarm, ofiţer de penitenciare sau medic.

Doar facultăţile cu profil IT, care livrează absolvenţi pentru mediul privat, au o concurenţă care se apropie de cea din facultăţile care formează viitori “bugetari”, scrie Ziarul Financiar.

Cea mai mare concurenţă din cadrul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bu­cureşti anul acesta a fost la Fa­cul­tatea de Jandarmi, unde pentru cele 44 de locuri bugetate la cursurile de zi s-au înscris 371 de candidaţi, generând o con­curenţă de 8,43 candidaţi pe loc, potrivit datelor fur­­ni­za­te de comisar şef prof. univ. dr. Nicolae Radu, şe­­ful biroului de relaţii publice din cadrul instituţiei de învă­ţă­mânt.

Pe locul doi în topul celor mai căutate facultăţi din cadrul Academiei de Poliţie se află spe­cializarea Pentienciare din cadrul Facultăţii de poliţie, cu o concurenţă de 7 candidaţi pe loc (99 de înscrişi pentru 14 locuri), urmată de specializarea Ordine şi Siguranţă Publică tot din cadrul Facultăţii de Poliţie, cu o cincurenţă de 5,88 de candidaţi pe loc (1.487 de înscrişi la 253 de locuri).

Tags: , , , ,