Tag Archives: salarii

salariile-in-lipsa-crizei

Clujenii, în topul celor mai bine plătiţi angajaţi din 2018

Angajaţii din Bucureşti şi din judeţele Cluj, Timiş şi Ilfov vor fi, în acest an, cel mai bine plătiţi din punct de vedere al câştigului salarial mediu net lunar, la polul opus, respectiv al salariaţilor cu cele mai mici câştiguri, situându-se cei din judeţele Bistriţa-Năsăud, Ialomiţa şi Harghita, potrivit Proiecţiei principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2021, publicată de Comisia Naţională de Prognoză.

Astfel, în Bucureşti, câştigul net lunar va ajunge, în 2018, la 3658 lei/salariat, în Cluj la 3118 lei/salariat, în Timiş – 2992 lei/salariat iar în Ilfov – 2853 lei/salariat. Salariaţii cel mai slab plătiţi în acest an vor fi cei din Bistriţa-Năsăud, cu un câştig salarial mediu net lunar de 2094 lei/salariat, Ialomiţa – 2047 lei/salariat şi Harghita – 2019 lei/salariat.

Pe regiuni, cele mai importante câştiguri nete vor fi înregistrate în Bucureşti – Ilfov (3555 lei/salariat), Vest (2590 lei/salariat) şi Nord-Vest (2479 lei/salariat), iar cele mai mici astfel de venituri în Sud-Vest Oltenia (2282 lei/salariat), Nord-Est (2267 lei/salariat) şi Sud-Est (2159 lei/salariat).

Cel mai mulţi şomeri se vor înregistra, la sfârşitul acestui an, în regiunile Nord-Est (65.000 persoane), Sud-Vest Oltenia (60.000 persoane) şi Sud Muntenia (58.000 persoane) iar cei mai puţini în Nord-vest (33.000 persoane), Bucureşti – Ilfov (19.000 persoane) şi Vest (18.000 persoane). Regiunile aflate pe primele trei locuri din punct de vedere al ratei şomajului sunt Sud-Vest Oltenia (7,1%), Sud-Est (5,4%) şi Nord-Est (5,3%). La polul opus, regiunile cu cele mai reduse rate ale şomajului vor fi Nord -Vest (2,7%), Vest (2,1%) şi Bucureşti – Ilfov (1,4%).

Pe judeţe, Vasluiul va consemna ea mai ridicată rată a şomajului, de 10% la sfârşitul acestui an, urmat de Teleorman – 9,8% şi Mehedinţi – 9%. Cele mai mici rate ale şomajului vor fi în judeţele Ilfov (0,5%), Timiş (1%) şi Arad (1,4%).

Din punct de vedere al valorii produsului intern brut, topul este dominat de Capitală (228,674 miliarde de lei preţuri curente), urmată, la mare distanţă, de judeţele Timiş (44,586 miliarde de lei), Constanţa (42,704 miliarde de lei) şi Cluj (41,537 miliarde de lei). Cele mai mici valori ale PIB se vor înregistra, în 2018, în Covasna (6,594 miliarde de lei), Mehedinţi (6,649 miliarde de lei) şi Tulcea (7,132 miliarde de lei).

Tags: , ,
bani_salariu_60222100

Firmele încearcă să ţină piept “revoluţiei fiscale”. Au scăzut salariile, au crescut primele. Vezi procentele

În primele trei luni ale acestui an, valoarea bonusurilor primite de angajaţii din sectorul privat au crescut cu 68% comparativ cu primul trimestru din 2017, în timp ce salariile au suferit o depreciere de 13% în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Smartree Workforce Index, o analiză realizată de Smartree, lider pe piaţa de externalizare a proceselor de resurse umane.

”Atât creşterea valorii bonusurilor, cât şi scăderea salariilor din primele luni ale acestui an sunt puse pe seama incertitudinii create de modificările legislative, mai exact de trecerea contribuţiilor sociale obligatorii din sarcina angajatorului în sarcina angajatului. Adoptată prin intermediul unei Ordonanţe de Urgenţă, această schimbare a generat neîncredere în randul angajatorilor, dar şi o perioadă de expectativă în care nu s-au luat decizii privind modificarea veniturilor angajaţilor”, arată analiza Smartree.

În luna martie însă, o dată cu obligativitatea transmiterii în REVISAL a oricărei modificări a salariului de bază brut, a indemnizaţiilor, a sporurilor, precum şi a altor elemente de calcul salarial, salariile s-au stabilizat, înregistrând acelaşi nivel mediu cu cel aferent lunii martie 2017.

În acelaşi context, pentru a compensa scăderile salariale datorate ordonanţei de urgenţă, companiile au acordat angajaţilor în primul trimestru al acestui an bonusuri şi beneficii extra-salariale mai mari cu 68% faţă de media din aceeaşi perioadă a anului trecut. Este de departe cea mai mare valoare înregistrată pentru acest indicator la început de an, marjele de creştere situându-se în anii precedenţi între 6% şi 23%.

“Aceste valori reprezintă efectele schimbărilor legislative ce au avut loc la începutul anului. Mai exact, chiar dacă salariul minim brut pe economie a crescut de la 1.450 lei la 1.900 lei, această creştere nu a determinat majorarea veniturilor nete în aceeaşi măsură, aşa cum a fost cazul anul trecut şi cum ar fi fost de aşteptat. Dimpotrivă, salariile au suferit o diminuare semnificativă în primele două luni ale anului, scădere nemaiîntâlnită în cursul ultimilor 2-3 ani”, a declarat Adrian Stanciu, director general Smartree.

Nu acelaşi lucru este valabil în cazul angajărilor, care, în primul trimestru din acest an comparativ cu perioada similară a anului trecut, au continuat trendul ascendent, procentul de creştere fiind de 11%.

Pe ramuri de activitate, cele mai mari creşteri ale numărului de angajări au fost înregistrate în construcţii, logistică, producţie, serviciile financiare, companii de tehnologie şi infrastructură IT sau servicii digitale.

În perioada ianuarie – martie, angajaţii români şi-au luat mai multe zile de concediu comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut în contextul în care vacanţa intersemestrială de iarnă a elevilor se conturează de la an la an ca un reper pe harta zilelor libere.

Astfel, numărul zilelor de concediu de odihnă a evoluat în primul trimestru cu 4% faţă de perioada similară din 2017, în timp ce numărul zilelor de concediu medical luate de angajaţi a crescut cu 13%.

Pentru realizarea Smartree Workforce Index, un instrument care oferă o sinteză a evoluţiei recrutărilor, a creşterii salariale şi a bunăstării angajaţilor, sunt luate în calcul peste 200 de companii, care activează în diverse industrii din domeniul privat şi care rulează în medie afaceri de peste 2,5 miliarde de euro.

Indexul “Starea economiei” este format din evoluţia numărului de angajaţi şi evoluţia salariilor ȋn companiile analizate, la nivel naţional;

Ȋn analiză s-au luat ȋn considerare toate tipurile de contracte de muncă (periodă determinată sau nedeterminată, cu normă ȋntreagă sau timp parţial).

Ȋn ceea ce priveşte salariul, acesta reprezintă restul de plată (ceea ce angajatul primeşte la finalul lunii de muncă), după ce s-au scăzut contribuţiile şi impozitele şi eventualele reţineri.

Indexul “Bunăstarea angajaţilor” este construit pe baza a trei indicatori care reflectă bunăstarea salariaţilor din companiile analizate: zilele de concediu de odihnă, zilele de concediu medical şi valoarea bonusurilor primite

Tags: , , , ,
ce-spune-mugur-isarescu-despre-cfr-marfa

Isărescu despre majorarea salariilor: Atenţie cum le punem ca să încapă în carapacea economiei

Salariile, inclusiv salariile minime au crescut, în piaţă, iar mesajul Băncii Naţionale este unul care îndeamnă la atenţie şi prudenţă pentru ca acestea să încapă în “carapacea economiei”, a declarat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

“Salariile, inclusiv salariile minime, au crescut, în piaţă, indiferent că Guvernul a majorat salariul minim sau nu, au crescut într-adevăr şi salariile bugetarilor. Şi aici poziţia Guvernului are justificare: cum vreţi să oprim medicii să plece dacă nu prin majorări de salarii? Cum vreţi să diminuăm corupţia din spitale dacă nu prin majorări de salarii. Deci nu aţi găsit în materialele Băncii Naţionale bătălii pe această temă. Noi ce spunem: atenţie, atenţie, atenţie, prudenţă ca să vedem cum le punem de aşa manieră ca să încapă în carapacea economiei, în carapacea macroeconomică”, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a afirmat că piaţa forţei de muncă rămâne tensionată şi se înregistrează o majorare a costului unitar al forţei de muncă. În context, el a precizat că nu crede că cineva mai poate să oprească salariile în România iar important este ca acestea să fie temperate şi nu blocate.

“Mă exprim precum bunicul: băi nene băi uită-te şi tu, 50% creştere ( a costului unitar al forţei de muncă n.r.) Mai e de glumit cu asemenea creşteri de costuri. Poţi să visezi că ele nu se vor reflecta în preţuri? E greu. În orice caz, vă mai transmit un mesaj, apropo de un premier care zicea că dormim aici. Nici nu dormim şi suntem în această clădire, dar când vezi asemenea cifre nu poţi să visezi să spui nu are un impact. E foarte greu să găseşti pe partea cealaltă un compensator, cum este o creştere de productivitate sau o creştere de îmbunătăţire tehnologică care să echilibreze situaţia”, a declarat Isărescu.

Raportul asupra inflaţiei menţionează că dinamica anuală a costurilor unitare cu forţa de muncă pe ansamblul economiei s-a majorat în trimestrul IV 2017 (12,5%) comparativ cu cel anterior (8,5%), contribuţia majoră revenind avansului remunerării salariaţilor; dinamica productivităţii muncii, deşi a cunoscut o uşoară încetinire de ritm, a continuat să fie alertă, rămânând în apropierea valorilor înregistrate în ultimii doi ani.

În acelaşi timp, ritmul anual de creştere a costurilor salariale unitare din industrie s-a temperat în intervalul octombrie 2017 – februarie 2018 comparativ cu trimestrul III, pe fondul câştigurilor mai ample în planul productivităţii muncii, însă ratele anuale consemnate de ramurile producătoare de bunuri de consum au continuat să se plaseze la valori net superioare mediei.

Potrivit Raportului asupra inflaţiei, rata anuală a inflaţiei IPC şi-a continuat traiectoria ascendentă pe parcursul trimestrului I 2018, până la 4,95% în luna martie, valoare ce depăşeşte limita superioară a intervalului asociat ţintei staţionare de 2,5% (ą1 punct procentual), confirmând însă prognoza din Raportul asupra inflaţiei anterior.

Din avansul de 1,6 puncte procentuale înregistrat în martie 2018 comparativ cu finele anului 2017, 1 punct procentual a avut ca provenienţa epuizarea efectelor statistice resimţite de rata anuală a inflaţiei IPC, asociate modificării unor impozite indirecte şi eliminării unor taxe nefiscale la începutul anului 2017. Acestora li s-au adăugat creşterile de preţuri din perioada analizată, vizibile atât la nivelul unor componente exogene ale coşului de consum (cele mai ample majorări fiind consemnate în cazul energiei electrice şi al gazelor naturale, cu o contribuţie de 0,5 puncte procentuale), cât şi în inflaţia de bază. La rândul său, rata medie anuală a IAPC s-a majorat sensibil, până la 1,9% în luna martie 2018, avansul faţă de valoarea din decembrie 2017 fiind de 0,8 puncte procentuale.

Tags: , , , ,
portofel-cu-bani

INS: majorări de salarii de 22,3% în sănătate şi de 18,4% în învăţământ

Câştigul salarial mediu nominal net a urcat cu 8,7% în luna martie a acestui an, la 2.704 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 217 lei, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.488 lei, în luna martie 2018, cu 8,7% mai mare decât în luna februarie 2018.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6.689 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.541 lei).

În majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 32,1% în fabricarea produselor din tutun; între 16% şi 26,5% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), tranzacţii imobiliare, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea băuturilor; între 11% şi 15% în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, industria metalurgică, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia minereurilor metalifere, activităţi de editare, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea altor mijloace de transport; între 9% şi 10% în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice).

Pe de altă parte, scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2018 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.

Scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în agricultură, vânătoare şi servicii anexe (-3,3%), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe) (-2,8%), respectiv telecomunicaţii (-1,8%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, în sănătate şi asistenţă socială (+22,3%), respectiv în învăţământ (+18,4%). De asemenea, o uşoară creştere a câştigului salarial mediu net s-a înregistrat şi în administraţia publică (+1,3%).

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 15,5%.

Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 110,1%. Indicele câştigului salarial real a fost de 108,4% pentru luna martie 2018 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 195,7%, cu 15,1 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna februarie 2018.

Tags: , , , ,
portofel-cu-bani

O altfel de criză pe piaţa muncii din România. Nu se mai găsesc specialişti, iar salariile rămân o problemă

Să găsești un angajat profesionist, care să știe meserie, să aibă abilități de comunicare și să lucreze eficient în echipă este, în România anului 2018, o adevărată provocare.

Recrutarea în România a devenit o adevărată provocare. Interesul în creștere al angajatorilor a făcut ca piața de HR să crească semnificativ în ultimii ani, de la 2,06 miliarde de lei în 2012 la 3,6 miliarde de lei în 2017, arată o analiză realizată de KeysFin.

Numărul firmelor de recrutare (CAEN 7810, 7820, 7830) a avansat susținut, cu aproape 20%, de la 2685 în 2012 la 3192 de companii în 2016, iar profitul net al acestora aproape s- a dublat în acest interval, la 222,8 milioane de lei. În 2017, potrivit datelor preliminarii, profitabilitatea firmelor a atins nivelul de 255 milioane de lei.

Creșterea interesului pentru acest segment economic a dus totodată și la cresterea cu peste 40% a numărului de angajați din companiile de recrutare, între 2012-2017, la 61.800 angajați.

,,Recrutarea de personal s-a profesionalizat în ultimii ani, iar piața a devenit tot mai matură. Vremurile în care firmele își căutau angajații prin anunțuri în ziare sau pe internet au trecut. Firmele și-au externalizat această importantă misiune către specialiștii în domeniu, cei care văd dincolo de CV-uri și care radiografiază piața în căutarea mixului optim de experiență, profesionalism și inițiativă”, afirmă experții de la KeysFin.

Analiza KeysFin arată că principalii jucători din piața românească de HR sunt, potrivit datelor financiare, ADECCO RESURSE UMANE SRL, cu afaceri de 285 milioane de lei în 2016, LUGERA&MAKLER SRL (239 mil. lei), MANPOWER HR SRL (105 mil. lei),  BARNETT MCCALL RECRUITMENT SRL (100 mil. lei) și IHM TOTAL CONSULT SRL (87,5 mil. lei).

Analiza arată, totodată, că cele mai multe companii de HR sunt concentrate în jurul polilor de creștere economică, precum București-Ilfov (1073 firme), zona Cluj-Sibiu (415), zona de Nord-Est (399), Constanța-Dobrogea (390) și Timișoara-Banat (340).

‘’Reprezentarea regională a business-ului în HR urmează, inerent, dezvoltarea economică a României. Investițiile s-au concentrat, în ultimii ani, în Capitală, Cluj, Sibiu, Constanța și Timișoara, astfel că și necesarul de forță de muncă a urmat această tendință. Radiografia acestui sector vine să susțină semnalul de alarmă privind evoluția discrepantă a economiei la nivel regional, altfel spus faptul că România crește cu mai multe viteze, iar acest lucru poate duce la consecințe extrem de grave din punct de vedere social”, au declarat experții Keysfin.

Nu întâmplător este faptul că zonele unde întâlnim cele mai puține firme de HR sunt cele de unde a plecat și cea mai mult populație, în special în Occident – Moldova, Oltenia și Muntenia.

SALARIILE, MAREA PROBLEMĂ
Dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a salariului minim în ultimii 10 ani, de 195%, Cu toate acestea, nivelul salarial de la noi este în continuare incomparabil mai mic decât cel din țările occidentale. De ce acest lucru?

,,Câștigul salarial reflectă, în mare parte, realitățile economice. Chiar dacă in prezent se înregistrează o creștere economică semnificativă, aceasta provine în mare parte din consum, nefiind una solidă, sustenabila pe termen lung” afirmă analiștii KeysFin.

Productivitatea muncii la noi este încă redusă, iar firmele evită să investească foarte mult în angajați. Prin creșterea salariilor din sectorul bugetar, statul încearcă să impulsioneze piața, însă având în vedere cadrul economic instabil, prea puțini investitori au urmat acest trend. În absența unor condiții investiționale propice, precum infrastructura sau sistemul fiscal, România rămâne totuși atractivă în ochii investitorilor mai ales prin costurile reduse cu forța de muncă.

Pentru ca această tendință să se schimbe este nevoie de politici macroeconomice, de susținerea investițiilor cu dezvoltare pe orizontală. Abia atunci când economia nu va mai fi atât de fragilă, vom vedea o creștere reală a veniturilor angajaților români”, au explicat analiștii de la KeysFin.

,,CĂUTĂM TINERI DORNICI SĂ MUNCEASCĂ’’
Cu aceste cuvinte simple putem caracteriza cel mai simplu evoluția pieței muncii în 2018. După ce s-au războit pe salarii, pachete de beneficii și alte facilități, multe dintre firme și-au schimbat strategiile de resurse umane, investind in formarea profesioniștilor. Potrivit unui sondaj recent, peste 70% dintre oamenii de afaceri chestionați au identificat drept principală tendință pe piața forței de muncă – politica de internship.

,,Bătălia pe salarii a ajuns la un nivel la care multe dintre firme nu mai pot concura. Un manager de vânzări a ajuns să coste 3-4000 de euro plus bonusuri, nivel pe care multe dintre companii, cu excepția multinaționalelor, nu îl pot  garanta. Astfel că mulți investitori au trecut la recrutarea de tineri încă de pe băncile facultății și oferirea de programe de training, în cele mai multe cazuri plătite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificați, nu pentru funcții de conducere, au ales să-și dezvolte propriile școli de meserii, calificarea la locul de muncă devenind o componentă esențială în business-ul actual”, spun analiștii de la KeysFin.

Un alt trend, identificat de experți pe baza discuțiilor cu firmele de HR, indică o focusare tot mai puternică către angajații flexibili, cu spirit antreprenorial.

,,Ideea de parteneriat pe proiect a ajuns să reprezinte o practică tot mai semnificativă în piața muncii. Firmele preferă să își externalizeze proiecte către specialiști independenți, pe PFA sau microîntreprinderi, beneficiile fiind multiple – de la reducerea costurilor cu forța de muncă, la cele logistice  (birou, transport, etc.). Dincolo de costurile mai reduse, firmele au astfel garanția că proiectele se realizează la timp, acest lucru fiind condiționat de plata facturii. Este un trend avantajos și pentru specialiști, de exemplu dezvoltatorii software, care pot accesa astfel mai multe proiecte simultan”, au mai spus analiștii de la KeysFin.

PIAȚA MUNCII, SEMNAL DE ALARMĂ PENTRU VIITOR
Dincolo de realitatea lui 2018, viitorul pe piața muncii se anunță destul de sumbru. Scăderea nalității, ieșirea la pensie în următorii ani a unei întregi generații de angajați și mai ales exodul forței de muncă către Occident va face ca România să se confrunte în următorii ani cu o criză tot mai adâncă de forță de muncă.

,,Sistemul de educație, așa cum este el croit în prezent, este complet inutil în fața provocărilor din piața muncii. Încă se scot pe bandă rulantă generații de șomeri cu diplomă, de absolvenți de liceu și universitate care nu sunt conectați la realitățile economice”, afirmă experții.

Potrivit acestora, statul român trebuie să investească semnificativ în reorientarea sistemului educațional către necesitățile economiei. “Avem nevoie de școli de meseriași, în toate domeniile, de la auto la agricultură, de la prelucrarea materialelor la meșteșugărie. Este necesară, de asemenea, dezvoltarea unui program real de sprijin fiscal și financiar pentru firmele care angajează forță de muncă tânără, abia ieșită de pe băncile școlilor. Fără astfel de măsuri, criza se va accentua, iar alternativa va fi să aducem muncitori din țările sărace, din Africa și Asia, cu consecințe sociale inerente, vezi cazul Germaniei’, au mai declarat experții de la KeysFin.

Tags: , , , ,
crestere-economica-shutterstock

Cum a evoluat economia Clujului în ultimul an – salarii, turism, industrie, comerţ

Creşteri în industrie, comerţ internaţional, turism şi ale salariilor, asta indică cele mai recente date ale Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Cluj, aferente anului trecut şi începutului de 2018.

TURIŞTI 

În perioada 1 – 28 februraie 2018 unităţile de turism în funcţiune cu minim10 locuri-pat, au oferit turiştilor 4.565 camere cu 9.275 locuri. În perioada 1ianaurie – 28 februarie 2018 au fost cazaţi 71.768 turişti, din care 12.484 turişti străini (reprezentând 17,4% din totalul turiştilor). Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017,numărul turiştilor străini a crescut cu 11,2%. Cei mai mulţi turişti străini provin din: Italia (2043), Germania(1677), Ungaria (1314), Regatul Unit (910), Franţa (756), arată datele Direcţiei Judeţene de Statistică.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna februarie 2018 a fost de 25,9%, cu 1,2 puncte procentuale mai mic faţă de luna februarie 2017.

INDUSTRIE

În luna februarie 2018 producţia industrială a crescut cu 10,4% faţă de aceeaşi lună din anul 2017. Comparativ cu primele două luni din 2017, în perioada 1 ianaurie – 28 februraie 2018 indicele producţiei industriale a fost de
113,1%. Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie, în luna februarie 2018 a fost cu 9,4% mai mare faţă de luna februarie 2017. Pe cumulat două luni, indicele valoric al cifrei de afaceri este de 113,6%, faţă de aceeaşi perioadă din 2017.

COMERŢ INTERNAŢIONAL

Activitatea de comerţ exterior din judeţul Cluj, în anul 2017 se concretizează în realizarea unui volumde export în valoare 1521,2 mil. euro şi a unor importuri care însumează 2537,8 mil. euro. Comparativ cu anul 2016, exportul a crescut cu 18,1%, iar importul a crescut cu 20,3%. Deficitul comercial în perioada 01.01.2017-31.12.2017 a fost de 1016,6 mil.euro, cu 23,9% mai mare decât deficitul comercial înregistrat în anul 2016.

FORŢA DE MUNCĂ 

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii februarie 2018 a fost de 245.962 persoane, cu 9.255 persoane mai mult decât în luna februarie 2017. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna februarie 2018 a fost de 4.603 lei şi cel net de 2.803 lei. Câştigul salarial mediu net din luna februarie 2018 a fost cu 10,9% mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2017.

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii februarie 2018, a fost de 7.058 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 2,0%, cu 0,4 puncte procentuale mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luna februarie 2017. Din numărul total al şomerilor 50,3% sunt femei şi 68,3% reprezintă muncitori.

Tags: , , , , , ,
bani ron

Salariile românilor ar fi trebuit să fie cu 25% mai mari, dacă ar fi ţinut pasul cu productivitatea muncii

Salariile românilor ar fi trebuit să fie cu 25% mai mari în 2016, dacă ar fi ţinut pasul cu productivitatea muncii, potrivit unor calcule ale Institutului Sindical European (ETUI) şi ale Confederaţiei Europene a Sindicatelor (CES), publicate miercuri de Cartel Alfa.

Studiul arată că majorările salariale în Uniunea Europeană (UE), în ultimii 16 ani, ar fi fost de patru ori mai mari dacă ar fi reflectat pe deplin creşterea productivităţii.

”Din 2000 până în 2016, productivitatea a crescut de trei ori mai mult decât au crescut salariile în Germania şi Croaţia şi de două ori mai mult decât creşterea salarială în Polonia şi Belgia. În Austria, productivitatea a crescut cu 65% mai mult decât salariile, cu 60% în Spania, 30% în Olanda”, se arată în studiu.

În Ungaria, România, Portugalia şi Grecia, salariile reale au scăzut în ultimii 16 ani, în timp ce productivitatea a crescut. Astfel, în România, productivitatea a crescut, în 2000-2016, cu 10%, în timp ce salariile au scăzut cu 15%, potrivit studiului.

“Creşterea salariilor a rămas în urmă de ani de zile. Lucrătorii nu primesc o parte echitabilă din valoarea muncii lor. Diferenţa mare dintre creşterea productivităţii şi creşterea salariilor oferă o dovadă solidă a necesităţii creşterii salariilor pentru lucrătorii din întreaga Europă”, a afirmat secretarul confederal al Confederaţiei Europene a Sindicatelor (ETUC), Esther Lynch.

2016 este cel mai recent an în care sunt disponibile date privind salariile la nivel European.

”În România, eliminarea contractului colective la nivel naţional şi imposibilitatea, prin efectul legii, de a încheia contracte colective la nivel de sector au influenţat negativ evoluţia salariilor, mai ales în sectorul privat. La nivel de companie, doar 1 din 20 salariaţi din sectorul economic beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă”, se arată în comunicat.

Blocajele în negocierea colectivă sunt cauzate de reforma legislaţiei muncii impusă de Fondul Monetar Internaţional (FMI) în 2011 şi pe care toate guvernele de atunci au refuzat să o corecteze, consideră Bogdan Hossu, preşedinte CNS Cartel ALFA.

”Pentru a obţine o creştere decentă şi sensibilă a salariilor trebuie să aibă loc negocieri colective între sindicate şi angajatori, iar guvernul trebuie să deblocheze legislaţia pentru a permite şi încuraja negocierile salariale colective” a declarat Bogdan HOSSU, preşedinte CNS Cartel ALFA.

viewscnt

Tags: , , ,
salariu_mediu_net

Salariul mediu net în luna februarie a ajuns la 2.487 de lei, în creştere uşoară faţă de ianuarie

Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.487 de lei, în februarie, în creştere uşoară faţă de luna precedentă, cu 3 lei sau 0,1%, potrivit informaţiilor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.128 lei.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (6.134 lei), iar cele mai mici, în hoteluri şi restaurante (1.499 lei).

Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,2%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 106,2%.

În raport cu evoluţia preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real a fost de 99,8% pentru luna februarie 2018 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 180,6%, cu 0,3 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna ianuarie 2018.

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2018 s-au datorat acordării de prime ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete de masă sau tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost de 12,8% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; de 10,1% în fabricarea produselor din tutun; între 3,5% şi 7,0% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), agricultură, vânătoare şi servicii anexe, construcţii, activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea echipamentelor electrice.

Creşteri salariale între 1,5% şi 3% au avut loc în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, alte activităţi extractive, alte activităţi de servicii, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cercetare-dezvoltare.

Pe de altă parte, scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost de 7% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale); între 3% şi 5% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, transporturi pe apă, alte activităţi industriale; între 2% şi 2,5% în colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea altor mijloace de transport.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+1,1%) şi în administraţie publică (+0,6%). Câştigul salarial mediu net a scăzut în sănătate şi asistenţă socială (-2,1%) comparativ cu luna precedentă.

Tags: , , , ,
portofel-cu-bani

Peste 50 % din contractele de muncă, în România, au valori mai mici sau egale cu salariul minim pe economie(cercetare)

Mai mult de jumătate din contractele de muncă înregistrate după intrarea în vigoare a noilor reglementări fiscale au valori mai mici sau egale cu salariul minim pe economie, arată datele cuprinse în Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, dat publicităţii marţi.

Conform sursei citate, în februarie 2018, numărul total al contractelor de muncă înregistrate era cu 53.215 mai mic decât în noiembrie 2017, iar ecartul dintre salariile mici şi cele mari s-a atenuat nesemnificativ, scăzând cu puţin peste un punct procentual.

Astfel, dacă la sfârşitul lunii noiembrie 2017, valoarea brută mediană a contractelor de muncă (1.551 lei) era mai mare decât cea a salariului minim pe economie, trei luni mai târziu se situa la 1.799 lei, adică sub salariul minim.

Statistica arată că, înainte de intrarea în vigoare a noii legislaţii fiscale, existau 1.075.375 contracte de muncă (17% din total) sub salariul minim brut pe economie (contracte cu timp parţial), iar alte 1.951.359 contracte (30,8%) erau la nivelul salariului minim pe economie.

După intrarea în vigoare a noilor prevederi, erau înregistrate 1.424.523 astfel de contracte, adică 22,7% din total, iar 1.744.990 (respectiv 27,8% din total) erau egale cu salariul minim.

“Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din contractele de muncă înregistrate după intrarea în vigoare a noilor reglementări au valori mai mici sau egale cu salariul minim pe economie”, se arată în Monitorul Social.

Sursa datelor folosite în infografic o constituie contractele de muncă active, înregistrate în sistemul privind Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor, în format electronic, la sfârşitul lunilor noiembrie 2017 şi februarie 2018, distribuite pe clase salariale.

Tags: , ,
Femeie de afaceri cu bani

Forţa de muncă la Cluj. Cât sunt salariile la început de 2018

A crescut numărul angajaţilor, dar şi câştigul salarial lunar. Pe de altă parte, Clujul are cu circa 1.900 de pensionari mai mult decât la finele lui 2016, arată datele Direcţiei Judeţene de Statistică. 

SALARII

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii ianuarie 2018, a fost de 243.300 persoane, cu 7.456 persoane mai mult decât în luna ianuarie 2017. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna ianuarie 2018 a fost de 4.543 lei şi cel net de 2.750 lei. Câştigul salarial mediu net din luna ianuarie 2018 a fost cu 10,3%  mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2017.

ŞOMAJ

PROTECŢIE SOCIALĂ

La sfârşitul anului 2017 erau 169.348 pensionari de asigurări sociale de stat, cu o pensie medie lunară de 1.128 lei. Faţă de situaţia existentă la finele anului 2016, numărul mediu de pensionari a crescut cu 1.933 persoane, iar pensia medie cu 142 lei.

Tags: , , , , ,
Femeie de afaceri cu bani

Cum au evoluat salariile în ultimii 5 ani în România. Creştere de 60% la Cluj

Salariile angajaţilor din Bihor, Maramureş şi Vaslui au crescut cu peste 60% în ultimii cinci ani, peste media naţională, care indică o creştere a salariilor de 51%. De creşteri salariale semnificative au avut parte şi angajaţii din Maramureş (+62% în perioada 2013- 2017), Vaslui (+61%), dar şi Braşov, Călăraşi, Sibiu şi Cluj (+60%).

„Creşterile de salarii din judeţe precum Bihor, Braşov, Sibiu sau Cluj se explică prin faptul că au venit multe investiţii în aceste zone în ultimii ani. Iar pe fondul lipsei de management şi a expertizei locale, companiile au fost nevoite să atragă cu pachete salariale mai mari manageri din alte zone“, a explicat Alina Popescu, talent information solution leader pentru România şi regiunea Balcani în cadrul companiei de HR Mercer, parte a grupului Marsh & McLennan Companies.

La polul opus, cele mai scăzute niveluri ale majoră­rilor salariale din ultimii cinci ani au fost înregistrate în ju­deţele Argeş (unde salariul mediu a crescut cu numai 35%), municipiul Bucureşti (+35% în perioada 2013- 2017), Gorj (+ 36%), Dâmboviţa (+38%) şi Tulcea (+40%).

Mai multe AICI. 

Tags: , , ,
Spitalul-Sanador

Salarii mai mari pentru medici şi profesori de la 1 Martie

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat, miercuri seară, care vor fi creşterile salariale pentru personalul din sănătate şi învăţământ, de la 1 martie.

„De la 1 martie cresc salariile pentru medici şi asistente, care urcă direct pe grila din 2022 şi, de asemenea, primesc în plus 20% cei din personalul didactic. Ca să ofer şi exemplu, un asistent universitar care până ieri a avut un salariu de 3.834 de lei va avea un salariu de la 1 martie de 4.601 lei, deci o creştere de 600 de lei. Un profesor universitar care în 2016 a avut 6.450 de lei va de la 1 martie un salariu de 10.383 de lei. Un profesor gradul I , profesor de învăţământ preuniversitar, va avea de la 1 martie un salariu de 4.724 de lei”, a precizat ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, la România Tv.

Ministrul a mai precizat că vor fi „creşteri spectaculoase şi la medici”, oferind şi în acest caz exemple. Potrivit ministrului, un medic primar va avea de la 1 martie un salariu de 12.500 de lei.

„Un alt medic primar, dar de medicină legală, va avea 16.250 de lei. Un asistent medical va va ajunge la un salariu de la 1 martie, de 4.355 de lei”, a mai precizat Olguţa Vasilescu, care a menţionat faptul că acese salarii sunt cele de bază, adică brute.

Tags: , , , , , ,
salariu_mediu_net

Harta salariilor din România în 2017. Clujenii câştigă bine

Salariile angajaţilor din Bucureşti – cel mai bine plătiţi din toată ţara – au ajuns la 3.116 de lei net în 2017, scrie Ziarul Financiar.

Cele mai mici salarii sunt în Teleorman, unde angajaţii au câştigat, în medie, câte 1.780 de lei net în 2017. Salariul mediu pe economie s-a apropiat anul trecut de 2.400 de lei net pe lună, însă în peste jumătate dintre judeţele României salariile oamenilor sunt sub 2.000 de lei net.

Angajaţii din Bucureşti au încasat, în medie, câte 3.116 de lei net pe lună în 2017, în creştere cu 7% faţă de anul 2016, arată datele centra­lizate de ZF pe baza infor­maţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

Pe următoarele locuri în topul zonelor cu cele mai mari salarii din 2017 se află Cluj (unde salariul mediu net a ajuns la 2.670 de lei în 2017, în creştere cu 14% faţă de anul 2016), Timiş (2.501 lei net, + 7% faţă de 2016), Sibiu (2.468 de lei net, +21% faţă de anul 2016) şi Braşov (2.383 de lei net, + 18% faţă de 2016).

„Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii şapte ani, vedem că salariile angajaţilor au avut o creştere constantă în polurile de dezvoltare, iar această tendinţă se va menţine în continuare. O să vedem totuşi o scădere a procentului de creştere salarială pe măsură ce salariile vor fi mai mari în valoare absolută în aceste zone”, a explicat Oana Tufăroiu, sales & operations director la firma de recrutare şi închiriere Humangest.

Într-adevăr, dacă pentru bucureşteni creşterea salarială de 7% de anul trecut a însemnat, în valoare absolută, un plus de 190 de lei la salariul lunar, în cazul angajaţilor din Teleorman, de exemplu, creşterea de salarii de 12% de anul trecut a însemnat tot aproximativ 190 de lei/ lună.
Citiţi continuarea articolului pe zf.ro

 

Tags: , , ,
Câţi români au salariul de cel puţin 10.000 de lei pe lună

Câţi angajaţi are Clujul şi ce salarii primesc. Şomaj de 2,1 %

Direcția Județeană de Statistică a publicat datele oficiale legate de numărul angajaților din județul Cluj şi salariile acestora, cifre valabile pentru luna decembrie 2017.

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii decembrie 2017 a fost de 239.563 persoane, cu 9.726 persoane mai mult decât la luna decembrie 2016. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna decembrie 2017 a fost de 3.933 lei şi cel net de 2.860 lei. Câştigul salarial mediu net din luna decembrie 2017 a fost cu 9,8% mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2016.

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii decembrie 2017, a fost de 7.460 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 2,1%, mai mică cu 0,1 puncte procentuale decât rata şomajului înregistrată în luna decembrie din anul 2016. Din numărul total al şomerilor 50,1% sunt femei şi 70,2% reprezintă muncitori.

Tags: , , , , ,
portofel-cu-bani

România are al treilea cel mai mic salariu minim pe economie din UE

În luna ianuarie 2018, Bulgaria avea cel mai mic salariu minim pe economie din Uniunea Europeană, 261 de euro pe lună, urmată de Lituania, 400 de euro, şi România, 408 euro, arată datele publicate vineri de Eurostat.

La nivel general, salariul minim pe economie este mai mic de 500 de euro pe lună în statele membre din estul UE şi de peste 1.000 de euro în nord-vestul UE, în frunte fiind Luxemburg (1.999 de euro pe lună), Irlanda (1.614 euro), Olanda (1.578 euro), Belgia (1.563 euro), Germania şi Franţa (ambele cu 1.498 de euro pe lună).

Comparativ, salariul minim federal în SUA era de 1.048 de euro pe lună în ianuarie 2018.

În UE, doar 22 dintre cele 28 de state membre au un salariu minim pe economie, ţările care nu au un astfel de salariu fiind: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.

Eurostat precizează că cel mai mare salariu minim din UE este de aproape opt ori mai mare decât cel mai mic. Însă decalajele salariale în rândul statelor membre sunt mai mici dacă sunt eliminate diferenţele de preţuri. Exprimate la paritatea standard a puterii de cumpărare (PPS), salariul minim din Bulgaria este de 546 PPS şi de 1.597 PPS în Luxemburg ceea ce înseamnă că cel mai mare salariu minim din UE este de aproape trei ori mai mare decât cel mai mic. În România, salariul minim exprimat în paritatea standard a puterii de cumpărare este de 808 PPS, mai mare decât cel de 787 PPS din Portugalia.

Tags: , , ,
s560x316_impozit

OUG: Firmele plătesc contribuții mai mari pentru menajerele pe part-time, dar la IT-iștii din privat statul suportă parțial CASS

Guvernul a aprobat, joi, ordonanța de urgență prin care statul va suporta parțial contribuțiile sociale de sănătate (CASS) pentru IT-iștii din firmele private, categoria de lucrători cu cele mai mari salarii din România, în medie. În schimb, angajatorii care au angajați pe contracte de muncă part-time la niveluri sub salariul minim pe economie trebuie să suporte contribuțiile sociale la nivelul întreg al remunerației minime, conform unei alte prevederi adăugate în ordonanță.

Ce se întâmplă cu salariații pe part-time

Noua ordonanță de urgență, adoptată joi de Guvernul Dăncilă, vine să modifice măpsurile luate de Guvernul Tudose în noiembrie 2017 prin OUG 79 și intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

În privința contractelor de muncă part-time sub nivelul salariului minim pe economie s-a decis ca salariatul să plătetască din brut contribuțiile sociale de pensii (CAS) și de sănătate (CASS) aplicate la valoarea fraciunii de normă pe care o are în contract, iar firma să achite restul CAS și CASS astfel încât să se ajungă la aplicarea cotelor pentru o sumă la nivelul întreg al salariului minim pe economie.

Potrivit notei de fundamentare, OUG prevede „modificarea  prevederilor Codului fiscal în cazul persoanelor fizice care beneficiază concedii medicale şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională, în sensul stabilirii unei alte baze de calcul al CAS, respectiv aceasta să fie reprezentată de indemnizaţia de asigurări sociale de sănătate”.

„În cazul persoanelor fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care nivelul CAS și CASS datorat nu poate fi mai mic decât nivelul contribuțiilor aferente salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile, se propune completarea prevedrilor Codului fiscal în sensul că acești angajați suportă CAS și CASS la nivelul venitului brut realizat efectiv, iar diferența de contribuții până la nivelul contribuțiilor sociale aferente salariului minim brut pe țară se suportă de către angajator/ plătitorul de venit, în numele angajatului” – mai explică Guvernul.

Guvernul a ajuns să facă această modificare la o lună de la intrarea în vigoare a precedentei modificări a Codului fiscal după ce mulți salariați part-time s-au trezit că venitul brut realizat era mai mic decât valoarea contribuțiilor sociale pe care trebuia să le plătească la stat.

Problemele erau mai ales în mediul public, unde ordonatorii de credite au bugetele direcționate și nu puteau să achite contribuțiile astfel încât salariații să nu rămână datori la stat cu sume peste cât încasau de fapt pe munca prestată. În mediul privat, firmele cu angajați part-time oricum erau nevoite să acopere întreaga valoare a CAS și CASS la salariul minim brut pe economie, de 1.900 de lei, în caz contrar pierzându-și lucrătorii.
În practică, astfel de situații sunt întâlnite mai ales la contractele cu personalul pentru curățenie din firme, dar nu numai.

Statul suportă parțial CASS la IT-ști. Mai multe detalii AICI. 

Tags: , , , , ,