Tag Archives: salarii romania

Câţi români au salariul de cel puţin 10.000 de lei pe lună

Românii au salarii peste media regiunii, dar cele mai mari taxe

Salariul minim brut din România depăşeşte media regiunii Europei Centrale şi de Est, însă, în acelaşi timp, ţara are cea mai ridicată rată efectivă de taxare dintre statele din regiune, respectiv de 41,5%, potrivit unei analize Deloitte România.

De asemenea, rata efectivă de taxare se menţine cea mai înaltă, 41,5%, şi în cazul unui salariu brut de 1.000 de euro, pentru care media regiunii este de 27%.

“Ca urmare a transferului contribuţiilor de asigurări sociale în sarcina angajatului şi a majorărilor salariului minim brut, inclusiv cea anunţată pentru 1 decembrie 2018, România a ajuns să depăşească media salariului minim brut din regiune, de 421 de euro, surclasând cinci state. În schimb, celelalte 10 ţări au rate de taxare efective mai reduse, media fiind de 21%, faţă de 41,5% în România”, a declarat Raluca Bontaş, partener Servicii dedicate angajatorilor globali, Deloitte România.

Analiza Deloitte România, realizată pe baza calculelor furnizate de firmele membre din reţeaua Deloitte, include România, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia. În cazul României, a fost luată în calcul valoarea salariului minim brut de 2.080 de lei, care ar urma să intre în vigoare în decembrie 2018, conform anunţului Guvernului.

“Salariatul român primeşte procentual mai puţin din rezultatul muncii decât în alte state din regiune, impozitul şi contribuţiile la bugetele publice fiind mai ridicate. Ar fi, aşadar, de aşteptat ca fiscalitatea înaltă să se reflecte şi într-o calitate a vieţii mai crescută, de vreme ce salariatul investeşte mai mult în serviciile publice de educaţie, sănătate, infrastructură etc. Însă, mergând la clasamentele mondiale în acest sens, ele arată contrariul, cheltuielile publice având o eficienţă redusă. De exemplu, studiul efectuat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, privind Indicele de Progres Social, care măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea cetăţenilor, plasează România pe locul 44 din 146 de ţări, în urma tuturor celorlalte state membre UE. Astfel de date ne fac să înţelegem mai uşor fenomenul migraţiei forţei de muncă, precum şi nevoia unor măsuri inter-relaţionate şi care pot inversa această tendinţă”, a explicat Raluca Bontaş.

Conform analizei, salariul minim brut variază în regiune între 500 de euro (Estonia) şi 261 de euro (Bulgaria), media fiind 421 de euro. Estonia are cea mai scăzută rată efectivă de taxare a salariului minim, de 4%, urmată de Lituania (10%) şi Cehia (14%), iar România, cea mai înaltă rată, de 42%, media fiind 21%.

Rata efectivă de taxare a unui salariu brut de 1.000 de euro este cea mai ridicată în România (42%), Ungaria (34%), Letonia (29%) şi cea mai redusă în Estonia (13%) Bulgaria (22%), Lituania (23%).

În schimb, România are nivelul cel mai mic de contribuţii datorate de angajator (2,25%), media fiind de aproximativ 23% în ambele scenarii.

“Când discutăm despre salarii, ne raportăm, de regulă, la valoarea lor brută. Astfel, România nu arată rău deloc, cu o creştere a salariului mediu brut de aproximativ 41% în ultimii doi ani. Stăm bine şi la nivel de regiune. Din păcate însă, dacă luăm în calcul ratele efective de taxare, salariul minim net din România coboară spre finalul aceluiaşi clasament. Asta înseamnă că, la sfârşitul lunii, angajatul român ia cei mai puţini bani în mână, spre deosebire de colegii lui din ţările din regiune. La fel de adevărat este şi că, la nivelul angajatorului, costurile sunt de departe cele mai reduse în România, însă ele nu au impact asupra angajatului. Totuşi, în ambele situaţii – raportare la salariu brut şi la costul salarial complet – taxele şi contribuţiile la sistemele publice din România depăşesc semnificativ media regiunii”, explică Monica Ţariuc, senior manager Consultanţă Fiscală, Deloitte România.

Aceasta a subliniat că, şi dacă ne raportăm la Serbia şi Bulgaria, faţă de care România are un salariu minim brut semnificativ mai mare (peste 50%), se constată că, la salariul în mână, avansul se reduce la mai puţin de jumătate.

Tags: , , ,
bancnote

România, cea mai mică masă salarială din UE

România are în continuare una dintre cele mai mici mase salariale din rândul statelor Uniunii Europene, în ciuda faptului că angajaţii români au avut parte de majorări salariale semnificative în ultimii ani.

La nivelul statelor UE, masa salarială reprezintă 47% din PIB în 2017. Cum poate recupera România acest decalaj?

1-masa-salariala

„O parte dintre măsurile care să conducă la creşterea masei salariale au început să fie luate, iar câtă vreme guvernul a lansat un plan de creştere a salariului minim cu un calendar bine stabilit, acest lucru nu dă nicio şansă opoziţiei de a alege altă cale. Salariile mici reprezintă un atu competitiv pentru ţările din Est, însă atâta vreme cât ele rămân mici, economia nu se poate ridica, iar un alt efect este plecarea oamenilor din ţară“, a explicat Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est în cadrul Joris Ide, companie care controleză producătorul de materiale de construcţii Megaprofil din Buziaş (judeţul Timiş). El a adăugat că majorările de salarii pentru medici reprezintă un pas hotărât în acest sens.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

Tags: , ,
pagepicBIG

TOPUL companiilor şi băncilor din România care plătesc cele mai mari salarii. Ce angajaţi câştigă 17.600 de lei net lunar

Angajaţii Romatsa, regia autonomă de stat care controlează şi dirijează traficul aerian, au cele mai mari salarii medii din economie: 17.600 de lei net pe lună.

Romatsa (controlul şi dirijarea traficului aerian), Nuclearelectrica (producţia de energie electrică), ING Bank (bancar), IBM (IT) şi Oracle (IT) sunt companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii, arată o analiză a Ziarului Financiar pe baza datelor din bilanţurile financiare ale companiilor cu cea mai mare masă salarială din 2015.

Demersul ZF, care a calculat salariile medii din companiile care au cele mai mari bugete de salarii din România, scoate la iveală unul dintre cele mai bine păzite secrete de către companii. În ce industrii activează companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii şi ce companii îşi plătesc mai bine angajaţii decât concurenţa, dar şi banii pe care îi lasă marile companii în economie sunt doar câteva dintre informaţiile dezvăluite de acest top. De exemplu, fiecare zi de salariu la OMV Petrom aduce 80 de milioane de lei în economie.

Cel mai bine plătiţi angajaţi din economie lucrează cu precădere în domeniul serviciilor, unde există salariaţi cu studii superioare şi cu o productivitate mai mare.

„Istoric, industria bancară oferă salarii mai mari decât media naţională pentru că, în primul rând, nivelul de pregătire al angajaţilor noştri este mai mare. Nu angajăm oameni fără studii superioare “, a spus Andreea Voinea, directorul executiv al BCR, bancă în care cei peste 6.000 de salariaţi au câştigat câte un venit mediu lunar de aproape 5.400 de lei net în 2015.

Patru bănci (ING Bank, BCR, Banca Transilvania şi UniCredit Bank) şi trei companii cu activităţi în IT (IBM, Oracle şi Ericsson Telecommunications) se află în top 10 angajatori care oferă cele mai mari salarii medii.

Primii zece angajatori cu cele mai mari salarii medii oferă angajaţilor salarii cu valori cuprinse între 3 şi aproape 10 salarii medii nete la nivelul întregii economii. Dacă în cazul Romatsa salariul mediu de 17.661 de lei este de 9,6 ori mai mare decât salariul mediu pe economie din 2015 (de circa 1.850 de lei net), în cadrul Nuclearelectrica este de 3,9 ori mai mare (ajungând la 7.211 lei net lunar), iar în cadrul ING Bank este de 3,8 ori mai mare (7.137 lei net) faţă de media naţională.

untitled

Citeşte continuarea articolului în ZF.

Tags: , , , , ,
portofel-gasit

Câștigul salarial mediu net a urcat cu 9,5% în 2015

Câștigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naționale a fost de 1.859 lei, în 2015, în creștere cu 9,5% (+162 lei), comparativ cu anul precedent, femeile câștigând cu circa 7% mai puțin decât bărbații, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS).

Cele mai mari câștiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia națională, s-au realizat în anul 2015 în intermedieri financiare și asigurări (de 2,2 ori), informații și comunicații (de aproape 2,1 ori), industria extractivă cu 85,8%, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 65,5%, administrație publică cu 55,6%, activități profesionale, științifice și tehnice cu 47,8%. Câștigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanță sub media pe economie au fost în: hoteluri și restaurante (-41,9%), alte activități de servicii (-30,2%), agricultură, silvicultură și pescuit (-26,3%), activități de spectacole, culturale și recreative (-25,5%), construcții (-23,5%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-23,2%), tranzacții imobiliare (-18,5%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-15,3%), comerț (-14,6%), sănătate și asistență socială (-10,9%), industria prelucrătoare (-8,3%)”, se arată în comunicat.

Potrivit acestuia, în anul 2015, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost de 144,6% față de anul 1990, mai mare cu 13,4 puncte procentuale față de anul precedent, respectiv cu 14,3 puncte procentuale față de anul 2008.

“Femeile au câștigat în medie cu circa 7% mai puțin decât bărbații, realizând un câștig salarial mediu lunar brut de 2.453 lei (față de 2.646 lei al bărbaților) și un câștig salarial mediu lunar net de 1.783 lei (față de 1928 lei al bărbaților). Bărbaților le revin câștiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe (peste 25%) regăsindu-se în: intermedieri financiare și asigurări (41,4%), alte activități de servicii (28,6%) și industria prelucrătoare (25%)”, informează INS.

Conform Institutului, în profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu lunar net în anul 2015 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre județe. Cel mai scăzut nivel, respectiv de 1.359 lei, s-a înregistrat în județul Neamț, cu 26,9% mai puțin decât media pe economie. La polul opus s-a situat câștigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul București (2.696 lei), cu 45% peste media pe economie.

“Costul mediu lunar al forței de muncă a fost în anul 2015 de 3.189 lei/salariat, în creștere cu 6,7% față de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activitățile: industria extractivă, respectiv intermedieri financiare și asigurări (de 2,2 ori), informații și comunicații (+96,5%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+71,7%), activități profesionale, științifice și tehnice (+45,8%), administrație publică (+26,5%). Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile de hoteluri și restaurante (-42,8%), alte activități de servicii (-30,6%), agricultură, silvicultură și pescuit (-25,5%), activități de spectacole, culturale și recreative (-25,0%), construcții (-23,6%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-23,3%)’, menționează sursa citată.

INS precizează că în anul 2015, numărul mediu al salariaților a fost de peste 4,611 milioane persoane, în creștere față de anul precedent cu 103.700 persoane.

“Bărbații predomină în rândul salariaților (2,442 milioane persoane, respectiv 53% din totalul numărului mediu de salariați). Față de anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 67.000 persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 36.700 persoane. Repartizarea salariaților pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terțiar, ponderea acestora reprezentând 60,9% în anul 2015. În sectorul secundar (industrie și construcții) lucrau 36,6% dintre salariați, iar în cel primar numai 2,5%. Activitățile din construcții și industria extractivă sunt desfășurate cu preponderență de bărbați, aceștia reprezentând 87,3%, respectiv 83,5% din totalul salariaților acestor activități. Activitățile caracterizate prin grad pronunțat de ‘feminizare’ al forței de muncă salariate sunt cele de sănătate și asistență socială (80% din numărul total al salariaților acestor activități), învățământ (71%), intermedieri financiare și asigurări (69,9%), hoteluri și restaurante (60,9%)”, mai arată Institutul Național de Statistică (INS).

Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2015 a fost de peste 5 milioane persoane. Comparativ cu sfârșitul anului 2014, efectivul salariaților a înregistrat o creștere cu 140.500 persoane.

În profil regional, spune INS, efectivul salariaților a înregistrat creșteri în toate regiunile față de sfârșitul anului 2014.

“Regiunile cu cele mai mari creșteri ale efectivului de salariați au fost București-Ilfov (+33,8 mii persoane), Nord-Vest (+26,2 mii persoane), Nord-Est (+17,9 mii persoane) și Centru (+17,5 mii persoane). În regiunea București-Ilfov se concentrează puțin peste 21% din salariații din economie. Regiunile în care activitățile sectorului primar depășesc ponderea medie pe țară (2,4% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (4,2%), Sud-Est (3,8%), Nord-Est (3,3%), Vest (2,8%) și Sud-Vest Oltenia (2,5%). Regiunile care concentrează o proporție semnificativă a salariaților în sectorul industriei și construcțiilor sunt: Vest, Centru, Nord-Vest, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia (45,1%, 43,7%, 41,8%, 40,9%, 38,3%, față de 36,4% media pe țară). Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale se regăsește în regiunea București-Ilfov (60,5% față de 41,2% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (27,5% față de 20,0% media pe țară)’, se mai spune în comunicat.

La sfârșitul anului 2015, efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (75,1%) și a înregistrat o creștere cu 4,2% comparativ cu anul precedent. Distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor în care lucrează arată că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 78,7% din efectivul total de salariați, în creștere cu 3,7% față de anul precedent.

Tags: , , , ,
studenti-1-672x372

Topul facultăților cu cele mai bune perspective de angajare

Facultățile cu profil de inginerie software sau de Limbi Străine sunt cele ai căror absolvenți își găsesc cel mai repede un job bine plătit, imediat după finalizarea studiilor, având, totodată, şansa unei ascensiuni rapide în carieră, conform unei analize realizate de Smartree

„Politehnica, Cibernetica, Limbile Străine şi chiar Medicina sunt acele facultăţi care garantează absolvenţilor că vor găsi foarte uşor un job odată cu terminarea studiilor sau chiar din perioada acestora. În plus, aceşti tineri sunt și cel mai bine plătiți, încă din primul an de activitate”, a declarat Raluca Peneș, HR Coordinator Smartree.

Astfel, potrivit afirmaţiilor sale, salariul unui absolvent al unei facultăți cu profil IT poate începe de la 3.500-4.000 lei net. În ceea ce îi privește pe absolvenții de Limbi Străine, cei care vor avea salarii foarte mari încă de la primul job vor fi cunoscătorii de limbi exotice. Astfel, comparativ cu vorbitorii de engleză, franceză sau italiană, ale căror salarii pot începe de la 2.000 lei net, vorbitorii de limbi străine exotice pot ajunge la un venit lunar de 4.000 lei net.

„Dezvoltarea pieţei locale de outsourcing pe mai multe domenii a adus această nevoie de vorbitori de limbi străine cât mai diverse. Astfel, un tânar care vorbeşte fluent suedeză, daneză, norvegiană, arabă, japoneză sau chineză nu va căuta pentru multă vreme un job”, a mai spus Raluca Peneş.

O altă categorie de absolvenți de care piața muncii are mare nevoie sunt medicii. Aceștia au mai multe opțiuni după ce termină facultatea, având posibilitatea de a se orienta către sistemul de sănătate de stat, dar și către sectorul privat. Acesta include spitalele și clinicile private, în care nivelul de remunerație este mult mai atractiv decât în cazul celor de stat, dar și companiile farmaceutice.

Şi absolvenţii de Agronomie au, în acest moment, şansa de a găsi într-un timp foarte scurt un job plătit foarte bine datorită numărului mare de investitori şi a dezmorţirii activităţii pe acest segment.

Ce absolvenţi au dificultăţi în găsirea unui job

Pe de altă parte, facultățile ai căror absolvenți au mari probleme în a-și găsi un job sunt cele al căror profil nu este bine structurat. În aceste instituții de învățământ metodologia nu este coerentă și nu există nicio specializare pe care absolvenții se pot baza după absolvire.

“Se predau informații din multe domenii, dar nu se pune accent pe ce profesii se pot angaja tinerii absolvenți sau care sunt etapele unei cariere, care trebuie parcurse în mod corect. Astfel de exemple de facultăţi sunt cele care nu au specializare strictă pe un anumit domeniu, precum Management sau Inginerie Economică”, a menţionat Raluca Peneș.

Dar există și facultăți foarte specializate, care nu oferă o perspectivă de angajare foarte bună în acest moment, precum Arhitectura sau Geologia.

Cele mai ofertante domenii în următorii 5 ani

Având în vedere evoluția tehnologiei IT în România și numărul din ce în ce mai mare de investitori străini care își deschid puncte de lucru pe plan local, domeniul ingineriei software va rămâne în topul joburilor oferite de către angajatori.

Alte domenii în care va fi nevoie de specialiști în următorii ani sunt contabilitatea, logistica, HR-ul, în cadrul cărora, dacă abilitățile de bază sunt dublate de cunoașterea unei limbi străine sau chiar două, absolvenții vor găsi aproape garantat un loc de muncă, imediat după finalizarea studiilor.

“Dacă ești vorbitor de engleză și încă o limbă străină, dacă ai cunoștinte elementare într-unul dintre domeniile IT, contabilitate, logistică, HR, software, angajarea în cadrul unei companii de shared services îți este asigurată in proporție de 70 – 80%. Restul de 30 – 20% depinde de modul în care te prezinți la interviu, atitudinea și motivația ta. Dacă ai avut ocazia să lucrezi într-un soft cunoscut pe piață, precum SAP, cu atât mai ușor te vei încadra în profilul căutat de către angajatori”, a încheiat Raluca Peneș.

Tags: , , , , , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

Cât muncesc şi cât produc românii (STATISTICĂ EUROPA)

Românii muncesc cel mai mult din Uniunea Europeană şi, cu toate aceastea, sunt pe penultimul loc în ceea ce priveşte productivitatea/oră de muncă, respectiv 51,1% comparativ cu Luxembourg, unde datele, pe anul 2014, indică o eficienţă de 180.8%, scrie Gândul.

Deşi se plasează la coada clasamentului, România a înregistrat, din 2005 până în 2014, cea mai mare creştere, în acest sector, în condiţiile în care a pornit de la 32%, cât era nivelul productivităţii/oră de muncă în 2005. România se menţine pe acelaşi penultim loc şi în ceea ce priveşte productivitatea muncii/persoană angajată, deşi a crescut, şi în acest caz, de la 35,3%, nivelul din 2005, la 56,7%, cât a înregistrat în 2014, după cum se arată într-un studiu Eurostat, citat de Le Monde.

8 ore de muncă pe zi, cinci zile pe săptămână şi productivitate/oră de muncă de doar 51,1%. Cam aşa s-ar putea traduce nivelul la care a ajuns eficienţa pe piaţa muncii din România, potrivit un studiu Eurostat, publicat luni, şi citat de Le Monde, care ia în discuţie evoluţia celor 28 de state membre UE, din 2005 până în 2015, în acest sector.

La pol opus faţă de România se situează cei din Luxembourg, care înregistrează 180,8% la capitolul productivitate/oră de muncă, cel mai ridicat nivel din UE, deşi petrec doar şapte ore/zi, 1.909 pe an, la birou, conform datelor din 2015, afişând, totuşi, o uşoară urcare faţă de 2005, când, pe an, aceştia munceau 1.824 de ore.

produc-per-angajat

produc-per-ora

Tags: , , , , , ,
portofel-cu-bani

Primele creşteri salariale ale profesorilor vor intra în vigoare de la 1 august

Profesorii vor vedea primele creşteri salariale de la 1 august, urmând ca a doua tranşă de creşteri să vină din luna decembrie 2017, aceste creşteri făcând parte din corecţiile salariale, a declarat ministrul Muncii, luni, Dragoş Pîslaru la o conferinţă de presă de la Guvern.

Primele corecţii salariale din Educaţie (50%) vor intra în vigoare în august, a declarat luni ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, în cadrul unei conferinţe de presă de la Palatul Victoria. Acesta a spus că miercuri, ordonanţa privind salarizările va fi prezentată în şedinţa de Guvern.

„Principala nemulţumire a colegilor din Educaţie nu e legată de fondul problemei. Ce am zis că facem, acest lucru am făcut, problema lor e legată de termen, aşa cum e la sănătate. Am explicat motivele pentru care nu se poate acest lucru. Nu discutăm de creşteri procentuale. În sectorul de Educaţie este vorba de eliminarea unei legi speciale şi înlocuirea acesteia cu un sistem care să facă un pas înainte spre legea salarizării unitare. Cred că acest lucru, împreună cu punerea accentului pe debutanţi, pe cei cu cele mai mici salarii, reprezintă punctul cheie”, a declarat Pîslaru.

În ceea ce priveşte sumele de la buget acordate, el a explicat că pentru 2016 sunt 800-900 milioane de lei pentru ultimele patru luni ale acestui an. Anul viitor, bugetul nu va putea suporta mai mult de 2,5 – 2,6 miliarde de lei cu bonusurile de la Sănătate.

„De la 1 august intră în vigoare toate corecţiile disfuncţionalităriţor în ceea ce priveşte încadrarea de vechime şi salarii. La Educaţie, am definit grila integral în mod similar cu cea de la sănătate, iar 50% din aceste creşteri intră de la 1 august 2016, şi restul intră în decembrie 2017. Creşterile se referă la corecţiile salariale pentru ce aflaţi la baza de jos a piramidei. De la 1 ian 2018 e luat în calcul şţi bonusul de perfromanţă”, a mai spus Pîslaru.

Contactat de MEDIAFAX, Simion Hănescu, preşedintele Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), a explicat că aceste creşteri vor însemna, în medie, 5% în plus la salariile actuale.

Există mai degrabă o majoritate a celor care vor aprobarea OUG privind salarizarea

Există mai degrabă o majoritate a celor care sunt de acord cu adoptarea ordonanţei de urgenţă privind salarizarea, care are ca scop eliminarea unor disfuncţionalităţi apărute în sectorul public, decât invers, a spus luni, ministrul Muncii Dragoş Pîslaru.

“A fost o reuniune în care ne-am uitat în spate, ne-am uitat cu toţii să vedem despre ce este vorba şi am constatat cu satisfacţie faptul că există mai degrabă o majoritate a celor care sunt de acord cu adoptarea acestei ordonanţe decât invers”, a spus, Dragoş Pîslaru la finalul Consiliului Tripartit.

”Prin includerea Educaţiei ca familie ocupaţională de la 1 august 2016 discutăm de jumătate din numărul total de persoane salarizate în sectorul public care vor beneficia într-un fel sau altul de corecţiile disfuncţionalităşilor existente în sistem”, a precizat ministrul Muncii, după ce a anunţat că de la 1 august intră în vigoare atât corecţiile salariale pentru Sănătate, cât şi 50% din corecţiile salariale pentru educaţie.

La şedinţa Consiliului au fost prezenţi, alături de ministrul Muncii şi reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor, şi premierul Dacian Cioloş, vicepremierul Vasile Dîncu şi ministrul Finanţelor, Anca Dragu.

Tags: , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

Salariu minim în țările UE. Unde se clasează România

Cel mai mic salariu minim din Europa este de 214 euro pe lună în Bulgaria, iar cel mai mare este de 1.923 de euro pe lună în Luxemburg. În România, salariul minim este de circa 236 de euro brut pe lună, conform unui studiu realizat de firma de consultanţă fiscală şi audit KPMG.

salariu

Un număr de 22 de state din Europa au stabilit, prin legislaţie, un salariu minim la nivel naţional.

„Aproape toate statele incluse în studiu au o formă de salariu minim, dar aspectele specifice variază foarte mult de la un stat la altul. În unele state, cum e România, există un salariu minim unic la nivel naţional, iar altele au mai multe niveluri de salariu minim, care depind de factori precum industria în care activează angajatorul, funcţia deţinută de angajat, vârsta acestuia, sau de alte criterii. În aceste cazuri, salariile minime sunt stabilite adesea în baza unor contracte colective de muncă”, a spus Mădălina Racoviţan, Partener şi Coordonator al Diviziei People Services din cadrul KPMG în România.

ro

Ea a mai spus că, şi în cele mai simple cazuri, atunci când legislaţia defineşte un salariu minim unic la nivel naţional, pot exista o serie de complicaţii, mai ales pentru angajatorii care detaşează personal în acel stat.

„De exemplu, ce se consideră a fi parte a salariului minim? Dacă angajatorul suportă costurile de cazare pe perioada detaşării, acestea pot fi luate în calcul la determinarea încadrării în nivelul salariului minim? De multe ori, modul de definire a salariului minim variază semnificativ de la un stat la altul. Mai mult decât atât, dacă este necesară o suplimentare a salariului din statul de origine pentru a îndeplini cerinţele de salariu minim în statul gazdă, sub ce formă se poate face? Poate fi o soluţie creşterea salariului de bază în statul de origine, sau ar putea o asemenea creştere să genereze probleme la întoarcerea salariatului din detaşare, când se va impune o reducere a salariului?”, a mai spus Racoviţan.

Citește și

Cioloş: Problema salarizării are două abordări – OUG pentru anul acesta şi cel viitor, lege din 2018. Inechităţile privind salarizarea bugetarilor, eliminate din a doua jumătate a acestui an

Tags: , , , , ,
portofel-cu-bani

Economistul-şef al BNR: Inegalitatea relativă privind veniturile în România e cea mai mare în UE, oamenii o acuză

Inegalitatea relativă în privinţa veniturilor din România este cea mai mare la nivel european şi se plasează în creştere, oamenii simţind această inegalitate, pe care o acuză, ceea ce explică faptul că avansul economic nu este perceput de români ca atare în nivelul de trai.

“Creşterea economică se translatează în creşterea veniturilor şi în avuţie, avuţia pe familie a crescut, dacă ne gândim la apartamentele în care locuiţi, care valorau la un moment dat 10.000 de dolari şi acum este undeva la 50.000 de euro”, a afirmat Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, la conferinţa de prezentare a Raportului de ţară întocmit de Comisia Europeană.

Pe de altă parte, el a explicat că românii nu simt creşterea economică în nivelul de trai din cauza faptului că inegalitatea relativă a veniturilor este foarte mare în România.

“Inegalitatea dintre unii oameni şi alţii a crescut foarte mult, avem cea mai mare inegalitate la nivel european şi e în creştere. Raportul între primii 20%, din topul veniturilor, şi ultimii 20%, de la bază, este de 7,2 la 1, în comparaţie cu 5 la 1 la nivel european. Oamenii simt inegalitatea asta şi o acuză”, a mai spus Lazea.

El a subliniat că salariile mici reprezintă aproape singurul motiv pentru care investitorii sunt atraşi de mediul de business din România, având în vedere că statul nu le oferă predictibiliate şi stabilitate legislativă, infrastructură sau cercetare-dezvoltare.

“Forţa de muncă din România este subplătită, dar restul ţărilor din jurul nostru oferă infrastructură, stabilitate, cercetare-dezvoltare şi aşa mai departe”, a precizat Lazea.

În ceea ce priveşte Raportul de ţară, economistul a apreciat că lucrul cel mai bun este că România se află printre cele şase ţări unde nu se constată debalansări, punctând totodată progresele în ceea ce priveşte PIB-ul şi reducerea deficitului de cont curent.

De asemenea, a adăugat că raportul notează şi două riscuri majore pentru România, respectiv actele legislative care pot submina stabilitatea financiară (legea dării în plată) şi supraîncălzirea economiei pe fondul unor politici prociclice în acest an şi anul viitor.

“Trebuie să spun că, de acum încolo, creşterea potenţială a României nu mai poate fi stimulată prin măsuri fiscale şi monetare, care au fost epuizate, ci doar prin măsuri structurale”, a mai spus Lazea.

Măsurile structurale sunt cele care pot conduce la creşterea PIB-ului potenţial, situat la 2,8% la finele anului trecut, până spre 4,5%-5% pe an, pe cele trei componente, respecitv de capital, forţa de muncă şi productivitate.

Printre acestea se numără o mai bună absorbţie a fondurilor europene, stimularea atragerii de investiţii străine directe, promovarea Bursei de Valori Bucureşti de la o piaţă de frontieră la una emergentă, stimularea sănătăţii şi natalităţii, a educaţiei, precum şi stimularea cercetării-dezvoltării, a construcţiei de şosele care să traverseze Carpaţii, dar şi a exploatării agricole.

“Toate sunt grele, nu aduc voturi, dar cum atrage atenţia Comisia Europeană voalat şi diplomatic, nu mai este loc de relaxare fiscală şi monetară”, a atras atenţia economistul-şef al băncii centrale.

Tags: , , , , , ,