Tag Archives: romania

Harta 3D a Romaniei

România, pe locul 6 în Europa în topul locuri de muncă create prin investiţii străine directe

Cu o creştere de 17% faţă de anul 2014, România s-a plasat anul trecut pe locul 6 în Europa în topul locurilor de muncă nou create prin investiţii străine directe (ISD), cu peste 12.000 de joburi, arată EY European Attractiveness Survey 2016.

Investiţiile străine în Europa au atins un maxim istoric, cu 5.083 de proiecte care au generat 217.666 noi locuri de muncă. Europa de Vest continuă să fie cea mai atrăgătoare destinaţie pentru investiţii străine directe din Europa, cumulând 77% din toate proiectele. Marea Britanie, Germania şi Franţa deţin împreună puţin peste jumătate (51%) din proiectele ISD înregistrate în întreg spaţiul european.

În ceea ce priveşte locurile de muncă nou create, Europa Centrală şi de Est (CEE) a generat jumătate din numărul total de locuri de muncă, în contextul regiunea a atras 69% din numărul de proiecte ISD din sectorul de producţie.

Provocările de natură geopolitică şi macroeconomică ataşate Brexit-ului au potenţialul de a afecta intenţiile de investiţii în viitorul apropiat, arată studiul realiyat de EY. “În ciuda unui mediu de afaceri incert şi a unei game largi de riscuri geopolitice, investitorii au văzut în continuare Europa ca pe o locaţie relativ sigură. Punctele forte ale Europei constau în infrastructura digitală şi logistică, în forţa de muncă calificată şi într-un mediu stabil din punct de vedere al legilor şi reglementărilor. Totuşi, decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană ne aduce pe un teritoriu necunoscut.

Este pentru prima dată când un stat membru părăseşte uniunea, astfel că impactul şi consecinţele directe sunt greu de anticipat. Companiile vor fi nevoite să activeze planurile pentru situaţii neprevăzute la care au lucrat în ultimele luni, demarând totodată şi ajustarea planurilor pe termen lung. Impactul economic pentru viitorul apropiat se va resimţi asupra încrederii şi aşteptărilor investitorilor. Incertitudinea privind viitorul relaţiilor comerciale dintre UK şi UE va încetini investiţiile în anumite industrii, atât în regat, cât şi pe continent. Afluxul de capital către Marea Britanie este posibil să scadă, lira sterlină va rămâne într-o poziţie mai slabă, iar activitatea de IPO şi M&A va încetini de asemenea. Un lucru este însă cert: schimbările majore legate de comerţ, piaţa muncii şi politici publice nu vor avea loc peste noapte. În consecinţă, companiile au răgazul de face deja planuri pe termen lung pentru a întâmpina toate aceste provocări”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.

Proiectele intra-europene au continuat să domine activitatea ISD, cu 54% din numărul total de proiecte şi cu 108.543 de locuri de muncă nou create. Din afara Europei, Statele Unite conduc în topul investiţiilor străine directe în Europa – 1.193 proiecte ISD şi 58.437 de locuri de muncă nou create – şi este principala ţară de la nivel global care investeşte în Europa. În sectorul financiar şi al serviciilor pentru afaceri, Statele Unite au generat 558 de proiecte şi 22.425 de noi locuri de muncă. Asia şi-a intensificat de asemenea activitatea în Europa, cu 735 de proiecte ISD şi 37.215 de locuri noi de muncă generate în 2015. China este cel mai mare investitor asiatic din Europa, cu 238 de proiecte (creştere de +2%) şi 8.917 de noi locuri de muncă.

Londra metropolitană se situează pe primul loc în clasamentul zonelor urbane, din punct de vedere al numărului de proiecte ISD atrase în 2015 – deţinând 406 din cele 1.065 de proiecte ISD din Marea Britanie – urmată de zona metropolitană Paris, cu 159 proiecte ISD. Munchen-ul şi regiunea Bavaria din Germania s-au evidenţiat ca zonele urbane cu cea mai rapidă creştere pentru investitori în 2015, cu o creştere de 134% faţă de anul anterior, urmată de Berlin.

În ceea ce priveşte sentimentul investitorilor, Londra a fost din nou considerată cel mai atrăgător oraş european, urmat de Paris – care şi-a îmbunătăţit în mod remarcabil atractivitatea cu 14% faţă de anul anterior. Conform declaraţiilor investitorilor, top 10 oraşe preferate pentru investiţii FDI include trei oraşe germane – Berlin, Frankfurt şi Munchen – precum şi două oraşe spaniole – Barcelona şi Madrid. Roma apare ca nou intrat în Top 10 oraşe în acest an, cu o creştere de 5% a atractivităţii pentru ISD faţă de anul trecut.

„O bună parte din discuţia privind Brexit-ul se axează pe viitorul statut al Londrei, ca important centru financiar european. Este puţin probabil ca baza legală pe care operează sectorul financiar din Londra să se schimbe fundamental, ea fiind construită pe însăşi legislaţia UE. În cazul puţin probabil în care oraşul nu va păstra echivalenţa cu cadrul legislativ al uniunii, Dublin pare a fi principala destinaţie pentru companiile de servicii financiare care doresc să îşi păstreze accesul la Piaţa Unică. Capitala Irlandei reprezintă în acest moment una dintre cele mai atractive alternative pentru Londra, datorită infrastructurii, legislaţiei europene, dar şi limbii vorbite la nivel local”, adaugă Bogdan Ion.

Atractivitatea sectorului de producţie european rămâne intactă, atrăgând 49% din proiectele ISD şi 62% din locurile de muncă nou create. În cadrul sectorului de productie, creşterea ISD a fost înregistrată în Polonia (117 proiecte, +34%), Turcia (105 proiecte, +52%), Ungaria (69 proiecte, +103%), Serbia (51 proiecte, +76%) şi România (51 proiecte, +21%). Germania a luat locul Marii Britanii ca destinaţia cea mai atractivă pentru proiecte de transport şi comunicaţii (81 proiecte, +72%), în vreme ce Marea Britanie a surclasat Germania în termeni de destinaţie preferată pentru proiecte de retail şi turism (43 proiecte, +26%) în anul 2015. Sectorul auto a alimentat creşterea din zona de producţie în Ungaria şi Polonia, în vreme ce producţia de maşini şi echipamente a dominat investiţiile în Turcia, Serbia şi România.

Tags: , , , ,
Harta 3D a Romaniei

CEO Raiffeisen Bank România: După Brexit, România are oportunitatea de a atrage investitori

România se află în faţa unei oportunităţi de a atrage investitorii străini, după ieşirea Marii Britanii din UE, a declarat Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank România în cadrul conferinţei ZF Bankers 2016, organizată marţi de Ziarul Financiar.

“Investitorii din Marea Britanie sunt în incertitudine, iar această situaţie poate dura unu-doi ani. Eu cred că România ar putea în aceste condiţii să atargă investitorii străini, iar ceea ce îi trebuie este un cadrul legislativ atractiv. Oportunitatea există de mult, problema este că nu reuşim să stabilim un mediu prietenos. În loc să lucrăm pentru acest lucru, noi introducem legi care se aplică retroactiv”, a explicat Steven van Groningen.

Şeful Raiffeisen face referire la legea dării în plată care a intrat în vigoare la finalul lunii mai si care a creat o serie de nemulţumiri în rândul bancherilor.

Tags: , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

România poate câştiga în urma Brexitului, dacă UE stă pe picioare

„Depăşim momentul. Germania trebuie să îşi asume leadershipul. România poate câştiga dacă UE stă pe picioare, poate atrage investitori“, spun oamenii de afaceri şi analiştii consultaţi de ZF.

KPMG:

Brexitul va afecta semnificativ companiile care au relaţii cu Marea Britanie

Boardurile companiilor trebuie să ia de acum încolo în considerare cum le va influenţa Brexitul din punct de vedere economic, legal şi al reglementărilor, scriu consultanţii KPMG într-o notă transmisă clienţilor vineri, imediat după anunţarea rezultatelor referendumului din Marea Britanie.

Cine va fi afectat?

Fiecare companie angajată în relaţii comerciale sau de investiţii cu parteneri din Marea Britanie sau cu acţionariat britanic va fi afectată de Brexit şi trebuie să adopte o strategie pentru a stabili cum va răspunde din punct de vedere operaţional, strategic şi legal.

Impozite directe

Costurile tranzacţiilor rezidenţilor fiscali români sau britanici legate de impozitare vor putea creşte deoarece directivele UE legate de impozitare nu vor mai avea caracter obligatoriu în Marea Britanie, precum sunt directiva pentru fuziuni în interiorul UE sau directiva părinte-subsidiar care permite unei companii să îşi transfere dividendele dintr-un alt stat fără a plăti impozit în ţara unde compania are sediul.

TVA

Comerţul de bunuri şi servicii dintre România şi Marea Britanie nu va mai fi tratat de acum încolo ca schimb intracomunitar. Importatorii români nu vor mai beneficia de tratament simplificat  la TVA, iar exportatorii români vor fi nevoiţi să achite TVA britanic pentru exporturile lor. UE nu va acorda scutiri de TVA în absenţa aplicării legislaţiei europene.

Taxe vamale

În absenţa unui acord între UE şi Marea Britanie , costurile pentru exportatorii români vor creşte, ceea ce îi va determina să îşi reducă exporturile pe piaţa britanică, iar în acelaşi timp importurile britanice vor deveni mai scumpe şi implicit mai puţin competitive decât produsele concurente din spaţiul european.

Mobilitatea forţei de muncă

Brexitul ar putea pune capăt libertăţii de mişcare între Marea Britanie şi restul statelor din UE, ceea ce obligă companiile să adopte noi politici legate de transferul angajaţiilor între Marea Britanie şi restul UE în linie cu noile politici de migraţie sau să considere relocarea unei părţi a forţei de muncă în alte zone.

Probleme legale, contractuale sau legate de protecţia datelor

Transmiterea datelor va fi problematică în cazul în care Marea Britanie nu va mai fi subiectul regulilor comunitare. Companiile româneşti care fac afaceri cu parteneri britanici vor fi nevoite să îşi revizuiască contractele bazate pe reguli UE pentru a ajunge la zi şi este posibil ca deciziile curţilor europene să nu poată fi invocate în cazuri care implică persoane juridice britanice.

Costuri asociate cu reorganizare structurală

Companiile multinaţionale şi cele româneşti cu afaceri în Regat se vor confrunta cu noi costuri de pe urma unor modificări ale impozitării şi a relocării în alte jurisdicţii.

Alte implicaţii

Printre implicaţiile votului se află posibile fluctuaţii ale cursului de schimb şi impactul lor asupra strategiilor de hedging, impactul asupra ratingurilor, o creştere a costurilor de finanţare, volatilitate bursieră şi capacitatea reglementatorilor de a face faţă situaţiei.

Tags: , , , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

Cât muncesc şi cât produc românii (STATISTICĂ EUROPA)

Românii muncesc cel mai mult din Uniunea Europeană şi, cu toate aceastea, sunt pe penultimul loc în ceea ce priveşte productivitatea/oră de muncă, respectiv 51,1% comparativ cu Luxembourg, unde datele, pe anul 2014, indică o eficienţă de 180.8%, scrie Gândul.

Deşi se plasează la coada clasamentului, România a înregistrat, din 2005 până în 2014, cea mai mare creştere, în acest sector, în condiţiile în care a pornit de la 32%, cât era nivelul productivităţii/oră de muncă în 2005. România se menţine pe acelaşi penultim loc şi în ceea ce priveşte productivitatea muncii/persoană angajată, deşi a crescut, şi în acest caz, de la 35,3%, nivelul din 2005, la 56,7%, cât a înregistrat în 2014, după cum se arată într-un studiu Eurostat, citat de Le Monde.

8 ore de muncă pe zi, cinci zile pe săptămână şi productivitate/oră de muncă de doar 51,1%. Cam aşa s-ar putea traduce nivelul la care a ajuns eficienţa pe piaţa muncii din România, potrivit un studiu Eurostat, publicat luni, şi citat de Le Monde, care ia în discuţie evoluţia celor 28 de state membre UE, din 2005 până în 2015, în acest sector.

La pol opus faţă de România se situează cei din Luxembourg, care înregistrează 180,8% la capitolul productivitate/oră de muncă, cel mai ridicat nivel din UE, deşi petrec doar şapte ore/zi, 1.909 pe an, la birou, conform datelor din 2015, afişând, totuşi, o uşoară urcare faţă de 2005, când, pe an, aceştia munceau 1.824 de ore.

produc-per-angajat

produc-per-ora

Tags: , , , , , ,
zona-euro

România, Ungaria și Bulgaria, vizate de cele mai multe investigații privind fraude cu fonduri europene

Aproape un miliard de dolari din fondurile UE au fost acordate anul trecut unor solicitanți necinstiți, cea mai mare concentrare de presupuse cazuri de fraudă au vizat România, Ungaria și Bulgaria, conform raportului pe 2015 al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), transmite Reuters.

Potrivit OLAF, 888 milioane de euro (989 milioane de dolari) au fost probabil alocați unor solicitanți necinstiți, un ușor declin față de 901 milioane de euro în 2014.

Printre cele aproape 1.400 de sesizări legate de fondurile UE se află o plată de 1,3 milioane de euro pentru modernizarea unei fabrici de congelare a legumelor din Bulgaria. Când investigatorii au verificat unitatea au descoperit că aceeași persoană este și furnizor de echipamente și proprietar al fabricii, în această calitate majorând prețul. Un alt tip de fraudă îl constituie importul de panouri solare din China fără achitarea taxelor vamale prin utilizarea de documente false privind proveniența lor.

Directorul general al OLAF, Giovanni Kessler, a afirmat că nu crede că există totuși o corupție extinsă și că o majorare semnificativă a fraudelor detectată după 2013 arată că agenția sa a devenit cunoscută încurajând oamenii să raporteze suspiciunile de fraudă.

Anul trecut, 187 milioane de euro au fost recuperați prin acțiuni în instanță în statele membre și returnați Bruxelles-ului, un declin de 10% față de 2014.

OLAF are competența de a investiga cazuri de corupție, nu însă și de a-i urmări în justiție pe autorii acestor fapte.

Tags: , , ,
steaguri-UE

România a avut cea mai mare creștere economică din UE în primul trimestru

Cu o creștere a PIB de 4,2% în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creștere economică în ritm anual din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei estimări preliminare publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citată de Agerpres.

De asemenea, în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, România a înregistrat a doua mare creștere economică din UE, 1,6%, un avans mai mare în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene fiind înregistrat doar de Slovacia, 1,7%. Dealtfel, potrivit datelor Eurostat, Slovacia a înregistrat ea de a doua cea mai mare creștere în primul trimestru al acestui an comparativ cu aceeași perioadă din 2015: 3,6%. Cea de a treia creștere este a Spaniei, cu 3,4%. În ceea ce-i privește pe vecinii României din UE, economia Bulgariei a crescut în perioada de referință menționată cu 2,9%, iar a Ungariei, cu 0,5%. Datele preliminare relevă că deocamdată, doar economiei Greciei a scăzut (-1,3%).

statistica Q1 2016

Atât zona euro cât și Uniunea Europeană au înregistrat, în primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul patru al anului trecut, o creștere economică de 0,5%, ușor mai mare decât cea înregistrată în trimestru patru 2015 comparativ cu trimestrul al treilea. În schimb, în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, zona euro a înregistrat o creștere de 1,5% iar UE 28 un avans de 1,7%, în ambele cazuri fiind vorba de o ușoară încetinire comparativ cu trimestrul precedent.

În ceea ce privește România, datele Eurostat sunt similare cu estimările semnal, publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS), conform cărora produsul intern brut (PIB) a crescut, ca serie brută, în primele trei luni din 2016, cu 4,3% în comparație cu perioada similară din anul anterior. Pe serie ajustată sezonier, PIB a înregistrat o creștere cu 4,2% față de același trimestru din anul 2015. Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, în primele trei luni din 2016 PIB-ul a crescut cu 1,6%, ca serie ajustată sezonier.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul acestei luni de Comisia Europeană, Executivul comunitar estimează că economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2016, susținută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să încetinească la 3,7%.

Tags: , , , , , , , ,
autostrada

În 2015, România avea 747 km de autostradă şi 32.303 km de drumuri pietruite şi de pământ

Lungimea autostrăzilor a crescut anul trecut cu 9,4%, respectiv 64 km, faţă de 2014, acestea având o pondere de 4,2% (747 km) în ansamblul drumurilor naţionale, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică.

La finele anului trecut, drumurile publice totalizau 86.080 km, din care 17.606 km (20,5%) drumuri naţionale, 35.316 km (41%) drumuri judeţene şi 33.158 km (38,5%) erau drumuri comunale.

De asemenea, 32.641 km (37,9%) erau drumuri modernizate (în proporţie de 91,3% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.136 km (24,6%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 32.303 km (37,5%) drumuri pietruite şi de pământ.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 41,5% din lungimea drumurilor modernizate şi 51,2% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

Din totalul drumurilor naţionale, 35,2% (6193 km) erau drumuri europene, 4,2% (747km) autostrăzi, 1,6% (281 km) drumuri cu 3 benzi de circulaţie, 10,3% (1807 km) drumuri cu 4 benzi de circulaţie şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi de circulaţie.

Drumurile judeţene, erau, în proporţie de 39,9%, drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, iar drumurile comunale, erau în proporţie de 44,4% drumuri pietruite.

În cazul căilor ferate de folosinţă publică, cele în exploatare totalizau 10.770 km, din care 10.632 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 4 km linii cu ecartament îngust şi 134 km linii cu ecartament larg.

Densitatea liniilor la 1000 km2 teritoriu a fost de 45,2‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în ordine, în regiunea Bucureşti-Ilfov (153,2‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud Est şi regiunea Nord Vest (48,8‰).

La sfârşitul anului 2015, lungimea liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.030 km reprezentând 37,4% din reţeaua de cale ferată în exploatare.

Tags: , , , , ,
locuri-de-munca5

Rata şomajului s-a menţinut anul trecut la 6,8%, cu o medie de 21% la tineri

Rata şomajului a fost anul trecut de 6,8% la nivel naţional, similar cu nivelul din anul precedent, cel mai mare procent fiind în cazul tinerilor de 15-24 de ani, respectiv 21,7%, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică.

Raportat la nivelul de studii, rata este mai mare în cazul absolvenţilor învăţământului scăzut şi mediu, de 8,1%, respectiv 7,2%, în timp ce în cazul persoanelor cu studii superioare rata şomajului a fost de 4,1%.

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,7 puncte procentuale (7,5% la bărbaţi faţă de 5,8% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 0,4 puncte procentuale (7% în urban faţă de 6,6% în rural).

Rata şomajului de lungă durată, în care persoana este în şomaj de minim un an, a fost de 3%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 43,9%.

Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 13,1%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 60,6%.

Anul trecut, populaţia activă a României număra 9,15 milioane persoane, din care 8,53 milioane erau persoane ocupate şi 624.000 şomeri.

În ceea ce priveşte rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), aceasta a fost anul trecut de 61,4%, în creştere faţă de anul anterior cu 0,4 puncte procentuale. Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare era mai mare la bărbaţi (69,5%, faţă de 53,2% la femei) şi pentru persoanele rezidente în mediul rural (61,7%, faţă de 61,3% în mediul urban).

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,5%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 41,1%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (85,3%). Erau ocupate 64,9% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 42,6% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+212.000 persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (71%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2015 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 27,9% din populaţia ocupată.

Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 21,4% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (15,9%), specialiştii în diverse domenii de activitate (14,8%) şi lucrătorii în domeniul serviciilor (14,6%).

Din totalul persoanelor ocupate, 25,6% lucrau în sectorul agricol, 28,4% în industrie sau construcţii şi 46% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,35 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (24,4%), comerţ (18,1%) şi construcţii (10,0%).

Din totalul persoanelor ocupate, 847.000 persoane (9,9%) erau cu program parţial .

Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol (84.8%).

În anul 2015, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,5 ore pe săptămână, iar 136.000 persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 13,1 ore pe săptămână.

Tags: , ,
Harta 3D a Romaniei

Ratingul de țară al României, reconfirmat de agenția Standard & Poor’s

Agenția de rating Standard & Poor’s a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung în valută, respectiv în moneda locală, cu perspectivă stabilă.

Reconfirmarea rating-ului și perspectivei stabile a României este susținută de nivelul moderat al datoriei publice și al datoriei externe, pe fondul unei perspective de creștere economică semnificativă.

Agenția apreciază că deși se așteaptă ca măsurile de relaxare fiscală să majoreze deficitele fiscale și externe, acestea se vor situa la niveluri gestionabile, acceptabile, fără a reveni la cele înregistrate în 2008.

În același timp, S&P semnalează că instabilitatea legislativă poate genera riscuri de înrăutățire a ratingului de țară, referindu-se în mod special la proiectul legislativ privind darea în plată, având în vedere impactul negativ asupra condițiilor de finanțare pentru sectorul privat.

Agenția de rating menționează că rating-urile ar putea fi îmbunătățite dacă consolidarea bugetară va fi reluată și datoria guvernamentală netă va intra pe o traiectorie descendentă și în cazul în care restructurarea întreprinderilor de stat va fi implementată cu succes.

Tags: , ,
ghid-turistic-romania

Soluţii pentru dezvoltarea turismului urban din România

La nivel global, procentul persoanelor care locuiesc în regiunile urbane a crescut de la 30% în 1950 la 54% în 2014. Până în 2050, conform ONU, aproximativ 66% din populaţia lumii va locui în centre urbane, o tendinţă alimentată în mod special de creşterea economică din ţările în curs de dezvoltare, de preferinţa generaţiilor mai tinere de a locui în mijlocul metropolelor şi de intensificarea eforturilor depuse de autorităţi de a face oraşele mai curate, mai sigure şi mai favorabile traiului.

În prezent, dezvoltatorii hotelieri continuă să reacţioneze la această mişcare de urbanizare, confruntându-se cu noi provocări într-un spaţiu de dezvoltare din ce în ce mai limitat. Cererea fără precedent pentru spaţii imobiliare de uz rezidenţial şi comercial a dus deja la ridicare unor importante bariere de intrare în mediile urbane. În consecinţă, dezvoltatorii hotelieri recurg la tehnici creative şi sofisticate pentru a maximiza profiturile, atât pe pieţele dezvoltate, cât şi pe cele în curs de dezvoltare.

Confruntaţi cu intensificarea competiţiei pentru spaţiu disponibil, dezvoltatorii hotelieri au implementat metode de reutilizare adaptivă în vederea optimizării proiectelor imobiliare. Au transformat locaţii atipice, cum ar fi sedii de poştă sau clădiri de birouri, în concepte adaptate stilului de viață urban, cu costuri de conversie mai scăzute prin comparaţie cu dezvoltarea de clădiri de la zero.

Printre exemple se numără hostelurile, hotelurile cu camere tip capsulă pentru înnoptat şi alte concepte cu un branding flexibil, care permit îndepărtarea de normele stricte de francizare. În centrul Londrei, de exemplu, interiorul nefolosit al unei clădiri istorice a fost convertit într-un hotel ieftin, cu 583 de camere lipsite de ferestre, tocmai pentru a satisface cererea în creştere.

„Hotelierii se confruntă cu lipsa spaţiilor adecvate pentru noi dezvoltări, atât în Capitală, cât şi în marile oraşe din provincie. Vestea bună însă este că există multe opţiuni pentru dezvoltări neconvenţionale creative, prin transformarea unor locaţii atipice: foste obiective industriale sau clădiri administrative. De asemenea, există multe clădiri construite la începutul secolului trecut, care au avut iniţial destinaţie rezidenţială şi care pot fi transformate în boutique-hoteluri. Pentru turiştii tineri, neconvenţionali, care caută o experienţă locală, astfel de dezvoltări ar putea fi deosebit de atractive”, spune Elena Badea, Director de Marketing, EY România.

Tendinţele legate de urbanizare au influenţat şi pieţele globale de resort-uri. Pe pieţele din zona urbană, vechile proprietăţi sunt renovate şi transformate în concepte noi. Un astfel de proiect recent a transformat un hotel închis art deco de pe Collins Avenue – o stradă luxoasă din Miami, renumită în întreaga lume, aflată la doar o stradă depărtare de plajă şi plină cu hoteluri, cluburi de noapte şi magazine – într-o locaţie de odihnă şi relaxare care include un restaurant cu un chef de renume mondial şi o pistă subterană de bowling/club de noapte, care atrage localnici şi turişti deopotrivă.

Influenţa re-urbanizării este evidentă şi pe pieţele de resort-uri non-urbane, unde spaţiul necesar dezvoltărilor este mai generos. Unele dintre noile proiecte s-au concentrat pe dezvoltări hoteliere şi rezidenţiale care conferă senzaţia de comunitate. În astfel de proiecte, facilitățile și serviciile s-au axat pe ofertele de bază care să atragă şi să aducă oaspeţi prin experienţele locale, autentice, propuse, cum ar fi un club pe plaja centrală, peisaje din natură, oferte de relaxare și întreținerea sănătății şi bucătărie locală.

„Astfel de proiecte sunt mai puţin răspândite în România, însă potenţialul lor este uriaş, iar cele câteva care există deja au atras numeroşi turişti străini. Menţionez doar complexurile turistice din Delta Dunării sau satele săseşti din Transilvania, unde comunitatea locală este puternic implicată în furnizarea serviciilor turistice. Străinii care ajung aici pot astfel experimenta viaţa tradiţională locală şi pot înţelege într-un mod inedit spiritul locului”, adaugă Elena Badea.

Tags: , , , ,
masini octombrie

O nouă companie întră, în 2016, pe piaţa asigurărilor auto din România

Un nou asigurator va intra pe piaţa asigurărilor auto din România în acest an. Grawe România a anunţat, ieri, că a depus luna trecută la ASF dosarele de autorizare pe două clase de asigurare, respectiv CASCO şi RCA.

”Principalul motiv pentru care am luat decizia să intrăm pe piața auto din România este acela că înțelegem nevoia clienților de a lucra cu un asigurător care le poate oferi o gamă completă de servicii. Grawe este un brand consacrat ca aparținând unui asigurător de retail și acest aspect nu se va schimba – clientul persoană fizică este în centrul atenției noastre și știm cu toții cât de importantă este mobilitatea personală în viața românilor. Ne îndreptăm și în România spre modelul implementat în țări cu tradiție în domeniu, unde între un asigurător corect și clientul său mulțumit se dezvoltă o relație de parteneriat pe termen lung”, a declarat Paul Swoboda, Președintele Directoratului Grawe.

”Pentru business-ul auto, conform strategiei noastre generale, vom rămâne un asigurător cu prețuri corect dimensionate în funcție de acoperire și nu vom aplica o strategie de creștere rapidă a cotei de piață – dorim o creștere organică, sănătoasă și profitabilă. Cred că se poate face profit din orice linie de business, cu condiția să fie bine gestionată. Politica noastră pe termen mediu este aceea de a avea un portofoliu echilibrat pe toate liniile business – viață, proprietăți și auto”, a completat Paul Swoboda.

Procesul de autorizare va dura câtva luni, deoarece, după autorizarea pe clasa 10, există încă o etapă obligatorie, de solicitare a autorizării pe Norma RCA.

Intrarea Grawe Romania pe segmentul auto în cursul anului 2016 se încadreaza în strategia generală la nivelul grupului Grawe de a include asigurările auto în portofoliul companiilor din grup. În acest moment, societăţile din cadrul grupului Grawe active pe piaţa de asigurări auto sunt cele din Austria, Slovenia, Croaţia, Bosnia, Ucraina şi Moldova.

După finalizarea întregului proces de autorizare pe linia auto, strategia de distributie a acestor noi produse va îngloba canalele de vânzare directă, parteneriatele speciale cu brokeri selectaţi şi utilizarea portofoliului de clienţi existent.

Grawe este prezentă de 15 ani pe piaţa din România şi se află în topul primilor 10 asiguratori de viaţă la nivel naţional. Compani a avut un profit net de 2,4 milioane lei la finalul trimestrului 3 al anului 2015.

Tags: , ,
insulele-lofoten-iarna_520

TOP 10 ţări cu cel mai ridicat nivel de trai în 2015

ONU a dat publicităţii studiul anual privind nivelul de trai în toate ţările lumii şi a realizat un clasament în funcţie de Indexul de Dezvoltare Umană. Şi în 2015, la fel ca în ultimii şase ani, ţara în care se trăieşte cel mai bine este Norvegia.

Clasamentul ONU a fost realizat după ce experţii au analizat o serie de date colectate în 2014, precum PIB-ul pe cap de locuitor, nivelul de educaţie, speranţa de viaţă. Rezultatele finale arată o diferenţă uriaşă între ţările clasate în vârful clasamentului şi cele de la coadă.

TOP 10 ţări cu cel mai ridicat nivel de trai:

Norvegia
Australia
Elveţia
Danemarca
Olanda
Germania
Irlanda
Statele Unite
Canada
Noua Zeelandă

România se clasează pe locul 52, fiind în prima jumătate a ţărilor ca şi nivel de dezvoltare şi a fost încadrată în categoria ”Dezvoltare umană ridicată”, în timp ce primele 49 de naţiuni se aflau în categoria ”Dezvoltare umană foarte ridicată”.

TOP 10 ţări cu cel mai scăzut nivel de trai

Niger
Republica Centrafricană
Eritreea
Ciad
Burundi
Burkina Faso
Guineea
Sierra Leone
Mozambic
Mali.

Tags: , , , , ,
bani

PIB-ul României a ajuns la circa 500 miliarde lei, după primele 9 luni ale lui 2015

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 195,77 miliarde lei preţuri curente, pe serie brută, în creştere cu 3,6%, în termeni reali, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în primele nouă luni a urcat cu 3,7%, la aproape 498,49 miliarde lei, potrivit datelor INS.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 195,77 miliarde lei preţuri curente, pe serie brută, în creştere cu 3,6%, în termeni reali, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în primele nouă luni a urcat cu 3,7%, la aproape 498,49 miliarde lei, potrivit datelor INS.

Pe date ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru perioada iulie-septembrie s-a situat la 178,43 miliarde lei preţuri curente, în creştere cu 1,4% faţă de trimestrul anterior, în termeni reali, şi cu 3,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

În primele nouă luni, PIB-ul estimat a fost de circa 527,59 miliarde lei preţuri curente, în creştere anuală cu 3,7%.

La creşterea PIB înregistrată în perioada ianuarie-septembrie au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia Agriculturii, silviculturii şi pescuitului.

Astfel, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante au avut un aport de 1,1%, cu o pondere de 16,7% la formarea PIB şi al cărui volum de activitate s-a majorat cu 7,1%.

Informaţiile şi comunicaţiile au contribuit cu 0,8%, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,7%), dar care au înregistrat o creştere a volumului de activitate de 12,8%.

Industria a avut o contribuţie de 0,5% (cu o pondere de 22,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 2%), iar impozitele nete pe produs au avut un aport de 0,8% (cu o pondere de 12,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,3%).

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,7% contribuind cu 3,5% la creşterea PIB.

La creşterea economică a mai contribuit formarea brută de capital fix, cu 1,5%, consecinţă a avansului volumului cu 6,8%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1%), având în vedere majorarea cu 5,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu un avans mai mare al volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 8%.

În primul semestru, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,8%, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier.

Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimările în prognoza de toamnă privind creşterea economică României, care va accelera în acest an şi în 2016 la 3,5%, respectiv 4,1%, susţinută de măsurile de relaxare fiscală, care stimulează cererea internă.

Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%. Estimările Comisiei Naţionale de Prognoză indică un avans de 3,3%, iar FMI anticipează un avans de 3,4%.

Tags: , , ,
s560x316_impozit

Unde se clasează România în topul global ce măsoară uşurinţa plăţii taxelor şi impozitelor

România se situează pe locul al 55-lea din 189 de state analizate într-un clasament global al PwC care măsoară uşurinţa plăţii taxelor şi impozitelor pentru o companie medie, rata totală de impozitare reducându-se de la 43,2% la 42%, nivel apropiat de media globală, de 40,8%.

“Faptul că România se clasează pentru al doilea an consecutiv în prima treime a clasamentului Paying Taxes este un lucru pozitiv. Prin reducerea CAS din toamna anului 2014, România a reuşit să scadă rata totală de impozitare faţă de anul trecut de la 43,2% la 42%. Astfel că, în ediţia din acest an, România se clasează înaintea Bulgariei (88), Republicii Cehe (122), Slovaciei (73), Poloniei (58) şi Ungariei (95), însă în urma Croaţiei (38), Sloveniei (35) şi ţărilor baltice (Estonia 30, Letonia 27 şi Lituania 49)”, a declarat într-un comunicat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică din cadrul PwC România.

Ea a arătat că acest lucru subliniază necesitatea continuării în ritm susţinut a reformelor înregistrate în ultimii ani şi că intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal va reprezenta un impuls semnificativ în acest sens.

România a consemnat în acest an o rată totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, de 42%, sub media statelor din Europa Centrală şi de Est (45%) şi aproape de media globală (40,8%).

La timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, România se poziţionează printre fruntaşii Europei Centrale şi de Est, cu 159 de ore de muncă pe an, comparativ cu o medie regională de 218 de ore şi un nivel global de 261 de ore.

O companie de talie medie din România trebuie să efectueze 14 plăţi de taxe anual, faţă de o medie regională de 9,5 plăţi si o medie globală de 25,6 de plăţi.

“Chiar dacă România a făcut progrese importante în ultimii ani la acest indicator, întrucât a fost recunoscut sistemul de declarare şi plată online (de la 39 plăţi în Paying Taxes 2014 s-a ajuns la 14 plăţi în Paying Taxes 2016, lucru care a generat şi o creştere semnificativă în clasamentul global, de la locul 134 la locul 55), tot ne situăm la limita superioară prin raportare la alte state din Europa Centrală şi de Est. Acest lucru este din cauza faptului că, pe lângă impozitele şi taxele cunoscute, mai sunt şi plăţi datorate bugetului local”, se mai arată în comunicat.

Studiul “Paying Taxes 2016″ ia în calcul toate taxele şi contribuţiile obligatorii pe care o companie de talie medie le are de achitat în decurs de un an. Taxele şi contribuţiile calculate includ impozitul pe profit, contribuţiile sociale şi taxele cu forţa de muncă plătite de angajator, impozitele pe proprietăţi, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câştigurile de capital, taxele pe tranzacţii financiare, taxele de colectare a deşeurilor, impozitele pe flotă şi taxele pentru drumuri şi alte mici taxe şi impozite.

Raportul analizează uşurinţa plăţii taxelor în 189 de state la nivel global, luând în calcul rata totală de impozitare, timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală (numărul de ore pe care le alocă o firmă pentru a respecta obligaţiile de raportare şi de plată a taxelor impuse) şi numărul de plăţi pe care trebuie să le facă o companie pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale

Tags: , , ,
1-mai-mare-litoral

La mare în România. Cât au cheltuit românii în primul weekend din septembrie

Aproximativ 120.000 de români au petrecut sfârşitul de săptămână la mare, cheltuind în jur de 5,5 milioane de euro, în cel mai aglomerat weekend de septembrie din ultimii ani pe litoral, a anunţat, luni, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

“Numărul mare de turişti ajunşi în acest weekend pe litoral a depăşit şi cele mai optimiste aşteptări ale hotelierilor, care au avut un grad de ocupare ca într-un sfârşit de săptămână din plin sezon. Deşi nici asociaţiile de promovare şi nici autorităţile locale n-au promovat litoralul în această perioadă, peste 120.000 de români au ajuns în weekend la mare, iar singurele merite sunt ale hotelierilor care au scăzut tarifele şi ale vremii bune din ultimele zile”, se arată într-un comunicat al FPTR.

Din cele 6.144 de locuri scoase la vânzare prin programul “Litoralul pentru toţi”, s-au vândut peste 90%, comparativ cu 70% anul trecut, în primul weekend din septembrie.

“Cheltuielile pentru mâncare şi distracţie au scăzut considerabil faţă de vârful de sezon, când pentru o zi de litoral un turist trebuia să aibă în buzunar minim 150 de lei. Acum, pentru două zilei pe litoral, incluzând cazarea şi masa, un turist a cheltuit, în medie, 200 de lei, aproape cât îl costă transportul până la mare”, a declarat Dragoş Răducan, prim-vicepreşedintele executiv al FPTR.

Astfel, cei 120.000 de români au cheltuit pe litoral, în primul weekend din septembrie, 24 de milioane de lei (5,5 milioane de euro).

Programul “Litoralul pentru toţi”, susţinut exclusiv de hotelierii din staţiunile de la mare, se desfăşoară în perioada 31 august – 11 octombrie şi pune la dispoziţia turiştilor locuri cu tarife reduse cu până la 60%. O vacanţă de şase nopţi la un hotel din Mamaia costă 235 de lei la două stele şi 265 de lei la trei stele, iar în sudul litoralului ajung la 180 de lei la două stele şi la 200 de lei la trei stele.

Tags: , , , , ,