Tag Archives: romania competitiva

ciolos-este-nevoie-de-o-lege-a-salarizarii-unice-si-o-lege-de-functionare-a-administratiei-publice-18521189

Strategia România Competitivă poate fi consultată online. Proiectele însumează 18 miliarde euro

​Documentul final “România Competitivă – un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă 2016 – 2020″, care integrează comentariile și observațiile primite în urma sesiunilor consultative, ​poate fi accesat pe site-ul MECRMA.

“România competitivă” a început ca o inițiativă a Guvernului României, care își propune, ca printr-un plan de reforme economice pe termen mediu, să ofere o variantă coerentă de dezvoltare și să le redea românilor încrederea în viitor.

Principalul obiectiv al proiectului îl reprezintă realizarea cât mai rapidă a convergenței cu nivelul mediu de trai din Uniunea Europeană. Dintre posibilii indicatori ai convergenței, proiectul s-a concentrat pe nivelul Produsului Intern Brut/locuitor (exprimat la Paritatea Puterii de Cumpărare), obiectiv care se bucură deja de consensul societal necesar.

A rezultat că în acest scop este nevoie de o mai bună valorificare a factorilor care intră în componența PIB potențial – capital, forță de muncă, productivitate – ca singură cale de majorare în mod sustenabil a creșterii economice de la 3% spre 5% anual. Aceasta ar putea duce România la un nivel al PIB/locuitor de circa 75% din media UE în anul 2025 (de la 57% în prezent).

ACCESIBILITATEA și INTERCONECTAREA sunt principiile care au ghidat întregul pachet de măsuri către o misiune comună: stimularea producției oriunde în România, prin reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni și între rural și urban, prin accesul la servicii care țin de calitatea vieții (infrastructură, sănătate, educație, cultură) și o interacțiune fluidă între stat și cetățean prin debirocratizare și digitalizare.

Proiectul „România competitivă” se concentrează, în consecință, pe sectorul real al economiei, singurul care poate crea condițiile unei convergențe de succes. El îşi propune să identifice, în primul rând, modalitățile de creștere a Produsului Intern Brut şi nu modul de distribuire a acestuia, sarcină care revine eminamente decidenților politici. El nu se referă nici la filosofia redistribuirii.

În al doilea rând, măsurile propuse nu acoperă domenii precum: protejarea resurselor naturale şi a mediului; combaterea sărăciei; reducerea corupției şi dominaţia legii etc; toate aceste domenii fac obiectul unor programe separate. Mai mult, chiar dacă măsurile propuse sunt considerate prioritare, lista acestora nu este exhaustivă. De aceea, el nu este un proiect de ţară.

Trei caracteristici ale proiectului, care îl fac unic în peisajul românesc:

  • efortul constant de a prioritiza. Priorităţile actuale ale ministerelor reprezintă o listă de obiective a căror transpunere în practică ar necesita, cumulat, circa 300% din PIB (sau nouă bugete anuale). Având ambiţia să propună un număr limitat de măsuri, proiectul „România competitivă” îşi impune să le şi facă bine.
  • efortul constant de a bugeta.
  • neutralitatea ideologică și disponibilitatea. Obiectivele și măsurile au fost introduse în proiect în măsura în care ele erau neutre din punct de vedere ideologic (și politic), astfel încât să poată fi asigurat un consens puternic. În plus, participarea largă a actorilor interesați, atât în faza de concepere cât și în cea de consultare publică, face din acest proiect un material disponibil oricărei părți în dezbaterea politicilor economice la nivelul societății.

Grupul de lucru, constituit la inițiativa Guvernului, sub înaltul patronaj al Președinției României şi beneficiind de implicarea semnificativă a Băncii Naționale a României și sprijinul Academiei Române, a unor companii din mediul privat, precum și a unor reprezentanți ai societății civile, a efectuat, în primul trimestru al anului 2016, o analiză a domeniilor care pot contribui la creșterea sustenabilă a PIB.

Au rezultat, într-o primă variantă de lucru un număr de 16 domenii detaliate în fișe sintetice care prezintă, pe de o parte, starea de fapt existentă, iar de pe altă parte, obiective și măsuri specifice cu bugete aferente. Lansarea oficială a proiectului „România competitivă” a avut loc în data de 5 iulie, beneficiind de participarea președintelui României, a primului-ministru, a președintelui Academiei și a guvernatorului BNR.

În perioada 11 iulie ‒ 19 septembrie 2016 au avut loc, la Casa Academiei Române, 16 consultări dedicate domeniilor prioritare cu reprezentanți ai grupurilor interesate (membri ai echipei guvernamentale, patronate, sindicate, reprezentanți ai partidelor politice parlamentare şi ai mediului academic și de cercetare; societate civilă; asociații profesionale; experți independenți).

La consultări au participat 560 de persoane, consemnându-se peste 700 de intervenții și propuneri. Au fost discutate măsurile în varianta inițială a fișelor sintetice și s-au făcut comentarii și propuneri de îmbunătățire. Propunerile făcute pe parcursul consultărilor au fost incluse în obiective în măsura în care contribuie la PIB-ul potențial, necesită bugete rezonabile și sunt neutre ideologic. În urma consultărilor a rezultat varianta finală a proiectului care prezintă un număr de 16 domenii, grupate în cei 3 factori care contribuie la creșterea PIB-ului potențial, precum și un număr de facilitatori. În final, cele 16 domenii conțin un număr de 44 obiective și 127 de măsuri, cumulând un buget total de 18 miliarde euro.

Succesul acestui demers depinde nu doar de asumarea factorilor de decizie politică a unui pachet de măsuri economice, ci implică o reformă profundă a statului, care presupune o administrație publică suplă, digitalizată și eficientă, capabilă să gestioneze bunul comun și banul public în interesul cetățeanului, în mod transparent și responsabil.

“România competitivă” este doar un început de drum și trasează direcțiile menite a  debloca energiile de dezvoltare pentru un salt calitativ, care să ne asigure competitivitatea într-o lume dinamică și în permanentă schimbare. Succesul “României competitive” implică un contract onest între stat și cetățean, bazat pe un set de valori care să transcendă schimbările determinate de ciclurile electorale.

 

 

Tags: , , , ,
Harta 3D a Romaniei

Strategia „România Competitivă” este finalizată. Ce prevede proiectul şi ce buget are

„România Competitivă”, rezultatul unei dezbateri de peste şase luni, la care au participat 600 de specialişti, este finalizată şi va fi prezentată public în cel mult două săptămâni, a anunţat Vasile Iuga, managing partner PwC România, membru al comitetului iniţiatorilor.

MEDIAFAX a consemnat principalele coordonate ale strategiei, aşa cum au fost acestea prezentate de către oficialul PwC în cadrul Adunării Generale a membrilor Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK), desfăşurată la Bucureşti.

„Înainte de toate, pornim de la situaţia actuală. Unde este România acum? La creşterea economică stăm bine, dar suntem în scădere în clasamentele internaţionale de competitivitate. Lucrurile bune sunt date de stabilitatea macroeconomică, de economia deschisă pentru investitori, de mărimea pieţei şi de sectorul IT&C. Stăm prost, în schimb, din cauza unor indicatori cum sunt birocraţia, încrederea slabă a cetăţenilor în factorii de decizie politic-administrativă, starea precară a drumurilor şi capacitatea slabă de atragere/păstrare a talentelor în ţară. Observăm, deci, că stăm bine doar la lucruri care se pot transforma oricând în rău”, le-a spus Vasile Iuga investitorilor germani. „Strategia este aplicabilă dacă vom avea o creştere economică sustenabilă (nu doar fizică, financiară) de 5% pe an. Dacă vom continua cu creşteri pe bază de relaxare fiscală şi de majorări salariale la bugetari, neînsoţite şi de reforme structurale, vor urma inevitabil corecţii”. Ar trebui să nu mai urmăm modelul „criză-exuberanţă-criză, din şanţ în şanţ şi din gard în gard”, a mai spus Vasile Iuga. El a precizat că aplicarea strategiei ar putea aduce România „la nivelul de 75% din media europeană a puterii de cumpărare a populaţiei în anul 2020, de la 57% unde ne situăm azi”.

„La elaborarea strategiei, ne-am propus să avem în vedere trei condiţii care au acţionat ca nişte filtre de selecţie pentru a putea fi pusă în aplicare: creşterea economiei să fie sustenabilă, bugetele alocate să fie rezonabile şi măsurile să fie neutre ideologic, astfel încât să poată genera consens politic”. A fost nevoie de aceste filtre deoarece „România are o inflaţie de strategii, pentru aplicarea cărora ar fi necesare nouă bugete de stat, trei PIB-uri sau, cumulat, 450 de miliarde de euro. Avem o cultură a neasumării răspunderii, facem strategii ca un pom de Crăciun în care fiecare vine şi agaţă ce-şi doreşte şi apoi constatăm cu toţii că nu se pot realiza”, a explicat specialistul.

El a arătat că „România Competitivă” abordează 16 domenii de activitate, are 44 de obiective şi prevede 127 de măsuri, fiecare cu buget, cu calendar de aplicare şi cu responsabilităţi. „Bugetul total necesar aplicării strategiei este de 18 miliarde de euro în cinci ani, din care 12 miliarde de euro există deja, iar restul de 6 miliarde de euro vor fi generaţi automat, prin creşterea economică. De fapt, creşterea economică necesară realizării acestui buget este de 3,5% pe an, cu condiţia să nu existe derapaje de genul măririlor salariale nefondate şi măsurilor excesive de protecţie socială”, a spus Vasile Iuga.

Potrivit strategiei, sunt luaţi în calcul trei factori de creştere a Produsului Intern Brut: forţa de muncă (resursa umană), capitalul (resursa financiară) şi productivitatea. „La capitolul forţă de muncă, avem constatarea că Transilvania are multă economie şi puţină demografie, în timp ce Moldova are multă demografie şi puţină economie – trebuie echilibrată această balanţă. Dar mai ales constatăm că statul se implică prea mult în educaţie, producând analfabeţi funcţionali pe bandă rulantă. Desfiinţarea şcolilor profesionale a fost o mare greşeală, iar ca soluţie ne propunem, azi, să mergem pe învăţământul dual, după modelul german. De altfel, educaţia este porioritatea principală a întregii strategii”, a mai spus oficialul.

Referindu-se la factorul „Capital”, Vasile Iuga a arătat că principalele resurse identificate sunt fondurile europene, piaţa de capital, investiţiile străine directe şi capitalul românesc, arătând că ar fi de dorit ca o parte cât mai mare din bani să provină din capitalul privat.

Pentru factorul „Productivitate” sunt prevăzute măsuri de susţinere a sectorului cercetare-dezvoltare, a industriilor creative şi a incubatoarelor de afaceri, inclusiv prin acordarea de granturi celor care investesc în aceste domenii.

Există şi o serie de facilitatori ai creşterii economice sustenabile, în principal infrastructura şi debirocratizarea. „Astăzi, birocraţia costă business-ul 4 miliarde de euro pe an, iar pe cetăţeni îi costă 3 miliarde de euro pe an – în total, 4,5% din PIB pentru un aparat ineficient, şi aici strategia propune unele soluţii. La infrastructură, avem ca priorităţi pe sectorul rutier Centura Bucureşti, Autostrada Sibiu-Piteşti şi începerea autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi, iar ca prioritate pe sectorul feroviar avem Coridorul IV (Curtici-Arad-Simeria-Braşov-Bucureşti-Constanţa)”, a mai spus Vasile Iuga.

El şi-a încheiat prezentarea precizând că partea de infrastructură este cea mai mare consumatoare din bugetul total necesar aplicării strategiei „România Competitivă”.

Tags: , , ,