Tag Archives: romani

targul de cariere Cluj

STUDIU: Mai mult de jumătate dintre români doresc să lucreze în altă ţară

Circa 55% dintre români şi-au exprimat dorinţa de a lucra în străinătate, iar cei mai mulţi dintre respondenţii români care şi-ar dori să lucreze într-o altă ţară au sub 30 de ani şi au studii superioare, conform unui studiu realizat la nivel internaţional de către Bestjobs şi The Boston Consulting Group.

Astfel, România se află pe acelaşi palier cu state precum Austria, Germania, Italia, Irlanda, Belgia sau Danemarca în ceea ce priveşte dorinţa de mobilitate a forţei de muncă, între 50% şi 60% dintre respondenţi.

”În ceea ce priveşte top 10 ţări unde şi-ar dori să lucreze, românii au ales state precum Germania, Marea Britanie, Franţa, Elveţia, Statele Unite, Canada, Austria, Spania, Belgia şi Italia. În acelaşi timp, România a fost şi ea nominalizată în top 5 state în care şi-ar dori să lucreze respondenţii din Israel, Coreea de Sud, Italia, Turcia, Ghana, Nigeria, Egipt, Norvegia, Grecia sau Qatar”, se arată în comunicat.

La nivel global, topul celor mai atractive ţări în care candidaţii ar dori să lucreze este condus de Statele Unite ale Americii, Germania, Canada, Australia şi Marea Britanie.

Printre cele mai importante motive pentru care românii ar alege să lucreze într-o altă ţară se numără dorinţa de a avea un trai mai bun, instabilitatea politică din România, accesul la servicii guvernamentale şi sociale mai bune şi oportunităţi mai bune de carieră, potrivit studiului.

“Observăm că în multe state din Europa Centrală şi de Est disponibilitatea de relocare a candidaţilor a scăzut semnificativ în ultimii ani, pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor economice. Şi totuşi, în ţări precum România, climatul politic şi social reuşeşte să influenţeze tot mai mult decizia de mobilitate a forţei de muncă, în contextul în care angajaţii îşi doresc nu doar siguranţă financiară, ci şi un mediu stabil şi predictibil în care să trăiască”, a declarat Clients Manager în cadrul Bestjobs, Mădălina Dan.

viewscnt

Tags: , , , ,
locuri-de-munca5

Românii şi lituanienii, cei mai mobili cetăţeni UE apţi de muncă

Peste 19% dintre românii în categoria persoanelor apte de muncă – definită ca fiind cuprinsă între 20 şi 64 de ani – locuiau în anul 2017 în alte ţări din Uniunea Europeană, se arată într-un studiu al Biroului de statistică al Comisiei Europene – Eurostat.

Studiul, dat publicităţii luni, arată că 3,8% din cetăţenii UE apţi de muncă locuiau într-o altă ţară membră decât cea de origine. În urmă cu zece ani, media era de 2,5%.

Situaţia variază semnificativ între statele membre, de la 1,0% în Germania, la 19,7% în cazul României. Comparativ cu anul 2007, proporţia cetăţenilor români ce locuiesc în alte state UE a crescut cu 12,3 procente.

Pe locurile următoare după România sunt Lituania (15%), Croaţia (14%), Portugalia (13,9%), Letonia (12,9%) şi Bulgaria (12.5%).

Persoanele cu educaţie superioară sunt mai mobile decât restul populaţiei. Astfel 32,4% din cetăţenii UE ce locuiesc într-un alt stat membru au studii superioare, în timp ce în cazul întregii populaţii a Uniunii Europene, nivelul este de 30,1%.

De asemenea, rata medie de angajare în rândul cetăţenilor UE mobili este de 76,1%, comparativ cu o rată totală de angajare la nivelul UE de 72,1%.

16,9% din românii apţi de muncă ce locuiesc în alte state UE au educaţie superioară, comparativ cu un nivel de 16,7% în ceea ce priveşte populaţia României.

Pe de altă parte, două treimi (62,5%) din francezii care locuiesc în alte ţări UE au educaţie superioară, faţă de 34,6% în cazul populaţiei Franţei.

Tags: , , ,
oameni pe strada_3

3,4 milioane de români au plecat din ţară în ultimii 10 ani. România, locul doi mondial la emigraţie

Estimările legate de numărul românilor care au plecat din ţară sunt de aproximativ 3,4 milioane de oameni din 2007 până în 2017, cifră care plasează România pe locul doi în lume, după Siria, în ceea ce priveşte emigraţia, conform ONU, a spus Luciana Lăzărescu, de la Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor (CDCDI), în cadrul conferinţei finale a proiectului internaţional de cercetare „Move”.

Nu se poate discuta de compensarea emigrării prin imigrare, deoarece la data de 31.12.2017 în România erau stabiliţi aproximativ 117.000 străini, din care 3.900 de persoane cu protecţie internaţională, refugiaţi sau alte feluri de protecţie. Cererile de azil politic au crescut de la 1.500 în anii anteriori la 4.820 în 2017.

 România are printre cele mai mici procente de rezidenţi din afara Uniunii Europene, 0,3%, astfel situându-se pe ultimele locuri din UE la acest capitol, alături de Slovenia şi Slovacia. Din totalul străinilor care imigrează în România, doar 9% vin pe baza unui contract de muncă. Principalele motive pentru care străinii vin în România sunt reîntregirea familie (43%) şi pentru studii – 23%.

Ponderea celor care au venit în România prin programele de protecţie internaţională este mult mai mică decât în alte state, precum Germania de exemplu. În România 5% dintre străini sunt persoane cu protecţie internaţională, conform Inspectoratului General pentru Imigrări.

Numărul străinilor din afara uniunii Europene care aleg România este unul mic deoarece aceştia întâmpină mai multe dificultăţi: bariere de limbă, limita salariului mediu pentru lucrătorii migranţi, înregistrarea deficitară a străinilor în statisticile instituţiilor cu atribuţii în domeniul muncii.

În contextul crizei forţei de muncă, „România nu are o evaluare serioasă a deficitului de pe piaţa forţei de muncă pe sectoare şi ocupaţii şi este departe de a avea o abordare sistematică a imigraţiei ca forţă de muncă şi tampon pentru îmbătrânirea populaţiei”, a mai spus Luciana Lăzărescu, în cadrul conferinţei.

Tags: , , , ,
BCR - ATM - LEU NOU

Avuţia financiară netă a românilor, cea mai scăzută pondere în PIB din regiune

Avuţia financiară netă a românilor a crescut în ultimii ani, însă rămâne la un nivel de doar 21% din PIB, cea mai scăzută pondere din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE), potrivit unui studiu prezentat de UniCredit în cadrul conferinţei Euromoney de la Viena.

La nivelul Europei Centrale şi de Est media este de 28% din PIB. În regiune, Croaţia, Cehia şi Ungaria au cele mai ridicate ponderi ale avuţiei financiare nete în PIB, de 77%, 54% şi, respectiv, 51% din PIB, conform studiului UniCredit „CEE Banking Study 2018 – Resilient Growth and Opportunities“.

Produsul Intern Brut al României a oscilat în ultimii ani în jurul a 170-180 mld. euro.

Avuţia financiară netă în ţările din Europa Centrală şi de Est s-a dublat în ultimul deceniu, de la 400 mld. euro până la circa 790 mld. euro.

Peste două treimi din avuţia financiară a românilor, respectiv 69%, constă în numerar şi depozite, în timp ce 24% revin plasamentelor în asigurări şi fonduri de pensii, iar 7% din avuţia netă sunt plasate în titluri şi acţiuni, potrivit analizei.

„Regiunea Europei Centrale şi de Est prezintă oportunităţi unice având în vederea creşterea avuţiei populaţiei, precum şi necesităţile în creştere pentru produsele de consultanţă, investiţii şi economisire“, susţine Mauro Giorgio Marrano, CEE Strategy and Corporate Foresight la UniCredit.

Tags: , , ,
poza_din_sat_cu_case_sarace

Pe ce dau românii cei mai mulţi bani

Românii au plătit cel mai mult, în 2016, pe energia electrică, serviciile de telefonie, apă, canal şi serviciile de salubritate, arată datele Institutului Naţional de Statistică. La polul opus se situează cheltuielile pentru educaţie, servicii culturale şi de recreere sau pentru asigurări de diverse tipuri.

În total, anul trecut, o cheltuielile pentru servicii, indiferent de natura lor, într-o gospodărie din România s-au ridicat la 461,61 lei pe lună, adică 5.899,32 lei pe an. În ceea ce priveşte diferenţierea pe medii de rezidenţă, românii din mediul urban au cheltuit cu aproape 50% mai mult decât cei din mediul rural pentru serviciile folosite. Costurile lunare s-au ridicat la 624,15 lei în mediul urban, faţă de 319,2 lei în mediul rural. La nivelul întregului an, românii de la oraş alocând, în medie, suma de 7.489,8 lei pentru servicii, iar cei de la sat 3.830,4 lei.

Cheltuielile medii lunare şi anuale pe gospodărie din România pentru plata serviciilor anul trecut sunt scoase la iveală de statisticile INS. Astfel, cele mai mari sume scoase din buzunar de români s-au îndreptat către plata energiei electrice, peste 1.100 lei pe an, urmată de serviciile de telefonie, cu peste 1.000 lei pe an şi serviciile de apă, canal şi salubritate, cu peste 650 lei pe an.

La polul opus se situează educaţia, pentru care românii au cheltuit cei mai puţini bani, sub 50 de lei pe an per gospodărie. Urmează îndeaproape serviciile culturale şi de recreere, cu aproape 90 lei pe an şi asigurările, cu puţin peste 100 lei pe an.

Mai multe AICI. 

Tags: , , , ,
Vacanta_de_vara

Destinaţiile turistice preferate de români pentru vara 2017

Românii îşi vor petrece vacanţa de vară în Grecia, Spania, Croaţia şi Turcia. Acestea sunt până în luna mai cele mai căutate destinaţii din oferta turoperatorului Cocktail Holidays, specializat în sejururi de tip charter, circuite şi turism individual.

Cele mai cerute pachete sunt cele pentru hoteluri de patru stele, cu demipensiune şi zbor charter. În cazul litoralului turcesc, sunt preferate resorturile de lux.

Până în luna mai, charterele pentru Chania şi Heraklion din Creta au un grad de ocupare de peste 55%, potrivit rezervărilor din perioada de Early Booking, în timp ce Rodos, Mykonos sunt rezervate în proporţie de 45%.

Dintre celelalte destinaţii, pachetele pentru vacanţele în Tenerife au fost cumpărate în proporţie de 47%, cele pentru Mallorca, 46%. Chartele pentru Croaţia şi Antalya au un grad de ocupare de 43%, respectiv 40%, se arată într-un comunicat al agenţiei de turism.

Charterele verii, care debutează la finalul lunii mai la Cocktail Holidays, sunt programate din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara pentru destinaţii ca Rodos, Corfu, Zakynthos, Chania, Heraklion, Santorini, Mykonos şi Kos, care se reia după o absenţă de un an, Costa Blanca, Costa Brava, Costa del Sol, Costa Dorada, Mallorca şi Tenerife, Split, Muntenegru, Antalya, Bodrum, Didim, Kusadasi şi Marmaris.

Zborurile au o frecvenţă de 1-2 pe săptămână de la Bucureşti spre Grecia, Spania, Turcia, Muntenegru şi Croaţia şi de unul pe săptămână din Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara spre Grecia, Spania şi Turcia şi sunt operate numai cu aeronave Tarom.

“Cine a rezervat în perioada de Early Booking are avantajul că a ales hotelul şi pachetul dorit, la un preţ cu reducere. Este încă timp pentru cumpărarea unei vacanţe la hotelul dorit, dar nu le recomandăm românilor să mizeze pe ofertele last minute care, chiar dacă sunt tentante ca preţ, nu îi duc în destinaţia dorită, ci acolo unde mai sunt câteva locuri”, declară Dan Goicea, manager Cocktail Holidays.

Turiştii Cocktail Holidays au preferat hoteluri de patru stele cu demipensiune în Grecia, Spania şi Croaţia şi pachete cu all inclusive sau ultra all inclusive în Antalya.

O vacanţă în Grecia costă vara aceasta de la 334 de euro/persoană, în Croaţia de la 418 euro/persoană, în Turcia de la 457 de euro de persoană, în Spania de la 580 euro de persoană.

Cel mai scump pachet rezervat până acum are o valoare de 2.700 de euro/persoană şi este pentru o vacanţă de şapte zile în Turcia, cu transport charter şi toate taxele incluse.

Tags: , , , ,
00152414_large

Primarul din Cluj a cedat în scandalul plăcuţelor multilingve. Ce soluţie a găsit FOTO

Primăria Cluj-Napoca a pierdut o bătălie juridică la tribunal cu o asociaţie maghiară, iar instanţa l-a obligat pe Boc să amplaseze aceste panouri indicatoare şi în limba maghiară. Ca atare, municipalitatea avea două posibilităţi: fie să depună recurs la această decizie a Tribunalului Cluj şi să prelungească bătălia juridică pe tema plăcuţelor, fie să se conformeaze deciziei şi să treacă la amplasarea indicatoarelor.

Soluţia găsită a fost dezvăluită vineri, în cadrul unei conferinţe de presă: după obținerea autorizațiilor legale, Primăria Cluj-Napoca va amplasa la intrările în oraș indicatoare multilingve, dar pune deasupra o altă placuţă cu numele latin al oraşului. Caracterele vor fi latineşti şi fosforescente.

În vederea fundamentării acestui demers, Primăria municipiului Cluj-Napoca a solicitat sprijin științific de specialitate Universității Babeș-Bolyai, care a numit o echipă de experți pentru a recomanda modalitatea de inscripționare multilingvă, respectând dimensiunea istorică și multiculturală.

Comisia este formată din următorii experți: Ovidiu Ghitta, decanul Facultății de Istorie și Filosofie; Mihai Bărbulescu, membru corespondent al Academiei Române şi Radu Ardevan.

Această comisie a propus pentru intrările în oraș indicatoare multilingve care să respecte criteriile menționate și care să cuprindă inclusiv prima denumire a orașului Cluj-Napoca în calitate de municipiu.

Formulele propuse sunt următoarele:

06 - placuta 2000x1350_2000x1350_444x600

05 - text gravat 2

  1. MUNICIPIUM AELIUM HADRIANUM NAPOCENSE

Fondat de împăratul Hadrian (117 – 138 d.Hr.)

  1. MVNICIPIUM ÆLIVM NAPOCENSE

ab imperatore HADRIANO conditum (117 – 138)*

 *Acest rând reprezintă traducerea în limba latină a rândului al doilea din prima propunere.

Argumentele comisiei de experți în favoarea variantelor propuse sunt:

Primul oraș declarat oficial municipiu, pe teritoriul de astăzi al României, a fost Clujul, cel mai probabil înainte de anul 124 d. Hr.

Numele său oficial, municipium Aelium Hadrianum Napoca sau municipium Aelium Napocense, a evoluat dintr-o aglomerare de coloniști civili romani sosiți în primii ani de existență a provinciei și așezați foarte probabil într-un vicus, pe locul așezării dacice Napuca. După Cluj, este pomenit municipium Aelium Drobetense (Drobeta Turnu Severin), care trebuie pus în relație directă cu podul peste Dunăre și cu castrul auxiliar de pe malul nordic. Aceeași origine dintr-o aglomerare creată în jurul unui castru o avem și pentru Romula (azi satul Celei, din Oltenia).

Astfel, în timpul împaratului Hadrian (117-138) s-au creat sigur două orașe, Napoca (Cluj-Napoca) și Drobeta (Drobeta Turnu Severin), amândouă primind titlul de municipium. Napoca a primit dreptul municipal, probabil, înainte de anul 124. El s-a dezvoltat pe locul unei vechi așezări dacice, amintită, fără precizarea situației sale juridice, încă în anii 107-108 în cunoscutul miliar (marcator a o mie de pași, similar bornelor kilometrice de azi) de la Aiton.

Acordarea titlului de municipiu pe timpul lui Hadrian dovedește că aici se formase un puternic nucleu de cetățeni romani, unii colonizați probabil încă de pe timpul lui Traian, alții așezați după aceea. Napoca este un oras civil prin excelență, înflorirea lui se datorează, în primul rând, poziției sale geografice, orașul fiind situat în mijlocul unui teritoriu agricol fertil și la intersecția mai multor drumuri. În afară de drumul imperial, care venea de la Potaissa și continua spre nord, la Porolissum, un drum pornea de aici spre castrul de la Gilău și mai departe spre cel de la Bologa, pe Crișul Repede, iar altul cobora pe Someșul Mic în jos până la castrul de la Gherla și la castrele de pe Someș. Napoca este orașul unor bogați proprietari de pământ, dar și un centru meșteșugăresc de mare însemnătate. Aici își avea reședința procuratorul Daciei Porolissensis. Pe timpul lui Marcus Aurelius (161-180) sau, cel mai târziu, în vremea lui Commodus (180-192), orașul e ridicat la rangul de colonia, după cum rezultă din numele colonia Aurelia Napocensis, atestat de inscripții.

Clujul este primul municipiu din România actuală care a făcut parte, în urmă cu aproape două milenii, din Imperiul Roman, adică dintr-o imensă structură statală care a reprezentat prima încercare de integrare europeană, asiatică și nord-africană, de la Oceanul Atlantic până la Tigru și Eufrat și din cețurile reci ale Britaniei până în nisipurile fierbinți ale Africii. De aceea, amintirea acelui timp revolut este încă foarte actuală și, tot de aceea, acel vechi nume latinesc trebuie rememorat mereu și cunoscut de toate generațiile succesive.

Având în vedere aceste argumente, Primăria Cluj-Napoca propune amplasarea de indicatoare multilingve conform anexei la prezentul comunicat.

“Această formulă subliniază dimensiunea istorică a orașului nostru, din antichitate până în prezent, precum și caracterul multicultural al Clujului. Varianta propusă de Primărie reflectă o realitate istorică validată științific și, nu în ultimul rând, este o formulă care își propune să unească și nu să dezbine comunitatea clujeană,” a declarat primarul Emil Boc.

Tags: , , , , , , , ,