Tag Archives: ROBOR

bancnote

Robor la trei luni a crescut la 2,75%

Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,75%, potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).

 Robor la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Luni, indicele a stagnat la 2,74%.
 Joi, 10 mai, indicele a crescut la 2,75%, cel mai mare nivel din 15 octombrie 2014, când a fost 2,77%.

Indicele a crescut accelerat începând din 13 aprilie, când a atins nivelul de 2,07%.

Totodată, valoarea indicelui Robor la şase luni a stagnat marţi la 2,89%.

Luni, acesta a crescut la 2,89%, cel mai mare nivel din 14 octombrie 2014, când a fost 2,91%.

BNR a anunţat, în 7 mai, creşterea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,25% la 2,50% pe an.

Tags: , ,
Vrei-sa-accesezi-credit-Prima-Casa--Vezi-cu-ce-oferte-vin-bancile-in-2014

ROBOR îşi continuă creşterea. Indicele atinge un nou maxim al ultimilor 4 ani

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a crescut joi la 2,75%, de la 2,673% miercuri, informează BNR.

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,88%, de la 2,87%.

Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,92% de la 2,91%.

Indicele ROBOR la 12 luni a crescut la 2,97%, de la 2,96%.

 ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care bancile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Naţională.
Tags: , ,
bani ron

Indicele Robor la trei luni a crescut la 2,73%, un nou record al ultimilor trei ani şi jumătate

Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,73%, cel mai mare nivel din octombrie 2014, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Naţională a României (BNR).

Robor la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Marţi, indicele a crescut la 2,68%. Nivelul atins miercuri este cel mai mare din 15 octombrie 2014, când a fost 2,77%. Indicele a crescut accelerat începând din 13 aprilie, când a atins nivelul de 2,07%. Totodată, valoarea indicelui Robor la şase luni a crescut miercuri la 2,87%, cel mai mare nivel din 15 octombrie 2014, când a fost tot 2,87%.

BNR a anunţat, luni, creşterea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,25% la 2,50% pe an.

 

Tags: , , ,
bani ron

Indicele Robor la 3 luni, un nou record al ultimilor trei ani şi jumătate

Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,68%, cel mai mare nivel din octombrie 2014, potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR).

Robor la trei luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Luni, indicele a stagnat la 2,54%.

Nivelul atins marţi este cel mai mare din 16 octombrie 2014, când a fost 2,71%.

Totodată, valoarea indicelui Robor la şase luni a crescut marţi la 2,80%, cel mai mare nivel din 21 octombrie 2014, când a fost 2,81%.

BNR a anunţat, luni, creşterea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,25% la 2,50% pe an.

Tags: , ,
Femeie de afaceri cu bani

Încă un salt pentru ROBOR în ziua discuţiilor Dăncilă – Isărescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a crescut joi la 2,49%, de la 2,47% în ziua anterioară, conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,58%, de la 2,57%.

Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,64% de la 2,62%. Indicele ROBOR la 12 luni a crescut la 2,68%, de la 2,67%.

 ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care bancile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Naţională.

Premierul Viorica Dăncilă se va întâlni, joi, la Palatul Victoria, cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Printre temele abordate se vor număra nivelul inflaţiei şi indicele ROBOR.

Tags: , , ,
credite-darea-in-plata

ROBOR la 3 luni s-a triplat în 2018. Cum cresc ratele românilor la creditele ipotecare şi la cele de consum

Indicele ROBOR la 3 luni pentru trimestrul II 2018 aferent creditelor de consum în lei se calculează ca medie aritmetică a cotelor zilnice din luna martie, rezultând nivelul de 2,06%. Anul trecut, pentru aceeaşi perioadă, indicele era de 0,83%, arată seriile de date BNR analizate de MEDIAFAX.

Românii care au de rambursat credite de nevoi personale (consum) în lei, cu dobândă variabilă, plătesc o dobândă comercială negociată cu banca plus indicele ROBOR la 3 luni. Acest indice se calculează, pentru fiecare trimestru, ca medie aritmetică a cotelor zilnice din ultima lună anterioară trimestrului, cum sunt luna decembrie pentru trimestrul I, luna martie pentru trimestrul II, luna iunie pentru trimestrul III şi luna septembrie pentru trimestrul IV.

În 2018, media cotelor zilnice din martie este de 2,06%, astfel că la dobânda comercială negociată cu banca – pentru un credit de consum în lei – se va adăuga, în trimestrul II, acest indice de 2,06%. Spre exemplu, un client care are de plătit o rată formată din principalul de 300 de lei plus o dobândă comercială de 5% şi ROBOR la 3 luni de 2,06% va achita în total 321,1 lei. În aceeaşi perioadă din 2017, media indicelui ROBOR aferentă trimestrului II fusese doar 0,83%, ceea ce înseamnă că, la creditul exemplificat (300 de lei + dobânda comercială de 5% + media ROBOR la 3 luni aferentă trimestrului II), rata fusese de 317,5 lei. Aşadar, în acest caz, rata de rambursat a crescut în prezent la 321 de lei, de la 317,5 lei în 2017 numai din cauza creşterii indicelui ROBOR care se adaugă dobânzii.

În cazul creditelor ipotecare în lei cu dobândă variabilă, la dobânda comercială negociată cu banca se adaugă indicele ROBOR la 6 luni, tot ca medie a perioadei de referinţă. În martie 2018, media cotelor zilnice ale ROBOR la 6 luni a fost de 2,46%, după ce în martie 2017 această medie fusese de 1,17%. Spre exemplu, un client care are un credit ipotecar cu principalul ratei de 1.000 de lei şi dobânda comercială de 3,5% plus ROBOR la 6 luni va plăti, în trimestrul II 2018, 1.060 de lei. În aceeaşi perioadă din 2017, când media aferentă a ROBOR la 6 luni fusese de 1,17%, totalul de plată era, în exemplul nostru, de 1.046 de lei.

Există şi contracte prin care se calculează media ROBOR pe trei sau şase luni (nu doar pe o lună), astfel că majorările punctuale ale indicelui pe perioade scurte – pe câteva zile, ca în această săptămână – au influenţe mult mai reduse asupra ratelor de rambursat.

Toate aceste calcule se fac la creditele cu dobândă variabilă, cele cu dobândă fixă neavând componenta ROBOR. Astfel că în anii 2014-2017, când ROBOR a scăzut de la peste 3% la mai puţin de 1%, creditele cu dobândă variabilă erau mai avantajoase. În prezent, şi în viitorul apropiat, creditele cu dobândă fixă sunt mai avantajoase.

Miercuri, indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,42%, de la 2,28% în ziua anterioară, conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR). ROBOR la 3 luni a mai fost de 2,42% pentru ultima dată în 24 octombrie 2014, apoi a scăzut continuu, coborând sub 2% în noiembrie 2014 şi sub 1% în ianuarie 2015. În septembrie şi octombrie 2016, ROBOR la 3 luni a avut minimele sale istorice, de 0,68%, după care s-a menţinut sub 1% până în 18 septembrie 2017. În 14 noiembrie 2017, a revenit la peste 2%.

Tot miercuri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,54%, de la 2,52%. Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut de la 2,57% la 2,60%. Iar indicele ROBOR la 12 luni a crescut la 2,65%, de la 2,62%.

Creşterea abruptă a ROBOR este pusă pe seama unei cereri excesiv de mari de lichiditate, într-o perioadă (cum este săptămâna aceasta) în care firmele solicită băncilor fonduri suplimentare pentru a-şi plăti taxele, dar şi salariile, ziua de 25 a lunii fiind un termen important din acest punct de vedere.

Tags: , , ,
bani

Indicele Robor la 3 luni, un nou record al ultimilor trei ani şi jumătate

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,28%, cel mai mare nivel din 24 octombrie 2014, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Naţională a României (BNR).

Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Marţi, indicele a crescut la 2,28%.

Nivelul anunţat miercuri, de 2,42%, este cel mai mare din 24 octombrie 2014, când a fost tot 2,42%.

Totodată, indicele Robor la 6 luni a crescut miercuri la 2,54%, cel mai mare nivel din 28 octombrie 2014, când a fost tot 2,54%.

Banca Naţională a României (BNR) a decis, miercuri 4 aprilie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an.

Tags: , , ,
IancuGuda-Color

Fragilitatea companiilor la fluctuaţia costului de finanţare (guest post Iancu Guda)

Orice antreprenor trebuie să cunoască  pragul minim al veniturilor care asigură lichiditatea necesară continuării activității, și să gândească planuri de rezervă atunci când veniturile realizate sunt inferioare acestui prag. Desigur, pe durata proiectului de investiție, fluctuația și incertitudinea veniturilor nu sunt singurul risc. Un element foarte important care poate influența decisiv profitabilitatea proiectului de investiție este fluctuația costului de finanțare, asupra căruia ne vom concentra în prezentul articol.

Creșterea costului de finanțare ar trebui să fie o preocupare pentru majoritatea antreprenorilor în perioada următoare, având în vedere că vremea dobânzilor mici a trecut. Inflația anuală înregistrată în luna martie a anului curent a fost de 5%, majorarea prețurilor fiind cauzată atât de ofertă (creșterea costurilor salariale și a cheltuielilor cu combustibilul) cât și de avansul cererii (pe fondul creșterii salariului mediu nominal cu 14% în sectorul privat și a soldului creditelor acordate populației cu 8%).   Ultimele estimări oficiale ale Băncii Naționale a României indică o inflație de 3,5% pentru anul în curs, iar consensul analiștilor financiari reflectă așteptări de majorare a dobânzii de politică monetară până la 3% la finalul anului curent. În acest context, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni ar trebui să crească gradual până la 3,5%, comparativ cu nivelul actual de 2,1% și o medie de 1,15% pe parcursul anului anterior. Așa cum se observă în graficul următor, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni a depășit constant inflația anuală, diferența medie dintre acestea fiind de aproape 1% începând cu anul 2010. Acest lucru este normal și necesar, pentru evitarea perpetuării unor dobânzi real negative, care au alimentat presiuni suplimentare asupra deprecierii monedei naționale. Singurele perioade când inflația a depășit nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni au fost între lunile august 2010-iunie 2011 (când inflația a fost alimentată temporar de majorarea TVA la 24%, iar dobânzile mici au fost necesare pentru stimularea consumului și a investițiilor în contextul măsurilor de austeritate fiscală) și Noiembrie 2017 – prezent, când ciclul de întărire a politicii monetare este mai degrabă acomodativ (în contextul incertitudinilor fiscale, temperării creșterii economice și re-așezării consumului).

Grafic 1: Evoluţia dobânzilor vs inflaţie

Grafic dobanzi

Sursa: BNR, date prelucrate autor

 În acest context, dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru creditele noi contractate în RON de către companiile private ar trebui să crească până la 6%-8% pe parcursul anului curent, comparativ cu o medie de 4,10% înregistrată pe parcusul anului 2017. Având în vedere creșterea gradului de povară financiară în contextul creșterii costului de finanțare, vor fi companii care vor înregistra dificultăți în rambursarea creditelor contractate de la bănci. Un indicator foarte important care reflectă capacitatea unei companii de rambursare a serviciului datoriilor contractate este gradul de acoperire al dobânzilor prin  profitul operațional (eng. EBIT = Earnings Before Interest and Tax). Normele de analiză financiară recomandă ca profitul operațional să acopere de cinci ori cheltuielile privind dobânzile, tocmai pentru a permite o profitabilitate finală competitivă chiar și în contextul creșterii costului de finanțare. Așa cum observăm din cifrele ilustrate în tabelul următor, media acestui indicator pentru întreg mediul de afaceri activ în România este foarte aproape de acest prag în anul 2016, respectiv 5,1.

Tabelul 1: Gradul de acoperire al dobânzilor prin profitul operațional

Segment Sectorul de activitate Rezultat Exploatare : Cheltuieli privind dobânzile
 Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Top 5 cele mai performante sectoare Fabricarea substanțelor și produselor chimice 14,4 9,6 8,2 7,20
IT 13,8 9,2 7,9 6,89
Comerț cu amănuntul 13,3 8,9 7,6 6,65
Comerț cu ridicata și distribuție 9,3 6,2 5,3 4,63
Industria de mașini și echipamente 9,1 6,1 5,2 4,55
Total mediu de afaceri 5,1 3,3 2,9 2,50
Top 5 cele mai putin performante sectoare Industria metalurgică 3,7 2,4 2,1 1,83
Tranzacții imobiliare 1,9 1,2 1,1 0,93
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze 1,9 1,2 1,1 0,93
Construcții 1,9 1,2 1,1 0,93
Poșta și telecomunicații 1,2 0,8 0,7 0,59

Sursa: MFP, date prelucrate autor

Totuși, în contextul majorării dobânzii medii pentru creditele contractate la 6% (scenariul 1), 7% (scenariul 2) sau 8% (scenariul 3), gradul mediu de acoperire al costului de finanțare prin profitul operațional scade la 3,3 (scenariul 1), 2,9 (scenariul 2) respectiv 2,5 (scenariul 3).

În contextul creșterii costului de finanțare, o parte dintre companii se vor regăsi într-o situație foarte delicată, în condițiile în care profitul operațional va deveni insuficient pentru acoperirea dobânzilor aferente creditelor contractate. Mai exact, numărul companiilor cu risc major de insolvență va crește de la 15% (anul 2016) la 32% (scenariul 1), 35% (scenariul 2 respectiv 39% (scenariul 3).

Companiile cele mai afectate vor fi cele care înregistrează o structură fixă a costurilor, marjă de profitabilitate în scădere și un grad ridicat de îndatorare. Mai exact, aproape jumătate din companiile care activează în sectorul producției și furnizării de energie, industria extractiva și construcții se vor regăsi în această situație.

Tabelul 2: Scenariile de stres privind creșterea costului de finanțare

Rezultat Exploatare /Cheltuieli Dobânzi  Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Peste 1 85% 68% 65% 61%
Sub 1 – Risc mare de insolventa 15% 32% 35% 39%
EBIT/Ch.Dob 5,1 3,3 2,9 2,5

Sursa: calcule proprii autor

Ce opțiuni au companiile în acest context?

  • Să opteze pentru refinanțarea liniilor de credit la o dobândă fixă pentru următorii 3 ani;
  • Să se protejeze împotriva majorării costului de finanțare prin contracte de tip forward pe rata dobânzii;
  • Se crească ponderea capitalurilor proprii prin reinvestirea în companie a profiturilor obținute. Firmele care vor opta pentru această strategie vor crește finanțarea din resurse interne și vor deveni mai puțin vulnerabile la fluctuația costurilor de finanțare.

În ciuda creșterii dobânzilor în perioada următoare, nu cred că aceasta este principala problemă a companiilor active în România. O firmă competitivă trebuie să reziste ciclurilor economice, care sunt marcate de fluctuații ale costurilor de finanțare și facilitatea accesului la capital.

În articolul următor voi demonstra că cele mai profitabile investiții realizate în România sunt acelea inițiate atunci când costul capitalului a fost ridicat și accesul la finanțare a fost mai dificil. Spre deosebire de acestea, când banii s-au obținut ușor și ieftin, s-au realizat cele mai proaste investiții.

Așadar, nu vă lăsați descurajați de creșterea dobânzilor, și concentrați-vă asupra valorii adăugate pe care compania o poate aduce partenerilor de afaceri! Pe curând!

Iancu GUDA, CFA, EMBA
SERVICES DIRECTOR

AAFBR PRESIDENT

IBR-RBI LECTURER

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
constructii septembrie

Indicele ROBOR la 3 luni creşte uşor

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut, joi, la 2,08%, de la 2,06% cât înregistra miercuri, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a rămas stabil la 2,39%, la fel şi indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii platită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, la 2,48%.

Indicele ROBOR la 12 luni este 2,53%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care bancile românesti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotatiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

Tags: , , ,
Femeie de afaceri cu bani

Analiştii anunţă că se scumpesc creditele: ROBOR va depăşi 3% şi inflaţia se va accentua

Analiştii financiari certificaţi (Certified Financial Analists – CFA) se aşteaptă ca în 2018 creditele să se scumpească, indicele ROBOR la 3 luni să urce peste pragul de 3% şi inflaţia în următoarele 12 luni să se menţină la mai mult de 4%, arată un sondaj publicat marţi de CFA România.

„Sunt de remarcat anticipaţiile de majorare a ratelor de dobândă (faţă de valorile actuale) la leu, atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 96% şi, respectiv, 88% dintre participanţii la sondaj anticipând această evoluţie. Astfel rata medie a ROBOR cu scadenţă de 3 luni anticipată peste 12 luni este 3,13%, iar randamentul obligaţiunilor suverane denominate în lei cu scadenţă de 5 ani este de 4,60%. Ca urmare, pentru scadenţele pe termen scurt, sunt anticipate dobânzi real negative”, notează autorii sondajului.

În ceea ce priveşte cursul de schimb, peste 81% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7021, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7651 lei/euro.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (martie 2019/martie 2018) a înregistrat o valoare medie de 4,11% (valoare mediană 4,50%). De asemenea, peste 84% dintre participanţi anticipează o majorare a raţei inflaţiei în următoarele 12 luni (la momentul realizării sondajului, rata inflaţiei avea o valoare de 4,32%).

„În luna februarie 2018, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a crescut cu 0,7 puncte până la valoarea de 46,7 puncte. Această evoluţie s-a datorat componenţei de condiţii curente a indicatorului.

Astfel, indicatorul condiţiilor curente a crescut cu 9,9 puncte, până la valoarea de 67,1 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 3,8 puncte până la valoarea de 36,6 puncte”, mai arată autorii sondajului.

Începând cu luna februarie 2018, în cadrul sondajului au fost adăugate două noi întrebări: „Cum consideră participanţii la sondaj preţul acţiunilor listate pe Bursa de Valori Bucureşti (sub-, corect, supra- evaluate)”, respectiv „Cum consideră participanţii la sondaj preţul activelor imobiliare din oraşele din România”. În exerciţiul din luna februarie, aproximativ 55% dintre participanţi consideră activele imobiliare ca fiind supraevaluate.

Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011, reprezentând un indicator prin care cuantifică anticipaţiile analiştilor finaniari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA.

Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente-referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii şi anticipaţiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Potrivit CFA, pe lângă întrebările necesare pentru calculul indicatorului de încredere macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rată inflaţiei, raţele de dobândă, cursul de schimb leu/euro, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

Administrat de către CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar, care pregăteşte şi testează candidaţii în domeniul eticii şi standardelor profesionale, analizei situaţiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei şi evaluării diverselor instrumente financiare şi de investiţii.

Astăzi, în lume, există peste 140.000 de deţinători ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliaţi la cele 147 societăţi membre ale CFA Institute.

CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (UŞĂ). CFA România este una dintre cele 147 de societăţi membre ale CFA Institute. În prezent, CFA România are peste 215 membri, majoritatea deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®) sau candidaţi pentru unul din cele 3 nivele ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu. Profesioniştii care sunt membri CFA România lucrează pentru instituţii de reglementare, instituţii supranaţionale, instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă, sectorul public, instituţii de învăţământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.

Tags: , , ,
Plata cu lei

Indicele Robor la 3 luni a stagnat la 2,03% pentru a treia zi consecutiv

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,03% pentru a treia zi consecutiv, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR).

Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Luni, indicele a stagnat la 2,03% pentru a treia zi consecutiv. Miercuri, indicele a scăzut la 2,03%, cel mai mic nivel atins din 8 februarie, când a fost tot 2,03%.

Totodată, indicele Robor la 6 luni a crescut luni de la 2,36% la 2,37%.

La începutul lunii februarie, BNR a crescut rata dobânzii de politică monetară de la 2% la 2,25% pe an.

 

Tags: , ,
Femeie de afaceri cu bani

ROBOR, la cel mai mare nivel din ultima lună şi jumătate

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,07%, cel mai mare din ultima lună şi jumătate, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).

Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Miercuri, indicele a stagnat la 2,06% pentru a doua zi consecutiv. Joi, acesta a urcat la 2,07%, cel mai mare din 28 decembrie 2017, când a atins pragul de 2,08%.

Totodată, indicele Robor la 6 luni a crescut joi la 2,38%, cel mai mare din 31 octombrie 2014, când a atins pragul de 2,45%.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, iar creşterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei.

 

Tags: , ,
cod-fiscal

La cât vor ajunge cursul euro-leu şi ROBOR, în 2018. Previziunile analiştilor CFA

Analiştii financiari certificaţi (Certified Financial Analists – CFA) se aşteaptă ca în acest an cursul să treacă pragul de 4,7 lei/euro, indicele ROBOR la 3 luni să urce spre 3% şi ca inflaţia în următoarele 12 luni să crească la 3,7%, arată un sondaj publicat luni de CFA România.

„În luna ianuarie 2018, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a crescut cu 5 puncte până la valoarea de 46 puncte. Această evoluţie s-a datorat componenţei de anticipaţii a indicatorului. Astfel, indicatorul condiţiilor curente s-a redus, cu 1,8 puncte, până la valoarea de 57,2 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 8,4 puncte până la valoarea de 40,4 puncte”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

În ceea ce priveşte cursul de schimb, „este de remarcat că peste 90% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4.7168 (în creştere cu 170 pips faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp ce pentru orizontul de 12 luni valorea medie a cursului anticipat este de 4.7643 (valoare în creştere cu 215 pips faţă de cea înregistrată în luna anterioară)”.

Potrivit CFA, „sunt de remarcat (consistente cu anticipaţiile de majorare a raţei inflaţiei) anticipaţiile de majoare a ratelor de dobândă (faţă de valorile actuale) la leu atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 97%, şi respectiv 92% dintre participanţii la sondaj anticipând această evoluţie”. Astfel, „rata medie a ROBOR cu scadenţă de 3 luni anticipată peste 12 luni este 2,95% (comparativ cu o valoare de 3,21% înregistrată în exerciţiul anterior), iar yield-ul la obligaţiunile suverane denominate în lei cu scadenţă de 5 ani este de 4,60% (comparative cu valoarea de 4,48% înregistrată în exerciţiul anterior)”, arată datele sondajului.

Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente-referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii şi anticipaţiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Potrivit CFA, p lângă întrebările necesare pentru calculul indicatorului de încredere macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rată inflaţiei, raţele de dobândă, cursul de schimb leu/euro, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

Administrat de către CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar, care pregăteşte şi testează candidaţii în domeniul eticii şi standardelor profesionale, analizei situaţiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei şi evaluării diverselor instrumente financiare şi de investiţii.

Astăzi, în lume, există peste 140.000 de deţinători ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliaţi la cele 147 societăţi membre ale CFA Institute.

CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (UŞĂ). CFA România este una dintre cele 147 de societăţi membre ale CFA Institute. În prezent, CFA România are peste 215 membri, majoritatea deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®) sau candidaţi pentru unul din cele 3 nivele ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu. Profesioniştii care sunt membri CFA România lucrează pentru instituţii de reglementare, instituţii supranaţionale, instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă, sectorul public, instituţii de învăţământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.

De asemenea, „rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (februarie 2019/februarie 2018) a înregistrat o valoare medie de 3,71% (valoare relativ similară cu de cea înregistrată în exerciţiul anterior). Peste 90% dintre participanţi anticipează o majorare a raţei inflaţiei în următoarele 12 luni”.

Ca urmare, pentru scadenţele pe termen scurt, sunt anticipate dobânzi real-negative, în sensul că bonusurile oferite de bănci vor fi depăşite, procentual, de rata inflaţiei.

Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică, a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011, reprezentând un indicator prin care cuantifică anticipaţiile analiştilor finaniari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA.

Tags: , , , , ,
bani

Indicele ROBOR la trei luni, în creştere uşoară

Conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR), indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a înregistrat, joi, o creştere faţă de valoarea de marţi.

Indicele este departe de valorile atinse la finele anului trecut, când ajunsese la 2,22%.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a crescut la 2,24%, de la 2,21%.

Indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,31%, de la 2,32%, valoarea înregistrată marţi.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

Tags: , , ,
cluj imob

Cumpătare în piaţa rezidenţială din România. Ce spun dezvoltatorii

Creşterea dobânzii de referinţă la creditele în lei, ROBOR, dincolo de pragul de 2%, alături de moneda europeană care se apropie cu paşi repezi de 4,7 lei pentru un euro au dus la o încetinire a vânzărilor pe piaţa rezidenţială, mai ales în contextul în care toţi dezvoltatorii comunică preţul în euro, iar devalorizarea leului atrage o scumpire a acestora.
„În ultimele două luni ale anului s-a văzut o atenţie mai mare a cumpărătorilor pe partea de rezidenţial. Nu a mai fost acelaşi avânt pentru a cumpăra cât mai repede, ci o chibzuinţă mai mare din partea cumpărătorilor. Ei au luat în calcul mult mai bine cum arată pentru ei din punct de vedere financiar dacă va mai creşte cursul, dobânda. Am văzut şi cumpărători care au optat pentru instrumente care reduc aceste riscuri precum opţiuni legate de cursul de schimb, sau să discute cu banca o dobândă fixă. Cumva această presiune este şi un bun educator pe piaţă, am văzut acum o cumpătare mult mai mare în cererile de cumpărare”, a explicat antreprenorul Ovidiu Şandor, care prin Mulberry Development dezvoltă proiectul ISHO din Timişoara, care include birouri, rezidenţial şi un hotel Radisson Blu.
Tags: , , , , ,
bani

Indicele Robor la 3 luni a scăzut la 2,01%, cel mai mic nivel din 14 noiembrie

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la nivelul de 2,01%, cel mai mic din 14 noiembrie 2017, potrivit datelor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Joi, indicele a scăzut la 2,03%. Nivelul atins vineri este cel mai mic din 14 noiembrie 2017, când a fost 1,92%.

Totodată, indicele Robor la 6 luni a stagnat vineri la nivelul de 2,26%, pentru a treia zi consecutiv.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, iar creşterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei.

 

Tags: , ,