Tag Archives: regiunea nord-vest

2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Economia României pentru următorii doi ani. Nord-Vestul, în top

Regiunea Nord-Vest se află în topul câștigurilor salariale medii nete, numărului mediu de salariați şi al creșterii economice, în următorii doi ani, potrivit Prognozei în profil teritorial, varianta de toamnă, publicată de Comisia Națională de Prognoză (CNP).

Cele mai mari salarii medii lunare vor continua să fie realizate în București, în următorii doi ani, câștigul salarial mediu net în Capitală urmând să crească de la 3.304 lei în acest an, la 3.639 lei în 2018 și 3.957 lei în 2019, potrivit CNP. La polul opus se află câștigurile salariale din județul Harghita, care vor ajunge la 2.001 lei anul viitor și la 2.160 lei în 2019, de la 1.776 lei în acest an.

Potrivit CNP, regiunea București-Ilfov rămâne pe primul loc în ceea ce privește câștigurile salariale medii nete, cu sume de 3.535 lei în 2018 și 3.844 lei în 2019, urmată de regiunea Vest – 2.570 lei (2018) și 2.803 lei (2019) și Regiunea Nord-Vest, 2.460 lei (2018) și 2.690 lei (2019). Cele mai mici salarii nete lunare vor fi realizate, în următorii doi ani, în Regiunile Sud-Est, respectiv 2.143 lei în 2018 și 2.295 lei în 2019, și Nord-Est, 2.250 lei în 2018 și 2.415 lei în 2019.

Cel mai mare număr mediu de salariați va fi în regiunea București – Ilfov, cu peste 1,12 milioane de angajați anul viitor și 1.16 milioane de angajați în 2019, urmată de Regiunea Nord – Vest, cu 705.300 angajați (2018) și, respectiv, 732.100 angajați (2019) și Regiunea Centru, cu 664.500 angajați (2018) și 689.100 angajați (2019).

Cel mai semnificativ avans al produsului intern brut va fi consemnat, anul viitor, în regiunile Nord-Vest și Sud-Est (5,8%), iar în 2019 clasamentul pe regiuni se modifică, Nord-Vest rămânând în top, cu o creștere economică de 6%, urmată de regiunea Centru, cu un procent similar. La polul opus, creșteri mai mici ale PIB vor fi realizate, anul viitor, în regiunile Sud-Vest Oltenia (5,3%) și București – Ilfov (5,3%) iar în 2019 în București – Ilfov (5,3%) și Sud-Est și Vest (5,6%).

Cele mai reduse rate ale șomajului anul viitor vor fi în regiunile București – Ilfov (1,4%), Vest (2,1%) și Nord – Vest (2,7%). Pe de altă parte, rate semnificative ale șomajului vor fi înregistrate în regiunile Sud – Vest Oltenia (7,1%), Sud – Est (5,9%) și Sud Muntenia (4,9%). Pentru 2019, regiunile cu cele mai scăzute rate ale șomajului rămân București – Ilfov (1,3%), Vest (2%) și Nord – Vest (2,6%), iar la polul opus sunt Sud – Vest Oltenia (6,8%), Sud Est (5,6%) și Nord – Est (4,9%).

La nivel național, prognoza CNP indică pentru următorii doi ani un avans al PIB de 5,5% (2018) și, respectiv 5,7% (2019), în scădere de la 6,1% în acest an, un câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei/salariat (2018) și 2.834 lei/salariat (2019), în creștere de la 2.355 lei/salariat în acest an și o rată a șomajului de 3,9% (2018) și 3,7% (2019), în scădere de la 4,2% în 2017.

Tags: , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Nod-Vestul României, între cele mai performante regiuni din Europa

Regiunea de Nord-Vest a României ocupă locul cinci în clasamentul celor mai performante regiuni sau oraşe din Europa, iar Bucureşti deţine poziţia 16 din 20 în clasamentul realizat de Milken Institute pe baza analizei locurilor de muncă, a salariilor şi a calificării forţei de muncă.

Inner London-East, cu economia dinamică şi sectorul IT&C în continuă dezvoltare, este cea mai performantă regiune a Europei, potrivit clasamentului.

Stockholm, cu sectorul de producţie aflat în continuă dezvoltare şi comunitatea tehnologică în creştere, ocupă locul al doilea, urmat de Budapesta, care creează din ce în ce mai multe locuri de muncă.

Per total, cinci oraşe sau regiuni din Marea Britanie sunt incluse în clasament, iar alte patru sunt din Polonia.

Pentru evaluarea performanţelor regiunilor, clasamentul ia în considerare variabile precum crearea de locuri de muncă, câştigurile salariale, producţia şi concentrarea de forţă de muncă calificată.

Milken Institute este o organizaţie nonprofit, o comisie de experţi care caută soluţii pentru crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea sănătăţii.

Tags: , ,
0127_12082014_Regiunea_NV

Şantierul Nord-Vest creşte de la lună la lună

Numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut în luna mai cu 17,1% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, până la 4.342, după un declin accentuat în aprilie, avansul fiind generat de creşterea cererii în aproape toate marile regiuni ale ţării, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În aprilie, numărul de autorizaţii a scăzut cu 11% faţă de aprilie 2016.

Cumulat, în primele cinci luni din acest an, numărul de autorizaţii de construcţie pentru locuinţe a crescut cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, până la 15.086.

Din numărul de autorizaţii eliberate în luna mai 2017, 65,8% au fost în localităţi rurale.

Faţă de a cincea lună din 2016, s-au înregistrat creşteri ale numărului de autorizaţii în toate regiunie, cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov.

“În luna mai 2017, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în majoritatea regiunilor de dezvoltare. Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+205 autorizaţii), Sud-Muntenia (+136) şi Nord-Vest (+118). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (-50 autorizaţii)”, a informat INS.

În 2016, numărul de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 1,2% faţă de anul anterior, până la 38.653, declinul fiind generat mai ales de reducerea cererii în zona Capitalei, în Moldova şi în Muntenia.

În 2015, autorităţile au eliberat 39.112 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 3,8% faţă de anul precedent.

În perioada 2009-2014, numărul de autorizaţii pentru clădiri de locuinţe – care includ atât locuinţele unifamiliale, cât şi blocurile de apartamente – au scăzut cu 38%, arată statisticile oficiale, pe fondul căderii cererii de locuinţe din partea populaţiei.

Tags: , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Creșteri ale numărului de angajați în iulie-septembrie 2017. În special în Nord-Vest

28% dintre angajatorii din România plănuiesc să-și sporească numărul de angajați în următorul trimestru, conform ediției aferente intervalului iulie – septembrie 2017 a Studiului ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă.

Doar 7% dintre angajatori au de gând să facă reduceri de personal și 64% nu intenționează nici o schimbare, ceea ce rezultă într-o Previziune Netă de Angajare ajustată sezonier de +14%, cu 2 puncte procentuale mai slabă decât cea raportată în trim. II/2017, dar relativ stabilă comparativ cu trimestrul III/2016.

“Șapte ani de intenții de angajare pozitive, din care mai mult de opt trimestre consecutive de Previziuni cu două cifre, corespunzând creșterii numărului de angajați, au impact puternic asupra disponibilității talentelor pe piața din România, așa cum o arată rata scăzută a șomajului, care în aprilie și-a atins minimul istoric, dar și gradul de răspândire a deficitului de talente care, potrivit ultimelor noastre cercetări, afectează 73% dintre angajatorii români. Dat fiind că angajatorii prognozează creșteri ale angajărilor și în următoarele trei luni, este evident că pentru companii a sosit momentul să-și regândească serios practicile de personal și să se transforme în constructori de talente, pentru că găsirea lor gata formate pe piață este o opțiune din ce în ce mai puțin viabilă,” spune Igor Hahn, Country Manager, ManpowerGroup România.

Perspectivele de angajare din trimestrul III/2017, deși ferm pozitive, au per ansamblu o tendință de slăbire, fiind mai puțin robuste decât în trimestrul II/2017 în șapte din cele zece sectoare de activitate analizate și în șase din cele opt regiuni alte țării, și slăbind față de trimestrul III al anului trecut în șase sectoare de activitate și patru regiuni.  Declinul cel mai abrupt, atât de la trimestru la trimestru, cât și de la an la an, este raportat în regiunea Centru, unde Previziunea Netă de Angajare de +10% este cu 19 puncte procentuale mai slabă decât în trim. II/2017 și cu 15 puncte procentuale mai slabă decât în trim. III/2016. Scăderi de la trimestru la trimestru, de 14 puncte procentuale, și de la an la an, de 12 puncte procentuale, sunt raportate și în regiunea Vest. În schimb, prognoza din regiunea Nord-Est, situată la +16%, se înseninează considerabil, fiind cu 17 puncte procentuale mai puternică decât anul trecut și îmbunătățindu-se față de trim. II/2017 cu 11 puncte procentuale. Cele mai optimiste Previziuni din trimestrul III, la nivel de regiuni, sunt cele din regiunile București și Ilfov, Nord-Vest și Sud, toate trei de+20%, în timp ce piața cea mai slabă este prognozată în regiunea Sud-Est unde Previziunea este de +4%.

La nivel de sector de activitate intențiile de angajare cele mai optimiste, conforme unei Previziuni de +27%, sunt raportate în sectorul Industrie Prelucrătoare, prognoza fiind totuși cea mai slabă din în ultimele șase trimestre, restrângându-se cu 3, respectiv 8 puncte procentuale față de trim. II/2017 și trim. III/2016. Un climat de angajare sănătos este preconizat și în sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul, cu o Previziune Netă de Angajare de +24%, cu 2 puncte procentuale mai puternică decât anul trecut (trim. III/ 2016), dar cu 5 puncte procentuale mai slabă decât cea raportată pentru intervalul aprilie – iunie 2017. Angajatorii din sectorul Energie electrică, apă, gaze raportează cea mai slabă Previziune sectorială, de 0%. Perspectivele de angajare se restrâng cu 10 puncte procentuale în comparație cu trimestrul anterior, dar se îmbunătățesc cu 3 puncte procentuale în comparație cu al treilea trimestru al anului 2016. Perspectivele de angajare din sector au fost pozitive doar o singură dată în ultimii 5 ani și ceva.

Optimismul angajatorilor diferă în funcție de dimensiunea organizației. Angajatorii din organizațiile mari sunt cei mai încrezători, raportând o Previziune Netă de Angajare de +25%, cu 3 puncte procentuale mai puțin robustă decât în trimestrul II, dar relativ stabilă comparativ cu anul trecut. Angajatorii din micro-organizații sunt însă prudenți, raportând o Previziune de 0%, cu 6 puncte procentuale mai slabă decât în trimestrul II și cu 9 puncte procentuale mai slabă decât în trim. III/2016.

Tags: , , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Regiunea Nord–Vest conduce la numărul de locuinţe construite şi terminate în 2016

Numărul locuinţelor construite în anul 2016 a ajuns la 52.206, în creştere cu 5.222 de locuinţe faţă de 2015, înregistrându-se o pondere a creşterii în mediul urban (53,4%) şi o scădere în mediul rural (46,6%), potrivit comunicatului transmis miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de anul 2015, în anul 2016, a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 5.291 de locuinţe, iar numărul locuinţelor realizate din fonduri publice a scăzut cu 69 de locuinţe, precizează INS.

Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere a numărului locuinţelor terminate, în regiunile de dezvoltare Nord–Vest (+2.491 locuinţe), Nord–Est (+1.262), Sud–Est (+979), Vest (+694), Centru (+535) şi Sud–Muntenia (+379). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Bucureşti–Ilfov (-1.060 locuinţe) şi Sud–Vest Oltenia (-58).

Pe medii de rezidenţă, în trimestrul al patrulea din 2016, faţă de trimestrul al patrulea din 2015, numărul locuinţelor construite în mediul urban a scăzut cu 10,9%, iar în rural a crescut cu 4,8%.

În trimestrul al patrulea din 2016, faţă de acelaşi trimestrul din 2015, repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că a scăzut numărul locuinţelor realizate din fondurile private cu 661 de locuinţe, iar din fondurile publice a crescut cu 97 de locuinţe.

În ceea ce priveşte distribuţia în profil regional, se remarcă o scădere a numărului locuinţelor terminate pe total, cu 564 de locuinţe, scădere reflectată în regiunile de dezvoltare Bucureşti–Ilfov (-1.006 locuinţe), Nord–Est (-531) şi Sud–Est (-65). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord–Vest (+415 locuinţe ), Vest (+235), Centru (+192), Sud–Muntenia (+ 124) şi Sud–Vest Oltenia (+72).

Tags: , , , , ,
unnamed (4)

Angajatori optimişti în Ardealul de Nord. Cine face recrutări

În primul trimestru din 2017, ritmul de angajare din Industria prelucrătoare se menține alert; se preconizează creșteri considerabile ale numărului de angajați și în sectorul comerț cu ridicata și cu amănuntul.

unnamed (3)

În trim. I/2017 se prognozează cea mai puternică piață a forței de muncă din ultimii opt ani, potrivit angajatorilor români, care raportează o Previziune Netă de Angajare de +15% pentru perioada ianuarie – martie 2017. 19% dintre cei 625 de angajatori din România intervievați pentru ediția referitoare la trim. I/2017 a Studiului ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă prevăd creșteri ale numărului total de angajați, 13% prevăd reduceri, iar 66% nu anticipează nicio schimbare.

Intențiile de angajare se consolidează atât comparativ cu trimestrul IV, cât și comparativ cu trimestrul I/2016 cu 3, respectiv 5 puncte procentuale.

“Angajatorii au continuat să fie optimiști vreme de mai multe trimestre consecutiv, raportând Previziuni Nete de Angajare din două cifre în ultimele șase trimestre, ceea ce denotă o piață a muncii alertă, de un dinamism susținut. Perspectivele de angajare pentru primul trimestru din 2017 sunt cele mai puternice din istoria studiului în România, ceea ce înseamnă mai multe oportunități pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă, dar indică, deopotrivă, o intensificare a competiției pentru angajați, pe o piață care este deja una dintre cele mai afectate de deficitul de talente. Este posibil sa vedem o multiplicare a inițiativelor de formare a competențelor personalului existent și o mobilitate internă sporită a potențialilor angajați, pe măsură ce angajatorii încearcă să găsească un echilibru între planurile lor ambițioase privind forța de muncă și disponibilitatea scăzută a acesteia,” spune Corina-Bianca Gonteanu, Director Strategic de Marketing pentru Europa în cadrul ManpowerGroup.

Este de așteptat ca în intervalul ianuarie – martie 2017 numărul total de angajați să crească în opt dintre cele 10 sectoare de activitate analizate și în șapte din cele opt regiuni ale țării.

Angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare formulează și de această dată cea mai puternică prognoză din toate cele raportate la nivel de sector, Previziunea Netă de Angajare de +33% consolidându-se cu 1 punct procentual comparativ cu trimestrul IV/2014 și cu 13 puncte procentuale comparativ cu trim. I/2016, cea mai semnificativă îmbunătățire de la an la an raportată în această ediție a studiului. Pe de altă parte, intențiile de angajare în sectorul Industrie extractivă slăbesc considerabil, atât comparativ cu anul anterior, cât și comparativ cu trim. IV/2016, angajatorii raportând un declin de 10, respectiv 7 puncte procentuale. Previziunea Netă de Angajare din acest sector este de -1%, cea mai slabă raportată din trim. II/2012 până în prezent. Pentru al optulea trimestru consecutiv, angajatorii din sectorul Energie electrică, apă, gaze raportează o Previziune Netă de Angajare negativă, valoarea de -2% fiind totuși mai puternică față de cea raportată pentru trim. IV/2016 cu 10 puncte procentuale, iar față de cea raportată în trim. I/2016 cu 2 puncte procentuale. Oportunitățile de angajare vor fi însă favorabile în celelalte sectoare, îndeosebi în sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul, unde angajatorii raportează o Previziune Netă de Angajare de +26%, cea mai puternică prognoză din al treilea trimestru al anului 2008 până în prezent.

Cei aflați în căutarea unui loc de muncă se pot aștepta la un climat favorabil angajărilor în șapte din cele opt regiuni ale țării, în special în regiunea Vest. Previziunea Netă de Angajare de +22% raportată de angajatorii din regiune este cea mai puternică din ultimii aproape doi ani, îmbunătățindu-se considerabil atât față de trim. IV/2016, cât și față de trim. I/2016, cu 12, respectiv 11 puncte procentuale. Angajatorii din regiunea Nord-Vest continuă să fie optimiști,

Previziunea Netă de Angajare de +16% rămânând stabilă comparativ cu trim. IV/2016 și îmbunătățindu-se în raport cu primul trimestru al lui 2016 cu 4 puncte procentuale. Angajatorii din regiunea Sud raportează la rândul lor o Previziune Netă de Angajare de +16%, care se îmbunătățește față de trimestrul IV cu 10 puncte procentuale, iar față de primul trimestru din 2016 cu 8 puncte procentuale. În regiunea Sud-Vest însă, intențiile de angajare slăbesc abrupt comparativ cu trim I/2016, Previziunea Netă de Angajare fiind de -5%, cea mai puțin optimistă și singura negativă din țară, cu 1 punct procentual mai slabă decât în ultimul trimestru și cu 16 puncte procentuale mai slabă decât în intervalul ianuarie – martie 2016.

Perspectivele de angajare din trim. I/2017 sunt optimiste indiferent de dimensiunea organizației.

Încrederea este cel mai larg răspândită printre organizațiile mari, unde Previziunea Netă de Angajare se ridică la +26%, cea mai puternică din ultimii nouă ani (din trim. II/2008). Încrederea crește, atât față de trimestrul anterior, cât și față de 2016, și în rândul angajatorilor din organizațiile micro și al celor din organizațiile mijlocii, care raportează pentru trimestrul I/2017

Previziuni de +10%, respectiv +14%, dar slăbește ușor atât față de trim. IV/2016 cât și față de trim. I/2016 în cazul organizațiilor mici, unde angajatorii raportează o Previziune Netă de angajare de +6%.

Tags: , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Angajări masive în regiunea de Nord-Vest. Sectoarele vizate

Intențiile de angajare referitoare la trimestrul III din 2016 sunt cele mai puternice din ultimii opt ani, arată angajatorii români chestionați pentru cea mai recentă ediție a Studiului Manpower privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă.

Dintre cei 625 de angajați intervievați, 29% indică intenția de a-și crește numărul total de angajați în intervalul iulie – septembrie 2016, doar 7% anticipează reduceri, în timp ce 64% nu prevăd schimbări, ceea ce rezultă într-o Previziune Netă de Angajare ajustată sezonier de +16%, cea mai puternică din regiunea EMEA și printre primele cinci din toate cele 43 de țări și teritorii cuprinse în studiul global.

“Variațiile semnificative față de trimestrul și anul anterior, de 3, respectiv 8 puncte procentuale, sunt un semnal pozitiv pentru absolvenții care se pregătesc să intre pe piața muncii în această vară, dar și pentru economie în ansamblu. Indicii ale unui apetit reînnoit pentru angajări se regăsesc atât în studiul Manpower, cât și în practică, și sperăm ca acest apetit să fie însoțit de creșterea interesului și investițiilor în dezvoltarea talentelor necesare pentru ca această piață să rămână dinamică,” declară directorul general al ManpowerGroup România, Valentin Petrof.

În intervalul iulie – septembrie se prognozează creșteri ale numărului total de angajați în opt din cele 10 sectoare de activitate analizate în România.

Cele mai robuste planuri sunt raportate de angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare, unde Previziunea Netă de Angajare de +36% reflectă intenții de angajare solide, care egalează pentru prima dată cele mai optimiste prognoze formulate în sector, cele din trim. II/2008, când studiul a debutat în România. Intențiile de angajare din sectorul Industrie prelucrătoare se îmbunătățesc comparativ cu cele raportate în trim. II/2016 cu 8 puncte procentuale, iar comparativ cu cele raportate în trim. III/2015 cu 16 puncte procentuale. Aceasta este una din îmbunătățirile semnificative față de anul anterior, celelalte două, tot de 16 puncte procentuale, fiind raportate în sectoarele Construcții și Administrație publică și servicii sociale. Cele mai slabe intenții de angajare sunt anunțate, și de această dată, de angajatorii din sectorul Energie electrică, apă, gaze. Previziunea din acest sector, de -2%, este totuși cu 3 puncte procentuale mai puternică decât în trim. II/2016, îmbunătățindu-se și față de trim. III/2015, cu 7 puncte procentuale.

Angajatorii din regiunea Nord-Vest raportează o Previziune Netă de Angajare de +26%, cea mai puternică din toate cele opt regiuni ale țării.

Aceasta se îmbunătățește cu 9 puncte procentuale față de trimestrul II/2016 și este cu 21 puncte procentuale mai puternică decât cea raportată în regiune în trim. III/2015. Angajatorii din regiunile Centru și Sud sunt, de asemenea, mai optimiști decât în aceeași perioadă a anului trecut, raportând îmbunătățiri de 13, respectiv 11 puncte procentuale față de trim. III/2015. Previziunile se situează astfel la +25% în regiunea Centru și +14% în regiunea Sud, Previziunea din regiunea Centru fiind cea mai puternică raportată de angajatorii din această regiune din trim. II/2008 până în prezent. Prognozele cele mai puțin optimiste, ilustrate de o Previziune Netă de Angajare de +3%, sunt raportate în regiunea Nord- Est.

Perspectivele de angajare continuă să fie pozitive și în funcție de dimensiunea organizației. Angajatorii din companiile mari, cu peste 250 de angajați, sunt din nou cei mai optimiști, raportând o Previziune Netă de Angajare de +25%, cea mai bună din ultimii opt ani (trim. III/2008), angajatorii din micro-organizații (cu până la 10 angajați) fiind cei mai prudenți, cu o Previziune de +7%.

“Faptul că în trimestrul III/2016 Previziunile Nete de Angajare din mai multe sectoare de activitate și regiuni ale țării se apropie de sau coincid cu cele raportate în 2008 este un motiv de optimism pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Aceștia trebuie însă să fie conștienți că oportunitățile create acum pot diferi fundamental de cele care au dispărut în perioada crizei, mai ales din punct de vedere al profilului și competențelor cerute, și deci să se poziționeze în așa fel încât să profite de noua dinamică a pieței muncii,” a subliniat Valentin Petrof.

Tags: , , , , ,
0127_12082014_Regiunea_NV

Rată de 90% absorbţie POR 2007-2013, în Regiunea Nord-Vest

Regiunea Nord-Vest conduce în clasamentul regiunilor de dezvoltare din Romania cu un nivel de absorbţie de 90% din fondurile alocate de Comisia Europeană prin REGIO – Programul Operaţional Regional 2007-2013.

Astfel, suma totală alocată regiunii prin Fondul European de Dezvoltare Regională a fost de 451,80 milioane Euro, din care fondurile plătite către beneficiari (prefinanţări şi rambursări) a fost de 406,75 milioane Euro, reprezentând 90,03%.

Sanda Cătană, director general interimar ADR Nord-Vest: „Am sprijinit implementarea a 653 proiecte finanţate prin REGIO 2007-2013, şi faptul că avem o rată mare de absorbţie din fondurile FEDR se datorează implicării şi muncii depuse atât de beneficiarii noştri, cât şi de către experţii agenţiei”.

Programul Operaţional Regional 2007-2013 a pus la dispoziţia Transilvaniei de Nord finanţări pentru regenerare urbană, infrastructură de transport, infrastructură socială, dezvoltarea mediului economic, patrimoniu cultural şi turism.

Lista completă a proiectelor finanţate prin REGIO 2007-2013 se află aici proiecteREGIO.nord-vest.ro .

 

Tags: , , , ,
sortilemn

Două firme din Cluj, în Top 10 angajatori din industria de mobilă din Nord-Vest

În Regiunea Nord-Vest se află cei mai mari angajatori din industria de mobilă din Romania. Această regiune angajase, în anul 2014, un procent de 37.72% din totalul salariaţilor industriei de mobilă din ţară, industrie ce are 60.542 de salariaţi, arată o analiză Financial Trends.

Primii 10 angajatori din Regiunea Nord-Vest sunt responsabili pentru angajarea a 53.66% din salariaţii industriei de mobilă din regiune şi 20.24% din totalul salariaţilor din industrie pe ţară.

Topul angajatorilor din Nord-Vest este dominat de intreprinderile mari (intreprinderi cu peste 250 de salariaţi).

  • 4 din  Mamureş – Aramis Invest, Plimob SA, Italsofa România SRL, Taparo
  • 2 din Satu-Mare – Gp Sofa SRL, Polipol Mobila Srl
  • 2 din Cluj – Sortilemn, Ecolor SRL
  • 2 din Bihor – PGS Sofa & Co Srl, Ada Fabrica de Mobila Srl

mobila

Sortilemn SA, din judeţul Cluj, a avut1.375 de angajaţi în 2014, în creştere cu 72.31% faţă de anul anterior. Aceştia reprezintă 6.02% din totalul salariaţilor din industrie la nivel de regiune şi 2.27% din totalul salariaţilor la nivel naţional.

De asemenea, firma clujeană Ecolor  Srl  a avut 463 de salariaţi în anul 2014, în creştere cu 92.92% faţă de anul anterior. Salariaţii producatorului Ecolor reprezintă 2.03% din totalul salariatilor din producţia de mobilă din Regiunea Nord-Vest şi 0.76% din totalul salariaţilor industriei la nivel naţional.

Analiza a fost facută în baza datelor de la INSSE şi Ministerul Finanţelor Publice.

 

 

 

Tags: , , , , , ,
0127_12082014_Regiunea_NV

Peste 200 mil. euro de la UE pentru Transilvania de Nord

Regiunea de Nord-Vest poate atrage 214,05 milioane euro, în cadrul exercițiului financiar 2014-2020, pentru proiecte destinate drumurilor judeţene, eficienţei energetice pentru clădiri rezidenţiale, patrimoniu cultural, revitalizarea oraşelor şi infrastructură de turism. 

2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Drumuri județene: 113,89 milioane euro

“Se va finanţa traseul regional de drumuri judeţene Transilvania Nord, proiect în parteneriat între cele şase consilii judeţene ale regiunii”, conform ADRNV.

Valorea eligibilă a proiectelor poate fi între 1.000.000 euro şi 50.000.000 euro, cu exceptia proiectelor care se realizează în parteneriat, caz în care valoarea maximă eligibilă este de 69.500.000 euro. Beneficiarii vor asigura din bugetele proprii o cofinanţare de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Sesiunea de depunere a proiectelor va avea loc între 16.05 – 16.11.2016.

Eficiență energetică: 52,20 milioane euro.

Valoarea totală eligibilă a unei cereri de finanţare poate fi între 100.000 – 5.000.000 euro, iar beneficiarii sunt UAT din mediul urban.

“Prin intermediul acestei operaţiuni vor fi sprijinite activităţi specifice realizării de investiţii pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor rezidenţiale, respectiv: îmbunătăţirea izolaţiei termice şi hidroizolarea anvelopei clădirii, reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic, modernizarea sistemului de încălzire, înlocuirea corpurilor de iluminat, implementarea sistemelor de management al funcţionării consumurilor energetice, înlocuirea lifturilor şi a circuitelor electrice în părţile comune, lucrari de reparaţii la faţade, precum şi realizarea de strategii pentru eficienţă energetică. Ratele de co-finanţare aplicabile pentru cheltuielile eligibile sunt 60% finanţare prin POR, 40% – UAT şi Asociaţia de proprietari”, se arată într-un comunicat al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

Sesiunea de depunere a proiectelor va avea loc între 16.05 – 16.11.2016.

Patrimoniu cultural: 35,07 milioane euro

Valoarea maximă a proiectului este de 5.000.000 euro şi în cazul obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO, valoarea maximă a proiectului este de 10.000.000 euro. În ceea ce priveşte valoarea minimă a proiectului, acesta este de 100.000 euro, indiferent de clasificarea monumentului istoric.

“Se adresează UAT-urilor, autorităţilor administraţiei publice centrale, unităţilor de cult, ONG-urilor sau parteneriatelor între aceste entităţi, iar finanţarea va fi acordată pentru restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice, marketing şi promovare turistică a obiectivului restaurat, precum şi pentru digitizarea obiectivului restaurat în cadrul proiectului”, conform ghidului de finanțare.

Proiectele se vor depune între 25.05 – 25.11.2016, iar cofinanţarea din partea solicitantului este de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Revitalizarea oraşelor: 12,89 milioane euro

“Realizarea de acţiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban, revitalizării oraşelor, regenerării şi decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului şi promovării măsurilor de reducere a zgomotului – aici sunt vizate reconversia funcţională şi/sau reutilizarea unor terenuri şi suprafeţe abandonate şi neutilizate din interiorul oraşelor şi transformarea lor în zone de agrement şi petrecere a timpului liber pentru comunitate. Beneficiarii în cadrul acestei priorităţi de investiţie vor fi unităţile administrativ teritoriale din  mediul urban, cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ sau parteneriate între unităţile administrativ teritoriale şi judeţe, cu lider de parteneriat unitatea administrativ teritorială din mediul urban”, conform ADRNV.

Cofinanţarea din partea solicitantului este de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, iar valoarea totală a investiţiei este între 100.000 – 5 .000.000 euro.

Depunerea proiectelor poate avea loc între 25.05-25.11.2016.

Infrastructură de turism: 13,95 milioane euro

“Autorităţile locale pot depune proiecte de infrastructură de turism pentru dezvoltarea infrastructurii de turism balnear, amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică, dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracţiilor turistice, crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente activităţi de marketing şi promovare turistică ale obiectivului finanţat”, arată ghidul de finanțare.

Valoarea minimă totală a proiectului este de 100.000 euro, iar valoarea maximă totală a proiectului nu va depăşi 5.000.000 euro. Cofinanţarea este de 2% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Proiectele se vor depune între 01.06 – 02.12.2016.

Cele cinci priorităţi de finanţare au fost deja lansate în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-202. 

Mai jos, totalul alocărilor destinate Transilvaniei de Nord prin POR 2014-2020: 858,75 milioane euro. 

UE

 

Tags: , , , , , , , , , , ,
1396269005_targuldecariereinitmartie2014cluj2

Cine angajează în al doilea trimestru din 2016. Situația în regiunea Nord-Vest

Mai mult de 1 din 4 angajatori români preconizează creșteri ale numărului total de angajați în al doilea trimestru din 2016, conform celei mai recente ediții a Studiului Manpower privind “Perspectivele Angajării de Forță de Muncă”.

Chiar și după eliminarea variațiilor sezoniere care din 2013 încoace impulsionează optimismul angajatorilor referitor la lunile aprilie – iunie, ne rămâne imaginea pozitivă a 23 de trimestre consecutive de intenții pozitive privind angajările, din care ultimele 5 trimestre de Previziuni Nete de Angajare relativ stabile, din două cifre. Tendința spre o continuare a creșterii numărului de locuri de muncă nu este ireversibilă, dar deocamdată efectele optimismului persistent al angajatorilor se fac simțite, atât prin înmulțirea oportunităților pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă, cât și prin intensificarea competiției pentru talentele disponibile,” spune Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România.

Previziunile sunt pozitive pe tot cuprinsul țării, angajatorii din regiunile București și Ilfov, Centru și Sud-Vest fiind cei mai optimiști, așa cum arată Previziunile Nete de Angajare din aceste regiuni, de +16%.

Angajatorii din regiunea Nord-Vest continuă la rândul lor să raporteze perspective optimiste, după cum indică Previziunea Netă de Angajare de +14%, în timp ce angajatorii din regiunea Nord-Est sunt, pentru al doilea trimestru consecutiv, cei mai pesimiști.

În 9 din cele 10 sectoare de activitate cuprinse în studiu, angajatorii se așteaptă la creșteri ale nivelului de personal în intervalul aprilie – iunie 2016.

41% dintre angajatorii din Industrie prelucrătoare au exprimat intenții de angajare în trimestrul II, ponderea fiind cea mai ridicată din toate sectoarele cu excepția celui de Construcții, iar Previziunea Netă de Angajare în Industrie prelucrătoare se îmbunătățește cu 5, respectiv 4 puncte procentuale față de trimestrele I/2016 și II/2015, atingând +26%, cel mai optimist nivel raportat din trim. IV/2012 până în prezent. Angajatorii din Comerț cu ridicata și cu amănuntul își mențin optimismul în privința angajărilor, exprimând o Previziune respectabilă de +18%, care slăbește totuși cu 5, respectiv 3 puncte procentuale comparativ cu trimestrul I și cu trimestrul II/2015.

Singurul sector în care angajatorii anunță intenții de reducere a numărului de angajați rămâne Energie electrică, apă, gaze, unde Previziunea Netă de Angajare (în prezent -6%) a avut valori pozitive o singură dată în ultimii aproape trei ani.

Perspectivele de angajare continuă să fie pozitive indiferent de dimensiunea organizației, dar angajatorii din companiile mari, cu peste 250 de angajați, sunt din nou cei mai optimiști, raportând o Previziune Netă de Angajare de +22%.

Angajatorii din micro-organizații, cu până la 10 angajați și cei din organizații mijlocii, cu până la 249 angajai, sunt cei mai prudenți, enunțând o Previziune de +4%.

„Un suflu de optimism mai puternic, mai ales în regiuni precum cea de Sud-Vest, unde în trecut s-au raportat unele din cele mai slabe Previziuni, dar și București și Ilfov, unde-și au sediul o bună parte din companiile active în România, este o evoluție auspicioasă, care dă celor aflați în căutarea unui loc de muncă motive să spere la mai multe oportunități de a găsi jobul care li se potrivește,” a adăugat Valentin Petrof.

Ținând cont de datele acestui studiu, amintim că, în martie 2016, la Cluj-Napoca va avea loc Târgul de Cariere, eveniment organizat la Sala Polivalentă: Global (29-30 martie 2016) și IT  (31 martie-1 aprilie 2016). Vezi ce-și dorec clujenii de la o companie.

Tags: , , , , , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Sprijin european pentru regiunea Nord-Vest, clasată între cele mai sărace din UE

Regiunea Nord – Vest a fost inclusă în noul proiectul pilot al Comsiei Europene, intitulat “Regiuni mai puțin dezvoltate”, proiect prin care vor fi sprijinite regiunile cu un PIB sub 50% din media UE pentru a identifica și depăși blocajele cu care acestea se confruntă, prin analize, expertiză și consiliere furnizate autorităților din regiune.

În cadrul proiectului, experți ai Direcției Generale pentru Politică Regională din Comisia Europeană (DG REGIO) vor găsi, împreună cu autoritățile române, cele mai bune soluții pentru implementarea cu succes a proiectelor cu finanțare europeană, în beneficiul direct al cetățenilor. Experții Comisiei vor analiza caracteristicile macroeconomice, stadiul reformelor administrative, guvernanța locală și investițiile din regiunile cuprinse în proiect.

Romania, este primul stat membru dintre cele implicate, în care s-a lansat acest proiect pilot, în regiunile Nord-Vest și Nord-Est. În funcție de rezultate, proiectul va fi extins ulterior pentru a include și alte regiuni din România (Sud, Sud-Vest și Sud-Est), precum și în regiuni din Polonia şi Bulgaria.

Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE (PIB pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare – 50% din media UE), potrivit Eurostat. Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

Tags: , , , , ,
drumuri-300x225

Clujul ar putea accesa 28 de milioane de euro, bani europeni, pentru reabilitare a 104 km de drumuri judeţene

Clujul ar putea accesa 28 de milioane de euro, bani europeni, pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare a 104 km de drumuri judeţene, conform Consiliului Judeţean Cluj, în urma întâlnii de lucru a Consiliului pentru Dezvoltare Regională (C.D.R.) Nord-Vest organizată de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

La întâlnirea de lucru de marţi, 23 februarie 2016, au participat şefii consiliilor judeţene din RNV şi Marcel Boloş, secretar de stat în cadrul Ministerul Transporturilor, iar discuţiile s-au concetrat în jurul Programului Operaţional Regional 2014-2020, pe axa 6 prioritatea de investiţii 6.1 – stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, care vizează o alocare regională de 167 de milioane de euro pentru reabilitarea a 493 km de drumuri judeţene de la nivelul întregii Regiuni Nord-Vest (RNV). Participanţii la şedinţă au stabilit ca această sumă să se împartă în mod egal între cele şase judeţe componente în vederea finanţării proiectelor de lucrări la marile trasee de infrastructură rutieră regională.

“Ceea ce este extrem de important e faptul că, la finalul acestei şedinţe, am reuşit să convenim asupra ideii susţinerii unui proiect comun ce vizează reabilitarea unor drumuri judeţene de maximă importanţă şi care leagă diversele zone ale regiunii, evitând varianta, mai puţin productivă, a unei competiţii directe între judeţele RNV”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Mînzat.

Aşadar, cele 28 de milioane de euro ce-i revin Clujului ar urma să fie folosiţi pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare a 104 km de drumuri judeţene, corespunzătoare traseului regional „Transilvania de Nord”:

1. „Drumul Apusenilor” – DJ 108K (limita judeţ Bihor – baraj Drăgan), de la km 26+455 la km 29+495, în lungime de 3,04 km şi DJ 764B (baraj Drăgan – DN1), de la km 22+600 la km 0+000, în lungime de 22,6 km.

2. „Drumul Bistriţei” – DJ 172A (limită jud. Bistriţa-Năsăud – Ţaga), de la km 33+000 la km 39+400, în lungime de 6,4 km; DJ 109C (intersecţie DJ 172A) Ţaga – Sucutard (intersecţie DJ 161G), de la km 17+600 la km 25+260, în lungime de 7,66 km; DJ 161G (intersecţie DJ 109C) Sucutard – Petea – Pălatca – DN 16, de la km 0+000 la km 19+440, în lungime de 19,4 km; DJ 161 (intersecţie DN 16) Gădălin – Bonţida – DN 1C, de la km 0+000 la km 17+000, în lungime de 17 km şi DJ 109 (Răscruci – Borşa – Aşchileu – limita jud. Sălaj), între km 0+000 şi km 32+670, în lungime de 32,67 km.

Tags: , , , , , ,
4

Textilele, salubritatea și construcțiile, în topul sectoarelor insolvente în 2015

România rămâne vulnerabilă ca urmare a caracterului structural al dezechilibrelor interne la nivel microeconomic prin: nivelul foarte ridicat al creditului comercial (maxim istoric), prin interdependența foarte ridicată dintre companii (efectul de domino), prin întreruperea accelerată a activității pentru foarte multe companii, comparativ cu cele nou înregistrate și prin nivelul ridicat al instrumentelor refuzate la plată, arată o analiză Coface.

În perioada ianuarie – septembrie 2015, România a înregistrat o creștere reală a PIB-ului de 3,7%, susținută de următorii factori: creșterea consumului privat, care a înregistrat un avans de 5,4% an-la-an și a contribut cu aproximativ trei sferturi la cresterea PIB-ului real înregistrat în această perioadă; dinamica sectorului construcții, care a înregistrat în primele nouă luni ale anului 2015 un avans de 5,5% an-la-an (serie brută), regăsit mai mult în reparații curente și mai puțin în construcții de clădiri noi; investițiile private, care se regăsesc în formarea brută de capital, au înregistrat un avans de 6,8% și s-au regăsit mai mult în constructii decât în industrie (aceasta din urmă înregistrand un avans marginal la formarea PIB); agricultura și exportul net au avut un impact negativ în dinamica PIB pentru primele trei trimestre.

Astfel, creșterea economică pentru 2015 se va apropia de 4%, iar anul curent va înregistra o tendință crescătoare pe fondul avansului consumului

Ratele de dobândă în piața interbancară și pentru titlurile de stat înregistrează minime istorice, pe fondul excesului de lichiditate din piață și atractivității ridicate a titlurilor de stat pentru investitorii străini. În ciuda acestui fapt, politica monetară rămâne în stand-by, iar dobânda de politică monetară (1,75%) este estimată de consensul pieței ca fiind stabilă pentru 2016, principalul motiv fiind politica fiscală prociclică.Aceasta din urmă este marcată de creșterea cheltuielilor (prin majorarea salariului pentru personalul din aparatul bugetar) cuplată cu presiuni asupra veniturilor (prin reducerea TVA și a anumitor taxe, precum cea pe dividend, profit reinvestit sau pentru constructii speciale), astfel încât deficitul bugetar pentru anul 2016 ar putea depăși marginal pragul de 3%.

Din păcate, macroechilibrul aproape generalizat pe majoritatea direcțiilor (singurele excepții fiind politica fiscală prociclică, tensiunele externe pe plan politic și volatilitatea din piața financiară, care se pot propaga și în România prin dinamica canalului capitalurilor străine) nu se materializează printr-o îmbunătățire vizibilă a comportamentului de plată la nivel microeconomic, companiile private înregistrând o serie de simptome care semnalează multiple provocări financiare.

Din analiza Coface, realizată pe baza datelor furnizate de Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI), rezultă că în 2015 s-au deschis 9.886 de proceduri noi de insolvență, în scădere cu aproximativ 51% față de anul anterior, când s-au deschis 20.170 insolvențe și cu 43% comparativ cu media ultimilor 10 ani.

Cu toate acestea, România înregistrează în continuare o incidență a insolvențelor la 1.000 de firme active de peste 4 ori mai mare decât media înregistrată pe plan regional (Europa Centrala și de Sud-Est), media locală fiind de 45 de insolvențe la 1.000 de firme active, prima poziție din acest punct de vedere.

Totusi, numărul companiilor mari care își întrerup activitatea rămâne foarte ridicat, respectiv 577 de firme cu cifră de afaceri peste 1 MIL EUR, care au intrat în insolvență în 2015. De asemenea, cu toate că a crescut cu 13% numărul de companii nou înmatriculate în primele 11 luni din 2015, România înregistrează în continuare peste două companii care își întrerup activitatea la fiecare companie nou înregistrată.

Textilele, salubritatea și construcțiile – top 3 sectoare insolvente, raportat la 1.000 de firme active

Din punctul de vedere al distribuției sectoriale, fabricarea produselor textile, salubritatea, construcțiile, industria alimentară și a băuturilor, HORECA și fabricarea substantelor chimice sunt în top 5 sectoare cu cel mai ridicat număr al insolvențelor nou deschise în 2015, raportat la 1.000 de firme active.

În ceea ce privește distribuția teritorială, 2015 nu a suferit modificări importante față de situația din aceeași perioadă a anului anterior. Zonele din București și N-V au rămas primele două regiuni unde se înregistrează cel mai ridicat număr de insolvențe, în timp ce N-E, V și S-V rămân pe ultimele poziții din acest punct de vedere.

Companiile care au intrat în insolvență în 2015 au înregistrat o dublare a duratei medii de colectare a creanțelor

Din totalul celor 9.886 de companii insolvente în 2015, 5.372 de companii au depus declarațiile financiare pentru activitatea desfășurată în 2014. Pentru aceste companii, au fost calculați indicatorii financiari preliminari la nivelul întregului eșantion pentru perioada 2008 – 2014. S-a observat că:

– Una dintre principalele cauze care au accelerat riscul intrării în insolvență a fost dezechilibrarea graduală a structurii bilanțului. Companiile respective au atras resurse financiare suplimentare (gradul de îndatorare crescând de la 76% în 2008 la 123% în 2014), orientate cu precădere către investiții pe termen lung;
– Acestea din urmă nu au generat venituri suplimentare sau o creștere a productivității prin îmbunătățirea marginii operaționale. Din contră, veniturile medii au scăzut cu aproape 5,3% în 2014, dinamică ce nu a fost cuplată cu o ajustare corespunzătoare a cheltuielilor, nivelul consolidat al pierderilor crescând la 7,9%;
– În acest context, gradul de acoperire a datoriilor prin venituri de exploatare a scăzut de la 108% (nivelul din 2008) la 69% (nivel înregistrat în 2014);
– În ciuda acestui fapt, durata medie de plată a furnizorilor aproape că s-a triplat în 2015, aceasta crescând de la 74 de zile în 2008 la 235 de zile în 2014.

Potrivit ONRC, raportul dintre numărul companiilor care și-au întrerupt activitatea raportat la numărul companiilor nou înregistrate (SRL) a crescut de aproape cinci ori în 2015, de la nivelul 0,48 în 2008, la 2,32 în 2014. Acest lucru arată că dinamica întreruperilor de activitate a fost net superioară înmatriculărilor de companii noi, pe fondul unui spirit antreprenorial foarte scăzut, precum și a unui cadru fiscal care nu prezintă o predictibilitate și o sustenabilitate pe termen lung.

“Chiar dacă numărul insolvențelor nou deschise în 2015 a scăzut la jumătate comparativ cu anul anterior, numărul total al companiilor care și-au întrerupt activitatea a crescut cu 7% în perioada analizată și este de două ori mai mare decât numărul companiilor nou înregistrate. Această dinamică este explicată prin creșterea foarte mare a companiilor mici care preferă să se dizolve (în creștere cu 46% în anul 2015 versus anul anterior) decât să-și deschidă insolvența (proces mult mai costisitor). Evoluția mai sus amintită este cuplată cu un volum al instrumentelor refuzate la plată foarte ridicat, nivelul acestora pentru anul 2015 depășind 8MLD RON, comparabil cu vârful crizei financiare. Acest tablou ilustrează un context microeconomic al mediului de afaceri care rămâne fragil și decuplat cu evoluția macroeconomică pozitivă”, a declarat Iancu Guda, Services Director Coface România.

Tags: , , , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Clujul, motorul economiei Regiunii Nord-Vest în 2016

Economia regiunii Nord-Vest va creşte cu 4% în 2016, estimează Comisia Naţională de Prognoză, cu 0.2% mai mult decât în anul anterior. Valori mai mari ale PIB-ului de 4.1% se vor înregistra în Satu Mare şi Sălaj, în timp ce în celelalte judeţele procentele avansate sunt de 4%.

Clujul pare să fie lider în evoluţia principalilor indicatori economico-sociali din regiune în 2016.

PIB-ul/locuitor (euro) este estimat la 10.655, la fel ca în 2015, mult peste următorul judeţ din clasament Sălaj, cu 6.505. De asemenea, câştigul mediu salarial net lunar va fi de 2.166 în acest an, pe locul doi poziţionându-se Satu Mare, cu 1.552, în timp ce angajaţii din Bistriţa-Năsăud vor câştiga doar 1.472 lei, între cele mai mici sume din ţară. Clujul conduce şi la capitolul cea mai scăzută rată a şomajului: 2.5%, la polul opus fiind Sălajul cu un procent de 5.5. Rata pe regiune este de 3.4%.

Indicatori prezentaţi în detaliu, în tabelul de mai jos:

tabel 1
(*modificări procentuale)

Citeşte şi Câţi bani vor câştiga clujenii în 2016

Cum va arăta economia regiunii Nord-Vest în 2016

Cum vor arăta decalajele regionale în trei ani

Tags: , , , , , ,
0127_12082014_Regiunea_NV

Cum va arăta economia regiunii Nord-Vest în 2016

Economia României va creşte cu 4.1% în 2016, estimează Comisia Naţională de Prognoză. În ceea ce priveşte PIB-ul pe regiuni, în Nord-Vest se prognozează o creştere de 4%, la fel ca în Bucureşti-Ilfov.

Numărul de salariaţi va ajunge la 654.000, clasându-se pe locul al doilea după liderul Bucureşti-Ilfov (981.000). Câştigul mediu brut va fi de 2.351 de lei lunar, în timp ce cel net va ajunge la suma de 1.719 lei/lună.

Rata şomajului va fi de 3.4%, adică 44.000 de persoane, regiunea de Nord-Vest clasându-se astfel pe locul trei după Bucureşti-Ilfov (1.7%) şi Vest (3%).

Un clasament detaliat pe regiuni, în PDF-ul de mai jos:

prognoza_ profil_ teritorial_decembrie_2015

Tags: , , , , ,