Tag Archives: psd

136687

Primar PSD din Cluj, sub control judiciar pentru tăieri ilegale de arbori. Prejudiciu: 250.000 euro

Primarul PSD al comunei clujene Beliş, acuzat de de mai multe infracţiuni la regimul silvic, a fost plasat sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost dispusă de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin.

Viorel Matiş şi alţi doi colegi ai săi din vremea în care era şef la Ocolul Silvic Beliş au fost reţinuţi luni, 14 august 2017, de poliţişti, sub acuzaţia de săvârşire a infracţiunilor de instigare la tăiere ilegală de arbori din fondul forestier naţional, furt de arbori din fondul forestier naţional şi fals intelectual. Mai exact, în 2013, aceştia ar fi aprobat tăierea fără drept a aproximativ 5.000 de metri cubi de lemn din cantonul Ciurtuci cauzând un prejudiciu de circa 250.000 euro.

Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin, faţă de Viorel Matiş s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la infracţiunea de tăiere ilegală de arbori din fondul forestier naţional, faptă prevăzută şi pedepsită de art 25 din V.C. Pen., raportat la art. 107, alin. 1, lit. d şi cu aplicarea art. 107, alin. 2 lit d din Legea 46/2008 rep, furt de arbori din fondul forestier naţional, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 109, alin. 1, lit. d şi cu aplicarea art. 109, alin. 2 lit d din Legea 46/2008 rep, fals intelectual, în formă continuată, faptă prevăzută de art. 289 V. C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 V.C.pen. (123 acte materiale), toate cu aplicarea art. 33, lit. a din V. Cod Penal şi art. 5 Noul Cod Penal, constând în aceea că în perioada februarie-aprilie 2013, in calitate de sef al Ocolului Silvic Belis, jud. Cluj a determinat, cu intenţie mai multe persoane, să taie fără drept şi să sustragă arbori din padurea aflată în administratea Ocolului Silvic Beliş. De asemenea, în calitate de şef de ocol având competenţa de a stabili sancţiunea contravenţională aplicabilă, a stabilit sancţiunea, constand în “Avertisment” în cazul tuturor celor 123 de procese verbale de contravenţie, întocmite în fals de către inculpaţii Roşu Ardelean şi Lung Marcel, cu scopul de a evita ca procesele contravenţionale să fie date în debit.

Goga Ilie Nicolae este cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la infracţiunea de tăiere ilegală de arbori din fondul forestier naţional, faptă prevăzută şi pedepsită de art 25 din V.C. Pen., raportat la art. 107, alin. 1, lit. d şi cu aplicarea art. 107, alin. 2 lit d din Legea 46/2008 rep, furt de arbori din fondul forestier naţional, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 109, alin. 1, lit. d şi cu aplicarea art. 109, alin. 2 lit d din Legea 46/2008 rep, fals intelectual, în formă continuată, faptă prevăzută de art. 289 V. C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 V.C.pen. (124 acte materiale), toate cu aplicarea art. 33, lit. a din V. Cod Penal şi art. 5 Noul Cod Penal, constând în aceea că în perioada februarie-aprilie 2013, în calitate de şef district silvic în cadrul Ocolului Silvic Beliş, jud. Cluj a determinat, cu intenţie mai multe persoane, să taie fără drept şi să sustragă arbori din fondul forestier naţional,dupa care pentru a diminua prejudiciul produs prin tăierea ilegală a arborilor, a completat 123 procese verbale de contravenţie silvică întocmite de către inculpatii Roşu Ardelean şi Lung Marcel, cunoscând faptul că aspectele prezentate în acestea sunt nereale iar cu ocazia intocmirii actului parţial de fond, înaintea controlului ITRSV, a consemnat date nereale cu privire la situaţia constatată în teren;

Lung Marcel este cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la infracţiunea de tăiere ilegală de arbori din fondul forestier naţional, faptă prevăzută şi pedepsită de art 25 din V.C. Pen., raportat la art. 107, alin. 1, lit. d şi cu aplicarea art. 107, alin. 2 lit d din Legea 46/2008 rep, furt de arbori din fondul forestier naţional, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 109, alin. 1, lit. d şi cu aplicarea art. 109, alin. 2 lit d din Legea 46/2008 rep, fals intelectual, în formă continuată, faptă prevăzută de art. 289 V. C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 V.C.pen. (87 acte materiale), toate cu aplicarea art. 33, lit. a din V. Cod Penal şi art. 5 Noul Cod Penal, constând în aceea că în perioada februarie-aprilie 2013, în calitate de technician silvic în cadrul Ocolului Silvic Beliş, jud. Cluj, a determinat, cu intenţie mai multe persoane, să taie fără drept şi să sustragă arbori din fondul forestier naţional. De asemenea avand atributiuni pe linia întocmirii de procese verbale de constatare a contravenţiilor silvice, cu scopul de a crea o aparentă de legalitate cu privire la tăierile ilegale de arbori şi pentru a diminua prejudicial cauzat prin tăierea ilegală a arborilor, a completat 87 procese verbale de contravenţie silvică, cunoscând faptul că aspectele prezentate în acestea sunt nereale.

Conform comunicatului de presă remis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de o a patra persoană – Roşu Ardelean - pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la infracţiunea de tăiere ilegală de arbori din fondul forestier naţional, faptă prevăzută şi pedepsită de art 25 din V.C. Pen. raportat la art. 107, alin. 1, lit. d şi cu aplicarea art. 107, alin. 2 lit d din Legea 46/2008 rep, furt de arbori din fondul forestier naţional, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 109, alin. 1, lit. d şi cu aplicarea art. 109, alin. 2 lit d din Legea 46/2008 rep., fals intelectual, în formă continuată, faptă prevăzută de art. 289 V. C. pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 V. C. pen. (36 acte materiale), abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 246, din V. Cod Penal, cu aplicarea art. 41, alin. 2 V. Cod Penal (23 acte materiale), fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, faptă prevăzută la art. 288, alin 1 şi 2 din V. Cod Penal cu aplic. art. 41 alin. V. C.pen. (123 acte materiale) şi uz de fals, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 291 din V. Cod Penal, toate cu aplicarea art. 33, lit. a din V. Cod Penal şi art. 5 Noul Cod Penal., constând în aceea că în perioada februarie-aprilie 2013 în calitate de pădurar la Ocolul Silvic Beliş, jud.Cluj, a determinat cu intenţie mai multe persoane să taie fără drept şi să sustragă arbori din cantonul pe care îl avea în paza sa, prejudicial cauzat fiind în valoare de 1.148.822,9 lei, iar ulterior pentru a justifica arborii tăiaţi illegal a întocmit în fals 36 procese verbale de constatare a contravenţiilor silvice în vederea reducerii prejudiciului creat, folosind fără drept date cu caracter personal a unor persoane, încălcându-se prevederile art. 8 din Legii 677/2001 cu privire la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cauzând şi prejudiciu fiecărei persoane în numele căreia a fost întocmit respectivul proces verbal, contrafăcând semnatura persoanelor pe numele cărora a întocmit procese verbale de contravenţie, folosind documentele falsificate, respectiv procesele verbale de constatare a contravenţiilor silvice în faţa organelor de control (ITRSV) în vederea reducerii prejudiciului creat.

Cercetările continuă în cauză pentru lămurirea tuturor împrejurărilor de fapt, în vederea stabilirii răspunderii penale a inculpatilor. Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

 

 

Tags: , , , , , ,
aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

Ancheta DNA privind afacerile preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, a fost extinsă

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) s-au sesizat din oficiu în legătură cu alte aspecte din investigaţia Rise Project privind presupusele afaceri ale lui Liviu Dragnea, existând indicii cu privire la săvârşirea unor infracţiuni asimilate corupţiei, precizează DNA.

“La data de 10 iulie 2017, procurorii anticorupţie s-au sesizat din oficiu în legătură cu alte aspecte conţinute în investigaţia jurnalistică, publicată la data de 6 iulie 2017 (altele decât cele precizate în comunicatul nr. 690/VIII/3/7 iulie 2017), existând indicii cu privire la săvârşirea unor infracţiuni asimilate corupţiei”, se arată într-un răspuns al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la solicitarea MEDIAFAX.

Procurorii anticorupţie mai precizează că în acest moment este începută urmărirea penală doar cu privire la faptă, “in rem” şi că această etapă nu are caracterul formulării unor acuzaţii împotriva unei persoane, ci are doar semnificaţia instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă.

Informaţiile vin după ce, vineri, DNA a anunţat că o parte din dezvăluirile Rise Project privind afacerile lui Liviu Dragnea fac obiectul unui dosar deschis în februarie 2016, fiind solicitate acte de la autorităţile din Brazilia.

“O parte dintre aspectele conţinute în investigaţia jurnalistică publicată la data de 6 iulie 2017 fac obiectul unui dosar penal aflat pe rolul DNA. În acest dosar, constituit pe bază de sesizare din oficiu, procurorii au dispus, la data de 19 februarie 2016, începerea urmăririi penale in rem (faţă de fapte) sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie şi asimilate corupţiei. După începerea urmăririi penale in rem au fost administrate mijloace de probă constând în audieri de martori, ridicări de documente, solicitări de relaţii de la autorităţile naţionale şi de la autorităţile din Brazilia”, transmite DNA.

Rise Project a publicat o serie de materiale despre presupusele afaceri ale liderului PSD Liviu Dragnea în Brazilia, dar şi despra firma Tel Drum.

În ultimul material, jurnaliştii au publicat un document despre care susţin că este clasificat, atribuit DGIPI, numit „Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman”. În documentul prezentat se precizează că, la nivelul IPJ Teleorman, se deţin o serie de informaţii referitoare la „preşedintele CJ care şi-a format o reţea infracţională compusă din persoane cu putere de decizie în judeţ”. În urma verificărilor s-ar fi descoperit că ar fi fost deţinător majoritar al acţiunilor la purtător ale companiei Tel Drum. Societatea, se precizează în act, în perioada 2000-2010, ar fi obţinut, „prin licitaţii trucate majoritatea fondurilor guvernamentale existente la nivelul CJ Teleorman”. Conform documentului citat, cumpărarea firmei de către Liviu Dragnea s-a făcut în condiţii frauduloase.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, duminică seara, că nu are nicio afacere în Brazilia şi nicio legătură cu ancheta DNA, afirmând că „totul pleacă de Soros”.

„Să o iau inginereşte. Nu am nicio afacere în Brazilia, nu am nicio afacere în nicio alătă ţară. Nu a dus bani în Brazilia, nu am transferat bani în nicio altă ţară. Declaraţia mea de avere este foarte clară”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, la RTV.

Liviu Dragnea a susţinut că documentul în baza căruia îi sunt aduse acuzaţiile legate presupusele sale afaceri nu este asumat de nicio instituţie

Tags: , , , ,
aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

Ce AVERE au liderii din Parlament. Milionul lui Dragnea, apartamentele mamei lui Tăriceanu şi indemnizaţia de preşedinte a lui Băsescu

Liderii partidelor politice din Parlament au averi deloc neglijabile, conform noilor declaraţii de avere depuse în luna iunie.

Preşedintele Senatului şi liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu este cel mai avut dintre ei, cu o impresionantă colecţie de maşini, aproape jumătate de milion de euro cash, iar în 2017 el a mai primit prin moştenire şi două apartamente în Bucureşti, de la mama sa, potrivit Gândul.info.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a realizat în 2016 venituri de 850.000 de lei doar din închirieri şi vânzări de imobile, însă declaraţia sa de avere nu pomeneşte nimic despre afacerile în care este implicat fiul său în Teleorman. Senatorul PMP Traian Băsescu nu are modificări semnificative în declaraţia de avere publicată recent, remarcându-se doar indemnizaţia sa de fost preşedinte al României, care s-a ridicat la peste 11.000 de lei pe lună, în 2016.

Liderul UDMR Kelemen Hunor are o mică avuţie imobiliară, cu 6 terenuri şi 4 case, în timp ce liderul liberalilor din Camera Deputaţilor, fosta preşedintă a PNL Raluca Turcan, şi-a vândut un apartament în Bucureşti pe 70.000 de euro. Cea mai „subţire” declaraţie de avere este cea a fostului lider USR Nicuşor Dan, a cărui cea mai importantă posesie este un teren în zona Cioplea din Predeal.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a câştigat în 2016, conform declaraţiei de avere depuse în luna iunie la Parlament, 850.000 de lei (aproximativ 185.000 de euro) făcuţi dintr-un contract de închiriere pe 2016 (încheiat în 2015), plus o promisiune de vânzare-cumpărare pe un teren şi un imobil din Turnu Măgurele, semnată în octombrie 2016.

În urma divorţului de Bombonica, Liviu Dragnea a rămas în urma partajului cu 3.000 de metri pătraţi de teren intravilan în Turnu Măgurele, un apartament şi spaţii de producţie tot în Măgurele.

Liderul PSD deţine o Skoda Superb şi un BMW X5, provenit prin donaţie de la rudele fratelui său, care a încetat din viaţă. Dragnea declară în conturi doar 3.000 de dolari şi aproape 38.000 de lei. În total, aproximativ 180.000 de euro îi are investiţi/împrumutaţi la Hotel Turris din Turnu Măgurele, care era pe numele fostei sale soţii Bombonicăi.

Liderul PSD nu pomeneşte nimic în declaraţia sa de avere despre afacerile în care este implicat fiul său, Valentin. Conform RISE Project, apropiaţi ai lui Dragnea ar deţine mai multe proprietăţi în Brazilia.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a dobândit în 2017 două apartamente în Bucureşti, prin moştenire de la mama sa, care a încetat din viaţă în 2013. Tăriceanu deţine acum 6 apartamente – 5 în Bucureşti şi unul în Năvodari, pe lângă două terenuri şi o casă de locuit în Snagov.

De asemenea, el a cesionat 250 de hectare de pădure în Valea Lungă, judeţul Dâmboviţa, contra 250.000 de euro. Din închirierea unui apartament în Bucureşti, el a mai câştigat 3.200 de lei pe lună (în total 38.400 de lei, aproximativ 700 de euro pe lună), conform declaraţiei de avere

Citeşte continuarea pe Gândul.info.

Tags: , , , , , , , , , ,
00157535_large

Guvernul Tudose. Lista oficială a miniştrilor

Lista noului cabinet a fost votată, miercuri, de Comitetul Executiv Național al PSD, au declarat pentru surse politice. Potrivit acestora, votul ar fi fost unanim. Noul cabinet ar cuprinde trei vicepremieri, din care unul fără portofoliu. Joi miniştrii propuşi vor fi audiaţi în comisiile parlamentare, pentru ca apoi să se dea votul de încredere în plenul Parlamentului.

Guvernul MIhai Tudose, aprobat îm sedinţa CExN

Prim-ministru: Mihai Tudose

Vicepremier – Marcel Ciolacu

Viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale: Sevil Shaideh

Viceprim-ministru, ministrul Mediului: Graţiela Gavrilescu (ALDE)

Ministrul Afacerilor Interne: Carmen Dan

Ministerul Economiei: Mihai Fifor

Ministerul Finanţelor: Ionuţ Mişa

Ministerul pentru IMM-uri şi Mediu de Afaceri: Ilan Laufer

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene- Victor Negrescu

Ministru delegat pentru Foduri Europene- Rovana Plumb

Ministerul Educaţiei: Liviu Pop

Ministerul Justiţiei: Tudorel Toader

Ministrul Sănătăţii: Florian Bodog

Ministrul Afacerilor Externe : Teodor Meleşcanu (ALDE)

Ministrul Energiei: Toma Petcu (ALDE)

Ministerul Apărării: Adrian Ţuţuianu

Ministerul Apelor şi Pădurilor: Doina Pană

Ministrul Agriculturii: Petre Daea

Ministrul Muncii: Lia Olguta Vasilescu

Ministrul Transpoturilor: Răzvan Cuc

Ministerul Comuncaţiilor: Lucian Şova

Ministerul Culturii: Lucian Romaşcanu

Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul: Viorel Ilie (ALDE)

Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni: Andreea Păstârnac

Ministrul Turismului: Mircea Dobre

Ministrul Tineretului: Marius Dunca

 

Tags: , , , ,
Guvernul-Romaniei1

20 de miniştri au depus cereri de retragere a demisiilor. Cererile sunt “lipsite” de obiect VIDEO

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Alina Petrescu, a anunțat, joi, că la Cabinetul primului-ministru au fost depuse 20 de cereri de retragere a demisiei de către miniștrii Executivului Grindeanu.

Ea a precizat, însă, că cererile sunt “lipsite de obiect” și a invocat legea 90 privind organizarea și funcționarea Guvernului.

“În acest moment, la cabinetul prim ministrului au fost depuse 20 de cereri de retragere a demisiei din partea miniştrilor, membri ai Cabinetului Grindeanu. (…) Aceste 20 de cereri de retragere a demisiei sunt însă lipsite de obiect”, a declarat Alina Petrescu.

Ea a invocat articolul 6 al Legii 90 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României, potrivit căruia demisia din funcţia de membru al guvernului se anunţă public, se prezintă în scris prim-ministrului şi devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea sa, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii.

“Am aici copii după toate cele 20 de cereri de retragere a demisiei. În toate cele 20 de documente, care sunt tip – textul este identic – este trecut şi numărul de înregistrare al demisiei de la cabinetul prim ministrului. Aceste cereri de retrageri a demisiilor nu au obiect”, a mai spus Petrescu.

Potrivit Alinei Petrescu, de pus cereri de retragere a demisiei Marius Dunca, Teodor Meleşcanu, Alexandru Petrescu, Mircea Titus Dobre, Sevil Shhaideh, Ana Birchall, Petre Daea, Rovana Plumb, Florian Bodog, Toma Petcu, Andreea Păstrârnac, Mihai Tudose, Adriana Petcu, Pavel Năstase, Răzvan Cuc, Gabriel Leş, Tudorel Toader, Viorel Ilie, Graţiela Gavrilescu şi Viorel Ştefan.

Tags: , , , ,
00151412_large

Răsturnare de situaţie: PSD şi UDMR nu s-au înţeles pe pragul pentru folosirea limbii materne, comisiile anulate

Surse politice au declarat pentru MEDIAFAX că PSD şi UDMR nu au căzut la un acord cu privire la proiectul privind scăderea pragului de reprezentare a minorităţilor pentru folosirea limbii materne în administraţie, iar comisiile de marţi au fost anulate.

”Şedinţa celor trei comisii programată pentru astăzi nu va mai avea loc. Preşedintele Comisiei Juridice, Eugen Nicolicea”, a fost mesajul transmis marţi dimineaţa.

Este vorba despre şedinteţele Comisiilor Juridică, al Drepturilor Omului şi de Administraţie.

Potrivit unor surse politice. UDMR şi PSD nu au căzut la un acord cu privire la proiectul privind scăderea pragului de reprezentare a minorităţilor pentru folosirea limbii materne în administraţie.

Legea privind ziua de 15 martie , “Ziua comunităţii maghiare” a fost retrasă de pe ordinea de zi

Proiectul de lege privind declararea zilei de 15 martie ca “Zi a comunităţii maghiare” a fost retras marţi de pe ordinea de zi a plenului Senatului, în urma deciziei Biroului Permanent a Camerei superioare.

Comisia de administraţie a Senatului a adoptat, luni, un proiect de lege privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România, angajatorii putând acorda la cerere zi liberă pentru persoanele care aparţin comunităţii maghiare.

Senatorii au adoptat un raport favorabil, aducând proiectului iniţial un amendament potrivit căruia angajatorii pot acorda zi liberă la cerere pentru persoanele care aparţin comunităţii maghiare.

Senatul este prima cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional în acest caz.

Tags: , , ,
Parlament

Moţiunea de cenzură, semnată de 222 de parlamentari. Când are loc votul

Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Liviu Dragnea, a declarat, duminică, în plen, că moţiunea de cenzură va fi dezbătută şi votată în şedinţa comună de miercuri a Parlamentului, la ora 11:00, potrivit deciziei Birourilor Permanente Reunite.

“Birourile Permanente ale celor două camere, în şedinţa comună (…) au stabilit ca dezbaterea şi votul moţiunii de cenzură să aibă loc în ziua de miercuri 21 iunie 2017, la ora 11:00, în şedinţa comună (a Parlamentului-n.r.)”, a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Liviu Dragnea, declarând închisă şedinţa de plen în care s-a citit textul moţiunii de cenzură.

Moţiunea de cenzură a fost semnată de 222 de parlamentari. 

Întrebat cum comentează faptul că moţiunea de cenzură a fost semnată de 222 de parlamentari, dintre care doar de 199 de la PSD, iar restul de la ALDE, Dragnea a spus: “Majoritatea celor care nu au semnat nu au fost prezenţi. Fiecare a vorbit cu mine, unii sunt plecaţi din ţară, ajung în noaptea asta sau mâine, unii ajung marţi”.

“Noi am fost interesaţi să avem numărul de semnături peste limita stabilită de Constituţie ( o pătrime din numărul total al senatorilor şi deputaţilor, respectiv 116 parlamentari, n.r.) , iar cei cu care am vorbit am considerat necesar să nu le stric treburile astăzi. Noi stabilisem joi că depunem luni moţiunea de cenzură, aşa şi-au făcut programul majoritatea. Am luat decizia ulterir de a o depune azi (duminică, n.r.) pentru a scurta perioada în care ne aflăm de incertitudine şi de lipsa practică a unui Guvern”, a spus Dragnea.

Întrebat dacă ar fi fost un semnal mai puternic dacă PSD avea minimum 233 de semnături, câte voturi sunt necesare pentru a adopta moţiunea, şi dacă are vreo supărare din această cauză, Dragnea a răspuns: “Nu, categoric nu. Eu am mai gestionat o moţiune de cenzură”.

“Important este votul de miercuri, care va fi masiv”, a subliniat Dragnea.

PSD şi ALDE au finalizat, duminică la prânz, textul moţiunii de cenzură, document care are puţin peste trei pagini şi care se intitulează “România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor”.

În moţiune se menţionează că, la cinci luni de la instalarea Guvernului, coaliţia de guvernare a făcut o evaluare a activităţii Executivului, în urma căreia a decis să retragă sprijinul politic acordat Cabintelui. Decizia a dus la demisia a 25 din cei 27 de membri ai Cabinetului, care au înţeles “corect reponsabilitatea politică ce le revine în cadrul unei democraţii constituţionale”, menţionează textul.

Documentul vorbeşte în continuare de “Guvernul” Ponta-Jianu-Grindeanu, pe care îi acuză de dispreţ faţă de regulile democratice ale funcţionării instituţiilor.

Iniţiatorii susţin că nu este vorba despre o moţiune PSD-ALDE, ci despre “un act de responsabilitate politică pe care trebuie să îl facă Parlamentul României pentru a prezerva constituţionalitatea funcţionării democratice a statului, respectarea legii şi a votului cetăţenilor României”.

 

Tags: , , , , ,
cine-este-sorin-grindeanu-noua-propunere-a-psd-pentru-functia-de-premier-al-romaniei-18561886

100 de zile sub Guvernul Grindeanu. BILANŢUL

Guvernul condus de Sorin Grindeanu a împlinit, vineri, 100 de zile de când este în funcţie, timp în care a adus o serie de schimbări, printre care majorarea salariului minim, dar a şi întârziat punerea în practică a unor proiecte, cum ar fi Legea prevenţiei sau eliminarea TVA pentru locuinţe.

Guvernul Sorin Grindeanu este în funcţie de la 4 ianuarie 2017.

După ce preşedintele Klaus Iohannis a refuzat prima propunere venită din partea coaliţiei PSD-ALDE pentru funcţia de premier, în persoana social-democratei Sevil Shhaideh, a fost înaintat numele fostului ministru Sorin Grindeanu.

La mai puţin de o lună de la asumarea mandatului, iniţiativele guvernului de graţiere şi amnistiere, precum şi de amendare a Codului Penal, pentru punerea în acord cu o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, au cauzat proteste masive de stradă, care au dus la retragerea iniţiativelor.

Încă de la începutul lunii ianuarie 2017, ministrul justiţiei, Florin Iordache, a pus pe agenda publică perspectiva unei legi a amnisţiei şi a graţierii, în sensul punerii în acord a Codului Penal cu o decizie anterioară a CCR.

Preşedintele Klaus Iohannis a apărut inopinat la sediul Guvernului pe 18 ianuarie şi a făcut uz de prerogativa lui de a conduce şedinţele Executivului la care participă, după ce avusese o discuţie anterioară cu prim-ministrul şi Florin Iordache. Deşi iniţial presa fusese anunţată că nu vor fi declaraţii, Iohannis a spus: “Cunoaşteţi povestea că este un elefant în încăpere, dar nu-l vedem. Sunt doi elefanţi – ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a codurilor penale. Evident, că şi despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru marţi dimineaţă, iar domnia sa mi-a spus că discuţia avusese loc deja cu anumiţi colegi din Guvern şi că nu va fi pusă pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni privind graţierea şi modificarea Codurilor. De asemenea, subliniez şi sper să fiu în asentimentul domnului prim-ministru s-a angajat ca aceste chestiuni să nu fie băgate peste noapte în nicio şedinţă de guvern, ci imediat ce documentele vor fi clarificate, evident sub conducerea ministrului Justiţiei, a doamnei ministru de Interne şi a doamnei ministru delegat pentru Afaceri Europene, să fie puse în transparenţă, adică, mai clar, să fie date spre consultare tuturor entităţilor prevăzute de lege”.

În seara zilei de 18 ianuarie a avut loc un protest în Bucureşti şi în alte oraşe. Klaus Iohannis a cerut renunţarea completă la proiectul de modificare a codurilor, justificând că este neavenit şi inacceptabil, iar pe 22 ianuarie, când au avut loc proteste masive în ţară, s-a alăturat protestatarilor.

Guvernul s-a întâlnit într-o şedinţă în seara zilei de 31 ianuarie 2017 şi a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 13 pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală. La scurt timp după declaraţiile publice legate de deciziile din şedinţă, în faţa Palatului Victoria s-au strâns circa 15.000 de oameni, iar numărul protestatarilor a crescut în zilele ce au urmat, ajungând la peste 300.000 în toată ţara.

Pe 8 februarie 2017, Cabinetul conduse de Sorin Grindeanu s-a confruntat cu prima moţiune de cenzură, care însă a fost respinsă. În favoarea moţiunii de cenzură s-au exprimat 161 de parlamentari. Pentru succesul unei moţiuni de cenzură erau necesare 233 de voturi.

După aproximativ două săptămâni, pe 22 februarie, Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat în unanimitate modificările din componenţa guvernului Grindeanu, pentru portofoliul Justiţiei, în locul lui Florin Iordache, fiind propus fostul judecător al CCR Tudorel Toader. În urma votului, Mihai Tudose a preluat ministerul Economiei, înlocuindu-l pe Alexandru Petrescu, care a preluat ministerul Mediului de Afaceri şi Antreprenoriat. De asemenea, Rovana Plumb a preluat ministerul Fondurilor Europene, înlocuind-o pe Mihaela Toader. Premierul Sorin Grindeanu a declarat atunci că a ajuns la aceste propuneri după ce a discutat, în primul rând, cu persoanele vizate pentru ocuparea funcţiilor, dar şi în urma „consultărilor zilnice, dacă nu mai des, cu conducerea partidului”.

O a doua remaniere a Executivului s-a produs la sfârşitul lunii martie, când premierul Sorin Grindeanu a spus că va trimite propunerile făcute de partenerii de la ALDE. Copreşedintele ALDE Daniel Constantin, vicepremier şi ministru al Mediului, a fost înlocuit cu Graţiela Gavrilescu, fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. Portofoliul ei a fost preluat de liderul senatorilor ALDE, Viorel Ilie.

Mandatul Guvernului a fost marcat de onorarea unor promisiuni, dar şi de amânarea aplicării unor măsuri promise în campania electorală de liderii PSD.

Printre măsurile deja luate de Guvernul Grindeanu se numără majorarea salariului minim de la 1250 la 1450 de lei, precum şi a punctului de pensie, dar şi a pensiei minime garantate de la 400 la 520 de lei.

De asemenea, Executivul condus de Sorin Grindeanu a adoptat o ordonanţă de urgenţă care introduce gratuitatea la transportul intern feroviar pentru toţi studenţiii înmatriculaţi la o formă de învăţământ cu frecvenţă, într-o instituţie de învăţământ superior acreditată din România, de stat sau privată.

La capitolul “nerealizări” pot fi menţionate neadoptarea proiectul de lege privind prevenţia, dar şi a legii salarizării unice. Iniţial proiectul legii salarizării unice urma să fie asumat de Guvern şi trimis în Parlament. Ulterior, Ministerul Muncii doar a elaborat proiectul, care a fost trimis spre parlamentarii coaliţiei de guvernare pentru a fi asumat şi susţinut în Legislativ. Un alt proiect care nu a fost adoptat, nici măcar în formă de proiect, este cel care prevede TVA zero pentru locuinţe, deşi liderul PSD, Liviu Dragnea, anunţase eliminarea taxei pe valoarea adăugată începând cu 1 martie.

 

Tags: , , , , ,
2015_03_05_srl-d_rsz_crp

Legea salarizării unitare. Vezi care sunt creşterile salariale în funcţie de categoriile bugetare

Proiectul legii salarizării unitare a fost publicat de PSD, după ce liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat că depunerea sa va fi amânată cu o săptămână. “10 zile în plus nu strică nimănui, ba dimpotrivă. Este o perioadă în care absolut toată lumea de bună-credinţă şi cea de rea-credinţă are posibilitatea să studieze”, a motivat liderul PSD decizia.

Iată principalele modificări pe care le aduce proiectul de lege:

  • Creşterea salariilor de bază mici cu un procent mai mare faţă de celelalte salarii de bază din grila de salarizare, astfel încât raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar se reduce la 1 la 12, faţă de 1 la 15 cât este în prezent. Prin această măsură, salariile de bază aflate la baza piramidei salariale vor înregistra o creştere accentuată , în jur de 100%, această creştere fiind din ce în ce mai mică pentru salariile aflate în partea superioară a piramidei salariale;

• Creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul medical, începând cu anul 2018, (medici şi asistente medicale) astfel încât medicul UPU să beneficieze de echivalentul a 3.600 euro pe lună, iar medicul rezident UPU să beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lună;

• Creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul din educaţie, această creştere fiind cuprinsă între 90% -150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% – 125% pentru învăţământul universitar;

• Creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază pentru personalul artistic din familia ocupaţională “Cultură“;

• Creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în special pentru funcţiile cu nivel mai mic de salarizare;

• Stabilirea salariilor de bază ca valori nominale în lei pentru anul 2022, eliminarea coeficienţilor de ierarhizare şi a valorii de referinţă utilizate în prezent conform Legii-cadru nr.284/2010;
• Stabilirea salariilor de bază, a soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază, indemnizaţiilor de încadrare, începând cu anul 2023, prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în Anexele I-VIII la lege cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la acea dată;
• Stabilirea aceluiaşi nivel de salarizare pentru funcţiile comune existente în cadrul familiilor ocupaţionale;
• Stimularea performanţei profesionale, prin majorarea procentului de acordare a premiilor lunare de la 2% din cheltuielile cu salariile, cum a fost prevăzut în Legea-cadru nr. 284/2010, la 5% din cheltuielile cu salariile, pentru persoanele care obţin rezultate deosebite în activitatea desfăşurată în cadrul instituţiei;
• Acordarea primei de vacanţă anuale, sub formă de vouchere de vacanţă, la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
• Acordarea indemnizaţiei de hrană anuală la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Această măsură nu se va aplica personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată.
• Reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a consiliului general al municipiului Bucureşti, fără a depăşi limita maximă a indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a vicepreşedintelui consiliului general al municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare;

• Reglementarea modalităţii de remunerare a personalului care deţine titlul ştiinţific de doctor prin acordarea unei indemnizaţii lunare pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul;

• Încadrarea sumei sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor în procentul de 30% din suma salariilor de bază, pe total buget pentru fiecare ordonator decredite;

• Sunt definiţi mai mulţi termeni, cum ar fi salariul de bază, salariul lunar, venitul salarial, prin care se urmăreşte eliminarea neclarităţilor existente în prezent;

• Salariile de bază pentru fiecare funcţie sunt stabilite, pe categorii de personal, în raport de clase, de studii, grade/trepte profesionale şi gradaţii;

• Promovarea în grade/trepte profesionale se face de regulă pe un post vacant, din 3 în 3 ani, sau conform unor reglementări din statutele proprii;

• Avansarea în gradaţii se va face din 5 în 5 ani, prin majorarea salariului de bază avut cu procente cuprinse între 2,5 şi 7,5%;

• Reglementarea ocupării prin transfer a unui post vacant sau temporar vacant, şi de către celelalte categorii de personal bugetar, nu numai de funcţionarii publici, aşa cum prevede actualul sistem.

PROIECTUL INTEGRAL AICI.

Tags: , , , ,
locuinta final

TVA 0 la achizițiile de locuințe. Ce spun analiştii imobiliari

Reprezentanții Guvernului au în vedere stimularea sectorului construcțiilor și readucerea acestuia la nivelul de dinainte de criză.

În momentul de față, pe masa Parlamentului se află un proiect de lege demn de toată atenția potențialilor cumpărători de locuințe. Inițiat de președintele PSD, Liviu Dragnea, acesta prevede, printre altele, aplicarea unei cote reduse de TVA de 0% pentru „livrarea locuințelor, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către persoane fizice”. „Măsura are în vedere… facilitarea accesului populației la o locuință fără suportarea TVA”, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

De menționat este că normele actuale prevăd deja aplicarea unei cote de reduse de TVA, în valoare de 5% din valoarea imobilului, însă doar pentru tranzacțiile de până la 450.000 de lei (circa 100.000 de euro); pentru achizițiile ce depășesc această sumă se aplică cota normală de TVA, respectiv 19%. (De această facilitate un cumpărător poate beneficia însă doar o singură dată.)

În acest context, este de așteptat ca, în cazul în care va fi adoptată, aplicarea cotei 0 de TVA să aibă, în mod evident, un rol important în stimularea apetitului românilor pentru achiziția de locuințe noi. Asta mai ales dacă legiuitorii vor decide să implementeze măsura pentru toate tipurile de tranzacții, adică inclusiv pentru cele care se încadrează acum în categoria TVA de 19%.

Minus pe termen scurt, plus pe termen lung

Deși sună bine în teorie, această idee nu a fost scutită de obiecții, una dintre cele mai importante fiind legată de efectul unei asemenea măsuri asupra bugetului de stat. „Sigur că da, dacă vorbim cu un finanțist, așa cum îi știm cu toții, care stau și doar adună plusuri şi minusuri, fără să vadă efectele secundare, prima impresie a unui finanțist este că (…) o să avem un minus important la buget”, a recunoscut prim-ministrul Sorin Grindeanu, în cadrul unei dezbateri organizate în cadrul târgului de profil Salonul Imobiliar (organizat la Palatul Parlamentului săptămâna aceasta).

Premierul este însă de părere că impactul (pozitiv al) acestei legi se va vedea, într-o fază ulterioară, prin încasări mai mari, datorită efectului de stimulare a pieței imobiliare per ansamblu – care va contribui și la reducerea deficitului locativ al României, de aproximativ un milion de unități. „Îmi doresc ca acest sector să revină acolo unde, să spunem, era în urmă cu zece ani. Poate greșesc ca și exactitate, dar ponderea pe care sectorul imobiliar și al construcțiilor o avea în ceea ce înseamnă economia românească era una importantă. Prin măsurile pe care, unele dintre ele le-am luat, altele sunt pe cale de a fi adoptate, ne dorim să impulsionăm acest sector”, a explicat Grindeanu.

„Proiectul legii cu TVA zero, care este în Parlament, în acest moment, pentru livrarea de locuințe, pentru persoanele fizice, este un proiect care are susținerea Guvernului. Chiar dacă pare în primă fază un minus la încasările de TVA, dacă stai să calculezi efectele secundare și modul în care industria de profil aduce plus, efectele sunt pe plus.” Sorin Grindeanu, Prim-ministru

„Vom notifica Comisia Europeană”

În ceea ce privește concordanța măsurii propuse de PSD cu prevederile Uniunii Europene în domeniu, premierul a declarat: „O să mergem pe ceea ce înseamnă paşii legali, ca să fim cât se poate de direcți. În momentul în care ni se va cere de către Parlament punctul de vedere al Guvernului, îl vom da pozitiv, și susținem acest proiect. Vom notifica Comisia Europeană, pentru că ştiţi că există regulamente cu TVA-ul diferit și sunt anumite reguli pe care trebuie să le respectăm”. În opinia sa, această solicitare nu ar fi un „lucru nou”, întrucât există țări care au un nivel diferit al TVA în diverse domenii.

Pentru moment, cei care vor să achiziționeze una sau mai multe locuințe noi fără a mai plăti TVA mai au de așteptat. Două lucruri rămân de văzut: primul – care va fi forma finală a legii și ce tranzacții vor beneficia, concret, de cota redusă de 0%; al doilea – care va fi reacția Uniunii Europene la propunerea PSD.

(analiză imobiliare.ro)

Tags: , , , , ,
klaus-iohannis-basescu-si-ponta-colaboreaza-foarte-bine-pactul-de-coabitare-a-produs-rezultate-frumoase-18475916

Iohannis, în Parlament: Retragerea OUG 13 şi demitere chinuită e prea puţin, anticipatele sunt prea mult. La plecare PSD din plen: “Aţi obosit deja? Ghinion!”

Preşedintele Klaus Iohannis s-a adresat Parlamentului, marţi, aşa cum solicitase. Iohannis a fost întâmpinat de către doi vicepreşedinţi ai Camerelor aparţinând opoziţiei, Cătălin Predoiu (PNL- Camera Deputaţilor), respectiv Mihai Goţiu (USR-Senat).

  • Multumesc, dle presedinte al Senatului, dle presedinte al Camerei Deputatilor, doamnelor si domnilor parlamentari, doamnelor si domnilor musafiri. M-as fi adresat si Guvernului dar este ocupat, dar nu-i bai. La ei am fost deja. Sunteti un nou Parlament si ma bucur, chiar ma bucur mult ca ati avut rabdare sa stati in sala sa ma asteptati si va vb pt promirea foarte  frumoasa.
  • Noilor parlamenatri si vechilor parlamentari va doresc deopotriva succes si un mandat plin de realizari. As fi vrut astazi in conditii normale la inceput de mandat sa va vorbesc despre lucruri importante pt Romania. As fi putut sa va vorbesc despre centenar, 2018, vom sarbatori 100 de ani de cand exista statul roman mondern. As fi putut sa vorbesc poate despre proiectul de tara.
  • Cu totii, si dvs si dvs, ne dorim in definitiv o Romanie puternica si prospera. Cu totii ne dorim ca Romaniei sa-i mearga mai bine, dar vremurile nu sunt obisnuite si suntem in plina criza. Sute de mii de romani protesteaza in strada. Natiunea e in alerta, e vie, e atenta si e foarte nemultumita. O importanta cercetare sociologica realizata in ult zile arata ca aproape 80% dintre romani considera ca tara merge in directia gresita.
  • Doamnelor si domnilor, cum s-a ajuns aici la numai o luna dupa alegeri? In 11 decembrie, PSD a reputat o mare victorie, dar dupa aceea? Doamnelor si domnilor, dupa aceea, cu o ciudata strategie tip kamikaze a intrat in coliziune frontala cu o parte insemnata a societatii romanesti, a promis in campanie ceva si in primele zile s-a apucat de altceva. Pohta ce-ati pohtit, grija ce-ati avut-o se vede ca nu a fost cea declarata in campanie, nu prosperitatea poporului roman a fost prima prioritate, grija prima a fost sa va ocupati de dosarele penalilor si romanii sunt indignati si revoltati.
  • Asta e situatia. Unii multumiti unii nemultumiti, ce facem, dragilor? Care sunt solutiile, care este marja de manevra pentru a iesi din acest impas? Retragerea Ordonantei 13 si eventual demiterea chinuita a unui ministru este cu certitudine prea putin.
  • Alegeri anticipate, insa, sunt in aceasta faza prea mult. Asta este marja de manevra. Cine trebuie sa vina cu solutia? Pai in mod natural cel care a creat problema, PSD-ul.
  • Ati obosit deja? Ghinion!
  • Presedintii celor doua Camere care nu stiu au ramas?,  incearca sa acrediteze in spatiul public ideea ca eu nu as digera rezultatul votului si ca eu as incerca sa fac ceva ca sa intorc acest rezultat. Cica afirma in spatiul public ca as dori rasturnarea guvernului legitim. Nu. Fals.
  • Presedintii celor doua Camere care nu stiu au ramas?,  incearca sa acrediteze in spatiul public ideea ca eu nu as digera rezultatul votului si ca eu as incerca sa fac ceva ca sa intorc acest rezultat. Cica afirma in spatiul public ca as dori rasturnarea guvernului legitim. Nu. Fals. Ati castigat, acum guvernati, dar nu oricum. Romania are nevoie de un guvern puternic, nu de un guvern care cu sfiala executa ordinele de la partid. Romania are nevoie de un guvern care lucreaza transparent, care guverneaza predictibil, la lumina zilei, nu noaptea pe furis.
  • Legiferati pentru Romania, dati legi bune pentru Romania, nu pentru un grup de politicieni cu probleme. Conduceti cei care ati castigat alegerile, dar conduceti responsabil, sunt mari asteptari din partea societatii. Lumea v-a votat fiindca v-a crezut, ce-ati promis, faceti. Sunt mari asteptati din partea mediului economic. E nevoie de o guvernare si de o legiferare transparenta, predictibila, sustenabila. Nu va bateti joc de romania, suntem intr-o situatie macroeconomica f buna. Nu puneti Romania in dificultate. Pastrati trendul ascendent, pastrati cresterea economica. Sunte asteptari mari de la partenerii nostri internationali. Romania este o tara puternica in regiune. Am luptat, am legiferat si am guvernat timp de multi ani in asa fel incat Ro sa devina parte puterniica din NATO, din UE. Lumea are mari asteptari de la noi, sa nu-i dezamagim.
  • Daca PSD care a creat aceasta criza, nu o rezolva urgent voi convoca in virtutea atributiilor de presed consultari la Palatul Cotroceni pt a vedea  care sunt solutiile posibile.
  • Ce fel de natiune vrem sa fim? Vrem sa fim o natiune puternica, prospera, o nat care isi construieste un stat de drept si-l respecta, care se poate mandri cu o justitie independenta, o natiune unde autoritatile colaboreaza loial, cu Parlament puternic? O natiune cu guvern performant, sau vrem sa fim o natiune slaba, dispretuita care pune totul in joc pentru a-i salva pe cativa din situatii dificile. Merita Romania acest sacrificiu? Acesta este scopul referendumului. O Natiune puternica cu politicieni integri si credibili in varful statulului, asta imi doresc eu pentru Romania si asta cred isi doresc romanii. Asta este intrebarea, ce fel de natiune vrem sa fim si pt  a afla realmente dorinta suverana a poporului roman voi convoca acest referendum. Astept de la Parlament raspunsul la solicitarea mea. Imediat dupa primirea raspunsului voi convoca referendumul.

 

Tags: , , , , ,
FOTO: economica.net

Propunerea PSD-ALDE pentru funcţia de premier: Sevil Shhaideh

Sevil Shhaideh este propunerea de premier pe care PSD-ALDE a înaintat-o miercuri preşedintelui Klaus Iohannis la consultările de la Palatul Cotroceni, conform anunţului făcut de preşedintele PSD Liviu Dragnea.

Dragnea a spus că nu are nicio relaţie de rudenie cu Sevil Shhaideh şi că aceasta este membră a PSD din 2015.

Preşedintele PSD a spus că pe Shhaideh o recomandă pentru această funcţie “capacitatea de muncă, ştiinţa administraţiei, viziunea de dezvoltare” şi cunoaşterea “activităţii tuturor ministerelor”.

Sevil Shhaideh, propusă de PSD şi ALDE pentru funcţia de premier, a fost ministru al Dezvoltării Regionale în anul 2015 în Guvernul Ponta. Sevil Shhaideh a fost timp de aproape 20 de ani director de servicii în Consiliul Judeţean Constanţa, iar din 2012, după numirea lui Liviu Dragnea la conducerea MDRAP, este secretar de stat în acest minister.

Sevil Shhaideh are 51 de ani, iar în 1987 a absolvit Academia de Ştiinţe Economice, Facultatea de Planificare Economică şi Cibernetică. În 1995 şi 2001, ea a obţinut specializările: expert în administraţie publică şi manager ONG la organizaţia internaţională USAID din Statele Unite ale Americii, iar în 2003 a primit titlul de auditor în urma unui curs susţinut la TUV Institution, potrivit CV-ului său publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării.

În perioada 1987-1991, ea a fost angajată ca analist programator la Trustul pentru Mecanizarea Agriculturii Constanţa, iar din 1991 şi până în 1993 a fost manager Sisteme Informatice la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Constanţa. Ulterior, din 1993 şi până în 2007, Sevil Shhaideh a fost director Sisteme Informatice în Consiliul Judeţean (CJ) Constanţa, iar între anii 2007 şi 2012 a condus Direcţia Generală de Proiecte din CJ Constanţa, având ca principale atribuţii coordonarea şi managementul proiectelor cu finanţare europeană. Simultan, ea a ocupat postul de coordonator al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), în perioada în care Liviu Dragnea era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, între principalele activităţi şi responsabilităţi numărându-se elaborare de amendamente legislative cu privire la actele normative care reglementează administraţia publică locală. De asemenea, din anul 2000, ea este preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Informaticienilor din Administraţia Publică.

În 2012, imediat după desemnarea lui Liviu Dragnea la conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Sevil Shhaideh a fost numită în funcţia de secretar de stat la acelaşi minister.

Conform ultimei sale declaraţii de avere, din 6 mai 2015, Sevil Shhaideh are un apartament de 47 de metri pătraţi, cumpărat în 1994, şi mai multe conturi deschise în 2007 şi 2011, în sumă totală de aproximativ 500.000 de lei.

În declaraţia de avere a acesteia este menţionat şi un împrumut de 20.000 de euro acordat de către soţul său, Akram Shhaideh, lui Bachir Chhide, şi ramburat în septembrie 2014. De asemenea, la secţiunea ”datorii” este trecut un credit de 60.000 de lei, contractat în anul 2012 şi scadent în 2017.

Veniturile obţinute de Sevil Shhaideh în anul fiscal 2014 depăşesc 300.000 de lei, din care 56.364 de lei reprezintă salariul de la Ministerul Dezvoltării, iar 247.800 de lei a încasat ca membru al CIFGA (Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări) la EximBank SA.

Soţul lui Sevil Shhaideh a obţinut un venit anual de 46.149 de lei ca angajat al Regiei Autonome Judeţene Drumuri şi Poduri Constanţa şi 826 lei în calitate de consilier în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

De asemenea, potrivit declaraţiei de interese, ea este acţionar la Coremar – cupon gratuit, şi la SC Rosyr International SRL, cu 50 de acţiuni, în valoare de 100 de lei.

Sevil Shhaideh s-a căsătorit în 2011, iar presa a scris că naşi de cununie au fost Liviu Dragnea şi şeful Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu.

Liviu Dragnea a afirmat însă că Sevil Shhaideh nu îi este fină, deoarece în religia musulmană nu există termenul de naş, şi că la căsătoria acesteia i-a fost “martor”, alături de alte persoane. Dragnea a mai spus că o cunoaşte pe Sevil Shhaideh de 15 ani, iar la căsătoria acesteia a fost martor alături de alte persoane.

Tags: , , , , , ,
stampila-vot

Cine sunt noii parlamentari de Cluj (OFICIAL, după redistribuire)

Județul Cluj trimite 10 deputați și 4 senatori în Parlamentul României. 

PSD

Camera Deputaților (Horia Nasra, Cornel Itu, Cristina Burciu)

Senat (Vasile Ilea)

PNL

Camerea Deputaților (Florin Stamatian, Adrian Oros, Sorin Moldovan)

Senat (Marius Nicoară)

USR

Camera Deputaților (Emanuel Ungureanu, Adrian Dohotaru)

Senat (Mihai Goțiu)

UDMR

Camera Deputaților (Csoma Botond)

Senat (Laszlo Attila)

ALDE

Camera Deputaților (Steluța Cătăniciu)

Tags: , , , , , , , , ,
Parlament

PSD – 45% la Senat şi Camera Deputaţilor. (REZULTATE FINALE)

Partidul Social Democrat a obținut la Senat 45,67% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare, la nivel național, iar la Camera Deputaților – 45,47%, a anunțat joi reprezentantul Biroului Electoral Central Marian Muhuleț.

PSD are 67 de mandate la Senat și 154 de mandate la Camera Deputaților.

Partidul Național Liberal a obținut 30 de mandate la Senat, cu 20,41%, iar la Camera Deputaților — 69 de mandate, cu un procentaj de 20,04%.

Uniunea Salvați România are 13 mandate la Senat (8,92%) și 30 de mandate la Camera Deputaților (8,87%).

Uniunea Democrată Maghiară din România are 9 mandate la Senat (6,24%) și 21 de mandate la Camera Deputaților (6,18%).

ALDE are 9 mandate la Senat, cu un procentaj de 6%, și 20 de mandate la Camera Deputaților, cu 5,62%.

Partidul Mișcarea Populară are 8 mandate la Senat (5,65%) și 18 mandate la Camera Deputaților (5,34%).

La Camera Deputaților sunt și 17 mandate ale organizațiilorminorităților naționale.

Tags: , , , , , , , ,
Parlament

Cine sunt noii parlamentari de Cluj

Numele celor care vor ajunge în viitorul legislativ, dar şi câte posturi rămân pentru redistribuire, după ce Biroul Electoral Central a centralizat 70% din voturi.

CAMERA DEPUTAŢILOR

Florin Stamatian (PNL)

Adrian Oros (PNL)

Sorin Moldovan (PNL)

Horia Nasra (PSD)

Cornel Itu (PSD)

Cristina Burciu (PSD)

Csoma Botond (UDMR)

Hegedus Csilla (UDMR)

Emanuel Ungureanu (USR)

Un mandat- REDISTRIBUIRE

SENAT

Marius Nicoară (PNL)

Vasile Ilea (PSD)

Laszlo Attila (UDMR)

Mihai Goţiu (USR)

 

Tags: , , , , , , , ,
stampila-vot

PARŢIALE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. PSD – Senat – 45,25% și Camera Deputaților – 45,09%

PSD a obținut la Senat 45,25% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, la nivel național, și la Camera Deputaților – 45,09%, a anunțat luni vicepreședintele BEC Marian Muhuleț.

Rezultate parţiale date publicităţii la ora 10:00 pentru ora de referinţă 8:00

Untitled

Untitled1

PNL a obținut la Senat — 20,32%, iar la Camera Deputaților — 19,96%.

USR are 9,32% la Senat și 9,26% la Camera Deputaților.

UDMR a obținut 6,22% la Senat și 6,15% la Camera Deputaților.

ALDE are 6,05% la Senat și 5,62% la Camera Deputaților.

PMP a obținut la Senat 5,51% și 5,22% la Camera Deputaților.

Acestea sunt rezultatele centralizate parțial până luni, la ora 8,00, pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului.

Pentru Camera Deputaților au fost centralizate până la ora 8,00 un număr de 13.097 secții de votare din totalul de 19.044, respectiv 68,77%, reprezentând un număr total de voturi valabil exprimate de 4.686.389. Voturi nule — 141.521; voturi albe — 38.351.

Ca număr de voturi valabil exprimate la Camera Deputaților PSD a obținut 2.113.515 voturi, PNL — 935.703, USR — 434.412, UDMR — 288.531, ALDE — 263.783, PMP — 244.870. Ceilalți competitori electorali s-au situat sub pragul de 5%.

La Senat au fost centralizate 13.097 secții de votare din 19.044, respectiv 68,77%, reprezentând un număr total de voturi valabil exprimate de 4.689.349. Voturi nule — 137.140; voturi albe — 39.805.

Ca număr de voturi valabil exprimate obținute la Senat PSD are 2.122.043 voturi, PNL — 953.199, USR — 437.455, UDMR — 291.876, ALDE — 283.907, PMP — 258.838. Ceilalți competitori electorali s-au situat sub pragul de 5%.

Tags: , , , , , , , ,