Tag Archives: psd

dancila

Viorica Dăncilă, desemnată prezidenţiabilul PSD

Viorica Dăncilă a fost desemnată, marţi de către social-democraţi, să fie candidatul formaţiunii, la alegerile prezidenţiale au declarat surse din PSD, pentru MEDIAFAX.

Paul Stănescu şi Dumitru Buzatu au fost singurii care au votat împotriva deciziei luate de social-democraţii, în şedinţa Biroului Permanent Naţional au mai spus sursele citate. Hotărârea urmează să fie validată în şedinţa Comitetului Executiv al partidului. Înaintea hotărârii social-democraţilor, primarul general al Capitalei Gabriela Firea şi-a anunţat colegii în Biroul Permanent Naţional al PSD că îşi retrage candidatura la alegerile prezidenţiale, au afirmat surse din partid, pentru MEDIAFAX.

Tags: , , ,
psd

Un senator de Cluj şi-a dat demisia din PSD

Senatorul Vasile Ilea a demisionat, joi, din PSD, iar preşedintele PSD Cluj, deputatul Horia Nasra, i-a solicitat acestuia să demisioneze şi din Parlament

“Astăzi şi-a dat demisia din calitatea de membru al PSD şi, având în vedere acest aspect, şi faptul că a fost ales senator pe listele PSD, îi solicit demisia din Senat. Consider că gestul lui nu este unul corect faţă de PSD şi că, dacă ar avea onoare, ar demisiona din Senat”, a declarat, pentru AGERPRES, Horia Nasra.

Vasile Ilea a fost înlocuit în funcţia de preşedinte interimar al PSD Cluj-Napoca. “Motivele lui nu au fost legate de activitatea organizaţiei judeţene. În urma demisiei lui, noul preşedinte interimar al organizaţiei municipale este liderul de grup al consilierilor locali, domnul Dan Morar”, a mai spus Horia Nasra.

Tags: , , , , , ,
psd

Dăncilă îi ia locul lui Dragnea în fruntea PSD

Premierul Viorica Dăncilă a fost aleasă, sâmbătă, preşedinte al Partidului Social-democrat. Eugen Teodorovici a devenit preşedinte executiv, iar Mihai Fifor, secretar general.

Viorica Dăncilă a obţinut 2.828 voturi, Liviu Pleşoianu – 715 voturi, Şerban Nicolae – 375 voturi şi Ecaterina Andronescu – 50 de voturi. 22 de voturi au fost nule. Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a fost ales preşedinte executiv al PSD, el obţinând 2.463 de voturi. Contracandidaţii săi au obţinut: Daniel Suciu – 1.358 voturi, Daniel Florea – 129 voturi şi Marius Bota, care s-a retras – 19 voturi. 21 voturi au fost nule. Secretar general al PSD a fost ales Mihai Fifor, cu 2.366 voturi. Gabriel Petrea a obţinut 717 voturi, Felix Stroe – 189, Codrin Ştefănescu – 466 voturi, Rodica Nassar – 77 voturi. 175 voturi au fost nule.

Tags: , , ,
psd

Cine sunt candidaţii pentru funcţii în PSD

Congresul extraordinar al PSD are loc sâmbătă, la Sala Palatului, începând cu ora 11.00. Social-democraţii vor alege preşedintele, preşedintele executiv şi secretarul general al formaţiunii. Viorica Dăncilă a preluat interimatul conducerii PSD pe 27 mai, după condamanarea lui Liviu Dragnea la închisoare cu executare.

Pentru funcţia de preşedinte al PSD candidează Viorica Dăncilă, Liviu Pleşoianu, Şerban Nicolae şi Cătălin Stoichiţă. Potrivit surselor MEDIAFAX, Viorica Dăncilă îi mai are contracandidaţi pe Ecaterina Andronescu şi Răzvan Ilie Rotaru.

Candidaţii pentru poziţia de preşedinte executiv al partidului sunt Daniel Suciu, Daniel Florea, Eugen Teodorovici. Şi Sorin Bota s-ar fi înscris pentru a deveni numărul doi în partid, au explicat surse din PSD.

În competiţia pentru funcţia de secretar general al PSD s-au înscris Marius Dunca, Codrin Ştefănescu, Gabriel Petrea, Mihai Fifor, Felix Stroe şi Rodica Nassar.

La întâlnirea informală a liderilor din PSD de la Neptun, membri mai vechi şi cu influenţă au dorit să obţină susţinerea premierului Viorica Dăncilă pentru funcţiile de preşedinte executiv şi secretar general în PSD, potrivit unor surse social-democrate. Însă liderul interimar al PSD i-a susţinut pe cei tineri, pentru a da un mesaj că PSD a înţeles ceea ce au transmis cetăţenii pe 26 mai. Astfel, vicepremierul Daniel Suciu a fost sprijinit de premier pentru funcţia de preşedinte executiv al PSD, iar Marius Dunca, fost ministru al Tineretului, a fost sprijinit de Viorica Dăncilă pentru cea de secretar general.

Tags: , ,
Horia-Nasra

PSD vrea alegeri la Cluj

Social-democraţii vor organiza săptămâna aceasta o conferinţă extraordinară judeţeană la Cluj, pentru alegerea conducerii filialei. Interimar la şefia PSD Cluj este Horia Nasra.

Conferinţa judeţeană a PSD Cluj va avea loc, sâmbătă dimineaţă, 22 iunie 2019. Este destul de probabil ca deputatul PSD Horia Nasra, care conduce interimar filiala din Cluj, să fie validat la şefia organizaţiei, scrie Mediafax.ro.

De asemenea, în cadrul filialei vor fi desemnaţi şi delegaţii care urmează să participe la Congresul extraordinar din 29 iunie 2019, când social-democraţii vor alege preşedintele, preşedintele executiv şi secretarul general al partidului. Preşedintele interimar al PSD Viorica Dăncilă a anunţat că vrea că candidez pentru şefia formaţiunii. Partidul va modifica în aceeaşi zi şi statutul pentru ca alegerea celor trei funcţii de conducere să fie făcută prin delegaţi.

Tags: , , , , ,
1_3_186316_1559031707_08875_fav

Europarlamentare 2019 | Noi rezultate parțiale: PNL – 26,33%, PSD – 23,16%, USR-PLUS – 21,34%%

Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat noi rezultatele parţiale la alegerile europarlamentare de duminică, 26 mai 2019.

Partidul Naţional Liberal a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 26,33% din voturile alegătorilor, Partidul Social Democrat – 23,16%, iar Alianţa 2020 USR-PLUS – 21,34%%, potrivit datelor parţiale furnizate, marţi, de Biroul Electoral Central. Pe locurile următoare se situează: Pro România – 6,80%, UDMR – 6,09%, PMP – 5,67%

PNL – 26,33%
PSD – 23,16%
Alianţa 2020 USR-PLUS – 21,34%%

Potrivit BEC, ALDE a obţinut 4,11% din voturi, candidaţii independenţi Peter Costea – 1,45%, George Nicolae Simion – 1,24% şi Gregoriana Carmen Tudoran – 1,10%, UNPR – 0,60%, Partidul Prodemo – 0,60%, PRU – 0,55%, Partidul Socialist Român – 0,44%, Partidul Social Democrat Independent – 0,30% şi Blocul Unităţii Naţionale – 0,23%.

Până marţi, la ora 10,30, au fost centralizate 6.790.432 de buletine de vot ajunse fizic la BEC.Următoarele rezultate vor fi anunţate la ora 15.00.

Tags: , , , , , , ,
1_3_186315_1559030933_08398_fav

Europarlamentare 2019 | Cine ar putea pleca la Bruxelles. Lista pe partide

Potrivit estimărilor bazate pe ultimele rezultate parţiale anunţate de BEC, PNL va avea zece eurodeputaţi, PSD şi USR câte opt, iar UDMR, ProRomânia şi PMP câte doi.

Astfel, dacă procentele nu se vor schimba, lista eurodeputaţilior români ar fi următoarea:

PNL:

Ioan-Rareş Bogdan

Mircea-Gheorghe Hava
Siegfried Vasile Mureşan
Vasile Blaga
Adina-Ioana Vălean
Daniel Buda
Dan-Ştefan Motreanu
Gheorghe Falcă
Cristian-Silviu Buşoi
Marian-Jean Marinescu

PSD:

Rovana Plumb
Carmen-Gabriela Avram
Iulian-Claudiu Manda
Cristian-Vasile Terheş
Dan Nica
Maria Grapini
Tudor Ciuhodaru
Adrian-Dragoş Benea

USR-PLUS:

Dacian Julien Cioloş
Cristian Ghinea
Dragoş-Nicolae Pîslaru
Clotilde-Marie-Brigitte Armand
Ioan-Dragoş Tudorache
Nicolae-Bogdănel Ştefănuţ
Vlad-Marius Botoş
Ramona-Victoria Strugariu

UDMR:

Iuliu Wikler
Lorant-Gyorgy Vincze

PMP:

Traian Băsescu
Eugen Tomac

PRO ROMÂNIA:

Victor Ponta
Corina Creţu

În cazul europarlamentarilor ProRomânia, Victor Ponta a anunţat încă din luna februarie că nu va merge în Parlamentul European, locul său urmând a fi luat de următorul candidat, respectiv fostul premier Mihai Tudose.

”Eu voi fi pe listă, pentru că avem încă o muncă politică de dus, de legat numele nostru de ProRomânia. Voi fi pe listă, dar nu merg la Parlamentul European pentru că nu consider important, consider foarte important, dar cred că este mai mare nevoie de mine în Parlamentul de la Bucureşti”, a declarat pe 25 februarie Victor Ponta, potrivit Mediafax.

Potrivit ultimelor rezultate parţiale prezentate de BEC, PNL a obţinut 1.581.237 de voturi (26,35%), PSD 1.389.656 23 de voturi (23,16%), iar USR-PLUS a primit 1.274.389 voturi (21,24%).

De asemenea, Pro România a obţinut 406.332 voturi (6,77%), PMP a obţinut 338.481 de voturi (5,64%), UDMR are 371.396 de voturi (6,19%) şi ALDE a obţinut 247.671 de voturi (4,13%).

Tags: , , , , , ,
1_3_186290_1558957501_08338_fav

Liderii PSD, întâlnire de urgență. Cine preia conducerea partidului

Liderii PSD şi mai mulţi miniştri se vor întruni, luni, în şedinţă de urgenţă, după ce Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare.

Liderii PSD şi mai mulţi miniştri se vor întruni, luni, potrivit unor surse social-democrate, în şedinţă de urgenţă, după ce Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la trei ani şi şase luni în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman. Întâlnirea are loc pentru a stabili calea de urmat după condamnarea liderului PSD Liviu Dragnea la închisoare cu executare.

Potrivit surselor citate de Mediafax, Viorica Dăncilă, care îndeplineşte funcţia de preşedinte executiv, va prelua şefia partidului. Anterior, Viorica Dăncilă a avut o întrevedere de urgenţă la Palatul Victoriei cu miniştrii cabinetului său.

Liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare de 3 ani şi 6 luni cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis menţinerea deciziei de condamnare de pe fond, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în cazul preşedintelui PSD Liviu Dragnea. Este a doua condamnare definitivă a lui Dragnea după cea de la referendum.

Tags: , ,
dancila-dragnea-1000x600

Liviu Dragnea, condamnat la închisoare cu EXECUTARE! / Sentință DEFINITIVĂ

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, luni, pe liderul PSD, Liviu Dragnea, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis menţinerea deciziei de condamnare de pe fond, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în cazul preşedintelui PSD Liviu Dragnea. Este a doua condamnare definitivă a lui Dragnea după cea de la referendum.

Judecătorii au mai decis condamnarea Olguţei Şefu la un an de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual şi achitarea pentru abuz in serviciu, achitarea lui Valentina Marica pentru abuz în serviciu, condamnarea lui Constantin Balaban la un an cu suspendare pentru fals intelectual şi achitarea pentru abuz în serviciu, condamnarea lui Gheorge Nicuşor la 3 luni cu suspendare pentru fals intelectual şi achitarea pentru abuz în serviciu, condamnarea Adrianei Botorogeanu la doi ani de închisoare cu suspendare, condamnarea Rodicăi Miloş la 3 ani cu suspendare, condamnarea lui Ionel Marineci la 3 ani cu suspendare.În cazul fostei soţii a lui Liviu Dragnea, magistraţii au dispus achitarea pentru abuz în serviciu după ce pe fond judecătorii au hotărât încetarea procesului penal.

În primă instanţă, Dragnea fusese condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, dar a atacat sentinţa.

În urmă cu o săptămână, judecătorii Instanței Supreme au decis să judece ultimul termen al procesului din dosarul angajărilor fictive și au respins cererile avocaților lui Liviu Dragnea și ai Olguței Șefu, care voiau ca ICCJ să să amâne pronunțarea sau să stabilească un nou termen după data de 5 iunie, ziua în care CCR ar putea da o decizie în cazul sesizării depuse de Iordache privind specializarea completurilor de judecători. Ulterior, magistrații au anunțat că verdictul final va fi anunțat luni, 27 iunie, la doar o zi după alegerile europarlamentare.

Dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual,

Magistraţii instanţei supreme au finalizat în 14 septembrie 2018 motivarea deciziei de condamnare a lui Dragnea, arătând că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a DGASPC Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu.

“Înalta Curte, în opinie majoritară, apreciază că în cauză din coroborarea probelor administrate rezultă faptul că inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a fost cel care, cu intenţie, folosindu-se de influenţă, autoritatea şi puterea conferită de funcţiile deţinute – preşedinte atât al organizaţiei judeţene a PSD Teleorman, cât şi al Consiliului Judeţean Teleorman – a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu”, arată magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Magistraţii mai arată că “în reuşita demersului său infracţional inculpatul Dragnea Nicolae Liviu s-a folosit, deliberat, de ascendentul moral pe care-l avea faţă de inculpata Alesu Floarea”.

În 21 iunie 2018, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în acest dosar, pentru instigare la abuz în serviciu. El a fost achitat pentru infracţiunea de fals intelectual.

Suspendarea executării pedepsei de doi ani primită de Liviu Dragnea în dosarul ”Referendumul” a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite, rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.

Tags: , , ,
aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

The Guardian, despre Liviu Dragnea, figura din umbră care ia decizii în România: “Ideologia lui e el însuși”

Cotidianul The Guardian scrie că preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a ajuns să fie comparat, de oficialii de la Bruxelles, cu premierul Ungariei, Viktor Orban sau cu preşedintele partidului polonez Dreptate şi Justiţie, Jaroslaw Kaczyński.

„Dragnea a fost condamnat pentru fraude electorale şi îi este interzis să devină premier, însă puţin se îndoiesc că acesta nu este cel care ia de fapt deciziile şi conduce Guvernul. Criticii îl acuză că este principalul subiect pentru care preşedinţia României a devenit un obstacol pentru guvernul ţării, care a fost marcat de un conflict cu Bruxellesul din cauza reformelor judiciare”, scriu jurnaliştii de la The Guardian, potrivit Mediafax.

Cotidianul scrie despre Liviu Dragnea că a devenit o figură proeminentă în politica locală, devenind liderul PSD, un partid “care în aparenţă este de centru-stânga care foloseşte politici sociale conservatoare”. Acesta mai este descris ca fiind “un adept al gestionării politicilor interne şi balansării forţelor regionale, însă nu este atât de priceput când vine vorba de apariţiile în public sau scena internaţională, preferând să aibă un rol în umbră”.

“Ideologia lui este însuşi el”, declară Victor Ponta, citat de The Guardian. Monica Macovei, citată de asemenea de cotidian, adaugă despre Liviu Dragnea că “este persoana care face totul, le spune tuturor miniştrilor, premierului, ce să facă”.

VEZI ARTICOLUL – ‘His ideology is himself': the shadowy figure calling the shots in Romania

Tags: , , , , ,
bilet la ordin

Vine recesiunea? Refuzurile la plată au explodat în martie 2019 la 1,3 mld. lei, aproape de nivelul întregului an 2018

Firmele încep să aibă probleme. Conform datelor BNR, refuzurile la plată au explodat în martie 2019 la 1,3 mld. lei, aproape de întreg nivelul anului 2018. “Este primul semnal al degradării situaţiei economice.”

Bancherii nu au găsit luna tre­cută suficiente lichidităţi în conturile com­paniilor pentru a deconta bile­tele la ordin şi cecuri în valoare de aproape 1,3 mld. lei (270 mil. euro), aceasta fiind cel mai ridicat nivel lunar al refuzurilor la plată din 2015 încoace, potrivit da­telor BNR.

Creşterea accentuată a refu­zu­rilor la plată în acest an vine în con­textul în care 2018 nu a pus pro­bleme firmelor din punctul de vedere al lichidităţilor.

Valoarea sumelor refuzate la plată doar în luna martie din 2019 s-a apropiat de nivelul înregistrat pe tot anul 2018, când băncile au re­fuzat decontarea de instrumente de plată de 1,9 miliarde de lei.

Analiştii atrag atenţia că înrău­tăţirea lichidităţilor companiilor este primul semnal al degradării situaţiei economice şi chiar al începutului de recesiune.

„Este un semnal foarte prost şi este primul semnal al încetinirii economiei şi chiar al unui început de recesiune. Aceasta este ordinea: pro­fita­bilitatea firmelor scade, ră­mân fără cash şi încep să aibă pro­bleme“, a explicat analistul Dragoş Cabat pentru zf.ro

sursa: Ziarul Financiar

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
iohannis-465x390

Iohannis: PSD pregăteşte o remaniere guvernamentală care vrea să întărească asaltul asupra Justiţiei

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că a primit propunerile de revocare şi de numire a noilor miniştri şi că prima impresie este aceea că remanierea guvernamentală se realizează ca lucrurile să meargă mai prost, adăugând că îi va transmite premierului un răspuns săptămâna viitoare.

„Ieri (miercuri – n.r.) au fost trimise la Cotroceni propunerile de revocare şi propunerile de noi miniştri, însă primind acele scrisori mi-am pus întrebarea ce se doreşte cu această remaniere, fiindcă de regulă o remaniere guvernamentală se face pentru a face guvernarea mai bun, mai eficientă. Prima impresie e că această remaniere guvernamentală se face ca lucrurile să meargă mai prost, ceea ce e inadmisibil”, a spus Klaus Iohannis.

El a spus că va da mai multe explicaţii la începutul săptămânii viitoare. „Am vorbit cu doamna prim-ministru şi i-am comunicat că va primi un răspuns la începutul săptămânii viitoare. Revocarea unui ministru sau demisia unui mininistru este constituţionala decizie a prim-ministrului sau a fiecărui ministru în parte, dar nu pot să semnez nişte acte fără a evalua urmările”, a adăugat şeful statului.

El a mai spus că lucrurile „încep să capete un contur trist”, pentru că, în timp ce el a convocat un referendum pe teme de Justiţie, „PSD pregăteşte o remaniere guvernamentală care vrea să întărească asaltul asupra Justiţie şi acest lucru nu poate să fie de bun augur”. El a mai spus că nu a discutat şi nici nu intenţionează să discute cu Tudorel Toader şi a evitat să comenteze posibilitatea unei restructurări a guvernului.

 

Tags: , , , , ,
slideuri buget (14)

PSD nu votează bugetul 2019. LISTA promisiunilor neonorate de primarul din Cluj

Consilierii PSD au transmis că în acest an nu vor mai vota bugetul local propus de Emil Boc, motivând că, în ultimii ani, deşi asumate de către edilul Clujului, proiectele propuse de către social-democraţi nu au fost implementate. 

“Dată fiind experiența ultimilor ani, când proiectele propuse de către consilierii PSD au fost asumate de către primarul Emil Boc, fără a fi însă și implementate ulterior, anul acesta nu vom depune nicio listă de investiții și nu vom vota bugetul. Faptul că niciun proiect propus nu a fost realizat demonstrează că primarul Emil Boc alege să nu țină cont de nevoile unei părți importante a comunității clujene”, transmit consilieriil locali ai PSD Cluj-Napoca.

 

Lista promisiunilor neonorate: 

- Primarul Emil Boc a promis în campania electorală din 2012 prelungirea liniei de tramvai până în Florești, dar promisiunea nu a fost onorată, fiind înlocuită acum cu cea a metroului sau a trenului de suprafață care să facă legătura Florești-Cluj-Napoca;

- O altă promisiune îngropată a fost construirea Cartierului Tineretului, un proiect ce trebuia să cuprindă, în cifre, 2.894 apartamente la standard mediu, 1.132 apartamente la standard superior, 196 apartamente penthouse, 363 apartamente în locuinţe terasă, 71 case înşiruite, 300 case cuplate, 358 de case detaşate, 162 de vile pe terenuri individuale, 384 apartamente în regim de locuinţe sociale;

- În 2016 a fost promisă și construirea Cluj Shopping City à la Parndorf, dar nu s-a făcut absolut nimic în acest sens, ideea dovedindu-se doar o temă falsă pentru campania electorală;

- Termenul de finalizare anunțat pentru proiectul Duct City era anul 2011, însă cablurile nu au fost încă introduse în subteran pe foarte multe străzi ale municipiului;

- Baza sportivă „Dan Anca” rămâne în continuare interzisă echipelor de juniori U Cluj-Luceafărul, rezilierea contractului fiind și ea promisă încă de anul trecut, fără rezultat;

- Elevii școlii „Iuliu Hațieganu” învață în continuare după-amiaza, numărul sălilor de clasă fiind insuficient pentru desfășurarea normală a actului educațional;

- Nu au fost finalizate creșele promise și, în loc să construiască altele noi, municipalitatea preferă să apeleze la soluții discriminatorii de repartizare a copiilor pe baza vechimii domiciliului părinților în oraș;

- Nu se construiesc locuințe sociale, primăria fiind incapabilă să asigure alternative reale de adăpost pentru persoanele defavorizate sau evacuate din locuințe;

- Traficul este în continuare o problemă nerezolvată, deși primarul Emil Boc aniversează 15 ani de la preluarea primului său mandat: tunel și un parking subteran pe sub zona centrală a municipiului, trenul de suprafață, trenul metropolitan, introducerea metroului în Cluj, construcția pasajului subteran în Mărăști (traversabil în 60 de secunde), pasajul de supratraversare peste calea ferată în zona Tăietura Turcului – Tudor Vladimirescu, finalizarea parkingurilor, park and ride pe terenul Aeroportului din Cluj.

- Cartierele orașului rămân sufocate mai departe de lipsa parcărilor, cu toate că vechile garaje ar fi putut fi înlocuite eficient de parcări ușoare pe structură metalică;

- Nu există suficiente piste pentru bicicliști, iar cele existente sunt degradate, din cauza lucrărilor de proastă calitate;

- Spațiile verzi ale orașului sunt insuficiente, parcurile sunt hiperaglomerate, multe dintre ele rămânând nesigure pentru copii în lipsa monitorizării video și a îngrădirii cu gard verde;

- Există în Cluj-Napoca un număr mare de străzi aflate în stare avansată de degradare, fără speranța reabilitării lor în viitorul apropiat;

- Sistemul de salubritate funcționează rudimentar, iar primăria promite amenzi pentru clujenii care nu vor colecta selectiv, în timp ce sub ochii tuturor înfloresc permanent rampe de gunoi clandestine, municipalitatea aruncând vina pe primarii din comunele vecine, fără a cunoaște limitele teritoriale ale orașului“, au transmis consilierii PSD printr-un comunicat de presă.

Bugetul Clujului în 2019: peste 326 de milioane de euro

Bugetul general al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2019 este în valoare de 1,54 de miliarde de lei, adică 326 de milioane de euro. Bugetul local este de 1,36 de miliarde de lei (287 milioane euro), împărţit în bugetul de funcţionare – 754 milioane lei (159 milioane euro) şi bugetul de dezvoltare, adică banii destinaţi investiţiilor în oraş – 609 milioane lei (128 milioane euro).

Pe categorii, bugetul de dezvoltare se împarte astfel: 

  • Transporturi – 380 milioane lei
  • Autorităţi publice şi acţiuni externe – 47,8 milioane lei
  • Ordine publică şi siguranţă naţională – 1,3 milioane lei
  • Învăţământ – 18,3 milioane lei
  • Sănătate – 16,7 milioane lei
  • Cultură, recreere şi religie – 29,9 milioane lei
  • Asigurări şi asistenţă socială – 8,3 milioane lei
  • Protecţia mediului – 6,5 milioane lei
  • Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică – 98,4 milioane lei
  • Combustibil şi energie – 1 milion lei

Principalele investiţii care se vor finaliza în 2019-2020 

Aşadar, între proiectele prioritare pentru administraţia locală, ce urmează să fie finalizate în perioada 2019-2020, se numără SF, PUZ, DTAC pentru Centura Metropolitană, 4 parking-uri, achiziţia de autobuze şcolare, finalizarea Turnului Pompierilor, reabilitarea a 3 poduri, modernizarea şi amenajarea a 4 parcuri, modernizarea sistemului de semaforizare din oraş, îngroparea punctelor gospodăreşti sau PUZ, SF şi studiu de circulaţie pentru lărgirea Căii Mănăştur.

Tags: , , , , ,
vot

Cum votează românii, pe regiuni. Iată ce partide preferă

Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a dat publicității două infografice bazate pe datele din ultimul studiu de tip omnibus.

Conform acestora, principalul partid din Moldova este Partidul Social Democrat cu 35%, urmat de Partidul Național Liberal al cu 20% și Partidul Mișcarea Populară cu 14%. Urmează Alianța  2020 cu 12% și, apoi, ALDE și Pro România cu 11% fiecare, a scris stiripesurse.ro

În Muntenia, avansul PSD este și mai mare, partidul având 44%. Următorul partid este PNL cu 25% urmat de ALDE  cu 11%, Alianța 2020 cu 7% și PMP cu 6%.

În Transilvania, principalul partid este Partidul Național Liberal cu 29%, urmat de UDMR și Alianța  2020 cu 18% fiecare iar PSD urmează abia pe locul patru cu 16%. Totuși, distanța dintre locurile 2-4 este nesemnificativă statistic (2%).

Dacă privim la distribuția în funcție de mediul de rezidență, PSD este votat în mediul rural preponderent (38 versus 28%). PNL are o ușoară preponderență urbană (25% versus 22%). Alianța  2020 are o preponderență mai clară în favoarea mediului urban (15% versus 9%). ALDE , PMP și Pro România au o distribuție relativ echilibrată, conform sursei citate.

Tags: , , , , , , , , ,
sieu

În ziua protestului #şîeu, PSD anunţă începerea lucrărilor la Autostrada Moldovei

PSD a anunţat, pe Facebook, demararea proiectului Autostrada Moldovei, iar ministrul Transporturilor Răzvan Cuc va participa la începerea lucrărilor, la ora 12.30. Tot vineri va avea loc un protest în care mai mult angajaţi din privat şi de la stat vor întrerupe 15 minute activitatea, la ora 15.00.

„Autostrada Moldovei începe azi! Varianta de ocolire, la profil de autostradă, a municipiului Bacău este parte integrantă din autostrada Moldova (coridorul IX pan european). Este un proiect lansat în 2017, în timpul guvernării PSD, în valoare de 144 de milioane de euro, cu finanţare asigurată. Ministrul Transporturilor, domnul Răzvan Cuc, va fi astăzi prezent începând cu ora 12:30 la începerea lucrărilor pe şantier”, au scris social-democraţii pe pagina de Facebook a PSD.

 

Zeci de mii de oameni opresc lucrul, vineri, la ora 15.00, pentru 15 minute, după provocarea lansată de Ştefan Mandachi. Afaceristul a anunţat, în 4 martie 2019, că a finalizat lucrările la primul şi singurul metru de autostradă din Moldova.

Tags: , , , , ,
vot

Europarlamentare 2019. Românii sunt nehotărâţi: PSD şi PNL, la egalitate

Ultimul sondaj INSCOP Research relevă că PSD și PNL se află aproape la egalitate în intenția de vot pentru alegerile europarlamentare.

Disponibilitatea românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare din luna mai a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă ”sigur nu voi vota”, iar nota 10 înseamnă ”sigur voi vota”. 11,7% dintre respondenți au ales varianta 1, 3,7% varianta 2, 4,4% varianta 3, 3,7% varianta 4. Varianta 5 a fost aleasă de 7,9% dintre respondenți, în timp ce pentru varianta 6 au optat 5,4% dintre români, pentru varianta 7 7,5%, iar pentru varianta 8 11,2%. 10,3% dintre respondenți au ales varianta 9, în timp ce doar 26,1% au declarat că vor merge sigur să voteze. 8,2% reprezintă non-răspunsuri

Comparativ cu luna noiembrie 2018, se remarcă o scădere cu 2,9% a celor care declară că sigur nu vor vota, în contextul în care apropierea alegerilor pentru Parlamentul European duce la creșterea interesului pentru scrutinul din mai.

În ceea ce privește opțiunile de vot ale românilor, la întrebarea generică – Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul European, și ar candida următoarele partide, cu candidaţii cărui partid sau alianţă aţi vota? – 29,7% dintre respondenți nu s-au hotărât cu cine vor vota, 11,7% declară ferm că nu vor merge la vot, iar 4,1% nu știu sau nu au răspuns la această întrebare.

Dintre românii care își exprimă o opțiune de vot, reprezentând 54,5% din eșantion, 27,8% intenționează să voteze cu PSD, iar 26,7% cu PNL. Urmează USR cu 10%, ALDE cu 9,2% și PLUS cu 7%. De precizat că sondajul a fost demarat înainte de finalizarea negocierilor dintre USR și PLUS pentru formarea Alianței 2020, motiv pentru care cele două formațiuni au fost testate separat. Ar mai depăși pragul electoral Pro România, care este cotată cu 6,6% din intenția de vot, și UDMR care ar obține 5,1%. Pentru PMP și-au exprimat intenția de vot doar 4,4% dintre respondenți, în timp ce 1,5% au ales PNȚCD și 0,8% DEMOS.

Comparativ cu luna noiembrie 2018, procentele cu care este cotat PSD rămân aproape neschimbate  (27,4% în noiembrie, față de 27,6% în ianuarie – februarie), în timp ce PNL câștigă 2,6 procente din intenția de vot. Celelalte partide nu înregistrează evoluții majore.

Opțiunile de vot publicate în cadrul acestui studiu sociologic reflectă opiniile alegătorilor raportate la un eșantion reprezentativ de aproape 55% din populația cu drept de vot rezidentă în România. La alegerile europarlamentare din luna mai 2019, intenția de vot va fi influențată suplimentar de numeroși factori precum activitatea partidelor politice, evenimente de impact pe agenda publică, lista finală de candidați pe care o va prezenta fiecare partid, prezența efectivă la urne în ziua votului sau volumul voturilor din afara țării.

Conform datelor prezentate, cel puțin șase partide și alianțe politice românești au șanse ridicate de a trece pargul electoral și a trimite reprezentanți în Parlamentul European.

Sondajul Inscop Research a fost realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionaului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1080 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Tags: , , , , , ,