Tag Archives: productivitate romania

agricultura ecologica

Potenţial semnificativ în sectorul agricol. Productivitate foarte scăzută

România este una dintre ţările europene cu cel mai ridicat potenţial în sectorul agricol, având a 6-a cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE, însă se confruntă cu un randament foarte scăzut al producţiei agricole, din cauza mai multor factori, arată o analiză a PwC România.

Astfel, România avea la nivelul anului 2013 o suprafaţă agricolă
utilizată de 13,9 milioane de hectare, după cea a Franţei (29 mil. ha), Spania (23,6 mil. ha), Marea Britanie (17,3 mil. ha), Germania (16,7 mil. ha) şi Polonia (14,4 mil. ha), dar mai mare decât cea de care dispuneau Italia (13,1 mil. ha), Ungaria (5,3 mil. ha) sau Bulgaria (5,1 mil. ha).

60% din suprafaţa agricolă utilizată a României (8,2 mil. ha) o
reprezintă terenul arabil, iar din această suprafaţă circa două
treimi sunt folosite pentru culturi de cereale. Astfel se face că
România este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de cereale din
lume (locul 9 în lume la exportul de grâu şi locul 6 la exportul de
porumb).

Deşi cea mai mare parte a suprafeţei cultivate este utilizată pentru
cereale, acestea generează mai puţin de 25% din valoarea producţiei agricole totale (în valoare de 14.2 miliarde de Euro în 2015).

Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut al României a scăzut
constant în ultimii 20 de ani. De la 22,6 în 1993 la sub 5% din PIB
în 2015. Această scădere a venit pe fondul transformării structurale
a economiei româneşti, de la o economie preponderent industrial-agrară, la una bazată în principal pe servicii.

Deşi contribuţia agriculturii la PIB este în scădere, România are
în continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol în structura
PIB dintre toate ţările din Uniunea Europeană, de 3 ori şi jumătate
mai mare decât media europeană. În plus, la nivelul anului 2014,
agricultura angaja 27,3% din populaţia activă a României, de peste 6 ori mai mare decât media europeană de 4,4% din populaţia activă.

Ponderea forţei de muncă din România ocupată în agricultură avea
în 2014 o valoare destul de apropiată de cea înregistrată în 1992,
deşi ponderea agriculturii în PIB a scăzut de peste 4 ori în aceasta
perioadă, semnalând pierderi importante de eficienţă. Practic,
valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se
ridica în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, iar
situaţia este şi mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la ţările
din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 7% din cea generată în Franţa, respectiv 9% din cea generată în Spania.

Dacă luăm în considerare valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziţii, aceasta fiind în jur de 600 EUR/ha (2013). Prin comparaţie în ţările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depăşeşte 1.000 EUR/ha.

Aproximativ 85% din totalul forţei de muncă din agricultură este
nesalariată – lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariaţi din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania- 50.%, Franţa – 63.1%, Germania – 55.8% ).

„Ţările cu cei mai mulţi lucrători salariaţi în agricultură sunt cele care înregistrează şi cea mai ridicată valoare adăugată brută generată la nivel de lucrător. Toate acestea conduc către problema fundamentală cu care se confruntă agricultura românească, şi anume randamentul relativ mic al producţiei agricole”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.

„Având în vedere suprafaţa agricolă vastă şi rata de utilizare rezonabilă din România, este clar că randamentul producţiei este principalul factor limitator al sectorului agricol”, a adăugat Bogdan Belciu.

Randamentele României sunt în urma mediei europene cu 37.1% la
producţie de grâu şi 49.3% la producţia de porumb, iar România este depăşită de multe ţări din Europa Centrală şi de Est la acest
capitol.

Experţii PwC România au propus mai multe soluţii pentru
îmbunătăţirea productivităţii agriculturii româneşti:

1. Optimizarea dimensiunii exploataţiilor agricole prin înregistrarea proprietăţilor în sistemul naţional de cadastru, îmbunătăţirea modului de acordare a subvenţiilor pentru exploataţiile mici, stimularea asocierii fermierilor, introducerea unei dimensiuni minime comerciale şi a unor măsuri fiscale ţintite.

2. Creşterea gradului de capitalizarea exploataţiilor agricole prin facilitarea accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol, stimularea utilizării sistemelor de irigaţii şi modernizarea acestora, facilitarea accesului la fonduri europene şi naţionale relevante.

3. Creşterea gradului de pregătire profesională a fermierilor prin modernizarea şi promovarea învăţământului profesional şi tehnic agricol, creşterea gradului de implicare a tinerilor în agricultură prin implementarea unor scheme de susţinere a acestora (sau facilitarea acces la fonduri europene relevante, oferirea de servicii adecvate de consultanţă şi formare profesională.

4. Reducerea evaziunii fiscale din sectorul agricol prin licenţierea depozitarilor de cereal, optimizarea taxării în sectorul agricol,  măsuri reglementare de reducere a evaziunii fiscale.

5.  Dezvoltare rurală durabilă prin adoptarea ultimelor inovaţii din alte ţări europene prin integrarea verticală şi orizontală a activităţilor exploataţiilor şi formarea de clustere rurale, promovarea fermelor ce pun accent pe impact ecologic redus şi generare de energie sustenabilă, promovarea unor modele moderne de gestionare a fermelor pentru a creşte valoarea adăugată în agricultură, prin metodologii de rotaţie sau diversificare a recoletelor dar şi prin aplicaţii de IT sau de robotică, promovarea inovării prin colaborare între universităţi, entităţi publice şi private.

„Prin implementarea unui astfel de set de măsuri, România ar putea sa-şi sporească producţia totală de cereale cu aproximativ 70%”, a conchis Bogdan Belciu.

Tags: , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

Cât muncesc şi cât produc românii (STATISTICĂ EUROPA)

Românii muncesc cel mai mult din Uniunea Europeană şi, cu toate aceastea, sunt pe penultimul loc în ceea ce priveşte productivitatea/oră de muncă, respectiv 51,1% comparativ cu Luxembourg, unde datele, pe anul 2014, indică o eficienţă de 180.8%, scrie Gândul.

Deşi se plasează la coada clasamentului, România a înregistrat, din 2005 până în 2014, cea mai mare creştere, în acest sector, în condiţiile în care a pornit de la 32%, cât era nivelul productivităţii/oră de muncă în 2005. România se menţine pe acelaşi penultim loc şi în ceea ce priveşte productivitatea muncii/persoană angajată, deşi a crescut, şi în acest caz, de la 35,3%, nivelul din 2005, la 56,7%, cât a înregistrat în 2014, după cum se arată într-un studiu Eurostat, citat de Le Monde.

8 ore de muncă pe zi, cinci zile pe săptămână şi productivitate/oră de muncă de doar 51,1%. Cam aşa s-ar putea traduce nivelul la care a ajuns eficienţa pe piaţa muncii din România, potrivit un studiu Eurostat, publicat luni, şi citat de Le Monde, care ia în discuţie evoluţia celor 28 de state membre UE, din 2005 până în 2015, în acest sector.

La pol opus faţă de România se situează cei din Luxembourg, care înregistrează 180,8% la capitolul productivitate/oră de muncă, cel mai ridicat nivel din UE, deşi petrec doar şapte ore/zi, 1.909 pe an, la birou, conform datelor din 2015, afişând, totuşi, o uşoară urcare faţă de 2005, când, pe an, aceştia munceau 1.824 de ore.

produc-per-angajat

produc-per-ora

Tags: , , , , , ,