Tag Archives: prima casa

primacasa_78515400

Rădulescu (BNR): Programul ‘Prima Casă’ ar trebui schimbat; acesta ar trebui să aibă un rol social

Programul “Prima Casă’ ar trebui schimbat, în sensul că el ar trebui să aibă un rol social pentru a permite cumpărarea de locuinţe mai mici, a declarat, sâmbătă, şeful Direcţiei de Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR), Eugen Rădulescu, menţionând că vorbeşte în nume personal.

“‘Prima Casă’ a fost un program bine construit de la început, chiar dacă nu a avut rol social în niciun fel. El nu a avut rol social. El a fost construit în anul 2009 sau 2010, când era o îngheţare completă a creditului bancar post-criză şi nu se mai construia nimic, locuinţe, şi atunci guvernul a intervenit cu acest program care nu a avut rol social la început. Pe măsură, însă, ce piaţa a început să se reîncălzească şi să pornească din nou la drum, s-a pus problema ca acest credit să devină mai degrabă cu un caracter social. Nu s-a întâmplat asta. Măsurile care s-au adoptat ulterior pentru creditul ‘Prima Casă’ nu au condus la această îndreptare mai degrabă către social, ci aş zice că dimpotrivă… Eu, personal, găsesc că în forma în care este în momentul de faţă el trebuie schimbat. El trebuie să se adreseze în mod special celor care au resurse mai puţine şi să nu fie pentru case de vacanţă”, a spus Eugen Rădulescu, la un seminar organizat la Sinaia de Consiliul Concurenţei şi Consiliul Patronatelor Bancare din România.

Acesta a afirmat că acum, prin intermediul programului, sunt achiziţionate case de vacanţă, respectiv “juniorul familiei ia creditul şi cumpără casă de vacanţă”.

“Adică el cumpără o locuinţă la Mangalia, la Poiana Braşov. E voie. Nu există nicio interdicţie”, a adăugat Rădulescu.

Eugen Rădulescu a precizat că, în momentul de faţă, sunt folosite de multe ori creditele “Prima Casă” pentru apartamente şi alte locuinţe mult mai scumpe decât plafonul creditului.

“Creditul este dat pentru locuinţe din acestea, obişnuite, de 70.000 – 80.000 de euro şi sunt cumpărate, practic, apartamente de 300.000 de euro, din care creditul ‘Prima Casă’ este de 60.000 de euro şi restul vine de acasă, de la mama. Nu e normal. Creditul ‘Prima Casă’ ar trebui să aibă un caracter mai degrabă social, să-i ajute pe cei care nu pot să se împrumute în condiţiile pieţei şi care vor să cumpere ceva mic”, a explicat reprezentantul BNR.

Potrivit acestuia, programul “Prima Casă” s-a dovedit extrem de bun ca produs de creditare, iar rata de neperformanţă este foarte scăzută.

Rădulescu a adăugat că BNR nu poate modifica acest program, deoarece este unul guvernamental.

Tags: , , ,
prima-casa-15-ian-2015

75% din fondurile “Prima Casă”, epuizate. Preţurile toamnei la Cluj

Plafonul din acest al alocat programului “Prima Casă” a fost utilizat în proporţie de 75%, în primele opt luni ale anului 2018 fiind acordate circa 16.600 de ga­ranţii şi promisiuni de garantare.

“Popularitatea programului este confirmată şi în 2018, al zecelea an de derulare, când plafonul alocat, în valoare de 2 miliarde de lei, a fost utilizat până la această dată în proporţie de aproape 75%, acordându-se în primele 8 luni ale anului curent cca 16.600 de garanţii şi promisiuni de garantare”, a declarat Alexandru Petrescu, citat de Ziarul Financiar.

Preţurile Clujului imobiliar, la început de toamnă

Conform statisticilor Compariimobiliare.ro, apartamentele cu 2 şi 3 camere sunt în continuare la mare căutare în Cluj-Napoca, cartierele clasice fiind preferatele celor ce vor să-şi cumpere o  nouă locuinţă – Mănăştur, Gheorgheni, Mărăşti şi Zorilor. Nu sunt excluse nici zonele aflate în plină dezvoltare imobiliară, precum Iris sau Floreşti, unde preţurile sunt considerabil mai mici:  Mănăştur  -1.457 €/mp, Mărăşti – 1.567 €/mp, Zorilor – 1562 €/mp, Gheorgheni – 1.620 €/mp versus Floreşti – 882 €/mp sau Iris – 1315 €/mp.

VEZI PREŢURILE, pe cartiere, AICI! 

Tags: , , ,
prima-casa-15-ian-2015

Anchetă la Fondul de Garantare a Creditelor (Prima Casă)

Percheziţiile efectuate joi de procurorii Parchetului General au loc la Fondul de Garantare a Creditelor, în legătură cu programul ”Prima casă”, au declarat pentru AGERPRES surse judiciare.

Procurorii Parchetului General şi poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din IGPR efectuează joi 23 de percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, la o instituţie de interes public, la birourile şi domiciliile mai multor angajaţi, cercetaţi pentru infracţiuni de corupţie.

Potrivit unui comunicat al PG, din materialul probator administrat până în prezent s-a stabilit faptul că persoanele cercetate obişnuiesc să condiţioneze urgentarea îndeplinirii actelor ce intră în îndatoririle lor de serviciu de primirea unor sume de bani.

“În concret, cei în cauză condiţionează soluţionarea cererilor petenţilor, beneficiari ai unor programe sociale ce implică garanţii din partea statului român, de primirea unor foloase patrimoniale necuvenite în mod direct sau prin intermediul unor apropiaţi, fiind creat astfel un mecanism între funcţionarii instituţiei din diverse compartimente, având ca scop obţinerea de beneficii personale. În acest mod nu se respectă ordinea înregistrării cererilor, nu sunt acordate şanse egale şi este încălcat accesul liber al beneficiarilor de bună credinţă, câştigători fiind doar cei ce se încadrează în ‘priorităţile’ angajaţilor, în schimbul sumelor de bani date ca recompensă”, arată Parchetul General.

Vor fi puse în aplicare opt mandate de aducere pe numele suspecţilor, urmând a fi audiaţi şi aproximativ 60 de martori.

Concomitent, cu sprijinul specialiştilor din cadrul ANAF – Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, vor fi efectuate controale fiscale şi verificări de specialitate la o societate comercială deţinută de una dintre angajatele cercetate şi pentru stabilirea fluxurilor financiare aferente sumelor de bani obţinute ilegal de personale implicate în mecanismul infracţional.

Parchetul General precizează că aceste acţiuni vizează şi un subofiţer din cadrul unei unităţi militare din Bucureşti, cercetările faţă de acesta fiind realizate distinct, de către procurori de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

Echipele participante la operaţiune sunt constituite din poliţişti din cadrul IGPR – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Institutul Naţional de Criminalistică, poliţişti de la DGPMB şi IPJ Ilfov – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice. Activităţile beneficiază de sprijinul echipelor de intervenţie din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie “Vlad Ţepeş” a Jandarmeriei Române. Pentru desfăşurarea activităţilor de joi, organele de urmărire penală au fost sprijinite de conducerea instituţiei angajatoare, în vederea probării activităţilor infracţionale ale persoanelor cercetate.

Tags: , ,
primacasa_78515400

Peste 9.000 de români şi-au cumpărat “Prima Casă” în 2018. Preţurile imobiliare la Cluj

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a acordat, în primele cinci luni, aproximativ 9.400 de garanții şi promisiuni de garantare din plafonul “Prima Casă” alocat pentru anul 2018, iar circa 700 de solicitări de garantare sunt în curs de acordare.

1,92 miliarde lei este plafonul programului guvernamental “Prima Casă” pentru anul 2018, până în prezent fiind utilizat în proporţie de 49,61%, reprezentând 954,39 milioane lei.

Piaţa imobiliară din Cluj a înregistrat, în luna mai 2018, o creştere a apartamentelor de vânzare de 1,2%, media pe metrul pătrat util ajungând la 1.523 de euro.

Cele mai căutate zone:

Manastur – 15%

Gheorgheni – 14%

Marasti – 11%

Central – 8%

Zorilor – 6%

Buna Ziua – 5%

Grigorescu – 4%

Floresti – 3%

Iris – 3%

Plopilor – 2%

Preţurile, pe cartiere, pot fi consultate AICI. 

Tags: , , , ,
primacasa_78515400

Fondurile pe 2018 se duc rapid

În contextul fondurilor mai reduse alocate pentru 2018, cererea pentru programul Prima Casă se menține la un nivel ridicat. Asta deși pe piață există destule variante de finanțare similare din punctul de vedere al costurilor.

În momentul apariției sale, Prima Casă a fost un adevărat „colac de salvare” pentru piața imobiliară, deschizând ușile finanțării, blocate la acea vreme. În ultimii ani, însă, chiar din timpul recesiunii, băncile au început să scoată pe piață produse cât se poate de competitive față de creditul co-garantat de către stat. Cu toate acestea, mulți români continuă să aibă ca primă – și poate chiar unică! – opțiune de achiziție programul guvernamental.
Jumătate din plafon, epuizat
Potrivit celor mai recente date publicate de către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM), în primele cinci luni ale anului în curs au fost acordate aproximativ 9.400 de garanții și promisiuni de garantare (alte 700 de solicitări fiind în curs de aprobare). Astfel, plafonul distribuit la începutul anului, în cuantum de 1,92 miliarde de lei, a fost utilizat în proportie de 49,61%, ceea ce echivalează cu o sumă de 954,39 de milioane de lei.

„Lansat în 2009, programul Prima Casă poate fi considerat unul dintre cele mai de succes programe guvernamentale, al cărui impact pozitiv poate fi regăsit atât în creșterea calității vieții tinerilor – aproape 70% din beneficiarii programului sunt tineri cu vârste între 25 și 35 de ani, iar 12% au mai puțin de 25 de ani – cât și în susținerea dezvoltării economice, prin cererea generată în sectorul construcțiilor și în industriile orizontale, de amenajări și mobilă.”

Alexandru Petrescu, Director General FNGCIMM
Românii „se orientează după val”

Cum se explică apetitul atât de puternic încă pentru creditele de tip Prima Casă, deși pe piață există acum destule alte opțiuni, similare din punctul de vedere al costurilor? Răspunsul ar fi, pe scurt, lipsa de informare. Daniel Boca, reprezentantul companiei de brokeraj de credite The Money Advisor, spune că mulți dintre cei care optează pentru un credit co-garantat de către stat „se orientează după val”, asociind în mod automat achiziția unei locuințe cu programul – ingenios denumit! – Prima Casă.

Necunoscând în mod temeinic celelalte opțiuni existente pe piață, ei se încăpățânează să opteze pentru împrumutul cu avans scăzut, cu toate că poate acesta nu ar fi cea mai bună opțiune pentru ei – fie pentru că ar avea nevoie, poate, să încheie o tranzacție cât mai rapid (ceea ce nu se întâmplă în cazul Prima Casă), fie pentru că și-ar permite, de fapt, să achite un avans mai mare decât cel minim prevăzut de către stat, respectiv 5%. Pe termen lung, precizează Boca, avansul mai mare este, de fapt, un avantaj – iar cu cât educația financiară e mai mare, cu atât oamenii sunt mai atenți la cuantumul sumei împrumutate. Nu în ultimul rând, solicitanții unui împrumut Prima Casă nu sunt conștienți de toate condițiile pe care le implică acesta – cum ar fi, spre exemplu, interdicția de vânzare și închiriere în primii cinci ani după achiziția imobilului.

Prima Casă în 2018

Comparativ cu 2017, valoarea medie a garanțiilor acordate pentru creditele Prima Casă s-a majorat anul acesta cu circa 7%, de la 94.700 de lei la 101.200 de lei. Circa 60% dintre garanții au vizat achiziția de locuințe cu două camere, în timp ce imobilele tricamerale au fost preferate de către 30% dintre beneficiari. Interesant este și că ponderea imobilelor noi achiziționate prin intermediul programului a ajuns la circa 60%. Acest fapt poate fi explicat prin aceea că în topul județelor cu cele mai multe achiziții prin Prima Casă se situează acelea cu o ofertă în creștere de locuințe noi, în frunte cu București-Ilfov – unde s-au vândut aproximativ 3.500 de unități locative noi (urmat apoi de Brașov, Iași și Cluj, cu mai puțin de 1.000 de unități fiecare).În momentul de față, programul Prima Casă este derulat prin intermediul a 15 bănci finanțatoare: Bancpost, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, Credit Agricole Bank România, Garanti Bank, ING Bank, Leumi Bank România, Marfin Bank, OTP Bank România, Piraeus Bank, Raifeissen Bank, Banca Românească, Banca Transilvania și Unicredit Bank.

(Articol preluat de pe imobiliare.ro)

Tags: , , ,
primacasa_78515400

Aproape jumătate din fondurile pentru “Prima Casă” au fost epuizate

Aproape 40% din fondul de 2 miliarde lei alocat Programului Prima Casă pe anul 2018 a fost epuizat, a declarat joi, la TImişoara, Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

Astfel, până în prezent au fost cheltuiţi 800 de milioane de lei. “Circa 800 de milioane de lei din cele două miliarde de lei alocate pe anul 2018 prin Prima Casă au fost deja epuizate. Putem spune că aproape 40% din fondul anual este deja epuizat. Doar în Regiunea Vest au fost circa 376 de unităţi locative garantate de către Fond, în valoare de aproape 38 de milioane de lei”, a declarat Alexandru Petrescu, citat de zf.ro.

Potrivit directorului general al FNGCIMM, dacă anul trecut, Programul Prima Casă a avut alocată suma de 2,5 miliarde de lei, în acest an, precum şi în 2019 şi 2020, fondul anual va fi de două miliarde de lei. În anul 2021, suma va scădea la 1,5 miliarde de lei

Tags: , , ,
prima-casa-15-ian-2015

5% din plafonul pentru Prima Casă 2018, epuizat

Programul “Prima Casă” a fost demarat pe 15 februarie şi deja a fost epuizat 5% din plafonul pe 2018, a declarat directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), Alexandru Petrescu, la forumul “Piaţa imobiliară: tendinţe şi obiective pentru 2018″. 

“În avanpremieră vă pot spune că programul a fost demarat pe data de 15 februarie şi am epuizat până acum deja 5% din plafonul pe 2018…De pe 15 februarie, primim cam 60-70 de dosare Prima ‘Casă pe zi'”, a spus Alexandru Petrescu.

Potrivit acestuia, timpul de prelucrare a unui dosar a scăzut în medie la cinci zile, de la 21 de zile anul trecut.

Alexandru Petrescu a menţionat că există o strategie ca Programul “Prima Casă” să continue până în 2021, anul acesta fiind alocaţi două miliarde de lei pentru garanţii, două miliarde de lei în 2019, două miliarde de lei în 2020 şi 1,5 miliarde de lei în 2021.

De asemenea, acesta a făcut şi câteva consideraţii de ordin macroeconomic, arătând că România are una dintre cele mai atrăgătoare economii europene din perspectiva potenţialului investiţional. Peste un sfert din PIB-ul ţării este generat de Bucureşti, iar distribuţia rezultatelor economice ale României plasează ţara noastră, ca model de dezvoltare, undeva la mijloc, între Ungaria, a cărei capitală produce aproape jumătate din producţia ţării, şi Polonia, cota Varşoviei din PIB fiind de circa 20%.

“Credem că pe termen mediu România va merge către modelul polonez şi nu cel ungar, ceea ce înseamnă că ne aşteptăm la o performanţă considerabilă din partea marilor oraşe regionale: Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov”, a apreciat Petrescu.

 

Tags: , , ,
primacasa_78515400

Ce bănci primesc fonduri Prima Casă. Slabe şane de suplimentări în 2018

Din cauza lipsei de fonduri, programul Prima Casă a fost, practic, blocat în ultimul trimestru (poate și mai bine) al anului trecut. Deși unii cumpărători s-au orientat spre soluții de finanțare alternative, mulți nu au avut de ales și s-au văzut nevoiți să aștepte reluarea programului în 2018.

După implementarea, de la 1 ianuarie, a unor modificări în ceea ce privește alocarea plafoanelor de garantare către instituțiile finanțatoare, reprezentanții statului au anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, (re)lansarea creditării prin Prima Casă.

Anunțul a fost făcut de către reprezentanții Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) după ce aceștia au primit, din partea Ministerului Finanțelor Publice, acordul de distribuire pentru cele două miliarde de lei aprobate pentru 2018. De menționat este că fondurile disponibile pentru 2018 se situează semnificativ sub nivelul de anul trecut, când cei interesați au avut la dispoziție un total de 2,675 miliarde de lei (sumă ce a inclus și o diferență rămasă neutilizată din 2016). Pe fondul cererii ridicate din partea consumatorilor, chiar și această sumă s-a dovedit, însă, insuficientă, ea fiind epuizată (cu mult) înainte de sfârșitul lui 2017 – fapt ce s-a resimțit la nivelul activității de tranzacționare, cel puțin în marile orașe ale țării, precum Bucureștiul și Cluj-Napoca.

Obiectiv: diminuarea intervenției statului în piață

Spre deosebire de alți ani, statul nu a mai acordat suplimentări, ci a respectat cu strictețe strategia agreată la finele lui 2016, având ca scop reducerea creditării prin Prima Casă. După cele 2,5 miliarde de lei alocate pentru 2017, finanțatorii urmează să beneficieze, potrivit planului, de un plafon de două miliarde de lei în 2018, 2019 și 2020, apoi de 1,5 miliarde de lei în 2021. Oficialii Executivului sunt de părere că această reducere graduală a fondurilor va facilita diminuarea intervenției statului în piață, în condițiile îmbunătățirii accesului populației la ofertele de creditare standard ale băncilor. Astfel, potrivit lui Alexandru Petrescu, directorul general al FNGCIMM, programul guvernamental este menit să devină „o oportunitate de finanțare a unei locuințe pentru beneficiarii cu opțiuni limitate în piața creditelor ipotecare, o alternativă flexibilă la produsele de creditare ipotecară aflate în portofoliile băncilor finanțatoare”.

„De-a lungul celor zece ani de derulare, programul Prima Casă a fost adaptat gradual la tendințele pieței și la nevoile consumatorilor, dovedindu-se astfel unul dintre cele mai de succes programe guvernamentale. Dintr-o perspectivă socială, programul Prima Casă a extins accesul la creditul ipotecar către segmentul persoanelor tinere, cu vârste până în 35 de ani, cu efect direct în crearea unei premize de stabilitate pentru tânăra generație. Pentru a veni în întâmpinarea beneficiarilor, FNGCIMM a demarat, în cursul anului trecut, implementarea unor proiecte destinate simplificării procesului de analiză și facilitării accesului la informații direct din site-ul instituției.”

Alexandru Petrescu, director general FNGCIMM

15 bănci participante la program

În 2018, la programul Prima Casă vor participa 15 bănci: Bancpost, Banca Comercială Română (BCR), BRD – Groupe Societe Generale, CEC Bank, Credit Agricole Bank Romania, Garanti Bank, ING Bank, Leumi Bank Romania, Marfin Bank, OTP Bank Romania, Piraeus Bank, Raifeissen Bank, Banca Românească, Banca Transilvania și Unicredit Bank. „Noua strategie de alocare a plafoanelor se aliniază cu reducerea graduală a intervenției statului în procesul de creditare ipotecară prin garantare, anunțată prin Strategia Programului Prima Casă 2017-2020.”, punctează reprezentanții FNGCIMM.

Tags: , , , , ,
Vrei-sa-accesezi-credit-Prima-Casa--Vezi-cu-ce-oferte-vin-bancile-in-2014

Noutate pentru Prima Casa 2018

Băncile partenere au primit, zilele trecute, fonduri dedicate programului Prima Casă. Anunțul a fost făcut de directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM), Alexandru Petrescu.

În 2018, programul Prima Casă vine cu o noutate, potrivit reprezentantului FNGCIMM. “Ca element de noutate, urmează să facem o alocare intermediară la jumătatea anului, deci cele două miliarde de lei nu au fost acordate în totalitate către cele 30 de bănci”, a explicat Petrescu.

O sumă echivalentă cu puțin peste trei sferturi din cea totală a fost trimisă băncilor partenere, urmând ca în funcție de performanțe, restul de bani să fie alocați primelor trei instituții financiare care repășesc pragul de 80%.

În perioada noiembrie-decembrie 2018, se va analiza nivelul de performanță, se vor lua alocările de la băncile care nu au performat suficient, iar banii vor fi dați celor cu cele mai bune rezultate.

“Scopul este ca ultima zi din anul 2018 să ne prindă cu zero lei din ceea ce înseamnă cele două miliarde de lei alocate”, a mai menționat directorul FNGCIMM, potrivit Mediafax.

Acesta a adăugat, de asemenea, că programul Prima Casă trece printr-o strategie de reducere a alocării și că în 2019 și 2020 se așteaptă ca sumele alocate să rămână la nivelul anului curent, pentru ca în 2021 alocarea să fie de 1,5 miliarde de lei.

Din 2009, anul de lansare al programului, până în octombrie 2017 au fost acordate prin Prima Casă 236.138 de garanții și promisiuni de garantare. Valoarea lor totală a fost de 20,57 de miliarde de lei.

În primele zece luni ale anului 2017 au fost acordate 21.672 de garanții și 8.508 promisiuni de garantare în cadrul aceluiași program. Valoarea acestora a fost de 1,88 de miliarde de lei, respectiv de 960.000 de milioane de lei.

Tags: , , ,
primacasa_78515400

Fondurile Prima Casă sunt în scădere, dar programul va continua

Directorul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Alexandru Petrescu, a declarat că fondurile alocate programului “Prima Casă” sunt în scădere, dar acesta va mai funcţiona câţiva ani, fiind lansat spre deblocarea creditelor pentru achiziţia de locuinţe.

Directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), Alexandru Petrescu, a declarat, miercuri, la Timişoara, că fondurile alocate programului “Prima Casă” sunt în continuă scădere.

“Programul Prima Casă are o predictibilitate clară. Am avut în 2017, 2,5 miliarde de lei alocare, în 2016, aproape trei miliarde de lei, în anul 2018 avem două miliarde de lei, la fel şi în 2019 şi 2020, iar în anul 2021 va fi o alocare de 1,5 miliarde de lei. Programul este unul dintre cele mai de succes programe guvernamentale postdecembriste. Au fost, la nivel ţării, din anul 2009 până în prezent, peste 240.000 de scrisori de garantare. Pe Regiunea V Vest vorbim de peste 20.000 de scrisori de garantare pentru programul Prima Casă, din care Timişul ocupă primul loc, cu peste 13.000 de scrisori de garantare. Este un program cu o foarte bună adopţie”, a afirmat Alexandru Petrescu.

De asemenea, directorul FNGCIMM a mai precizat că programul “Prima Casă” se află într-o strategie de reducere a alocării, pentru că a fost lansat cu scopul deblocării creditelor pentru sistemul imobiliar.

“Programul este într-o strategie de reducere a alocării, pentru că a fost lansat într-un moment în care exista un blocaj din perspectiva creditării bancare pentru achiziţia de imobiliare. Nu se acordau credite pentru achiziţia de apartamente sau case, iar programul a venit în întâmpinarea băncilor, să le încurajeze să crediteze. În 2018 există o activitate efervescentă de creditare, în agenţiile bancare puteţi vedea că există pachete de creditare în afara programului Prima Casă, cu termeni şi condiţii oarecum similare. Era evidentă o plus-valoare prin programul Prima Casă, că doar 5% din avans era necesar. La nivelul datelor pe care le avem, oamenii preferă să plătească şi mai mult de 5%, avem o medie a avansului de circa 7-8%. Chiar dacă pot 5%, preferă să plătească şi mai mult pentru a avea rate mai mici”, a declarat Alexandru Petrescu.

Totodată, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii a mai precizat că programul Prima Casă va demara din a doua jumătate a lunii februarie şi va veni cu elemente de noutate.

“Programul va demara din a doua jumătate a lunii februarie. Deja am făcut, zilele trecute, alocarea celor două miliarde de lei către toate băncile partenere. Ca un element de noutate, urmează să facem o alocare intermediară la jumătatea anului. Deci, nu în totalitate cele două miliarde de lei au fost alocate către cele 30 de bănci. Au fost puţin peste trei sferturi, urmând ca în funcţie de performanţa lor, primele trei bănci care trec de pragul de 80% epuizare a fondului să primească ca şi recunoaştere de buni performeri şi restul alocării care ne-a rămas în sold, urmând ca la sfârşitul anului, noiembrie-decembrie 2018, să analizăm nivelul de performanţă, să luăm din alocările băncilor care nu au performat aşa cum sperau ele sau credeam noi că vor performa şi să le dăm în continuare tot performărilor. Scopul este ca ultima zi din anul 2018 să ne prindă cu zero lei din ceea ce înseamnă cele două miliarde de lei alocate”, a conchis Alexandru Petrescu.

Tags: , , , , ,
primacasa_78515400

S-a dat startul Prima Casă 2018. VEZI finaţările şi condiţiile

În 2018, plafonul alocat către Prima Casă este de două miliarde de lei, cu 33,75% mai puțin față de anul trecut.

“De obicei, dosarele pentru acest tip de credit se depun în luna ianuarie. Având în vedere că în această perioadă toate băncile care sunt înscrise în progam “rulează” dosare în toată țara este greu de preconizat perioada pentru care vor exista fonduri”, spun experţii Blitz Imobiliare.

Pragurile de finanțări și condițiile de acordare a creditului au rămas aceleași ca și în 2017. Mai exact, pentru construcțiile care au o autorizație obținută înainte de anul 2010 se poate finanța o sumă maximă de 57.000 de euro, iar pentru o construcție care are o autorizație obținută după anul 2010 se poate finanța un maxim de 66.500 de euro. Diferența până la valoarea achiziției, în cazul în care există, este suportată din propriul buzunar al cumpărătorului.

VEZI care sunt condițiile de încadrare în cadrul programului Prima Casă AICI 

Tags: , , ,
primacasa_78515400

Schimbări pentru Prima Casă în 2018, program cu buget de 2 miliarde lei

Plafonul alocat al garanțiilor care pot fi emise pentru anul 2018 în cadrul programului ”Prima casă” însumează 2 miliarde lei, potrivit unei hotărâri aprobate în ședința de miercuri a Guvernului.

Principalele schimbări ale programului guvernamental pentru 2018 vizează reducerea marjei maxime de dobândă de la 2,50% la 2%, în scopul uniformizării nivelului costurilor totale ale tuturor categoriilor de finanțări care pot fi acordate în cadrul programului Prima Casă, eliminarea utilizării valorii de reîntregire a plafonului (revolving) pentru emiterea de garanții, clarificarea principiilor de realocare către finanțatori a rezervei rămase nealocate din plafonul anual, precum și simplificarea procedurii de radiere în situaţia respingerii cererii de plată a creditului garantat în cadrul programului.

Astfel, decizia de reducere a marjei maxime de dobândă de la 2,50% la 2% a fost luată pentru corelarea prevederilor privind costul total al finanțărilor garantate pentru achiziția de locuințe cu cea pentru construcția de locuințe, urmărindu-se evitarea oricărei discriminare în acest sens. În termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ aprobat de Guvern, finanțatorii au obligația să transmită Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A. – IFN (FNGCIMM) și Ministerul Finanțelor Publice nivelul costurilor totale pe care le aplică finanțărilor garantate pentru construcția de locuințe. În plus, programul se flexibilizează prin reglementarea unei alte periodicități de stabilire a nivelului comisionului de gestiune/comisionului unic de analiză datorată FNGCIMM pentru derularea activității în calitate de mandatar al statului, care va fi aprobat anual prin ordin al ministrului Finanțelor Publice, anterior această operațiune realizându-se semestrial.

În ceea ce priveşte realocarea către finanțatori a rezervei rămase nealocate din plafonul anual, Guvernul a decis ca aceasta să se facă în funcţie de ponderea garanțiilor acordate de la începutul anului de referință de către fiecare finanțator participant în program, actul normativ aprobat astăzi introducând o clarificare suplimentară în acest sens.

O altă schimbare importantă o reprezintă eliminarea utilizării valorii de reîntregire a plafonului (revolving) pentru emiterea de garanții, Guvernul luând această decizie pentru a nu pune la dispoziția finanțatorilor participanți în program și a altor limite suplimentare față de plafonul de 2 mld. lei alocat programului “Prima casă” pentru 2018.

Actul normativ aprobat miercuri de Guvern include, de asemenea, o serie de măsuri pentru simplificarea și evitarea birocratizării excesive a procedurilor aplicate în cazul respingerii cererilor de plată. În astfel de situații, sarcina de a emite acordurile pentru radierea ipotecilor și a interdicțiilor de înstrăinare și grevare prevăzute de lege este preluată de FNGCIMM, anterior intrând în atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice. Odată cu preluarea acestor operațiuni la nivelul FNGCIMM, timpul de așteptare al finanțatorilor/beneficiarilor pentru obținerea acordurilor de radiere va fi astfel scurtat cu cel puţin zece zile – având în vedere că tot în cadrul FNGCIMM sunt procesate cererile finanțatorilor și se pregăteşte documentația pentru acordurile de radiere – și va permite informatizarea procesului în condiţii optime. În situația respingerii cererilor de plată, FNGCIMM va fi mandatat să-și exprime acordul în numele și în contul statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în vederea radierii ipotecii legale și a interdicțiilor înscrise în cartea funciară a locuinței achiziționate/construite în cadrul programului “Prima casă”.

Alte modificări aprobate astăzi de Guvern reglementează o serie de aspecte de ordin practic aplicabile situaţiilor în care a fost finalizată executarea silită imobiliară a locuinței achiziționate sau construite prin programul “Prima casă”, de către organele specializate ale ANAF.

Obiectivele și liniile directoare pentru programul “Prima casă”, precum și nivelul plafonului de garantare pentru perioada 2017-2021 au fost stabilite printr-un Memorandum aprobat de Guvern la 29 noiembrie 2016.

De la lansarea programului “Prima casă”, în 2009, până la sfârșitul lunii noiembrie 2017, au fost acordate 238.305 garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de 20,78 mld. lei.

În 2017, până la sfârșitul lunii noiembrie, au fost acordate 23.437 garanții, în valoare totală de 2,048 mld. lei, precum și 8.910 promisiuni de garantare, în valoare totală de 1,002 mld. lei.

Tags: , , , ,
prima-casa-15-ian-2015

Ce schimbări aduce Prima Casă în 2018

Programul Prima casă, administrat de FNGCIMM, are o alocare de 2 miliarde de lei în 2018, în scădere faţă de 2017 când a fost de 2,5 mld. lei sau faţă de 2016, când bugetul pus la dispoziţie de stat pentru acest program a fost de 2,94 miliarde de lei.

„Alocarea plafoanelor face parte dintr-o strategie multianuală care a fost subiectul hotărârii de guvern din 28 noiembrie 2016. Atunci s-a hotărât ca în anul 2018 să fie alocate 2 mld. lei pentru Prima casă, iar în anul 2021 alocarea va scădea la 1,5 mld. lei“, a spus Alexandru Petrescu, şeful FNGCIMM, pentru Ziarul Financiar.

Beneficiarii programului Prima casă pot lua împrumuturi de cel mult 66.000 de euro pentru locuinţe noi şi 54.000 de euro pentru locuinţe vechi, cu un avans de 5%, faţă de un avans de 15 – 25%, cât este cerut de bănci pentru un credit imobiliar standard.

Garanţiile oferite de stat prin programul Prima casă au făcut ca aproape 80% din creditele ipotecare să se acorde prin programul Prima casă.

„Pe de altă parte, conform cifrelor noastre din 2017, media avansului a fost de 7- 8%. Deci chiar dacă beneficiarii pot plăti doar 5% avans, aceştia preferă să plătească mai mult pentru a avea o rată mai mică.“

Unul din  obiectivele FNGCIMM este de a stimula acordarea de credite imobiliare de către bănci, altele decât cele oferite prin programul Prima casă.

„Dorim să avem bănci care sunt încurajate şi îşi materializează intenţia de avea credite ipotecare cât mai multe pe produse proprii. Dacă ne întoarcem la geneza programului Prima Casă, din 2009, el a fost gândit să încurajeze băncile să acorde credite imobiliare. Nu vrem ca băncile să îşi păstreze ponderea principală de creditare pentru achiziţia de imobile prin Prima casă.“

Dobânda la creditele pentru construirea locuinţei va scădea de la 2,5%Ă ROBOR la trei luni în 2017 la 2% Ă ROBOR la trei luni pentru programul Prima casă din 2018. Dobânda la creditele pentru achiziţia de locuinţe va rămâne la acelaşi nivel de 2%  ROBOR la trei luni. „Începând din T4 al anu­lui trecut, avem un pilot, un test de dimi­nuare la maximum a elementului uman, o automatizare a procesului de evaluare, astfel încât să putem avea o mai bună predicti-bilitate vizavi de bănci şi de beneficiarii programului.“

FNGCIMM are de anul acesta un nou portal online, unde există o zonă de interogare, iar beneficiarii pot afla astfel în timp real unde este dosarul şi dacă există probleme în procesare şi evaluare.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

Tags: , , ,
prima-casa-15-ian-2015

PNL: Guvernul îngroapă programul Prima Casă

Senatorul PNL Iancu Caracota a declarat, marţi, că Guvernul îngroapă treptat programul ”Prima Casă” prin reducerea fondurilor alocare, cerând ca la rectificarea bugetară să fie majorat plafonul alocat acestui program. 

”Prin reducerea finanţării cu 25% a Primei Casă, Guvernul îngroapă treptat cel mai de succes program, din ultimii ani, pentru tineri. După ce anul trecut Guvernul PSD-ALDE a băgat mâna în buzunarul tinerilor prin scăderea contribuţiilor la Pilonul II de pensii, reducându-le practic suma pe care aceştia o vor primi în momentul în care vor ieşi din câmpul muncii, acum a redus- prin Bugetul pentru 2018- şi sumele alocate programului Prima Casă , cel mai de succes mijloc de creditare pentru tineri din ultimii ani”, a declarat senatorul PNL Iancu Caracotă, potrivit unui comunicat transmis MEDIAFAX.

Iancu Caracotă precizeză că programul Prima Casă – cu fonduri alocate de 2 miliarde de lei pentru 2018- are un buget mai mic cu aproximativ 25% în comparaţie cu 2017, când programul a beneficiat de 2,67 miliarde de lei.

”Solicit Guvernului PSD-ALDE ca la prima rectificare bugetară să majoreze plafonul alocat programului Prima Casă, astfel încât tinerii care doresc să-şi cumpere o locuinţă în anul 2018, prin acest mijloc de creditare, să atingă acest obiectiv. Programul reprezintă, de fapt, o investiţie într-un viitor mai sigur pentru tinerii noştri, de care Guvernul trebuie să ţină cont”, a spus liberalul.

Senatorul PNL a afirmat că lipsa perspectivei şi lipsa unor proiecte eficiente pentru tinerii apţi de muncă din România ultimelor două decenii au făcut să fim a doua ţară, la nivel mondial, în clasamentul emigraţiei după Siria (ţară aflată în război), potrivit unui raport ONU.

”Guvernul Tudose trebuie să ţină cont de această realitate îngrijorătoare pe care nu trebuie să o stimuleze prin măsuri defavorabile tinerilor”, a conchis liberalul.

Tags: , , , ,
Vrei-sa-accesezi-credit-Prima-Casa--Vezi-cu-ce-oferte-vin-bancile-in-2014

Numai 17.000 de români vor putea cumpăra o locuinţă prin Prima Casă 2018

Programul guvernamental Prima casă va avea un buget de 2 miliarde de lei în 2018, ceea ce înseamnă că băncile vor putea acorda credite de circa 4 miliarde de lei. La o valoare medie a creditului de 50.000 de euro, de programul Prima casă ar putea beneficia anul viitor peste 17.000 de români, scrie zf.ro.

Prima Casă are un buget mai mic cu circa 25% faţă de 2017, când a programul a beneficiat de 2,67 miliarde de lei. Până la finalul lunii octombrie un număr de 21.500 de românii şi-au cumpărat o locuinţă cu ajutorul de la stat, valoarea totală a garanţiilor acordate fiind de 1,9 miliarde de lei, potrivit Ministerului de Finanţe.

Garanţiile totale emise de stat pentru programul Prima casă, lansat în urmă cu opt ani, au ajuns la finalul lunii noiembrie la 17,5 miliarde de lei, echivalentul a 4 miliarde de euro. Nu­mărul garanţiilor emise din 2009 până în noiem­brie 2016 a depăşit 203.000, ceea ce înseamnă că tot atâţia români şi-au achiziţionat o locuinţă cu sprijinul statului.

Garanţiile pentru creditele destinate achiziţiei sau construcţiei de locuinţe în cadrul programului se acordă numai în lei, de către finanţatorii care au optat pentru împărţirea riscurilor şi pierderilor între stat şi finanţator, proporţional cu procentul de garantare.

Costul total al finanţărilor acordate în cadrul programului se compune din: rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 2% pe an pentru creditele în lei; comisionul de gestiune datorat Fondul Naţional de Garantare (FNGCIMM) şi recuperat de la beneficiar.

Prima casă a fost în ultimii ani cel mai im­por­tant pilon pe seg­mentul creditării ipo­tecare, împrumuturile acordate de bănci prin programul Prima casă totalizând 35 miliarde de lei (8 mld. euro). Numai anul trecut băncile au acordat peste 32.700 credite Prima casă în valoare de 6,2 mld. lei (1,4 mld. euro). Băncile au vândut credite ipotecare totale de circa 10 mld. lei anul trecut, ceea ce înseamnă că Prima casă reprezintă circa 60% din finanţări.

Nu este cert însă cât de mult va mai susţine Prima casă creditarea ipotecară în condiţiile în care oportunitatea continuării programului Prima a fost adusă în discuţie în repetate rânduri în spaţiul public în ultima perioadă, după ce factorii care au dus la demararea programului în 2009, când semnele crizei financiare au apărut şi pe piaţa locală, nu se mai întâlnesc azi în economie. Programul Prima casă a fost introdus în iulie 2009 de guvernul Boc pentru susţinerea cererii de locuinţe.

Mai mult, în ultima perioadă au venit tot mai multe avertismente din partea BNR, precum şi din partea Consiliul de Naţional de Supraveghere Macroprudenţialitate (CNSM) în legătură cu acumularea de vulnerabilităţi în zona de creditare ipotecară.

Tags: , , , ,
prima-casa-15-ian-2015

Ce trebuie să ştii despre creditele Prima Casă în 2018

De la 1 ianuarie anul viitor vor intra în vigoare reglementări suplimentare în ceea ce privește desfășurarea programului guvernamental Prima Casă.

În special datorită avansului redus, de minimum 5% din valoarea imobilului, programul Prima Casă rămâne, pentru mulți români, cea mai bună variantă de achiziție a unei case. În condițiile în care fondurile disponibile pentru anul în curs (un total de aproximativ 2,675 de miliarde de lei) au fost epuizate de luni bune, cei interesați de acest program așteaptă cu nerăbdare alocarea celor două miliarde de lei promise de către stat pentru anul 2018. La orizont se profilează însă noi schimbări în desfășurarea programului guvernamental, ce au potențialul de a afecta activitatea de tranzacționare prin intermediul acestuia, arată o analiză imobiliare.ro.

Criterii mai stricte de alocare a fondurilor

Este vorba, mai exact, despre aprobarea unei noi proceduri de evaluare anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare, ce va fi aplicată începând cu 1 ianuarie 2018. Elaborată de reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și de cei ai Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), aceasta are ca scop „utilizarea mai eficientă a fondurilor alocate anual pentru Programul Prima Casă, prin elaborarea unor criterii care vor sta la baza evaluării activităţii finanţatorilor”.

Criteriile de evaluare anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare în cadrul programului Prima Casă:

– ponderea garanțiilor acordate de fiecare finanțator în totalul garanțiilor acordate în anul precedent;
– raportul între volumul finanțărilor garantate acordate în cadrul programului și volumul creditelor pentru locuințe negarantate de către stat acordate de finanțatori persoanelor fizice în anul precedent;
– raportul între numărul total al garanțiilor plătite finanțatorilor de la începutul programului și până la data de 31 decembrie a anului precedent și numărul total al garanțiilor acordate de la începutul programului și până la data de 31 decembrie a anului precedent;
– raportul dintre numărul garanțiilor/promisiunilor de garantare acordate de FNGCIMM după ce solicitările de acordare au fost invalidate cel puțin o dată, înregistrate de un finanțator participant în program în anul precedent si numărul total al solicitărilor de garantare aprobate de FNGCIMM în anul precedent.

* Fiecăruia dintre criteriile de mai sus îi va corespunde un punctaj diferențiat, în funcție de mărimea rapoartelor aferente criteriilor, iar prin însumarea punctelor atribuite fiecărui criteriu se va obține punctajul final care va determina procentul de ajustare al plafonului alocat.

Efectul asupra clientului final

Ce impact vor avea, mai exact, aceste noi schimbări asupra cumpărătorilor și, implicit, asupra vânzătorilor de locuințe de pe segmentul de piață vizat de Prima Casă? În primul rând, dată fiind complicarea birocrației de acordare a fondurilor, este de așteptat să existe întârzieri în procesul de alocare a plafoanelor pentru fiecare bancă în parte. În al doilea rând și mai important decât atât este faptul că, pe fondul noilor reguli mai stricte, este foarte posibil ca anumite instituții finanțatoare să primească mai puțini bani decât în anii precedenți (chiar raportat la suma totală mai mică planificată pentru 2018). Totodată, posibilitatea ca statul să facă suplimentări ale plafoanelor ce urmează a fi stabilite se va reduce considerabil.

BNR: Prima Casă s-a îndepărtat de scopul său social

În spatele acestor modificări se află dorința declarată a autorităților de a aduce Prima Casă mai aproape de menirea sa inițială, anume cea de program social. În cel mai recent raport asupra stabilității financiare a economiei naționale, reprezentanții Bancii Naționale a României (BNR) punctau faptul că „Prima Casă s-a îndepărtat de la scopul său de program social”. Un prim argument în sprijinul acestei afirmații este faptul că perioada de restrângere a accesului la finanțare ca urmare a crizei economice s-a încheiat, iar costurile de finanțare se situează în momentul de față la un nivel comparabil cu cel al creditelor ipotecare standard ale băncilor. În plus, creditele co-garantate de către stat sunt acordate și persoanelor cu venit ridicat, dat fiind că circa 35% dintre beneficiarii programului având salarii nete de peste 4.000 de lei; la polul opus, debitorii cu venituri mai reduse tind să fie supraîndatorați.

Nu în ultimul rând, un alt aspect ce știrbește caracterul social al Prima Casă este faptul că programul nu prevede limite privind valoarea maximă a locuinței achiziționate sau obligativitatea ca imobilul să fie reședință permanentă. „În acest sens, considerăm utilă revizuirea condițiilor de accesare a acestui program, în sensul orientării către debitorii cu un venit salarial sub un plafon pre-stabilit, care urmăresc să își achiziționeze o locuință pentru locuit, sub o valoare reglementată și în condițiile unui grad de îndatorare sustenabil”, se arată în raportul BNR.

Reducerea graduală a intervenției statului în creditare

În acest context, oficialii MFP subliniază că noua strategie de alocare a plafoanelor se înscrie pe linia reducerii graduale a intervenției statului prin garantare, presupunând că piața creditului ipotecar se va dezvolta concomitent cu creșterea accesibilității populației la produsele standard ale băncilor. „Asumarea unei proporții echilibrate între creditele contractate în cadrul Programului Prima Casă şi cele contractate în condiţiile standard oferite de finanţatori este o parte importantă a unei politici publice de orientare a Programului Prima Casă către susținerea unor obiective sociale bine definite pe termen mediu și lung”, notează aceștia.

„Există o preocupare majoră de optimizare a proceselor de garantare la nivelul FNGCIMM. Pentru Programul Prima Casă, în paralel cu procesul de eficientizare a fluxului de garantare, se desfășoară procese de recalibrare şi reparametrizare ce pot conduce la o targetare cât mai eficientă din punct de vedere social, pentru a putea beneficia de acest program acei oameni care au o reală nevoie de locuinţă. Programul evoluează permanent, răspundem prompt dinamicii pieţei, astfel încât să aibă o adresabilitate socială cât mai eficientă şi să genereze beneficii maxime”, a declarat Alexandru Petrescu, directorul general al FNGCIMM

 

Tags: , , , ,