Tag Archives: politics

ccl

Civicii cer curățenie în partidele clujene

Consiliul Civil Local (CCL) propune organizațiilor județene clujene ale partidelor politice un Pact de asanare politico-administrativă.

Constatând, cu regret, că județul Cluj continuă să fie frecvent prezent în ”breaking news”cu demnitari și funcționari arestați preventiv ori condamnați deja,  Consiliul Civic Local invită formațiunile politice județene la un dialog pe tema responsabilității factorului politic în desemnarea candidaților pentru posturile eligibile și a numirilor politice ”prin concurs” a membrilor de partid în structurile deconcentrate și descentralizate, precum și în administrațiile locale și județene, se arată într-un cominicat al CCL.

”Desigur, această abordare transcede cadrul local și  județean, însă noi, în  Consiliul Civic Local, întrunit în ședința ordinară din această lună, am ajuns la capătul răbdării și considerăm că s-a depășit orice limită rezonabilă,mai ales că în decursul celor 10 ani de activitate au fost dese cazurile în care am cerut mereu decență în comportamentul politic”, a afirmat Iosit Pop, președintele Consiliului Civic Local.

Apelul Consiliului Civic Local la curățirea clasei politice clujene din interior nu contravine principiului prezumției de nevinovăție până la condamnarea definitivă,  ci vrea anularea cutumei  ”cotizație în campanie = recuperare financiară de pe viitoarea funcție publică dintr-un salariu mult mai mic”.

”S-a vorbit mult despre profesionalizarea funcției pubice, am  initiat chiar proiecte și programe locale pe acest domeniu, însă nu putem să mai votam liste de partide cu candidați a căror principală calitate este COTIZAȚIA  în bani”, consideră Iosif Pop.

Formula profesionalizării a fost susținută și de către ceilalți membri ai Consiliului Civic Local. Inginerul Petru Ungureanu a subliniat că, în urma analizei activității parlamentarilor și a celorlați aleși și numiți clujeni se pot constata, printre altele, prezențe politice de paravan în Cluj care să protejeze averile ilicite ale famiilor din care fac parte, inclusiv prin apelul la imunitatea parlamentară, se arată în comunicat.

În acest context, Consiliul Civic Local invită factorii politici și administrativi la o discuție ce să aibă la bază un Pact clujean de asanare politico-administrativă, la proxima ședință a CCL.

Consiliul Civic Local, organizație civică, apolitică a fost fondat pe data de 17 iunie 2004 de către Cluburile Lions si 38 de ONG-uri care au semnat Protocolul de Colaborare. În prezent această inițiativă este susținută de peste 45 de ONG-uri.

(redacția catcostăclujul.ro)

Tags:
mircea barna

35.000 de copii în cel mai mare proiect educațional privat pornit de la Cluj

Unul dintre ele mai ample programe educaționale și de mentorat pornite de la Cluj a ajuns deja să cuprindă 35.000 de copii, conform inițiatorului. Până la finele anului se estimează  o participare de 200.000 de copii și tineri.

Proiectul Împreună pentru România Modernă a fost inițiat la finele anului trecut de omul de afaceri Mircea Barna, fostul mare bastchetbalist al Universității și căpitanul naționalei în acest sport.  Noul proiect al lui Mircea Barna are întindere națională și prevede educația sportivă și îndrumarea economică a copiilor, tinerilor și adulților.

Vrem să schimbăm un pic România, care are acum două părți: cea modernă, a Simonei Halep, a lui Mihai Silvășan vrem să o facem cât mai mare. În 2030 vrem să ajungem la o altă Românie, bazată pe calitate, etică, transparență. Cum putem realiza treaba asta? Educația e primordială”, spune Mircea Barna.

Conform proiectului  Împreună pentru România Modernă,  ”prin joacă și muncă, constantă, cu un grup de maxim 20 copii, un voluntar-formator îi va pregăti fizic (sportiv) și intelectual (economic, etic, antreprenorial, organizatoric, leadership) pentru viața care îi așteaptă. Va face acest lucru, nu singur, ci cu sprijinul și implicarea părinților acestor copii, deoarece programul nostru presupune implicarea activă a părinților pentru două ore săptămânal. Concret, un formator va petrece două ore, preferabil sâmbăta, cu un grup de copii și părinții acestora, pe un teren de sport, în aer liber când vremea permite, sau într-o sală de sport. În timpul celor două ore, formatorul va îndruma copii din grupul său și îi va învăța să practice sport (tehnic, tactic, fizic și psihic) și vor forma grupuri de discuție și studiu cu părinții și copiii, cu ajutorul manualelor pe care fiecare familie înregistrată în programul nostru le va primi”, se arată în descrierea proiectului.

Mircea Barna continuă: ”Vrem ca în 2030 să avem 2 milioane de firme cu 10 milioane de intraprenori. Este un termen nou, pe care îl folosesc deja țările dezvoltate. Chiar în cadrul proiectului nostru avem o chestiune de intraprenoriat. Deja avem acordul a cinci inspectorate școlare prin care ni se conferă posibilitatea să ne desfășurăm activitatea în școlile de acolo. Concret, cum se derulează proiectul: Popescu Ion, să spunem, ia 20 de copii, face rost de 100 de euro de copil pe an (bani de echipamente, mingi, genți, etc.) iar noi, Ancada (compania de echipamente sportive a lui Mircea Barna – n.red.) și partenerii noștri din Germania, îi mai dăm 100 de euro pe an de copil. Pe lângă aceasta, mai primește două manuale, pe care tot noi le dăm: unul pentru pregătirea sportivă și unul pentru cea economică.  2,5 euro primește acest consilier de dezvoltare pe an de copil. Dacă el își găsește 1.000 de copii pe cae îi îndrumă, el are, pe an, 2.500 de euro. Aceștia sunt deja intraprenori”.

Deja sunt înscriși 35.000 de copii în proiect. ”Anul acesta, în  2014, vrem să ajungem la 200.000 de copii din România care să fie parte a acestui proiect. Aceasta ar însemna 10.000 de volntari, dacă fiecare ar avea doar o grupă de 20 de elevi, dar poate avea și mai multe. Ideea e să nu le comaseze ori să lucreze cu ele în același timp. Încercăm, prin acest proiect, să apropiem nivelul de pregătire al elevilor din învățământul de stat cu cel al celor din privat.  De anul trecut s-au înscris 35.000 de copii”, susține inițiatorul proeictului.

Deci la nivelul anului 2014, Ancada și partenerii germani ar trebui să vină cu partea de cofinanțare de 20 de milioane de euro pentru a atinge cifra de copii propusă.  ”Partenerii germani au accesat acești bani din fonduri europene. Adică la fiecare sută de euro atrasă pe an pentru un copil, venim și noi cu 100. Și viziunea noastră este să facem acest lucru pentru 20 de milioane de copii de acum până în 2030. Acum sunt  4 milioane de copii în România, dintre care imensa majoritate – 3,9 milioane – sunt cuprinși în mediul educațional de stat și 100.000 în mediul privat. Ținta noastră sunt cei prinși în sistemul de stat. Și mai ales cei din mediul rural. Noi am făcut un test la Mărișel, unde un voluntar, Marius Bălaj, a făcut ca acei copii să facă un salt teribil. Și exact pe acest principiu, făcea o oră, o oră și jumătate cu acei copii joia. Și acum vin părinți la el și spun: ”Domnle profesor, nu mi-l luați și pe al meu, că uite ce s-au deștepat ceilalți cu care faceți”. Noi acum căutăm 10.000 de Marius Bălaj”, explică Mircea Barna.

Pe plan sportiv, ghidul îl are printre făuritori pe renumitul profesor Tudor Bompa, iar cel economic, pe unul dintre marii finanțiști clujeni – Iosif Pop.

”Lucrăm cu cel mai mare specialist în pregătire sportivă din lume, românul Tudor Bompa, care e în Canada acum, dar care a implemenat sistemul și în Spania și Italia, de pildă. A văzut ce vrem să facem și a spus că vine alături de noi. E drept că acolo astfel de proiecte au beneficiat și de sprijinul statului, dar sper că și la noi va fi așa. E șansa României să aibă din nou mare performanță, pentru că dintre toți acei copii, pe cei mai buni îi vom îndrepta ulterior spre cluburi sportive”, a conchis Barna.

Unul dintre managerii proiectului este Anca Pușcă. Ea spune cine poate deveni voluntar-formator.  ”Oricine poate face acest lucru, după o școlire în cadrul IPRM pe baza ghidurilor sportiv și economic și va fi o chestiune interactivă între acel voluntar, părinți și copii. Ghidurile sunt la cel mai înalt nivel. Proiectul prevede ca voluntarul să discute și cu părinții și cu copiii despre ce parcurg acel ghid economic și să îi țină sub supraveghere. Din punct de vedere sportiv mai este un avantaj:  un copil trebuie să treacă, în acest proiect, pe parcursul unui an, prin mai multe sporturi. Dacă începe la 6 ani, la 7 deja se poate vedeau spre ce ar avea înclinație și unde ar vrea să continue”, concluzionează Anca Pușcă.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,

Primăria Cluj-Napoca reabilitează blocurile din oraș cu bani de la UE

Primăria Cluj-Napoca a anunțat începerea lucrărilor de reabilitare termică pentru șapte blocuri din oraș, investiție de aproape 4 mil. lei, finanțată în proporție de 60% din fonduri europene.

Economiile la facturile de încălzire sunt de până la 40%, iar finanțarea europeană se accordă în funcție de venituri și poate urca până la 60% din valoarea investiției.

’’Săptămâna trecută am semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru primele 7 blocuri de locuințe care primesc finanțare europeană pentru creșterea eficienței energetice și urmează alte 1.100 de apartamente, 29 de blocuri, care vor intra în lucru’’, a declarat Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca. Primăria estimează că peste 1.300 de apartamente din Cluj-Napoca vor beneficia de fonduri europene pentru creșterea eficienței energetice a blocurilor.

Proiectul de reabilitare a blocurilor din Cluj-Napoca este susținut prin Programul Operațional 2007-2013, Axă Prioritară 1, ’’Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe’’.

(redacția catcostaclujul.ro)

Tags:

Şova: Tronsonul Nădăşel-Suplacu de Barcău din Autostrada Transilvania, finanţat din acciza majorată

Ministrul Transporturilor, Dan Şova, a anunţat calendarul lucrărilor viitoare la Autostrada Transilvania şi a spus că tronsonul Nădăşel – Suplacu de Barcău, cu o lungime de 93 de kilometri, va fi primul finanţat integral din acciza majorată, care aduce în plus la buget circa 500 milioane euro pe an.

Dan Şova a declarat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că lucrările la primul segment al acestui tronson vor începe în noiembrie, iar la cel de-al doilea în toamna anului viitor, transmite Mediafax.

“Tronsonul Nădăşel – Suplacu de Barcău din Autostrada Transilvania, cu o lungime de 93 de kilometri, va fi primul finanţat integral din acciza majorată la combustibil, care aduce în plus la bugetul de stat circa 500 de milioane de euro pe an. Avem aici două tronsoane, Nădăşel – Mihăieşti, cu o lungime de 17,8 kilometri, unde lucrările vor începe în noiembrie 2014, şi tronsonul Mihăieşti – Suplacu de Barcău, de 75 de kilometri, unde vom începe lucrările în toamna anului 2015, termenul de finalizare fiind de doi ani. Costul lucrărilor la tronsonul Mihăieşti – Suplacu de Barcău ar putea fi de 500 de milioane de euro”, a spus ministrul Transporturilor.

Potrivit acestuia, pe următorul tronson, de la Suplacu de Barcău până la Borş, de 64 de kilometri, care are un grad de realizare de 52 la sută, vor începe lucrările în octombrie şi vor fi finalizate în termen de doi ani.

“Tronsonul Suplacu de Barcău – Borş va costa 230 de milioane de euro”, a spus Şova.

Dan Şova a afirmat că un alt tronson din Autostrada Transilvania, cel de la Câmpia – Turzii la Târgu Mureş, cu o lungime de 53 de kilometri, va intra în lucru în perioada următoarele, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene.

Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări şi a fost reziliat în mai 2013.

Pentru doar 52 kilometri realizaţi, reprezentând 12,5% din lungimea totală a autostrăzii, de 415 kilometri, statul român a plătit 1,2 miliarde de euro companiei americane.

(mediafax.ro)

 

Tags:
Harta_Judetului_Cluj_big

Clujul, pe poziția a șasea între județele cu cele mai mici datorii

Clujul se află pe poziția a șasea în clasamentul județelor cu cele mai mici arierate. Astfel, conform site-ului Ministerului Finanțelor Publice, ultima situație a plăților restante mai mari de 90 de zile înregistrate la bugetul general ael unităților administrative teritoriale la data de 31 martie 2014, plasează  județul la un nivel al datoriei de 2,88 milioane lei.

Galațiul este județul cu cele mai mici datorii la bugetul general – 0,8 milioane lei, urmat de Sibiu, cu 0,9 milioane lei, Argeș  – 2,2 milioane, Dolj –  2,5 milioane și Alba – 2,86 milioane. Poziția a șasea, revine, așadar, Clujului, cu o datorie restantă a unitătăților admnistrativ teritoriale din componență către bugetul general de 2,88 milioane lei.

Practic, datoria județului se compune din datoriile la bugetul general a unui municipiu (Câmpia Turzii, cu datorii sub 100.000 lei) și a cinci comune: Mărgău și Sâncraiu, fiecare cu datorii ce depășesc 310.000 lei, Negreni – puițn peste jumătate de million de lei, Cornești – aproape 700.000 lei și Chinteni, cu cea mai mare datorie, cu puțin sub un million de lei.

La polul opus, conform site-ului Ministerului Finanțelor Publie, cei mari datornici sunt: Vâlcea, cu peste 79 de milioane de lei, Tulcea  – 52,2 milioane lei, Hunedoara – aproape 48 de milioane de lei, Ilfov  – 26 milioane lei și Bihor cu datoriii de aproape 25 de milioane de lei.

Datoria totală mai veche de 90 de zile la bugetul general a tuturor unităților administrativ este, la 31 martie 2014, de 249 milioane lei.

(Titus CRĂCIUN)

Tags:
sebes turda

Socialiștii anunță că pornesc autostrada Turda – Sebeș de Ziua Regelui

Ministrul Transporturilor, Dan Şova, a declarat, la finele săptămânii, într-o conferinţă de presă la Alba Iulia, că în 10 mai va da, la Turda, ordinul de începere a lucrărilor pe autostrada Sebeş-Turda. 

Întrebat dacă autostrada Sebeş-Turda va fi terminată în timp util şi dacă nu există riscul să se piardă banii europeni, ministrul Transporturilor a răspuns că nu există niciun risc, deoarece legislaţia europeană permite să se opteze pentru “fazarea geografică şi tehnologică a oricărui proiect”, transmite Mediafax.

“Pe 10 mai, la Turda, vom da ordinul de începere a lucrărilor pe Sebeş-Turda. (…) Nu există niciun risc să se piardă bani europeni. În memorandumul care priveşte strategia de absorbţie, conform legislaţiei europene, ni se permite ca în septembrie 2015, văzând exact care este stadiul de construcţie, să optăm pentru fazarea geografică şi tehnologică a oricărui proiect. Deci, dacă Sebeş –Turda nu se termină până în decembrie 2015, este suficient să informăm Comisia Europeană despre părţile pe care reuşim să le finalizăm, urmând ca restul să fie terminat din banii aferenţi lui 2014 – 2020. Este o procedură foarte simplă, verificarea comisiei vine în martie 2017 şi nu se pierd bani, tocmai de aceea s-a votat şi memorandumul pentru a se vota strategia de absorbţie”, a afirmat Şova.

Întrebat dacă mai sunt probleme cu licitaţiile organizate pentru această autostradă, Şova a răspuns că pentru loturile 3 şi 4 s-au semnat contractele şi se dă ordinul de începere a lucrărilor, iar pentru 1 şi 2 vor mai fi făcute două reevaluări foarte simple, care se vor finaliza în cinci sau şase săptămâni.

CNADNR a selectat în decembrie 2013 constructori români, italieni şi austrieci pentru construcţia autostrăzii Sebeş-Turda, cu o lungime de 70 de kilometri, iar preţul pe kilometru este de 6 milioane de euro.

În aprilie, după ce instanţa a respins contestaţiile privind loturile 3 şi 4 ale autostrăzii Sebeş-Turda, CNADNR a semnat contractele pentru proiectarea şi execuţia acestora, constructorii italieni şi austrieci selectaţi urmând să primească, în total, 1,1 miliarde lei (aproape 250 milioane euro), inclusiv TVA, pentru aceste proiecte.

Contractul pentru lotul 3, cu o lungime de 12,4 km, a fost atribuit asocierii italiene Tirrena Scavi – Societa Italiana per Condotte d’Acqua şi are o valoare de 420,5 milioane lei, fără TVA.

Al patrulea tronson al autostrăzii, de 16,3 km, va fi construit de PORR Construct – PORR Bau (Austria) în baza unui contract de 470 milioane lei, fără TVA. Pentru celelalte două tronsoane se aşteaptă hotărârea instanţei. Finanţarea este asigurată din fonduri europene (85%) şi bani de la bugetul de stat.

10 Mai a fost cea mai longevivă Zi Națională a României din istorie (1866 – 1947), fiind data în care Carol I depune jurământul de credință în fața Adunării Reprezentanților Principatelor Unite.

(redacția catcostaclujul.ro)

 

Tags:
poza 3 oameni cluj

(Update) Clujul: la stat sau la privat?

”Primii zece angajatori de stat din Cluj au, împreună, 19.667 salariați, iar primii zece angajatori privați au, cumulat, 14.390 de angajați. Ne spun ceva aceste numere sau e doar statistică?”. La această întrebare au răspuns pentru catcostaclujul.ro câteva persoane cu expertiză:

Ovidiu TURDEAN, avocat

ovidiu turdean (2)

”Chiar dacă concluzia analizei reprezintă rezultatul unei verificări “statistice”, prin sondaj, personal sunt convins că și o investigație detaliată, eventual extinsă asupra altor indicatori, nu ar modifica datele oferite. În opinia mea, cifrele prezentate denotă preocuparea mai accentuată a privatului asupra cheltuielilor, inclusiv a celor cu forța de muncă. Chemat zilnic să dea piept cu testul pieței, privatul știe că, pentru a fi rentabil, cumulul cheltuielilor trebuie să fie mai mic decât prețul pe care consumatorul este dispus să-l plătească. În sectorul privat, managemenul e orientat spre profit, ori, în sectorul public managementul este exclusiv birocratic. Absența oricărei forme de calcul economic și monopolul pe piața serviciilor publice (nu poți obține o autorizatie de construcție decăât de la primărie) determină managerul public să rezolve probleme indiferent de costuri. De aici, cu cât statul e mai prezent, cu cât trebuie să “rezolve mai multe probleme”, cu atât nevoia de resurse suplimentare este mai mare: salariați, infrastructură, logistică, etc. Costurile le suportăm cu toții, atunci când ne plătim taxele.”

Paul-Sorin TIȚA, blogger la tita.ro

paul tita

”Acestea nu sunt doar statistici lipsite de relevanță. Dincolo de datele statistice seci, se află realitatea mult mai dureroasă a neputinței statului de a privatiza sectoare bugetare care nu sunt vitale pentru asigurarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor precum siguranța cetățeanului sau accesul la sănătate și educație. Cu totul altfel ar fi fost raportul între angajatorii de stat și cei privați, dacă guvernanții ar fi avut tăria și viziunea de a privatiza sectorul transportatorilor feroviari sau Poșta Română, firme care ocupă poziții fruntașe nu doar în topul angajatorilor de stat, ci și în topul găurilor negre ale sistemului bugetar. Dovada reală a unei economii sănătoase o vom avea atunci când firmele private vor domina nu doar topul cifrelor de afaceri sau al profiturilor realizate, ci și pe acela al numărului de angajați. Însă acest lucru va presupune și dispariția unor mase de manevră aflate la dispoziția forțelor politice și predispuse la înregimentare politică, mai mult sau mai puțin fățișă, pentru a-și păstra locurile de muncă. Însă, până la a avea un stat minimal în România, vom fi siliți să constatăm în continuare neputința maximală a guvernanților în a crea un sistem bugetar cât mai suplu și mai performant.”

Alexandru STAN, trainer și consultant

alex stan

”Statistica ne poate spune multe lucruri, câteodată chiar și adevărul. Din păcate, din doar două cifre nu poți face vreo statistică și în nici un caz o analiză cu un iz de adevăr. Mult mai interesant ar fi să analizăm trendurile acestor indicatori pe ultimii 10 ani. S-ar putea să observăm o creștere mult mai mare în domeniul privat față de cel de stat și asta ar fi îmbucurător. Pe de altă parte, dacă primii 10 angajatori de stat sunt (așa cum bănuiesc) universitățile și spitalele Clujului, ar trebui spus că acestea reprezintă un avantaj competitiv al acestui oraș , si cel mai important motiv pentru care investitorii privați au Clujul în topul preferințelor. Alfel spus, mediul academic și cel medical, deși salariați ai statului român sunt un catalizator al mediului privat de afaceri și nu o piedică în dezvoltarea orașului.”

 

 Ioana BORZA, Manager Marketing, SC Farmec SA

ioana borza

”Dacă la aceste cifre se adaugă și faptul că în top 10 angajatori se regăsesc doar două companii private, datele sunt foarte grăitoare din perspectiva capacității administrației locale de a atrage investitori importanți, de a crea facilitati pentru cei care doresc sa investească în Transilvania, cu scopul de a-i atrage către Cluj sau de a crea un cadru favorabil dezvoltării companiilor care la ora actuala își desfășoară activitatea în Cluj. Orașul nostru a fost desemnat cel mai prietenos oraș din Europa, este pe primul loc și în ceea ce privește buna integrare a cetățenilor străini, are o pozitie geografică privilegiată, are resurse umane foarte bine pregătite, trebuie însă mai multă implicare din partea autorităților.”

 

Alina BÎRSAN, sociolog la Encore Research

alina birsan

”Din totalul de angajați ai județului Cluj, aproximativ 73% sunt concentrați în municipiul Cluj-Napoca. În județul Cluj, conform datelor statistice din 2012, ponderea angajaților din privat este peste ponderea angajatilor la stat (stat si public 35%, privat 53%, mixt 4%, altceva 9%), în municipiu ponderea privaților fiind și mai mare. În ce priveste situatia națională, ponderea angajaților la stat este de de 34% iar a celor în privat de 56%, ceea ce arată faptul că judetul este relativ aliniat la situatia de la nivelul național.

Conform articolului prezentat, primii zece angajatori de stat din Cluj au, împreună, 19.667 salariați, iar primii zece angajatori privați au, cumulat, 14.390 de angajați. Primii 10 angajatori din mediul privat dețin aproximativ 15% din totalul angajaților din județ, aspect ce reflectă faptul că în cazul privaților nu asistăm la o concentrare a resurselor umane ci mai degraba la o fragmentare a lor, aspect pozitiv deoarece nu face muncipiul sau judetul dependent de anumiți angajatori. Astfel, plaja angajatorilor nu este una foarte concentrată, ci mai degraba fragmentată, ca sunt multi angajatori de nivel mediu-ridicat care asigură o distributie mai echilibrata a angajaților. Trebuie remarcat în rândul angajatorilor din mediul privat importanța angajatorilor din sectorul IT, care este un sector în creștere și importanța companiilor cu capital străin.

Top 10 al angajatorilor de stat concentreaza aproximativ 30% din totalul angajatilor din judet, o pondere dublă comparativ cu situația din mediul privat, ceea ce relevă faptul ca angajații de la stat sunt mai puțin fragmentați. În ce privește diversele sectoare, cele două caracteristici ale municipiului, acela de a fi un mediul universitar (UBB este un angajator important) si un centru medical important, se reflectă în structura acestui top”.

 

Mirel BORODI, fondator MultiFinantare.ro – prima platforma de crowdfunding din România

mirel borodi 2

”Că tot veni vorba de statistici, citeam că peste 70% din angajații unui stat ca Franța sau Anglia îsi derulează activitatea în IMM-uri. Stabilitatea unei economii a oricărui stat este dată de aceste companii locale . Spre deosebire de economiile puternice, în România accentul se pune pe marile corporații multinaționale și pe stat. Dacă ne uităm pe Bursa de Valori București (care ar trebui să fie un barometru al economiei României) observăm că succesul în derularea ofertelor publice inițiale de actiuni l-au avut companiile de stat și nu cele private. Ajutoarele de stat pentru crearea de locuri de muncă (hotărârea de guvern din primăvara acestui an) au mers către multinaționale și nu către companiile autohtone. Deci cred că numerele enunțate de catcostaclujul.ro, reflectă starea de fapt din economia noastră , dominată de doi jucători importanți STATUL si MULTINATIONALA.”

 Victor GAVRONSCHI, CEO Loopaa

Victor Gavronschi - CEO Loopaa

”La prima vedere, un astfel de sistem ar părea să nu fie sustenabil pe termen lung. Dacă e să analizăm strict aceste numere, probabil că ele ar trebui inversate; taxele cumulate plătite de angajatorii privați ar trebui să poată susține aparatul administrativ, motiv pentru care ne-am aștepta ca numărul de salariați din privat să fie mai mare decât cel de la stat.
Cu toate acestea, datele nu sunt suficiente astfel încât să putem trage o concluzie viabilă.”

Viorel NISTOR, jurnalist

viorel nistor

”Simplu răspuns la această întrebare, fără date suplimentare, explicative sau consolidate, ar putea părea un pic hazardat. De exemplu, ar conta să știm dacă proporția se păstrează la nivelul județului pentru toți angajatorii ori dacă este valabil și la nivel național sau care este nivelul veniturilor în aceste sectoare. Dar poate face sens și o „fotografie” spontană, făcută într-un județ important, cu o capitală de județ importantă, reprezentativ pentru ceea ce înseamnă instituții ale statului  și, deopotrivă, sectorul privat. Din această perspectivă, în opinia mea, datele nu arată deloc bine. Căci, după aproape 25 de ani de tranziție de la comunism la capitalism, e nefiresc ca sistemul de stat să rămână „umflat” și să devanseze în proporție semnificativă sectorul privat. Din aceste date, mai mult decât o simplă statistică,  se pot trage câteva concluzii indubitabile. În primul rând că au dispărut marile intreprinderi, ce nu mai există în sectorul de stat (în comunism, CUG și ISC Câmpia Turzii aveau fiecare atâția angajați), dar nici în cel privat, câteva mii de angajați putând atinge doar multinaționalele. Companiile de stat, majoritatea, s-au privatizat, s-au dizolvat, s-au micșorat sau au falimentat, trecând, cele viabile, în sectorul privat. Angajatorii statului, în principal, sunt serviciile publice, educația, sănătatea, transportul, instituțiile descentralizate, regiile locale și cele naționale. Firmele de dimensiuni mai mici, în sectorul privat, n-ar fi un semn de anormalitate, dimpotrivă, unul de adaptare și suplețe, de elasticitate și reducere a riscului investițional. Pentru sectorul privat, o medie de circa 1500 de angajați la primii zece angajatori poate părea rezonabilă. Nu aici este anormalitatea. A doua concluzie este că, în termeni relativi chiar, aparatul de stat este cel supradimensionat, cu toate eforturile, reale sau închipuite, ale politicienilor de reformare a acestuia. Iar asta dovedește, pe de-o parte, neputința politicienilor, iar, pe de alta, lipsa de voință sau existența unor relații de tip clientelar, ce sunt conservatoare în sine. Însă nici din partea populației nu a existat o presiune pozitivă în sensul reformării. Căci oamenii încă își doresc să lucreze „la stat”, preferă venituri mai mici dar sigure, optează pentru stabilitatea la un standard de viață mai scăzut, în defavoarea  riscului. În oglindă, sectorul privat, unul de tip antreprenorial, presupune inițiativa, asumarea, riscul, aspirația la nivel înalt, ceea ce presupune schimbare, adaptare, variație, instabilitate în plan financiar, social etc. Trebuie să ținem cont că, asemenea multor altor lucruri, nici antreprenoriatul nu este neapărat o chestiune nativă, ci trebuie învățat și educat la o scară cât mai largă. Datele arată, indirect, și un nivel al spriritului antreprenorial, atât în privința angajatorilor privați, cât și al angajaților de orice fel. O altă diferență importantă o face motivația și performanța. Angajatul la stat este puțin motivat, iar performanța apare doar întâmplător, deoarece acestea sunt datele de funcționare ale sistemului. Cuvântul de ordine este supraviețuirea și confortul în condițiile unui efort minim. Sistemul privat lucrează cu alte resorturi motivaționale, este mai volatil și aici contează raportul efort-interes-rezultate, în funcție de care se acordă și remunerația.

Nu în ultimul rînd, trebuie să privim înspre venituri ca să înțelegem starea reală a lucrurilor. Statisticile generale din țara noastră, din perioada de criză și post-criză (să zicem), arată, pe veniturile salariale medii, că angajații din sectorul de stat sunt mai bine plătiți decât cei din privat, ceea ce explică multe. Pe de-o parte, inconștiența politicienilor, ce „lovesc” mereu sistemul privat, singurul producător de venituri și bunăstare,  pentru a-și conserva privilegiile și pozițiile, pe de altă parte, descurajarea spiritului antreprenorial, ce afectează întregul sistem. Puși în fața unor opțiuni, angajații vor alege pe criterii de pragmatism, cât mai mulți bani, cu efort cât mai mic.

În fine, probabil lucrul cel mai important: angajații la stat sunt, în general, consumatori (chiar dacă justificați) de resurse, câtăvreme, angajații din sectorul privat sunt generatori de resurse. Proporția angajat la stat/angajat privat de la care a pornit întrebarea vorbește elocvent despre starea la zi a județului din acest punct de vedere.”

 Paul SMERECIUC, CEO Euro Advisory Business

paul smereciuc

”Cifrele reprezintă incapacitatea sistemului politic de a reforma statul și presiunea enormă pusă pe zona antreprenorială .Vorbim de județul Cluj, însă același top făcut în Olt, Vaslui, Mehedinți ar da rezultate probabil șocante.

Tags: ,
lucrari bechtel

Băsescu: S-au oprit lucrări şi nu se găseşte contractul Bechtel

Preşedintele Traian Băsescu a criticat, duminică, la o dezbatere organizată de Fundaţia Mişcarea Populară, faptul că au fost oprite lucrări la autostrăzi şi “nu s-a pus nimic în locul lor”, el adăugând: “S-au oprit lucrări şi nu se găseşte contractul Bechtel. Se ascunde bine contractul Bechtel”.

Preşedintele a spus că din 2012, luna mai, de când acest Guvern se află la putere, nu a semnat niciun nou contract, nu a organizat nicio nouă licitaţie pentru noi proiecte.

“Singurele contracte care s-au semnat au fost cele licitate în timpul Guvernului Boc şi care au fost în instanţă şi, odată pronunţările făcute, s-au mai semnat, anul acesta, nişte contracte. S-au oprit lucrări, fie la Autostrada Transilvania, fie la tronsonul Nădlac – Arad, dar nu s-a pus nimic în locul lor. Sigur, s-au oprit lucrări şi nu se găseşte contractul Bechtel. Se ascunde bine contractul Bechtel, însă asta este ceea ce ne lipseşte: capacitatea de a genera proiecte, când avem banii puşi pe masă de Uniunea Europeană, iar lipsa de capacitate de a genera proiecte nu face decât să adâncească acel deficit de la fondul de pensii, pentru că a utiliza banii europeni înseamnă a crea locuri de muncă”, a spus preşedintele, citat de Mediafax.

Ministrul Transporturilor, Dan Şova, a declarat, pe 1 aprilie, întrebat dacă a găsit contractul încheiat cu compania americană Bechtel, că documentul este căutat de Parchet “de vreo şase luni”. “E o întrebare la care am mai răspuns, mai răspund de câte ori este nevoie, îl caută Parchetul de vreo şase luni”, a spus Şova, într-o conferinţă de presă.

Şova declara în noiembrie, în calitate de ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură, că nu a căutat niciodată contractul cu Bechtel, ci l-a cerut Ministerului Transporturilor, şi că nu are informaţii dacă documentul a fost găsit, dar constructorul american a promis să trimită o copie legalizată.

“Eu nu l-am căutat niciodată, pentru că acest contract este la Ministerul Transporturilor. Eu am cerut să mi se dea contractul, şi Ministerul Transporturilor nu l-a găsit. Ca atare s-au declanşat procedurile, inclusiv de natură penală”, a spus Şova la acea vreme, în cadrul emisiunii “După 20 de ani”.

La începutul lunii decembrie, premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul a sesizat deja DNA în legătură cu contractul cu Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania pentru că “este bine” să se ştie “din cauza cui nu s-a făcut această autostradă”.

Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012.

Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări, fiind reziliat în mai 2013, statul român urmând să plătească companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.

(catcostaclujul.ro)

Tags:
base 3

Băsescu: E nevoie urgent de o nouă Lege a sănătăţii, recomand proiectul din timpul lui Boc

România are nevoie urgent de o nouă lege a sănătăţii, care să îi trateze pe doctori cu respect, prin remuneraţii, şi prin aplicarea căreia pacienţii să îşi primească drepturile, a declarat, vineri, preşedintele Traian Băsescu, comentând scandalul de la Spitalul de Arşi.

Declarațiile lui Băsescu

- România are nevoie urgent de o nouă lege a sănătăţii care pe de o parte să-i trateze pe medici cu respectul cuvenit prin remuneraţia pe care o primesc, pe performanţă, şi pe de altă parte pacienţii să-şi primească în mod cinstit drepturile pe care le au de suport din partea statului în sistemul medical românesc

– Fac un apel la cei responsabili să ia din nou proiectul pe care am intenţionat cu Emil Boc să-l punem în dezbatere publică.
Vă asigur că e actual şi poate cu uşoare ajustări este proiectul care poate scoate din mizerie şi personalul medical şi poate reduce masiv riscurile la care sunt supuşi cei care ajung în spitale

– Atunci s-au manifestat cu violenţă şi cu toată influenţa lor cei care trăiesc de pe urma corupţiei din sistemul de sănătate. Au utilizat şi masele de manevră din Piaţa Universităţii

– Vă asigur că proiectul de lege poate fi reanalizat şi se poate trece la implementarea lui. Vă asigur că în condiţiile în care se menţine resursa financiară pentru sistemul de sănătate, prestaţia către beneficiari va fi mult mai bună

Tags:
Rovana

Sprijin financiar pentru angajatorii care recrutează absolvenţi

România va beneficia de o alocare financiară de aproximativ un miliard de euro în perioada 2014-2020, din partea Uniunii Europene /UE/, pentru măsuri privind prevenirea riscului de sărăcie și a excluziunii sociale, a declarat marți ministrul Muncii, Rovana Plumb, la un forum pe tema fondurilor europene.

Autoritățile au identificat ca nevoie de finanțare în acest domeniu al asistenței sociale o sumă totală de aproximativ două miliarde euro, a precizat Plumb.

În strategia UE până în anul 2020, România și-a asumat două obiective majore — creșterea ratei de ocupare a populației în vârstă de 20-64 de ani la 70% și reducerea sărăciei pentru 580.000 de persoane (la nivelul UE — 20 de milioane de persoane).

Pentru cadrul de programare bugetară 2014-2020 al UE, România va beneficia de o alocare financiară, prin programul operațional referitor la capitalul uman, de 1,34 miliarde euro pentru creșterea ocupării, respectiv pentru inițiative privind ocuparea tinerilor — 211 milioane euro, inițiative care combină ocuparea cu formarea profesională (completări din bani europeni pentru subvenții de ucenicie — 250 euro/lună/persoană, subvenții de stagii — 300 euro/lună/persoană), stimularea angajatorilor prin acordarea de subvenții pentru recrutarea tinerilor absolvenți — 200 euro/lună/persoană, acordarea de prime de mobilitate tinerilor — 250 euro/lună, prime de instalare — 1.000 euro/lună.

De asemenea, potrivit datelor prezentate de ministrul Rovana Plumb, sunt vizate măsuri de stimulare a tinerilor pentru inițierea de afaceri și crearea de IMM-uri — pachete integrate de 25.000 euro/pachet, pe sistem de vouchere, subvenții pentru crearea de microîntreprinderi — pachete integrate cu o finanțare de 25.000 euro/pachet.

Rovana Plumb a menționat totodată posibilitatea externalizării unor servicii oferite de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, dar și faptul că a sesizat că o mare parte din programele de formare profesională nu au informații în privința numărului celor care au beneficiat și al celor care se regăsesc pe piața muncii.

“Deși s-au făcut programe de formare pentru meserii pe care eu le respect — instalatori, tâmplari, dulgheri, s-au făcut doar cursuri de training, fără să existe ceva pragmatic, concret, de exemplu o trusa pentru instalatori, care, odată ce ar fi absolvit acest curs, s-ar fi putut înscrie în categoria persoanelor fizice autorizate și ar fi putut să-și desfășoare meseria într-un mod concret”, a spus ministrul Muncii.

 

Tags: ,
CID_2014_Banner (2)

Costoiu: Proiectul Cluj Innovation City să nu fie jucat politic, altfel va muri

Ministrul delegat pentru Învăţământul Superior şi Cercetare Ştiinţifică, Mihnea Costoiu, susţine că proiectul Cluj Innovation City, estimat la 300 de milioane de euro, nu trebuie să fie “jucat politic”, avertizând că altfel acesta “va muri înainte de a se naşte”.

Ministrul delegat pentru Învăţământul Superior şi Cercetare Ştiinţifică, Mihnea Costoiu, a declarat, joi, la evenimentul Cluj Innovation Days, că pentru un asemenea proiect forţa de business şi forţa creatoare sunt determinante.

“Singura modalitate viabilă prin care economia românească poate face faţă provocărilor este creşterea competitivităţii. Cercetarea românească are nevoie de finanţarea cercetării aplicate şi de inovare şi sprijinirea inovării. Cluj-Napoca reprezintă un pol naţional care a demonstrat capacitatea de atragere şi utilizare a fondurilor de cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare. În numele Guvernului şi al premierului, vreau să transmit susţinerea proiectului Cluj Innovation City şi îmi fac datoria să spun că pentru un asemenea proiect forţa de business şi forţa creatoare sunt deteminante. Vreau să fac o sugestie, ca un proiect de asemenea dimensiuni să nu devină unul politic, să nu fie jucat politic, pentru că va muri înainte de a se naşte”, a spus Costoiu.

El a cerut rectorilor universităţilor clujene şi comunităţii de business “să folosească mintea cercetătorilor pentru a dezvolta acest proiect”.

La rândul său, primarul Emil Boc a dat asigurări că proiectul Cluj Innovation City “nu a avut, nu are şi nu va avea vreo conotaţie politică”, în condiţiile în care a început fără nicio conotaţie politică, iniţiatorii fiind Clusterul IT, Primăria Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean şi Prefectura Cluj.

“Dacă va fi menţinut, acest proiect va fi o reuşită. La fel a pornit şi proiectul laserului de la Măgurele şi, la o altă scară, la fel poate deveni şi proiectul Cluj Innovation City, care are toate ingredientele să devină unul de succes. Faptul că Preşedinţia României îl susţine şi a ajuns pe masa preşedintelui CE este un mesaj important pentru România”, a spus Emil Boc.

Cluj Innovation City este un proiect estimat la 300 de milioane de euro, al Primăriei Cluj-Napoca şi al universităţilor din municipiu, prin care se urmăreşte dezvoltarea unui pol al cercetării şi inovării în oraş şi în zona metropolitană Cluj. Acest pol se va realiza pe un teren de 200 de hectare din zona Lomb, din Cluj-Napoca, unde vor fi create peste 20.000 de locuri de muncă.

În 9 februarie, preşedintele preşedintele Băsescu spunea că va solicita acordarea unei finanţări europene pentru proiectul Cluj Innovation City, pe care urma să îl prezinte preşedintelui Comisiei Europene, Manuel Barroso, şi care va constitui o prioritate a sa până la sfârşitul mandatului.

Tags: