Tag Archives: politics

Comerţul global de mărfuri se va dubla până în 2030. România are o poziţie geografică favorabilă

Volumul comerţului global de mărfuri se va dubla până în 2030, iar România poate beneficia de pe urma acestui avans având în vedere poziţia geografică favorabilă, însă are nevoie de un climat fisal şi vamal atrăgător şi infrastructură, potrivit PwC.

“Proiecţia noastră de creştere reală a volumului de schimburi de mărfuri, care se situează în jurul a 3,3% pe an, sugerează că un important vector al creşterii economice globale din această perioadă va fi comerţul. România poate beneficia de pe urma acestei creşteri prognozate a comerţului global prin valorificarea avantajelor care decurg din poziţia sa geografică favorabilă, pentru a deveni poarta estică de acces a Uniunii Europene. Dar pentru a-şi valorifica acest potenţial, România are nevoie de un climat fiscal si vamal atrăgător şi de investiţii continue în infrastructura de transport”, a declarat, într-un comunicat, Daniel Anghel, partener, Consultanţă Fiscală, PwC România.

Astfel, analiştii PwC estimează că în 2030 volumul comerţului global de mărfuri va atinge 18.000 de miliarde dolari până în anul 2030, proiecţiile companiei arătând, de asemenea, că va avea loc o repoziţionare a “principalilor actori” pe scena comercială globală, statele asiatice devenind chiar şi mai importante din punct de vedere comercial.

“Unul dintre factorii de succes pe termen lung ai globalizării a fost întărirea fluxurilor comerciale mondiale. Acest trend este o veste bună pentru afaceri, în special pentru acelea care au caracter global. Acestea au capacitatea de a amortiza o scădere de pe piaţa de acasă prin creşterea eforturilor de vânzare pe pieţele străine. Şi aşa cum am observat în ultimii cinci ani, creşterea exporturilor a ajutat România să depăşească perioada de recesiune”, a adăugat Anghel.

Economiştii PwC estimează că volumul total al comerţului global de mărfuri a fost de aproximativ 10.300 de miliarde dolari în 2013, iar jumătate din creşterea preconizată pentru următorii ani (3.900 de miliarde de dolari) se va datora comerţului dintre pieţele avansate şi emergente.

Totodată, analiştii preconizează că, până în 2030, China va fi figura printre cele mai importante rute globale de comerţ datorită faptului că, pe măsură ce se îmbogăţesc, consumatorii vor cumpăra şi mai multe bunuri de import, în timp ce ţara va rămâne un jucător cheie în industria manufacturieră – chiar dacă va avansa înspre bunuri de export de o mai mare valoare.

Analiza include pe 29 economii majore selectate pe baza dimensiunii lor actuale (PIB) şi a ratei de creştere previzionate a fluxurilor lor comericale.

Tags:

România plăteşte un miliard de euro corecţii financiare. Această sumă e preţul prostiei

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat, joi, la Alba Iulia, că România plăteşte un miliard de euro corecţii financiare, iar această sumă “este preţul prostiei” deoarece România “şi-a permis să pună în funcţii cheie persoane neavenite, în special în zona de achiziţii publice”, scrie mediafaxa.ro. 

Eugen Teodorovici a spus, într-o conferinţă de presă, că multe dintre corecţiile aplicate pe proiectele europene au fost excesiv date fie de către auditor, fie de către structuri ale statului.

Întrebat cum comentează faptul că România se află pe primele locuri la nereguli privind finanţările europene, Teodorovici a explicat că acest lucru s-a întâmplat deoarece ţara noastră a declarat “absolut orice neregulă, chiar şi una administrativă”.

El a adăugat că dacă se analizează acest “clasament al neregulilor” şi se va analiza din cât s-a raportat, cât s-a confirmat, se va vedea că România “stă foarte bine”.

“Din păcate, noi raportam în trecut tot felul de nereguli şi de ordin administrativ. Mai mult, la noi a fost o purtare mult prea excesivă în ceea ce înseamnă partea de corecţii financiare. România plăteşte un miliard de euro corecţii financiare, e o sumă foarte mare şi acesta este preţul prostiei, cum o spun eu foarte des, pentru că România şi-a permis să pună în funcţii cheie persoane neavenite, în special în zona de achiziţii publice. Agenţia de Achiziţii Publice este una dintre structurile care a creat statului român foarte multe deservicii. Un miliard de euro înseamnă mult. Acest lucru s-a schimbat şi sperăm ca pe viitor acest lucru să nu se mai întâmple în felul acesta”, a spus ministrul Fondurilor Europene.

Eugen Teodorovici a adăugat că pentru analiza corecţiilor financiare a fost înfiinţată o direcţie care are ca principal rol reanalizarea tuturor corecţiile financiare date de către partea română.

“Multe corecţii au fost excesiv date fie de către auditor, fie de către structuri ale statului. Din păcate, pe aceeaşi speţă erau păreri diferite. Tocmai de aceea, noi am înfiinţat o direcţie care are ca principal rol să reanalizăm toate corecţiile financiare date de către partea română, tot, absolut tot, şi acolo unde s-a dat 25 la sută analizăm, vedem exact, poate cinci la sută e corecţia. Mergem frumos la Bruxelles, argumentăm, justificăm acolo, vom cere corecţia înapoi, dacă nu se va accepta lucrul acesta, măcar ştim că acea speţă aşa trebuie judecată pe viitor. Nu mai plecăm cu abordări eronate, pentru că ne facem noi singuri rău ca ţară, pentru că sunt foarte multe corecţii financiare unde nu trebuiau date corecţii financiare. (…) Noi am pierdut foarte mult aici şi ca imagine şi ca bani din păcate”, a mai spus E Eugen Teodorovici

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, s-a aflat, joi, într-o vizită în judeţul Alba unde a participat la inaugurarea staţiei de epurare a municipiului Alba Iulia, investiţie realizată printr-un proiect european, iar apoi a avut întrevederi cu liderii PSD Alba.

Tags:
ursus feat

Terenul Ursus: mall, 300 de apartamente și un drum de patru benzi

Realizarea ansamblului mixt de locuințe și spații comerciale de pe amplasamentul fostei fabrici de bere Ursus ar putea ajuta la punerea în practică a unei idei de circulație veche de 30 de ani: străpungerea Căii Moților dinspre strada Uzinei Electrice, proiect ce viza demolarea unor imobile.

Proiectantul ansamblului mixt rezidenția, comercial și de servicii, arhitectul Cristian Bănuț  (Arhimar) a prezentat astăzi, în Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului (CTATU) noile modificări aduse proiectului în vederea obținerii Planului Urbanistic Zonal (PUZ). Beneficiarul PUZ este Ursus Breweries SA, însă la începutul anului compania a vândut mai bine de 1,2 hectare de teren de sub fosta fabrică demolată celor de la Drusal. Acolo, pe Calea Mănăștur 2-4 se intenționează realizarea unui mare centru comercial, iar deasupra, un ansamblu de locuințe cu circa 300 de apartamente.

Soluția cu care proiectantul și beneficiarul au venit ieri în CTATU a fost realizarea pe propriul teren și cu resurse proprii a unei străpungeri dinstre strada Uzinei Electrice spre Calea Moților, adică o arteră de patru benzi care să reglementeze circulația din acea zonă semicentrală. Ideea acestei străpungeri nu este nouă, ba chiar în zonă, la ultimele proprietăți de pe Calea Moților, există un PUZ care a introdus interdicție de construire, chiar cu scopul de a expropria eventual proprietarii și a realiza artera. Soluția convenită cu beneficiarul proiectului simplifică ecuația, deoarece o bună parte a viitoarei artere este preluată de noii proprietari de pe Calea Mănăștur, autorităților rămânând să găsească soluții pentru o fâșie mult mai îngustă.

strapungere ursus

Prin acel PUZ au fost instituite restricții de construire în zonele învecinate, iar această străpungere și aceste interdicții sunt strict înafara proprietății noastre. Noi ce am făcut: am preluat, în primă fază, jumătate din profilul străzii, l-am introdus pe parcela noastră, iar în al doilea rând, la solicitarea comisiei, realizăm drumul de patru benzi pe proprietatea noastră. Astfel, beneficiarul este nevoit să cedeze 2.600 mp pentru realizarea acestui drum”, a explicat arhitectul Cristian Bănuț.

La ședință au venit și proprietarii de pe Calea Moților asupra cărora grevează interdicția de construire tocmai pentru realizarea acelei străpungeri.  ”Noi suntem din 2007 cu interdicție de construire, nu am putut să facem nimic, nici măcar să renovăm . Am dori fie ridicarea interdicției de construire, fie să ne expropriați dacă tot ne-ți ”chinuit” atâția ani. Noi în niciun caz nu suntem împotriva proiectului”, a punctat reprezentanta proprietarilor.  ”Interdicția este din 1984, pentru că de pe atunci se dorea această legătură cu strada Uzinei Electrice, deci nu ne-au lăsat să construim, casele s-au devalorizat”, a menționat un alt proprietar.

Arhitectul Adrian Iancu, membru în CTATU a punctat că pentru realizarea străpungerii, în afara terenului de la Ursus ar mai fi nevoie de o fâșie de la proprietarii de pe Moților. ”Ca să se realizeze străpungerea așa cum trebuie ar mai trebui să fie o fâșie de pe terenurile oamnenilor, nu mult, nu cât era prevăzut inițial”, a afirmat Iancu.

La rândul său, arhitectul Șerban Țigănaș, de asemenea membru CTATU a precizat că sunt două soluții pentru problema cu care au venit vecinii proiectului. ”Domniile lor sunt aici pentru că a apărut o opurtunitate și nu sunt împotriva acestui proiect. Acest proiect de dezvoltare crează o oportunitate de rezolvare a problemelor de pe proprietățile pe care le dețin. Rezolvarea acestor probleme se poate face în două moduri. Una ar fi de a promova proiectul strict pe terenul Ursus fără a opera modificări în zonă, ceea ce ar însemna că doleanțele vecinilor nu se rezolvă acum ci în etapa următoare. Sau doi: să se rezolve în această etapă, ceea ce ar însemna extinderea limitelor acestui PUZ pentru a rezolva reglementarea și pentru zona despre care discutăm sau generarea unui alt PUZ pentru zona adiacentă. Oricum, valoarea proprietăților dumneavoastră crește odată cu realizarea acestei investiții”, a apreciat Țigănaș.

După consultările cu membri CTATU, primarul Emil Boc a precizat că se impune realizarea de către municipalitate a unui PUZ suplimentar pentru zona de capăt a Căii Moților pentru a rezolva problema fâșiei care trebuie expropriată și pentru a ridica restricțiile de construire în zonă. ”Proprietarul terenului de la Ursus face o străpungere pe terenul lui. Nu e suficientă, căci, să spunem, ar mai trebui două benzi. Pentru acele două benzi mai sunt afectate câteva proprietăți. Vom avea un PUZ nou, care se va regăsi în viitorul PUG, iar Primăria va avea temei legal să expropieze pentru o cauză de utilitate publică. Deci unde este nevoie, primăria cumpără acele proprietăți pentru  realizarea acestei străpungeri, iar restul de proprietăți să nu mai fie afectate de interdicția de construire”, a afirmat edilul. În acest sens va fi realizată o licitație pentru PUZ, care va fi realizat din bugetul local. Buc a precizat că ar fi benefic ca PUZ-ul de pe terenul Ursus și cel de pe parcelele proprietarilor de pe Calea Moților să meargă în tandem.

Ce mai trebuie lămurit la proiectul imobiliar

ursus interior

Pe terenul de circa 1,2 hectare de sub fosta fabrică Ursus, Drosal, controlată de Vasile Pușcaș,ginerele ministrului Transporturilor, Ioan Rus, intenționează să edifice un mare centru comercial, cu circa 300 de locuințe deasupra și cu terase cu grădini. Arhitectul Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR), a punctat câteva chestiuni ce trebuie lămurite în proiect.

Proiectul este unul foarte important și trebuie discutat în profunzime, pentru că va produce efecte majore la nivelul zonei și numai atât, pentru că această străpungere cu prelungirea Uzinei Electrice este una dintre căile fundamentale de rezolvae a zonei pericentrale. Deci este o dorință veche și așteptată a orașului care este posibilă acum. Dar pe lângă acest aspect, un astfel de proiect va aduce regenerare într-o zonă de proximitate, într-o zonă extrem de importantă cum e Calea Moților, unde, din păcate, nu s-a întâmplat nimic în ultimii 25 de ani. Primul punct este legat de infrastructură, este una majoră, care se realizează cu ajutorul dumneavoastră ( al beneficiarului -n.red.).  A doua problemă este legată  de program. Eu sunt extrem de orientat în a realiza, mai ales în zonele centrale, ceea ce e în concordanță cu ideile actuale: orașul dens, orașul compact, orașul eficient, care este modelul european preconizat ca fiind cel dezirabil într-o astfel de situație. Dar din punct de vedere programatic, este o inovație care trebuie privită cu foarte mare atenție, pentru a vedea în ce fel va funcționa așa cum o propuneți. Este vorba despre despre un mare centru comercial care are deasupra locuințe. Un astfel de program nu are precedent în Cluj. Există combinația de centru comercial de mari dinensiuni – cum este acesta – cu birouri și care se pare că funcționează în regim de compatibilitate. Deci această formulă nouă este un experiment pentru Cluj” a apreciat Țigănaș.

Proiect ”dens”

Țigănaș a caracterizat proiectul drept unul dens –procent de ocupare a terenului (POT)de 60% și un coeficient de utilizare a terenului (CUT) de 3 și a atras atenția ca acești parametri să rămână a zona concurențială a pieței construcțiilor. ”Din punct de vedere al indicatorilor nu comentez, este un proiect dens, este însă bine ca indicatorii de construire să fie compatibili cu ce se utilizează în zone similare pentru echitate din punct de vedere al concurenței pe piața comercială a locuințelor. Adică nu aș fi e acord cu un proiect care, cu toate că oferă o piesă de infrastructură majoră să se califice în ași bate toți concurenții din zona investițională de locuințe, căpătând indicatori mult mai mari. Acest CUT nu-l comentez, trebuie însă văzut să păstrăm echilibrul de care vorbeam”, a afirmat arhitectul.

O altă problemă ridicată de Țigănaș ține de o altă inovație. ”Din punct de vedere al terenului, am observat încă o inovație. Ar fi primul ansamblu de locuințe din generația nouă, care nu oferă teren privat locatarilor, dar care își propune amenajarea unei zone de grădină pe terasa spațiilor comerciale. Tehnic este posibil, există exemple în lume, dar din punct de vedere al proprietății, este foarte puțin probabil ca proprietatea spațiului comercial să poată conviețui – cel puțin nu am mai întâlnit modelul  – cu locatarii care vor avea locuița proprie și terenul pe terasa spațiului comercial. E o chestiune delicată, față de care am unele rezerve”, a atras atenția Țigănaș.

Ultima problemă ridicată a fost a compatibilității locuirii cu gzomotul instalațiilor de climatizare ori răcie care trebuie amplasate pe terasa centrului comercial. ”Ultimul punct pe care vreau să îl comentez este că, din experiența spațiilor comerciale mari, acestea au nevoie de zone destul de importante de echipamente care se aplasează pe acoperișul centrelor. Este vorba despre echipamentele de pentru climatizare, răcire, etc. Se știe că la ora actuală acestea nu pot funcționa fără a emite zgomote. Deci nu știu cum se va putea locui deasupra lor. E o chestiune tehnică ce va trebui cu certitudine rezolvată”, a conchis președintele OAR.

(Titus CRĂCIUN)

 

 

Tags: ,

BNR ar putea reduce marţi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte, la 3%

Banca Naţională a României (BNR) ar putea reduce, în şedinţa de politică monetară de marţi, nivelul dobânzii cheie de la 3,25% la 3%, în timp ce rezervele minime obligatorii s-ar putea menţine constante, la 12% pentru pasivele în lei şi 16% pentru valută, potrivit analliştilor financiar-bancari.

Cei mai mulţi analişti consideră că rezervele minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei ar putea fi menţinute de BNR la 12%, în timp ce un număr mic dintre ei estimează o reducere a acestora la 10%, potrivit unui sondaj intern al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Totodată, nivelul RMO în valută ar putea fi păstrat la 16%.

Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a decis la începutul lunii august să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25% pe an, şi să menţină rezervele minime pentru pasivele în lei şi valută, la 12%, respectiv 16%.

Totodată, BNR a redus din nou prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor.

Analiştii se aşteaptă la continuarea ciclului de relaxare a politicii monetare şi în noiembrie, cu tăierea a încă 0,25 puncte procentuale la dobânda cheie, astfel încât aceasta va ajunge la 2,75%. În acelaşi timp, majoritatea participanţilor la sondaj estimează o reducere a RMO în lei, în paralel cu menţinerea RMO în valută.

De altfel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat după şedinţa CA din august că prognoza de inflaţie oferă spaţiu pentru o nouă reducere dobânzii-cheie, dar o decizie va depinde mult mai mult de contextul internaţional şi de fluxurile de capital, după experienţa ultimelor luni, în care criza din Ucraina a suprins prin intrări mari de capital în România.

“Dacă vă uitaţi la noua proiecţie de inflaţie s-ar putea să mai fie (loc de reducere). Dar noi am avut şi avem reţineri, probabil că vă amintiţi că noi am spus la începutul anului că 3,5% este un nivel pe care ne simţeam confortabili. A intervenit această evoluţie mult mai avantajoasă, semnificativ mai avantajoasă a inflaţiei pe plan intern, categoric şi datorită unor influenţe externe, în Europa mişcarea preţurilor este deja definită ca o inflaţie scăzută şi de durată. În plus, avem un mediu internaţional cu particularităţi. Este categoric ceva deosebit faţă de ce am gândit la începutul anului. Ştiţi că după criza din Turcia au fost ieşiri de capitaluri, uitaţi că suntem la jumătatea anului, realitatea crizei ucrainene este până acum alta, nu suntem siguri pe ea, mai degrabă incertitudine decât certitudine, a la longue, ca să spun aşa, dar pe termen scurt, am asistat la intrări destul de importante de capitaluri şi presiuni de apreciere a cursului”, spunea Isărescu.

El a arătat că BNR nu poate estima dacă intrările de capital vor continua, dar a realizat că poziţia de 3,5% nu a mai fost atât de confortabilă.

“Să vedem cum merg lucrurile. Cu alte cuvinte, un răspuns scurt ar suna cam aşa: s-ar putea să mai fie loc, dar de data aceasta suntem obigaţi luăm decizii, după experienţa ultimelor luni, luând în considerare într-o măsură mai mare mediul extern”, a adăugat guvernatorul BNR.

AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în ianuarie 2008, reunind 60 de analişti din sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, companii de asigurări şi din piaţa de capital.

Tags:

Guvern: Educaţia şi Sănătatea încasează mai mult prin bugetul consolidat

Bugetul de stat al Ministerului Educaţiei este redus cu 34 milioane lei, la a doua rectificare bugetară programată pentru această săptămână, dar în cadrul bugetului general consolidat banii alocaţi în plus pentru educaţie reprezintă 134,4 milioane lei, transmit reprezentanţii Guvernului, citati de mediafax.ro.

Conform sursei citate, în cadrul bugetului Ministerului Educaţiei vor fi operate o serie de modificări: un minus de1,8 milioane lei cheltuieli de personal (urmare a scăderii CAS) şi un plus de 1,8 milioane transferuri către universităţi, de 3 milioane lei sume necesare modernizării instalaţiilor staţiei de tratare a deşeurilor radioactive (ELI), de 3 milioane lei cheltuieli cu transportul studenţilor şi de 10 milioane lei cheltuieli de investiţii.

În acelaşi timp, însă, vor fi tăiate 50 milioane lei pentru proiecte cu finanţare din fonduri europene nerambursabile (FEN).

“Această diminuare vine ca urmare a execuţiei bugetare înregistrată la 31 august, de doar 41,6%. Şi în aceste condiţii de reducere a FEN-urilor, suma bugetată pentru anul 2014, respectiv 782 milioane, reprezintă: 200% din execuţie 2013, 355% execuţie 2012, 319% execuţie 2011, 852% execuţie 2010, 5.615% execuţie 2009″, afirmă Guvernul.

Executivul mai susţine că tot pentru educaţie vor fi alocate, prin intermediul bugetelor autorităţilor publice locale (sume defalcate din TVA) 56,82 milioane lei pentru salarii în învăţământul preuniversitar, 77,89 milioane lei pentru plata titlurilor executorii în învăţământul preuniversitar, 5,28 milioane lei pentru salarii plus plata titlurilor executorii în învăţământul special şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, fiind majorate, cu 28,4 milioane lei, şi sumele pentru învăţământul superior de stat, pentru plata titlurilor executorii.

Pentru Ministerului Sănătăţii, Guvernul arată că vor fi tăiate 3,3 milioane lei la cheltuieli de personal urmare a reducerii CAS, 60 milioane lei reprezentând contribuţia de sănătate pentru pensionari diminuată la solicitarea ordonatorului principal de credite şi 348,4 milioane lei reprezentând reducerea transferurilor de echilibrare a Fondului de sănătate, ca urmare a creşterii gradului de colectare a veniturilor acestui Fond din contribuţiile de asigurări sociale de sănătate, faţă de nivelul estimat iniţial la elaborarea bugetului pe 2014 (venituri din taxa clawback mai mari decât cele estimate.

Oficialii guvernamentali explică astfel că, deoarece încasările din taxele care merg direct în Fondul naţional de sănătate au fost mai mari, nu mai este nevoie să fie alocaţi bani de la Ministerul Sănătăţii în Fondul de sănătate şi, de aceea, sunt reduse aceste tranferuri.

În acelaşi timp vor fi alocaţi 119,4 milioane lei pentru programele naţionale de sănătate (HIV, oncologie, TBC), finanţarea drepturilor salariale ale personalului din spitalele aflate în reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale şi activităţii serviciilor de ambulanţă, 15 milioane lei pentru reabilitare maternităţi, 3,84 milioane lei pentru măsuri prevenire EBOLA, 8,9 milioane lei pentru finanţarea centrelor de permanenţă şi 0,75 milioane lei pentru cheltuieli de capital.

În Fondul naţional unic de asigurări de sănătate vor fi alocaţi 7,3 milioane lei pentru cheltuieli de personal şi vor fi tăiaţi 12,3 milioane lei pentru bunuri şi servicii, urmare a execuţiei bugetare, 29 milioane lei pentru FEN-uri, la solicitarea ordonatorului principal de creditare, ca urmare a execuţiei bugetare de doar 41,8%, 10,1 milioane lei pentru investiţii, ca urmare a execuţiei care prezintă 0 lei cheltuiţi din 25 milioane lei alocaţi.

“În concluzie, bugetul Ministerului Sănătăţii apare ca fiind diminuat cu 264,6 milioane lei, dar în fapt, dacă din această sumă excludem reducerea din transferurile de echilibrare (adică 348,4 + 60 = 408,4 milioane lei), se observă că banii alocaţi în plus la această rectificare Ministerului Sănătăţii sunt 143,8 milioane lei. La nivelul bugetului general consolidat (Ministerul Sănătăţii + Fondul naţional de sănătate), banii alocaţi suplimentar pe domeniul sănătăţii sunt 99,7 milioane lei”, potrivit sursei citate.

În ceea ce priveşte bugetele locale, Guvernul arată că vor fi alocaţi 140 milioane lei pentru salarii şi plata de titluri executorii învăţământ preuniversitar şi învăţământ special, 56,7 milioane lei pentru drepturi ale asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, 27,9 milioane lei pentru protecţia copilului, 17,3 milioane lei pentru centre de asistenţă socială a persoanelor cu handicap, 40 milioane lei pentru ISU Bucureşti, 542 milioane lei pentru sume defalcate din TVA privind drumurile judeţene şi comunal (repartizarea pe unităţi administrativ teritoriale fiind în funcţie de lungimea şi starea tehnică a acestora, prin hotărâre, de către consiliul judeţean, după consultarea primarilor), 340 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor (repartizarea pe unităţi administrativ teritoriale fiind conform Legii finanţelor publice locale).

Guvernul susţine că toate primăriile vor primi bani, “indiferent de culoarea politică”.

“Totalul alocărilor pentru bugetele locale este de 1,167 miliarde lei. De menţionat că, începând cu anul 2010, cotele defalcate pe impozitul pe venit aferente bugetelor locale au fost diminuate de la 82% la 71,5%. Numai pentru anul 2014 această reducere se traduce printr-o reducere a veniturilor bugetelor locale cu 2,335 miliarde lei. Guvernul, prin alocarea a 1,167 miliarde lei autorităţilor locale, încearcă să compenseze jumătate din pierderea pe care bugetele locale au suferit-o în perioada Guvernului Boc”, este poziţia Executivului.

Conform proiectului celei de-a doua rectificări din acest an, bugetele Ministerelor Muncii, Administraţiei Publice, Apărării, Justiţiei, de Interne şi Externe vor fi majorate, iar tăieri de fonduri din cheltuielile bugetului de stat vor fi operate la Sănătate, Agricultură, Transport, Mediu.

Alocările distribuite Preşedinţiei, Camerei Deputaţilor, Academiei şi ministerelor Educaţiei, Culturii, Tineretului şi Sportului din bugetul de stat vor fi de asemenea reduse, de fonduri suplimentare urmând să beneficieze serviciile de informaţii, Senatul, Avocatul Poporului.

Primarii vor primi de alegeri, la a doua rectificare, peste 1,16 miliarde lei, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA, la care se adaugă încă 1 miliard lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi circa 100 de milioane lei pentru investiţii în cămine culturale şi săli de sport, prin tăierea cofinanţării fondurilor UE.

Guvernul va tăia aproape 4 miliarde lei (circa 900 de milioane euro) din cheltuielile bugetului de stat prin care sunt cofinanţate proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare, din care peste un miliard de lei de la autostrăzi.

În acelaşi timp, Executivul va permite ca sumele defalcate din TVA alocate autorităţilor locale la prima rectificare bugetară, în cuantum de 600 milioane lei, să fie folosite inclusiv pentru acoperirea pierderilor rezultate din serviciul public de distribuţie a energiei termice pentru populaţie.

Tags:

Băsescu: România este încă echilibrată macroeconomic. Totul este ce facem începând de anul viitor

Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi, la Forumul Forbes CEE cu tema “Reluarea creşterii economice sustenabile în pieţele emergente”, că după măsurile extrem de dure, România şi-a reluat creşterea economică, iar ţara este încă echilibrată macroeconomic, scrie mediafax.ro. 

Declaraţiile preşedintelui:

  • Trebuie să creştem economia prin investiţii, nu prin consum.
  • După măsurile extrem de dure, România şi-a reluat creşterea economică până acum, când au apărut primele semne ale unei recesiuni.
  • Cu toate acestea, România este încă echilibrată macroeconomic. Toate cele cinci criterii de la Mastricht sunt îndeplinite de România. Totul este ce facem începând de anul viitor. Trebuie să privim la două lucruri: resursele pe care le avem la dispoziţie şi barierele în calea relansării economice.
  • Construit autostrăzile şi căile ferate prea încet şi uneori prea scump.
  • Sistemul de educaţie este prea puţin profilat pe economia românească.
  • O altă barieră este sistemul de sănătate. Există un proces de depreciere a stării de sănătate a românilor.
  • O altă barieră vizibilă este legată de predictibilitatea măsurilor fiscale. O astfel de barieră face ca investitorii să facă un pas înapoi. În anul 2015 trebuie să li se transmită investitorilor străini un semnal despre predictibilitatea investiţiilor în România.
  • Anul viitor bugetul de stat ar trebui să aibă resurse în plus de circa 15 miliarde de lei.
Tags:

A doua rectificare bugetară va fi efectuată săptămâna viitoare

A doua rectificare bugetară din acest an va fi efectuată săptămâna viitoare, fiind vorba de o rectificare pozitivă, a anunţat premierul Victor Ponta, citat de mediafax.ro.

El a precizat că rectificarea va fi efectuată şi pe baza discuţiilor avute în aceste zile cu experţii Comisiei Europene, la Bruxelles.

Premierul a asigurat totodată că toate fondurile aferente plăţii drepturilor de natură salarială sau pentru indemnizaţii sunt acoperite.

“Restul, vedem ce putem să sprijinim şi ce putem să dăm şi pentru sănătate, şi pentru dezvoltare locală”, a adăugat Ponta.

Reprezentanţii Guvernului şi cei ai BNR s-au aflat, săptămâna trecută, la Bruxelles pentru evaluarea acordului cu FMI, CE şi Banca Mondială, discuţiile având loc în premieră în afara ţării, pe agendă figurând şi cea de-a doua rectificare bugetară din acest an.

Decizia a fost legată de contextul intern al campaniei electorale, ambele părţi înţelegând ca discuţiile să nu fie folosite în scopuri politice, fiind mai degrabă discuţii tehnice. FMI are ca regulă să nu se implice în politicile interne pe perioada campaniilor electorale, dar era necesar ca această misiune de evaluare să aibă loc”, au declarat atunci surse guvernamentale.

Tags:

Ponta: Până la sfârşitul anului trebuie să cheltuim enorm de mult, peste 3 miliarde de dolari pe investiţii publice

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că România trebuie să cheltuiască, până la sfârşitul anului 2014, o sumă de peste trei miliarde de dolari pentru investiţii publice, el arătând că aceste fonduri, care sunt acoperite de la buget, se cheltuiesc greu din motive procedural birocratice, scrie mediafax.ro. 

”Am mers pe o cale, altfel corectă, aceea de a scădea în fiecare an deficitul public, de a ne duce spre ţintele europene de deficit structural. Cred însă că în acest an am mers un pic prea repede pe această cale. După 7 luni din anul 2014, România are un deficit al bugetului public de 0,2% din PIB. În mod normal, pentru o economie puternică, consolidată, asta ar fi o veste bună. Pentru o economie ca cea românească, care are nevoie de investiţii, nu cred că e o veste atât de bună”, a spus Ponta, la o conferinţă organizată de Ambasada SUA, AMCHAM şi AMRO.

Ponta a precizat că procentul de 2% din PIB pe care România trebuie să îl cheltuiască în continuare ca investiţii publice până la sfârşitul acestui an înseamnă enorm de mult, respectiv peste 3 miliarde de dolari, şi că acest capital investit în economie se va răsfrânge asupra întregii dezvoltări a ţării.

Ponta a arătat, pe de altă parte, că o preocupare deosebită a Guvernului, dar şi a mediului de afaceri, trebuie să fie îndreptată spre cauzele pentru care investiţiile publice, deşi au acoperire bugetară, se fac atât de greu.

”E vorba de proceduri lungi, despre o boală românească a contestării: nu există niciun fel de procedură care să nu fie contestată. E vorba despre fuga de repsonsabilitate a celor care trebuie să ducă aceste proceduri la bun sfârşit şi cred că aici cu o colaboare strânsă cu mediul de afaceri, cu Guvernele partenere, pentru a învăţa din experieţa acestora, ne va ajuta să folosim mai bine banii pe care îi avem pentru investiţii şi pe care nu îi cheltuim din motive procedural birocratice”, a spus Ponta.

 

Tags:

Ponta i-a cerut ministrului Agriculturii să identifice o nouă ţintă pentru reducerea TVA

Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, să identifice “următoarea ţintă” de reducere a taxei pe valoarea adăugată (TVA), el menţionând că această măsură aplicată pe lanţul de panificaţie a fost corectă din punct de vedere fiscal-bugetar, scrie mediafax.ro.

“Domnule ministru Constantin, în afară de veştile bune că producţia (agricolă – n.r.) care este mai mare decât în 2013, o să vă dea şi doamna ministru Petrescu (Ioana Petrescu, ministru Finanţelor-n.r.) vestea că până la urmă reducerea TVA la pâine s-a dovedit o măsură corectă chiar şi din punct de vedere fiscal-bugetar şi vreau să discutaţi cu mediul de afaceri din agricultură în aşa fel încât toate subvenţiile să ajungă la timp, să-i ajutăm să-şi valorifice (producţia – n.r.) la un preţ cât mai bun şi să ne gândim care este următoarea ţintă pentru reducere a TVA după produsele de panificaţie”, i-a spus Ponta ministrului Daniel Constantin în şedinţa Executivului.

Cota TVA pentru pâine şi produse de panificaţie a fost redusă de la 24% la 9% începând cu 1 septembrie 2013.

Patronatele din industria cărnii au solicitat în repetate rânduri reducerea TVA la carne şi produse din carne de la 24% la 5%, argumentând că măsura ar urma să combată evaziunea fiscală din domeniu, estimată la 450 de milioane de euro.

Tags:

Cum va fi evaluat sectorul de asigurări din România

Comisia Europeană, Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale şi Autoritatea de Supraveghere Financiară au agreat elementele cheie pentru evaluarea de către organisme independente a sectorului de asigurări din România, care va include o analiză de bilanţ şi un test de stres, scrie mediafax.ro.

“Exerciţiul vine în urma misiunii comune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene, care s-a desfăşurat în Bucureşti în luna iunie (MEMO/14/420), şi care a avut loc în contextul celei de-a treia evaluări a aranjamentului stand-by încheiat cu FMI şi a primei evaluări din programul preventiv de balanţă de plăţi încheiat între România şi Uniunea Europeană”, se arată într-o declaraţie comună a celor trei entităţi.

O evaluare a activelor şi pasivelor asigurătorilor, care include nivelul provizioanelor tehnice, aspecte legate de guvernanţă şi teste de stres individuale sunt parte din exerciţiu.

Asigurătorii care participă la evaluarea independentă vor reprezenta cel puţin 80% din piaţa din România, se mai precizează în declaraţie.

“Testarea la stres sau rezistenţa la şocuri a sectorului de asigurări va fi efectuată folosind standardele stabilite în legislaţia Solvency II şi va oferi un exerciţiu relevant atât pentru asigurători, cât şi pentru supraveghetor, în vederea implementării legislaţiei de la 1 ianuarie 2016″, se mai spune în document.

Exerciţiul va fi realizat de către consultanţi independenţi, care vor fi coordonaţi şi supravegheaţi de către un comitet responsabil pentru stabilitarea şi implementarea agendei exerciţului (steering comittee).

Evaluarea independentă este programată a se încheia până la 30 iunie 2015.

În cursul anului 2013, potrivit datelor ASF, un număr de 38 de societăţi au desfăşurat activităţi de subscriere în domeniul asigurărilor.

Capitalul social al asigurătorilor se ridica la 3,47 miliarde de lei la finele anului trecut, în creştere cu 16,1% faţă de 2012, iar activele totale au scăzut cu 3,2%, la 18,36 miliarde de lei.

Subscrierile asigurătorilor au scăzut în 2013 cu 1,6%, la 8,12 miliarde de lei, iar rezultatul net al industriei (diferenţa dintre suma profiturilor şi cea a pierderilor) a fost de 1,28 miliarde de lei, de patru ori mai ridicat decât în 2012.

Tags:
CJ-Cluj

Corpul de control al primului ministru, la CJ Cluj. Miza: 60 milioane lei

Corpul de control al primului ministru Victor Ponta se află la sediul Consiliului Județean (CJ) Cluj pentru a verifica o alocare de 60 de milioane de lei (n.red. 14 milioane de euro), în 2010, de către Guvernul Boc pentru finanțarea lucrărilor la stadionul Cluj Arena.

La acea vreme, președinte al CJ Cluj era Alin Tișe, actual senator PDL.

Acesta a transmis printr-un comunicat de presă că acest control este unul de factură politică, cu scopul “discreditării sale ca fost președinte al CJ şi a premierului de la acea vreme, Emil Boc”. Senatorul mai spune că este “acoperit” în acte în privința alocării banilor în cauză.

Redăm mai jos declarația lui Alin Tișe:

”Referitor la informaţia apărută în presă cu privire la controlul corpului de control al prim ministrului efectuat la CJ Cluj cu privire la verificarea modului de utilizare a banilor alocați de guvernul Boc prin HG nr. 1378/2010 pentru construirea stadionului ClujArena:

1. Controlul declanșat după 4 ani de la alocarea sumelor de bani, de 60.000 mii lei, este un control politic făcut cu scopul discreditării mele ca fost președinte al CJ şi a premierului de la acea vreme, Emil Boc. Se încearcă compromiterea publică printr-un control abuziv care să răspundă intereselor politice ale adversarilor politici.

2. Corpul de control efectuează un control abuziv, ilegal, el nefiind competent să verifice modul de licitare, contractare, adiţionare, cheltuire sau plăţi, efectuate de CJ Cluj care este autoritate aleasă  şi care funcţionează în baza principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii. Competenţa aparține exclusive Curţii deConturi care a şi efectuat în fiecare an aceste controale.

3. Corpul de control al prim ministrului poate verifica doar dacă banii alocați de guvern pentru obiectivul “Cluj Arena” s-au utilizat pentru acest obiectiv. Acest aspect reiese din bugetul public al CJ Cluj din anii 2010 şi 2011, de unde rezultă că banii alocați de la guvern s-au utilizat doar pentru acest obiectiv. Este firesc să fie aşa, de vreme ce acești bani au fost insuficienți şi reprezintă doar 30% din totalul costurilor.

4. Verificarea modului de licitare, contractare, adiţionare, cheltuire şi plăţi este de competenţa exclusivă a Curţii de Conturi care în anii 2009, 2010, 2011, 2012, 2013 a verificat şi reverificat modul de contractare, adiţionare, cheltuire, plăţi, iar raportul Curţii de Conturi a fost pus în aplicare de CJ Cluj. Orice alt aspect de natură civilă sau penală nu pot face obiectul de control al corpului de control al prim ministrului, el neavând competenţă legală.

5. Cu privire la lucrările suplimentare efectuate la “obiectivul ClujArena” de către CJ Cluj arătăm că ele nu au fost lucrări decise de Alin Tişe. Ele au fost stabilite în mod legal în conformitate cu OUG 34 / 2006 printr-un singur act adiţional ca urmare a HCJ nr. 314/2010 aprobată în plenul Consiliului Judeţean fără vreun vot împotrivă. Aceste lucrări suplimentare au făcut obiectul discuțiilor şi dezbaterilor publice din ședința CJ din data de 15.12.2010. Aceste lucrări suplimentare precum şi prețul negociat, au fost aprobate a fi efectuate prin votul consilierilor județeni în ședința publică prin HCJ 314/2010 (procesul verbal al ședinței din data de 15.12.2010 este public, el poate fi consultat). Doar lucrările adiționale votate de consilieri şi la prețul stabilit, au fost efectuate de către conducerea CJ Cluj!  De altfel, lucrările suplimentare la orice investiție publică sunt perfect legale, prevăzute întocmai în lege, ele nefiind acte ilegale.

6. Deci, nu Alin Tişe a negociat şi nici nu a decis lucrările suplimentare şi nici valoarea acestora ci un consiliu județean în plenul său, în ședință publică, cu votul tuturor partidelor fără vreun vot împotrivă. Hotărârile de CJ Cluj şi procesele verbale ale şedinţelor publice la care presa a avut acces, sunt dovada spuselor mele.

7. Mai mult, în ședința publică din data de 15 decembrie 2010, unii consilieri județeni, ai opoziției de la acea vreme (PSD), au solicitat efectuarea chiar a mai multor lucrări suplimentare necesare ca urmare a situaţiilor apărute pe parcursul derulării proiectului precum şi a actualizării standardelor UEFA si FIFA, fapt ce a fost acceptat conform art.2 din HCL 314/2010.

8. Prețul corect al stadionului a fost de 35 mil. euro plus TVA (TVA care a fost recuperat ulterior). Cu privire la prețul acestui obiectiv arăt că stadionul ClujArena este stadionul cel mai ieftin din lume, construit şi finalizat în anul 2011 la standardul categoriei 1, FIFA şi UEFA, având şi pistă de atletism încorporată, adică 1.100 euro / scaun.  Prețul / scaun ca termen de comparație: stadionul Naţional Arena, care are același standard FIFA / UEFA, dar fără pista încorporată, a costat aproximativ 4.000 euro/ scaun şi care necesită anual lucrări noi precum schimbări de gazon etc. Despre acest aspect nu au nimic de spus cei care au dispus controalele politice?

9. Orice control al oricărei instituții abilitate este binevenit atât timp cât este în limitele conferite de lege şi în conformitate cu legea. Corpul de control al prim ministrului nu poate efectua controale peste limita legală, substituindu-se altor organe abilitate ale statului.

10. Împotriva oricărei încălcări legale precum şi a depășirii limitelor legale ale controlului dispus politic după 4 ani de către Corpul de control a prim ministrului voi formula plângeri penale. Aceste încercări ale guvernului PSD de a mă discredita şi compromite public nu fac altceva decât să mă determine să continui lupta politică împotriva acestui guvern dictatorial care efectuează controale la comandă pentru a înlătura adversarii politici incomozi.

11. Ataşăm alăturat HCJ privind modul de utilizare a banilor primiţi la bugetul propriu prin HG 1.378/2010.

VEZI mai jos actele trimise de Alin Tișe. 

316_rectificare_buget_general_propriu 316_anexa 1 ACTUALIZARE BUGET CJC IN 2010

314_aprobare_valoare_negociata_stadion proces_verbal_decembrie_2010

 Stadionul Cluj Arena, de peste 30.000 de locuri, a fost inaugurat în toamna anului 2011, după doi ani de lucrări neîntrerupte. Costurile finale pentru acest obiectiv s-au cifrat la 198 de milioane de lei, cu tot cu TVA. Din fondurile Consiliului Judeţean s-au plătit pentru stadion 138 de milioane de lei, în timp ce Guvernul a alocat suma de 60 de milioane de lei. Firmele care au realizat stadionul sunt ACI, ConA şi Transilvania Construcţii. 

 

Tags: ,
mechel

Proiect de 4 milioane de euro pentru sprijinirea foştilor angajaţi de la Mechel Câmpia Turzii

Parlamentul European va vota, în septembrie, un proiect prin care România va primi 4 milioane de euro pentru sprijinirea angajaţilor care au fost disponibilizaţi de la Mechel Câmpia Turzii, declară europarlamentarul PSD Victor Negrescu.

Negrescu a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că sprijinul financiar în valoare de 4 milioane de euro pe care ar urma să îl primească România a fost discutat în Comisia de buget a PE, din care şi el face parte, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Europarlamentarul PSD a adăugat că va întocmi un raport despre situaţia de la Câmpia Turzii, pe baza căruia speră ca membrii comisiei să accepte ca suma pentru acest proiect să fie actualizată cu rata inflaţiei şi suplimentată.

“Vom vota la începutul lunii septembrie, a fost un vot preliminar în Comisia de buget. Urmează să întocmesc un raport, eu sunt un raportor din umbră al acestui proiect şi trebuie să merg şi în zonă pentru a face un raport complet. Teoretic, nu apar niciun fel de probleme şi primul vot iniţial garantează alocarea celor aproape 4 milioane de euro”, a spus Negrescu.

Potrivit europarlamentarului, suma care ar urma să fie primită în plus este de 300.000 de euro, pentru acoperirea cheltuielilor făcute de statul român în perioada în care proiectul a fost întârziat.

“E vorba de o mie de persoane care şi-au pierdut locurile de muncă. În cadrul acelui proiect există reconversie profesională şi crearea unei companii, întreprinderi sociale, pentru 250 de angajaţi care ar urma să producă echipamente sportive şi practic acel proiect a întârziat foarte mult. Faptul că nu ne-au acordat finanţarea şi toate celelalte state europene primesc la nici măcar trei luni de zile acele fonduri înseamnă că este şi o vină a Comisiei Europene, pe care noi trebuie să o subliniem în Parlamentul European”, a spus Victor Negrescu.

Potrivit acestuia, banii pentru proiect sunt alocaţi României pe axa “Fondurile de ajustare la globalizare”, axă pe care orice stat poate solicita susţinere financiare dacă întâmpină probleme prin pierderea unor locuri de muncă în urma retragerii unor investiţii sau companii.

Potrivit unui comunicat din mai al Comisiei Europene, CE a propus să se aloce României 3,6 milioane de euro pentru a ajuta o mie de foşti salariaţi ai întreprinderii de produse siderurgice Mechel Câmpia Turzii şi ai producătorului Mechel Reparaţii Târgovişte SRL să îşi găsească noi locuri de muncă. Propunerea fusese transmisă spre aprobare Parlamentului European şi Consiliului de Miniştri al UE.

Grupul rus Mechel a vândut, în februarie 2013, pentru preţul simbolic de 230 de lei (52 de euro) combinatele metalurgice pe care le deţinea în România, puternic îndatorate, către firma Invest Nikarom din Bucureşti, controlată de două persoane cu cetăţenie rusă. Tranzacţia a vizat compania Mechel East Europe Metallurgical Division SRL şi combinatele Ductil Steel Buzău, Ductil Steel Oţelu Roşu, Mechel Câmpia Turzii, Mechel Târgovişte şi Laminorul Brăila.

La sfârşitul lui 2011, grupul Mechel s-a confruntat, în cadrul operaţiunilor din România, cu dificultăţi financiare ca urmare a pierderilor cauzate de preţurile nefavorabile de pe pieţele europene ale oţelului. Societatea Mechel Câmpia Turzii a instituit o serie de măsuri vizând reducerea costurilor cu personalul, dar acestea nu au dus la remedierea dificultăţilor financiare ale întreprinderii, care a decis să iniţieze concedieri colective.

Concedierile au afectat, în special, oraşul Câmpia Turzii şi regiunea din jurul acestuia, situate în partea de sud-est a judeţului Cluj, în nord-vestul României, întrucât societatea Mechel Câmpia Turzii a fost cel mai mare angajator din zonă, având 1.837 de salariaţi (în iunie 2012), adică aproximativ o treime din numărul total al salariaţilor din regiune.

Tags:

Consiliul Europei: Sistemul financiar din România e vulnerabil în faţa fenomenului spălării banilor

România şi-a îmbunătăţit legislaţia şi capacitatea de a îngheţa şi confisca averile ilicite, se arată într-un raport publicat marţi de Consiliul Europei, care atrage însă atenţia că sistemul financiar este vulnerabil în faţa fenomenului spălării banilor, transmite mediafax.ro.

“România şi-a îmbunătăţit cadrul legal şi capacitatea de a îngheţa şi confisca averile ilicite. Cu toate acestea, instituţiile de aplicare a legii trebuie să desfăşoare, de o manieră proactivă, anchete financiare simultan cu investigarea faptelor penale prin intermediul cărora se generează venituri ilegale”, se arată în raportul realizat de Comitetul de Experţi pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului al Consiliului Europei (MONEYVAL).

“Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor respectă, în linii mari, standardele internaţionale, iar numărul de investigaţii, puneri sub acuzare şi condamnări a crescut. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru consolidarea implementării delictului de spălare de bani şi pentru soluţionarea deficienţelor structurale în ceea ce priveşte procesele judiciare şi aplicarea legii”, se mai arată în raportul Consiliului Europei.

Experţii europeni atrag atenţia că sistemul financiar din România prezintă “o vulnerabilitate semnificativă” în faţa fenomenului spălării banilor, motiv pentru care detectarea de către autorităţile române a practicii ilegale a transportului “fizic” transfrontalier al sumelor de bani de către curieri ridică “preocupări serioase”.

Totodată, MONEYVAL îşi manifestă îngrijorarea faţă de “eficienţa şi consecvenţa acţiunilor de supraveghere în ceea ce priveşte spălarea de bani şi finanţările grupărilor teroriste”.

Documentul arată că sunt necesare “eforturi suplimentare” astfel încât activitatea mecanismului naţional de coordonare în domeniu să devină eficientă, mai ales în privinţa cooperării la nivel internaţional.

Experţii consideră că, dată fiind poziţionarea la graniţa de est a Uniunii Europene şi fiind parte atât a rutei balcanice de trafic cât şi a celei euro-asiatice, România este “atractivă” pentru grupările criminale şi pentru evazionişti.

Potrivit raportului, economia subterană reprezintă 30% din PIB (la nivelul anului 2011), iar organizaţiile criminale din ţările vecine şi din Italia investesc în active româneşti.

Totodată, organizaţii criminale româneşti sunt implicate în diverse activităţi ilegale din Europa, precum reţele de prostituţie, extorcare şi trafic de droguri.

Raportul a fost realizat în urma celei de-a patra vizite de evaluare în România, efectuată de experţii Consiliului Europei în perioada 27 mai – 1 iunie 2013.

Tags:
romul ladea

Riveranii acuză: ”Bătaie de joc pe Romul Ladea”

Deși trebuia deja modernizată cu 7,3 milioane de lei, conform unei Hotărâri a Consiliului Local Cluj-Napoca încă din septembrie 2013, strada Romul Ladea este obiectul unor noi plângeri din partea riveranilor.

Aceștia reclamă că în urmă cu o săptămână au venit utilajele RADP, au adus asfalt frezat de pe alte artere, l-au împrăștiat pe stradă, iar la prima ploaie asfaltul a fost spălat și pe alocuri e extrem de greu de trecut cu mașinile.

L-au reparat de mântuială cu asfalt frezat. Atât. Deci ei au nivelat cu autograderul ce a fost pe drum și apoi au venit cu asfalt frezat cam vreo doi centimetri.  După prima ploaie se văd urmările. În zona mănăstirii nu se poate umbla nici în picioare, așa tare s-a stricat drumul”, a spus pentru catcostaclujul.ro unul dintre riverani.

Reprezentanții municipalității susțin că au cunoștință despre problema de pe Romul Ladea și că vor fi reluate lucrările în zonă. ”Chiar aseară au fost reprezentanții noștri în zonă și lucrările vor fi reluate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Iulia Perșa.

Strada Romul Ladea a făcut obiectul unei Hotărâri a Consiliului Local în luna septembrie a anului trecut, când aleșii locali au decis modernizarea arterei. Valoarea totală aprobată pentru lucrare a fost de circa 7,3 milioane lei, iar termenul de execuție – 7 luni. La mai bine de zece luni de la acea hotărâre, din modernizarea preconizată a avut loc doar acțiunea de reparare a RADP, reclamată de riverani.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
bani

Rectificare bugetară 2014: Ce ministere primesc bani în plus

Ministerele Sănătăţii, Apărării, Economiei, Educaţiei, Transporturilor, Muncii, Culturii şi Afacerilor Interne, inclusiv pentru Autoritatea Electorală Permanentă, vor primi bani în plus la rectificarea bugetară, iar fonduri vor fi tăiate printre altele de la Ministerul Finanţelor şi cel al Mediului, scrie mediafax.ro. 

Astfel, Sănătatea va primi 489 milioane lei, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate – 166 milioane lei, Apărarea – 400 milioane lei, Economia – 300 milioane lei, Educaţia – 150 milioane lei, Transporturile – 356 milioane lei, Afacerile Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă – 192 milioane lei, Munca – 42 milioane lei, Cultura – 10 milioane lei.

Alte 600 milioane lei vor fi alocate pentru arieratele autorităţilor locale.

De la Ministerul Finanţelor vor fi tăiate 750 milioane lei de la capitolul privind acţiuni generale, iar de la Ministerul Mediului vor fi tăiate 25 milioane lei, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, precizînd că acestea sunt “principalele” instituţii de la care vor fi diminuate fonduri şi că asupra bugetului Preşedinţiei “nu se intervine”.

Veniturile estimate vor creşte cu 1,07 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi revizuite în creştere cu 1,34 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar urmând însă să fie menţinută la 2,2% din PIB.

Prima rectificare bugetară va fi aprobată de Guvern într-o şedinţă specială programată pentru vineri, iar a doua rectificare va fi efectuată spre sfârşitul lunii septembrie.

Tags:

Impozitul local pe apartament va fi majorat cu o sumă modică, taxa pe case mari va scădea

Impozitul va creşte de anul viitor cu o sumă modică pentru toate apartamentele din blocuri cu peste trei etaje şi opt apartamente şi cu câteva zeci de lei pentru locuinţele din clădiri vechi de peste 30-50 ani şi va fi redus pentru locuinţele spaţioase, mai mari de 150 metri pătraţi, conform mediafax.ro.

Modificările rezultă din ultima formă a proiectului noului Cod Fiscal, redactat după retragerea de pe site-ul Ministerului Finanţelor, document care elimină actualele condiţii pentru reducerea/majorarea valorii impozabile a clădirii, în funcţie de care este calculat impozitul anual pe locuinţă.

Noul proiect al Codului Fiscal menţine prevederea că, pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri este calculat prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile a clădirii şi că valoarea impozabilă este determinată prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate, exprimată în metri pătraţi, cu o anumită sumă fixă şi un coeficient de corecţie stabilit în funcţie de rangul localităţii şi zona în care este amplasată clădirea, dar nu mai preia şi regula că, pentru un apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie este redus cu 0,10 puncte.

Eliminarea acestei menţiuni presupune că fiecare familie care locuieşte într-un apartament dintr-un bloc cu mai mult de trei etaje şi opt locuinţe va plăti de anul viitor cu până la 10 lei în plus, suma totală pe care administraţia statului o va colecta astfel suplimentar urmând însă să se ridice la câteva zeci de milioane de lei, având în vedere că în România sunt locuite aproximativ 3,6 milioane apartamente.

O altă facilitate pe care, conform actualului proiect, Guvernul nu o va mai păstra este cea prin care valoarea impozabilă a clădirii, în funcţie de care este calculat impozitul anual, este redusă cu 20% pentru clădirile cu o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă şi cu 10%, pentru clădirile cu o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.

Proprietarii de locuinţe din clădiri vechi vor plăti în consecinţă, de anul viitor, un impozit mărit cu câteva zeci de lei, deoarece suma de achitat va fi raportată la o valoare de impozitare care nu va mai include această reducere.

Noul proiect de Cod Fiscal elaborat de Guvern nu preia însă nici regula care stabileşte că, pentru o clădire utilizată ca locuinţă şi a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoarea impozabilă este majorată cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia. Fără această prevedere, proprietarii de case cu suprafaţă mare vor plăti de anul viitor un impozit mai mic comparativ cu cel din prezent, deoarece suma de plată nu va mai creşte în funcţie de acei metri pătraţi care depăşesc suprafaţa totală de 150 metri pătraţi.

În noua variantă a Codului Fiscal, cifrele cu care sunt calculate valoarea impozabilă a clădirii, inclusiv cele reprezentând coeficientul de corecţie, sunt similare celor actuale, modificările la suma de plată rezultând doar din nepreluarea acestor condiţii.

Tags: