Tag Archives: politics

ciolos-este-nevoie-de-o-lege-a-salarizarii-unice-si-o-lege-de-functionare-a-administratiei-publice-18521189

Cioloș, lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European

Liderul PLUS Dacian Cioloş a fost ales preşedinte al Grupului Renew Europe din Parlamentul European.

”Preşedinţia grupului Renew Europe e doar un pas în construcţia politică pe care am gândit-o în ultimii doi ani. E un pas important, dar e doar începutul proiectului nostru. Am dovedit că merităm încredere la alegerile din 26 mai, am dovedit că suntem parte integrantă a forţelor politice relevante ale Europei. Vom continua să aducem cât mai mult din Europa în România prin activitatea noastră la Bruxelles şi în cabinetele de europarlamentari pe care le vom deschide în toată ţara”, scrie Cioloş pe Facebook.

Din Renew Europe fac parte membrii ALDE, La Republique En Marche (partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron) precum şi alţii. Gruparea are în total de 110 locuri în noul parlament, cu 41 mai multe decât vechiul grup ALDE, în mare parte datorită partidului lui Macron precum şi Liberal Democraţilor din Marea Britanie. Delegaţia franceză este cea mai numeroasă din noul grup.

Tags: , , ,
Horia-Nasra

PSD vrea alegeri la Cluj

Social-democraţii vor organiza săptămâna aceasta o conferinţă extraordinară judeţeană la Cluj, pentru alegerea conducerii filialei. Interimar la şefia PSD Cluj este Horia Nasra.

Conferinţa judeţeană a PSD Cluj va avea loc, sâmbătă dimineaţă, 22 iunie 2019. Este destul de probabil ca deputatul PSD Horia Nasra, care conduce interimar filiala din Cluj, să fie validat la şefia organizaţiei, scrie Mediafax.ro.

De asemenea, în cadrul filialei vor fi desemnaţi şi delegaţii care urmează să participe la Congresul extraordinar din 29 iunie 2019, când social-democraţii vor alege preşedintele, preşedintele executiv şi secretarul general al partidului. Preşedintele interimar al PSD Viorica Dăncilă a anunţat că vrea că candidez pentru şefia formaţiunii. Partidul va modifica în aceeaşi zi şi statutul pentru ca alegerea celor trei funcţii de conducere să fie făcută prin delegaţi.

Tags: , , , , ,
1_3_186871_1560415249_00235_fav

De câte voturi e nevoie ca să cadă Guvernul Dăncilă

Pentru ca moţiunea de cenzură a opoziţiei să treacă sunt necesare 233 de voturi ale parlamentarilor. PNL, USR, PMP, Pro România şi UDMR au anunţat că vor susţine demersul.

Configuraţia Parlamentului are un număr total de 465 de deputaţi şi senatori după cum urmează:

Grupurile Camerei Deputaţilor: PSD – 141, PNL – 68, USR – 27, UDMR – 21, Pro Europa – 21, ALDE – 19, PMP – 12, Minorităţi – 17, Neafiliaţi – 3

Grupurile Senatului: PSD – 69, PNL – 25, USR – 13, ALDE – 12, UDMR – 9, Neafiliaţi – 8

Conform calculului matematic, din totalul de 465 de parlamentari, coaliţie PSD – ALDE are la Camera Deputaţilor 160 aleşi, iar la Senat 81 de senatori. Prin urmare, puterea deţine 241 de parlamentari.

În schimb, Opoziţia are un număr total de 145 de senatori şi deputaţi din partea PNL, USR şi PMP. Dacă grupul deputaţilor Pro Europa va vota moţiunea de cenzură, aşa cum a anunţat fostul premier Mihai Tudose, atunci opoziţia va avea un număr total de 166 voturi. La ei se mai pot adăuga şi câţiva senatori neafiliaţi, dar care provin din fostul grup PMP.

În cazul în care va vota UDMR pentru moţiune, ale cărei grupuri parlamentare numără un total de 30 de aleşi, atunci va fi o susţinere pentru moţiune de 196 de voturi. Dacă ar susţine demersul Opoziţiei şi grupul parlamentar al minorităţilor, de 17 deputaţi, atunci ar fi un număr total de 213 de voturi pentru.

Drept urmare, pentru a avea o şansă, iniţiatorii trebuie să atragă toţi neafiliaţii, adică 11, plus voturi de la PSD şi ALDE (cel puţin 9).

Pro România, prin vocea fostului premier Mihai Tudose, a anunţat miercuri că va vota moţiunea de cenzură. Şi liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat miercuri că partidul său a decis să voteze moţiunea de cenzură pentru a sancţiona ”incapacitatea administrativă şi politică a Guvernului în cazul Valea Uzului”.

Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a declarat miercuri că Opoziţia nu deţine numărul de voturi necesare pentru trecerea moţiunii şi a făcut apel la parlamentarii PSD, ALDE şi a celorlalte grupuri să susţină moţiunea.

Viorica Dăncilă a anunţat, după întâlnirea de marţi cu grupurile parlamentare ale PSD că aceştia nu vor vota moţiunea de cenzură, însă vor asigura cvorumul.

Potrivit procedurii parlamentare, o moţiune de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Pentru a fi adoptată, o moţiune de cenzură are nevoie de votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Numărul total de parlamentari, în prezent, este de 465. Pentru a trece o moţiune de cenzură este nevoie de 233 de voturi.

Moţiunea PNL, sub numele “Guvernul Dăncilă trebuie demis! Fără OUG-uri, fără parole de acces şi fără cozi la vot!” va fi dezbătută şi votată, marţi, 18 iunie, în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Liderii Opoziţiei sunt de părere că Executivul condus de Viorica Dăncilă trebuie demis pentru că în jurul acestuia sunt baroni locali care îşi doresc în continuare ordonanţe favorabile pe justiţie.

Tags: , , , ,
vot

EUROPARLAMENTARE! DNA a deschis dosar penal în cazul votului din diaspora

Procurorii DNA anunţă, oficial, că au primit de la Parchetul General, 42 de plângeri privind nereguli la exercitarea dreptului de vot în diaspora la alegerile din 26 mai, fiind deschis în acest sens un dosar penal.

„Ca urmare a solicitărilor formulate de reprezentanți ai mass media și având în vedere interesul public major suscitat de tematica solicitărilor respective, pentru o corectă informare a opiniei publice, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să vă comunice următoarele:
La data de 6 iunie 2019 au fost primite, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un număr de 42 de plângeri având ca obiect nereguli privind exercitarea dreptului de vot de către cetățenii din afara granițelor țării la alegerile pentru Parlamentul European și la Referendumul desfășurate la data de 26 mai 2019.
Ca urmare a transmiterii plângerilor, la data de 6 iunie 2019, în cadrul D.N.A a fost constituit un dosar penal în care se vor efectua acte de urmărire penală”, se arată într-un comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

De altfel, preşedintele PNL Diaspora, Viorel Badea, a depus, vineri, 31 mai, un denunţ penal împotriva ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, acuzându-l de împiedicarea cu premeditare a votului cetăţenilor români din străinătate la alegerile din 26 mai.

“Astăzi, preşedintele organizaţiei PNL Diaspora, domnul senator Viorel Badea, a depus la Parchetul General un denunţ penal împotriva ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu. Ceea ce s-a întâmplat la alegerile din 26 mai este incalificabil şi ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, trebuie să răspundă penal pentru fapta cu premeditare săvârşită de acesta şi de toţi cei cu responsabilităţi în organizarea alegerilor în secţiile de votare din străinătate, fapta cu premeditare de împiedicare a dreptului de vot a cetăţenilor români”, a afirmat purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, la o conferinţă de presă, conform Agerpres.

Dancă a susţinut că PSD şi ALDE “au încercat să împiedice sub toate formele” exercitarea dreptului de vot.

“În denunţul penal depus astăzi (31 mai – n.red.) la Parchetul General sunt evidenţiate aceste fapte care demonstrează intenţia autorului, respectiv ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, şi probele în susţinerea acestei acuzaţii. (…)Din păcate, ceea ce s-a întâmplat duminică arată o ură a PSD şi ALDE, care, ştiind că nu vor obţine niciun folos în urma votului exprimat de cetăţenii români din străinătate, au încercat să împiedice sub toate formele exercitarea acestui drept de vot”, a adăugat Dancă.

Dancă a spus că, potrivit Codului penal, împiedicarea votului prin orice mijloace se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. El a mai susţinut că liberalii cer lui Meleşcanu şi Guvernului să renunţe la “această prigoană a românilor plecaţi în străinătate”.

Dancă a afirmat că PNL îi invită pe toţi cetăţenii lezaţi să îi trimită sesizările lor pentru a le acorda asistenţă juridică.

Tags: , , ,
1_3_186552_1559627341_03294_fav

PNL- 10 mandate, PSD- 9 mandate, USR-PLUS – 8 mandate/ Cine sunt candidaţii care merg la Bruxelles

Biroul Electoral Central (BEC) a dat publicităţii, luni, rezultatele finale, la o săptămână după alegerile europarlamentare şi referendumul pentru justiţie.

În ceea ce priveşte alegerile europarlamentare, PNL are 2.449.068 de voturi valabil exprimate şi a obţinut 10 mandate de europarlamentar, PSD are 2.040.765 de voturi valabil exprimate şi a obţinut 9 mandate de europarlamentar, Alianţa 2020 USR-PLUS are 2.028.236 de voturi valabil exprimate şi a obţinut 8 mandate. Formaţiunile ProRomânia, Partidul Mişcarea Populară şi UDMR au obţinut, fiecare, câte două mandate de europarlamentar.

Astfel, candidaţii care vor merge în Parlamentul European sunt:

PNL:

Ioan-Rareş Bogdan
Mircea-Gheorghe Hava
Siegfried Vasile Mureşan
Vasile Blaga
Adina-Ioana Vălean
Daniel Buda
Dan-Ştefan Motreanu
Gheorghe Falcă
Cristian-Silviu Buşoi
Marian-Jean Marinescu

PSD:
Rovana Plumb
Carmen-Gabriela Avram
Iulian-Claudiu Manda
Cristian-Vasile Terheş
Dan Nica
Maria Grapini
Tudor Ciuhodaru
Adrian-Dragoş Benea
Victor Negrescu

USR-PLUS:
Dacian Julien Cioloş
Cristian Ghinea
Dragoş-Nicolae Pîslaru
Clotilde-Marie-Brigitte Armand
Ioan-Dragoş Tudorache
Nicolae-Bogdănel Ştefănuţ
Vlad-Marius Botoş
Ramona-Victoria Strugariu

UDMR:
Iuliu Wikler
Lorant-Gyorgy Vincze

PMP:
Traian Băsescu
Eugen Tomac

Pro România:
Victor Ponta
Corina Creţu

În cazul europarlamentarilor ProRomânia, Victor Ponta a anunţat încă din luna februarie că nu va merge în Parlamentul European, locul său urmând a fi luat de următorul candidat, respectiv fostul premier Mihai Tudose.

REFERENDUM

Potrivit datelor finale centralizate de Biroul Electoral Central (BEC), la referendumul pe teme de justiţie, din 7.922.591 de participanţi, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile. Numărul voturilor exprimate cu „Nu” pentru prima întrebare este de 1.059.678, în timp ce pentru a doua întrebare este de 1.038.916.

Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente a fost de 18.267.256, iar numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale care s-au prezentat la urne a fost de 9.352.472. Numărul voturilor valabil exprimate a fost de 9.069.822, iar numărul voturilor nule 274.415.

Tags: , , , , ,
stampila-vot

Cine sunt românii interesați de politică (studiu IRES)

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a publicat un studiu privind interesul pentru politică a celor care au votat la scrutinele din 26 mai.

Potrivit studiului IRES, românii cei mai interesați de politică sunt mai degrabă bărbați (54%), tineri și maturi cu vârsta de cel mult 50 de ani (27% au între 18 și 35 de ani, același procent au între 36 și 50 de ani), 60% locuiesc în mediul urban și 46% provin din sudul țării. 44% au studii medii, iar 46% au venituri maxime de 1.500 lei/lunar. Un interes similar față de politică și în cele mai mari proporții îl au atât angajații la privat, dar și pensionarii. 70% folosesc internetul și 59% utilizează Facebook.

80% dintre ei au votat și pentru europarlamentare, și pentru referendum, și majoritatea dintre ei s-au decis să participe la scrutinul din 26 mai înaintea campaniei electorale (72% în cazul celor care au votat pentru europarlamentare, 56% în cazul atitudinii față de referendum).
80% dintre ei spun că nu au fost îndemnați direct să nu participe sau nu la referendum.
Peste 80% dintre ei au votat DA la ambele întrebări ale referendumului.

Votanții Alianței 2020 au participat, aproape în unanimitate, atât la europarlamentare, cât și la referendum, iar majoritatea s-au decis să participe la ambele voturi înainte de începerea campaniei electorale.

Peste jumătate dintre ei (53%) au încredere multă și foarte multă în Klaus Iohannis, 38% în Dacian Cioloș și manifestă încredere scăzută față de Liviu Dragnea (81%), Victor Ponta (79%), Călin Popescu-Tăriceanu (73%).

68% dintre aceștia cred că direcția în care merge țara este greșită, în timp de 32% apreciază că direcția este bună.

Prin comparație, cei care nu sunt interesați de politică, sunt într-o proporție mai mare femei (56%), sunt maturi (33% au între 36 și 50 de ani) și sunt angajați la privat. Procente mai ridicate decât în cazul celor interesați de politică au luat decizia de a participa la vot pe durata campaniei electorale și au votat NU la întrebările de referendum. Încrederea în Președintele României este negativă, 58% dintre acești respondenți declarând că au puțină și foarte puțină încredere în Klaus Iohannis.
Conform studiului IRES, trei sferturi dintre ei cred că direcția în care merge țara este greșită, în timp ce un sfert cred că direcția este bună.

Tags: , , , ,
1_3_186316_1559031707_08875_fav

REZULTATE FINALE! Distanţă infimă între PSD şi Alianţa USR-PLUS. VEZI clasamentul

Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat rezultatele finale la alegerile europarlamentare de duminică, 26 mai 2019.

Partidul Naţional Liberal a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 27% din voturile alegătorilor, Partidul Social Democrat – 22,5%, iar Alianţa 2020 USR-PLUS – 22,4%, potrivit rezultatelor finale furnizate de Biroul Electoral Central.

1. PNL – 27%

2. PSD – 22,5%

3. USR-PLUS – 22,4%

4. PRO România – 6,6%

5. PMP – 5,7%

6. UDMR – 5,4%

7. Alții – 6,1%

13.000 de voturi între PSD și USR-PLUS

Rezultatele finale oficiale ale alegerilor europarlamentare 2019 arată că PNL este câștigătorul detașat, cu 27 la sută din voturi. Pe locul al doilea este PSD, cu 22,5 la sută din voturi, urmat foarte aproape de Alianța 2020 USR-PLUS, care are 22,4 la sută din voturi. Practic, 13.000 de voturi au făcut diferența între PSD și USR-PLUS, iar specialiștii sunt de părere că dacă n-ar fi fost o proastă organizare a votului în diaspora și toți românii care doreau ar fi putut să voteze, USR-PLUS ar fi avut un procentaj mult îmbunătățit, scrie digi24.ro.

Prezență record la vot

Conform datelor BEC, la alegerile europarlamentare din 2019 prezența la urne a fost de 49,02%, mai exact au votat 8.954.959 de români, în timp ce, la alegerile parlamentare din 2016, prezența la vot a fost de doar 39,5%. La Cluj, prezența la vot a fost de 61,11%, județul situându-se, astfel, pe locul doi în țară după Ilfov (64,03%).

Tags: , , , ,
1_3_186316_1559031707_08875_fav

Europarlamentare 2019 | Câte voturi au primit partidele la Cluj (DATE BEJ)

Datele Biroului Electoral Județean (BEJ) confirmă că Alianța 2020 USR PLUS a obținut cele mai multe voturi valabil exprimate în județul Cluj, fiind urmată de PNL și PSD.

USR-PLUS – 119.302
PNL- 110.944
PSD – 39.474
UMDR – 36.502
PMP – 15.786
PRO România – 13.590
ALDE – 10.560

Pe listele electorale permanente au fost înscriși 609.462 de alegători, iar la urne s-au prezentat un număr de 292.434 de alegători. De asemnea, un număr de 81.096 de alegători s-au prezentat la urne pe liste suplimentare. Numărul total al voturilor valabil exprimate este de 367.460, iar cel al voturilor nule este de 6.039. În județ au fost deschise 664 de secții de votare.

Tags: , , , ,
1_3_186354_1559112512_01467_fav

Dănileţ: “Justiţia a fost sub asalt şi magistraţii aproape că au fost îngenunchiaţi; să reparăm ce se mai poate”

Judecătorul Cristi Dănileţ susţine că politicienii trebuie să rezolve situaţia apărută după votul de duminică, iar justiţia trebuie privită cu încredere şi lăsată să îşi îndeplinească misiunea. Dănileţ care afirmă că doar societatea civilă şi deciziile curajoase ale unor magistraţi au făcut ca dezastrul să nu fie total.

Dănileţ propune renunţarea la toate modificările aduse codurilor penale şi legilor justiţiei, desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi demisia tuturor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii care au susţinut modificările legislative.

“Las politicienii să stabilească cum vor rezolva situația apărută după voturile de duminică. Totuși, să nu uităm:

un politician fusese condamnat definitiv pentru fraudă electorală, dar nu i s-au interzis atunci drepturile politice pentru subminarea democrației;
ca urmare, acel infractor a fost ales de populație în Parlamentul țării. Nu e primul caz. Parlamentul, Președinția țării și Primăria fiind singurele posturi publice care pot fi ocupate de cei care au cazier, ceea ce reprezintă o scăpare legislativă incredibilă;
în Parlament, acel infractor a fost ales președinte al uneia din Camere, fiind pe aceeași poziție ierarhică cu mari valori din istoria statului român, coborând în derizoriu una din cele mai importante funcții în stat;
– astfel, infractorul în cauză a fost demnitar al statului român, aruncând în aer însuși conceptul de „demnitate”, beneficiind de poziția, venitul și drepturile specifice funcției;
mai mult, infractorul în cauză a pus și schimbat Guverne, iar de aici mă interesează doar ministrul justiției.
Așadar, am avut un ministru – culmea! și profesor de drept – care a fost susținut de un infractor, care a avut întâlniri și negocieri cu acest infractor. Mai mult, acest ministru al justiției a distrus cariere de magistrați (Kovesi și Lazăr) și a dinamitat tot sistemul de justiție, furnizând Parlamentului un proiect de act normativ care a întors justiția la nivelul anilor 2002-2003 când țara era condusă de un alt infractor condamnat definitiv de justiția română;

în paralel, în Parlament, acest infractor a girat toată activitatea concertată împotriva justiției române: inițierea amnistiei și grațierii (încă se află în Parlament), modificarea drastică a codurilor de abia reformate (care se află la Curtea Constituțională), modificarea a sute de articole din legile justiției (creșterea puterii IJ, crearea monstruoasei SIIJ, dinamitarea CSM, inventarea erorii judiciare, eliberarea a sute de magistrați din funcție), eliberarea a mii de deținuți mai înainte de data stabilită de judecători, schimbarea Agentului Guvernamental la CEDO și mai ales generarea și girarea a mii de atacuri prin intermediul televiziunilor aservite;
acum, infractorul în cauză a mai fost condamnat o dată. Iar unii deja îl fac victimă: că e o tragedie pentru familia sa, că nu trebuia dat cu pumnul în mașina care îl ducea la penitenciar, că oare ce a mâncat dimineața asta, că avea sau nu camera văruită etc. Sindromul Stockholm în toată splendoarea sa, nu alta!
Eu spun să ieșim din penibil. Justiția a fost sub asalt și magistrații aproape că au fost îngenunchiați. Am ajuns ca în 2018 și 2019 să ne fie mai frică în sistem decât în vremurile sinistre din 2001-2003. Numai susținerea constantă a societății civile ne-a scăpat de la dezastrul total. Și, desigur, hotărâri curajoase ale magistraților verticali. Căci, da, azi trebuie curaj ca să fii normal.

Așadar, să reparăm ce se mai poate: renunțarea la modificarea codurilor penale, abrogarea tuturor modificărilor făcute la legile justiției, renunțarea la SIIJ, demisia membrilor CSM care au susținut toate aceste modificări stupide. Nu cred în recârpire, ci în reclădire. Începem cu Justiția, continuăm cu România. Oamenii trebuie să revină la normalitate, să înceapă să muncească, economia să înceapă să funcționeze. Și, pe deasupra, cetățenii să vegheze. Că poate unii nu se retrag, ci doar se repliază…

În rest: justiția trebuie privită cu încredere și lăsată să își îndeplinească misiunea. Nu merg toate lucrurile roz în sistemul nostru, dar sigur nu sunt maro, ca în alte sisteme. Avem o nouă generație de judecători și procurori, activiști și militanți, verticali, fără mamă, fără tată. Ei fac parte deja din viitor. Nu pentru ei, ci pentru România. O Românie curată, cu oameni cinstiți, cu funcționari corecți, cu demnitari demni”, a scris judecătorul Cristian Danileț, pe Facebook.

Tags: , , , ,
1_3_186349_1559107397_07996_fav

Opoziția îl propune pe clujeanul Peter Eckstein Kovacs ca Avocat al Poporului

Peter Eckstein Kovacs este propunerea USR, susținută și de PNL și PMP pentru Avocatul Poporului, în condițiile în care mandatul lui Victor Ciorbea a expirat la 6 mai 2019.

Mandatul Avocatului Poporului este de 5 ani şi poate fi reînnoit o dată. Victor Ciorbea a fost ales în această funcție în 2014. Avocatul Poporului este numit în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Opoziția parlamentară – mai precis PNL, USR și PMP – s-a pus de acord marți și asupra susținerii unui candidat unic pentru șefia Camerei Deputaților, în locul lui Liviu Dragnea. Pentru ca opoziția să-și impună candidatul ar mai avea nevoie însă și de voturile UDMR și Pro România.

Peter Eckstein Kovacs, de profesie avocat, a fost membru UDMR și pentru o perioadă consilier prezidențial în mandatul președintelui Traian Băsescu.

Tags: , , ,
partide

HARTA voturilor pe județe! Unde a câştigat USR şi care sunt fiefurile PSD

Rezultatele parţiale la alegerile europarlamentare arată că până la această oră PSD a obţinut cele mai multe voturi, la nivelul judeţelor. PSD a câştigat 19 judeţe, PNL 14, USR PLUS 5, iar UDMR şi-a adjudecat 4 judeţe.

Potrivit rezultatelor parţiale la europarlamentare, PSD a câştigat în cele mai multe judeţe, 19, dar a pierdut în altele care erau considerate fiefuri ale partidului. Printre acestea, se numără Vrancea, unde social-democraţii au fost învinşi de liberali.

PNL a câştigat în 14 judeţe, în unele dintre ele în detrimentul PSD, dar a şi pierdut în unele judeţe, care în ultimii ani au votat constant cu liberalii. Este vorba de Cluj, Timiş, unde USR PLUS a reuşit să îi devanseze pe liberali. USR PLUS şi-a adjudecat mai multe judeţe. Atfel, pe lângă Cluj şi Timiş, Alianţa a câştigat în Iaşi, Sălaj şi Braşov. UDMR şi-a adjudecat voturile din 4 judeţe: Satu Mare, Mureş, Covasna şi Harghita.

Voturi pe judeţe – rezultate parţiale
Alba: PNL -46,5%

ARAD PNL – 35,7%

ARGEŞ PSD – 30,04%

BACĂU PSD – 27,8%

BIHOR PNL – 34,46%

BISTRIŢA-NĂSĂUD – PNL 38.28%

BOTOŞANI – PSD 33.04%

BRAŞOV – USR PLUS 30,17%

BUZĂU – PSD 33,46%

CARAŞ-SEVERIN – PNL – 31,7%

CLUJ – USR PLUS – 30,16%

CONSTANŢA – încă se numără, PNL şi USR-PLUS despărţite de câteva zeci de voturi

COVASNA – UDMR 69,00%

CĂLĂRAŞI PNL – 33,54%

DOLJ PSD- 40,83%

DÂMBOVIŢA PSD: 32,85%

GALAŢI PSD-26,9%

GIURGIU – PSD 39,7%

GORJ PSD- 31,95%

HARGHITA – UDMR 83,23%

HUNEDOARA – PSD 29,57%

IALOMIŢA PSD – 31,35%

IAŞI USR PLUS – 26,8%

ILFOV PNL – 26,35%

MARAMUREŞ PNL – 28,07%

MEHEDINŢI PSD – 43,07%

MUN. BUCUREŞTI – USR PLUS 40,62%

MUREŞ UDMR 34,59%

NEAMŢ PSD – 29,07%

OLT PSD-44,57%

PRAHOVA PNL 28,34%

SATU MARE UDMR – 33%

SIBIU PNL-48%

SUCEAVA PNL -33.78%

SĂLAJ USR PLUS – 24,7%

TELEORMAN – PSD 48%

TIMIŞ USR-PLUS: 32,34%

TULCEA PNL – 27,79%

VASLUI PSD – 30,52%

VRANCEA PNL-37,1%

VÂLCEA PNL –30,55%

Tags: , , ,
1_3_186316_1559031707_08875_fav

Europarlamentare 2019 | Noi rezultate parțiale: PNL – 26,33%, PSD – 23,16%, USR-PLUS – 21,34%%

Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat noi rezultatele parţiale la alegerile europarlamentare de duminică, 26 mai 2019.

Partidul Naţional Liberal a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 26,33% din voturile alegătorilor, Partidul Social Democrat – 23,16%, iar Alianţa 2020 USR-PLUS – 21,34%%, potrivit datelor parţiale furnizate, marţi, de Biroul Electoral Central. Pe locurile următoare se situează: Pro România – 6,80%, UDMR – 6,09%, PMP – 5,67%

PNL – 26,33%
PSD – 23,16%
Alianţa 2020 USR-PLUS – 21,34%%

Potrivit BEC, ALDE a obţinut 4,11% din voturi, candidaţii independenţi Peter Costea – 1,45%, George Nicolae Simion – 1,24% şi Gregoriana Carmen Tudoran – 1,10%, UNPR – 0,60%, Partidul Prodemo – 0,60%, PRU – 0,55%, Partidul Socialist Român – 0,44%, Partidul Social Democrat Independent – 0,30% şi Blocul Unităţii Naţionale – 0,23%.

Până marţi, la ora 10,30, au fost centralizate 6.790.432 de buletine de vot ajunse fizic la BEC.Următoarele rezultate vor fi anunţate la ora 15.00.

Tags: , , , , , , ,
1_3_186315_1559030933_08398_fav

Europarlamentare 2019 | Cine ar putea pleca la Bruxelles. Lista pe partide

Potrivit estimărilor bazate pe ultimele rezultate parţiale anunţate de BEC, PNL va avea zece eurodeputaţi, PSD şi USR câte opt, iar UDMR, ProRomânia şi PMP câte doi.

Astfel, dacă procentele nu se vor schimba, lista eurodeputaţilior români ar fi următoarea:

PNL:

Ioan-Rareş Bogdan

Mircea-Gheorghe Hava
Siegfried Vasile Mureşan
Vasile Blaga
Adina-Ioana Vălean
Daniel Buda
Dan-Ştefan Motreanu
Gheorghe Falcă
Cristian-Silviu Buşoi
Marian-Jean Marinescu

PSD:

Rovana Plumb
Carmen-Gabriela Avram
Iulian-Claudiu Manda
Cristian-Vasile Terheş
Dan Nica
Maria Grapini
Tudor Ciuhodaru
Adrian-Dragoş Benea

USR-PLUS:

Dacian Julien Cioloş
Cristian Ghinea
Dragoş-Nicolae Pîslaru
Clotilde-Marie-Brigitte Armand
Ioan-Dragoş Tudorache
Nicolae-Bogdănel Ştefănuţ
Vlad-Marius Botoş
Ramona-Victoria Strugariu

UDMR:

Iuliu Wikler
Lorant-Gyorgy Vincze

PMP:

Traian Băsescu
Eugen Tomac

PRO ROMÂNIA:

Victor Ponta
Corina Creţu

În cazul europarlamentarilor ProRomânia, Victor Ponta a anunţat încă din luna februarie că nu va merge în Parlamentul European, locul său urmând a fi luat de următorul candidat, respectiv fostul premier Mihai Tudose.

”Eu voi fi pe listă, pentru că avem încă o muncă politică de dus, de legat numele nostru de ProRomânia. Voi fi pe listă, dar nu merg la Parlamentul European pentru că nu consider important, consider foarte important, dar cred că este mai mare nevoie de mine în Parlamentul de la Bucureşti”, a declarat pe 25 februarie Victor Ponta, potrivit Mediafax.

Potrivit ultimelor rezultate parţiale prezentate de BEC, PNL a obţinut 1.581.237 de voturi (26,35%), PSD 1.389.656 23 de voturi (23,16%), iar USR-PLUS a primit 1.274.389 voturi (21,24%).

De asemenea, Pro România a obţinut 406.332 voturi (6,77%), PMP a obţinut 338.481 de voturi (5,64%), UDMR are 371.396 de voturi (6,19%) şi ALDE a obţinut 247.671 de voturi (4,13%).

Tags: , , , , , ,
1_3_186290_1558957501_08338_fav

Liderii PSD, întâlnire de urgență. Cine preia conducerea partidului

Liderii PSD şi mai mulţi miniştri se vor întruni, luni, în şedinţă de urgenţă, după ce Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare.

Liderii PSD şi mai mulţi miniştri se vor întruni, luni, potrivit unor surse social-democrate, în şedinţă de urgenţă, după ce Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la trei ani şi şase luni în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman. Întâlnirea are loc pentru a stabili calea de urmat după condamnarea liderului PSD Liviu Dragnea la închisoare cu executare.

Potrivit surselor citate de Mediafax, Viorica Dăncilă, care îndeplineşte funcţia de preşedinte executiv, va prelua şefia partidului. Anterior, Viorica Dăncilă a avut o întrevedere de urgenţă la Palatul Victoriei cu miniştrii cabinetului său.

Liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare de 3 ani şi 6 luni cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis menţinerea deciziei de condamnare de pe fond, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în cazul preşedintelui PSD Liviu Dragnea. Este a doua condamnare definitivă a lui Dragnea după cea de la referendum.

Tags: , ,
1_3_186277_1558944987_05267_fav

USR – PLUS câştigă judeţul Cluj, dar şi municipiul Cluj-Napoca (VEZI PROCENTELE pentru 99% din voturi)

Alianța 2020 USR-PLUS a câştigat atât judeţul Cluj, cât şi municipiul Cluj-Napoca, urmată de Partidul Naţional Liberal (PNL), în urma numărării a 99% din voturile exprimate.

Județul Cluj

32,35% – USR
30,24 % – PNL
10,77% – PSD
9,95% – UDMR
4,39& – ALDE
4,4% – PMP

Municipiul Cluj-Napoca

42% – USR
26% – PNL

Judeţul Cluj (fără municipiul Cluj-Napoca)

36% – PNL
19,59% – USR

La închiderea urnelor (ora 21.00), la Cluj, prezența la vot a fost de 61,07% la europarlamentare, (locul 2 pe țară după Ilfov cu 63,97 %) și de 56,40% – (tot locul 2 pe țară, după Ilfov 56,99%).

Tags: , , , ,
1_3_186287_1558954181_02530_fav

USR – PLUS: “Vom avea candidat la Primăria Cluj-Napoca”

Alianța 2020 USR – PLUS a câștigat alegerile europarlamentare atât în judeţul Cluj, cât şi municipiul Cluj-Napoca, urmată de Partidul Naţional Liberal (PNL). Reprezențanții clujeni ai alinaței politice prezintă, într-o conferință de presă, planurile pentru viitor.

Adriana Cristian, candidat Alianța 2020 USR – PLUS Cluj la europarlamentare a transmis un mesaj pentru Diaspora: “Chiar dacă nu ați reușit să votați ieri, ați trimis un mesaj clar, nu a fost degeaba. Noi am auzit acest mesaj”. La rândul său, Cătălin Sălăgean, președinte USR Cluj, a declarat: “Vom avea candidat la Primăria Cluj-Napoca, dorim locuri în Consiliul Județean și Consilul Local, vom încerca să obținem și șefia administrației județene”.

Rezultate Cluj:
USR PLUS – 32.48%
PNL- 30.16%
PSD – 10.73%
UDMR – 9.95%

Rezultate municipiul Cluj-Napoca:
USR PLUS – 42.30%
PNL – 25.49%
PSD – 7.56%
UDMR – 9.12%

Tags: , , , ,