Tag Archives: politics

Emil Boc

În urma aşa-zisei revoluţii fiscale, Clujul a pierdut 28 de milioane de euro

Municipalitatea clujeană a pierdut aproximativ o treime din bugetul de investiţii, din cauza revoluţiei fiscale operate de guvernarea PSD-ALDE, anunţă la RFI primarul Emil Boc. El precizează ca termen de comparaţie că banii pierduţi la buget sunt echivalentul construirii unei săli polivalente.

„Din nefericire, a fost o revoluţie în cel mai rău sens al cuvântului pentru administraţiile locale, în general, dar pentru municipalitatea clujeană, în special. În urma acestei aşa-zise revoluţii fiscale, oraşul nostru a pierdut 28 de milioane de euro. În 2017, acei bani 28 de milioane de euro, care reprezentau cotele părţi din impozitul pe venit la nivelul municipiului Cluj-Napoca în anul 2018 nu mai sunt alocaţi bugetului local, ci sunt rămase aceste sume de bani la nivelul bugetului naţional”, a afirmat Boc.

El a spus că au fost pierduţi foarte mulţi bani din cei destinaţi proiectelor de infrastructură, care vor fi întârziate.

„Am pierdut enorm de mult la proiectele de infrastructură, pe care a trebuit să le întârziem, să le gradăm altfel, să punem pe multianual planificarea realizării lor. Doar ca să aveţi o cifră de comparaţie: Sala Polivalentă din Cluj-Napoca care este cea mai modernă din România şi care găzduieşte toate competiţiile mari naţionale (…) ne-a costat vreo 20 de milioane de euro şi au mai fost îmbunătăţiri de aproximativ patru milioane de euro. Deci cu alte cuvinte, într-un an, Primăria Cluj a pierdut echivalentul realizării unei Săli Polivalente (…). Bugetul de investiţii al Clujului este undeva la 95-100 de milioane de euro. Deci cu o treime, 30% din buget practic, ne-a fost afectat bugetul de investiţii al municipiului prin această pseudo-reformă fiscală”, a explicat primarul municipiului Cluj-Napoca.

Tags: , , ,
dancila-dragnea-1000x600

Bilanţul Guvernului pe trimestrul I abundă de măsuri care se vor aplica în perioadele următoare

O serie de lucrări de investiţii şi măsuri economice aflate în faza de proiect în primele trei luni din 2018 şi care ar putea demara în perioadele următoare sunt trecute drept realizări în Bilanţul Guvernului pe trimestrul I, prezentat luni în şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD.

Câteva exemple:
– la Drumul Expres Piteşti-Craiova, „a fost lansată procedura de achiziţie publică pentru execuţia lucrărilor, iar în trimestrul II se vor semna contractele pentru cel puţin 2 din 4 loturi”
– la extinderea platformei Aeroportului Henri Coandă Otopeni „s-a finalizat proiectul tehnic, urmează licitaţia pentru execuţia lucrărilor”

– la construcţia a 3 din 4 stadioane noi în vederea Euro 2020 „s-au aprobat indicatorii tehnicoeconomici ai obiectivelor de investiţii”
– investiţii PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală) conducte apă şi canal: „realizat în trimestrul I – 308 km, estimat în trimestrul II – 300 km”
– investiţii PNDL în locuinţe: „realizat în trimestrul I – 84 de unităţi, estimat în trimestrul II – 100 de unităţi”
– investiţii PNDL în drumuri judeţene şi comunale: „realizat în trimestrul I – 419 km, estimat în trimestrul II – 520 km”
– construcţie de creşe şi grădiniţe: „realizat în trimestrul I – 4 unităţi, estimat în trimestrul II – 28 de unităţi”
– modernizare unităţi de învăţământ: „realizat în trimestrul I – 2 unităţi, estimat în trimestrul II – 104 unităţi”
– cămine culturale şi bazine de înot: „realizat în trimestrul I – 5 unităţi, estimat în trimestrul II – 27 de unităţi”.

De asemenea, ca „realizări” în bilanţul pe trimestrul I apar înfiinţarea Consiliului de Programare Economică, coordonarea schemelor de ajutor de stat, a PPP-urilor (parteneriatelor public-pricvate –n.n.) şi a proiectelor majore de investiţii şi coordonarea Comisiei Naţionale pentru adoptarea monedei euro.

Una dintre realizările Guvernului este şi achiziţia Şantierului naval Mangalia, unde statul redevine acţionar majoritar şi „va deţine 51% din capitalul social al companiei”.

Tot ca o „realizare a trimestrului I” este trecută şi „implementarea noului sistem electronic de achiziţii publice (SICAP)”, în condiţiile în care sistemul este funcţional din data de 2 aprilie.

Referitor la măsurile fiscale, documentul de bilanţ pe trimestrul I 2018 menţionează, între altele, că vom plăti „totul online” din anul 2019.

Printre măsurile sociale prevăzute în bilanţul citat este amintită „creşterea salariilor profesorilor cu 20% de la 1 martie”, cu precizarea că „din decembrie până în prezent, salariile profesorilor au crescut cu 40%”, respectiv că „din aprilie 2016, salariile nete ale medicilor s-au dublat”. De asemenea, „de la 1 ianuarie 2018 indemnizaţiile persoanelor cu dizabilităţi au crescut în medie cu circa 30%”.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a prezentat, în cadrul Comitetului Executiv Naţional al PSD de luni, primul bilanţ al Guvernului. Întrebat, pe 10 aprilie, dacă va fi făcută o evaluare a Guvernului la şedinţa CExN al PSD, Liviu Dragnea, a răspuns: „Nu. Va fi o prezentare făcută de prim-ministru, o analiză, un mini-bilanţ”.

Chestionat dacă este mulţumit de activitatea miniştrilor Cabinetului Dăncilă, Dragnea a replicat: „Sunt mulţumit de activitatea prim-ministrului”, precizând însă că programul de guvernare se implementează ca la carte.

Tags: , , ,
bani

Diaspora, obligată să justifice banii trimişi în ţară

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că proiectul care stabileşte ca românii din străinătate să justifice sumele de peste 1.000 euro trimise în ţară face parte din transpunerea unei prevederi europene, dar că România nu ar trebui să se grăbească să o transpună.

Afirmaţia vine în contextul în care pe site-ul Oficiului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) apare încă din 31 ianuarie un proiect de lege prin care românii din diaspora vor fi obligaţi să justifice cu documente sumele trimise în ţară mai mari de 1.000 de euro, riscând confiscarea banilor şi amenzi de până la 150.000 de lei.

“În primul rând, Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nu aparţine Ministerului Finanţelor, este un Oficiu în subordinea Guvernului şi este o structură din care fac mai mulţi reprezentanţi, dintre care şi unul de la Ministerul de Finanţe. Doi la mână, eu sunt foarte atent la acest propuneri de acte normative pentru că nu cred că România este ultima ţară care nu a transpus acea prevedere europeană şi cred că ar trebui să ne gândim de două ori atunci când transpunem un act normativ. Nu spune nimeni că nu trebuie să-l transpui, dar trebuie să vedem dacă toate celelalte state membre ale UE au transpus respectiva prevedere europeană. Cei care nu au transpus-o, de ce nu au făcut-o. Sunt state europene care preferă să nu transpună pentru un anumit motiv veniturile în economia proprie, chiar cu riscul de a ajunge la Curtea Europeană de Justiţie. Nu sunt adeptul transpunerii doar pentru că cineva ne cere. Desigur, într-un final se transpune, se face o întârziere asumată. Trei la mână, nu cred că românii care trimit acasă bani au de-a face cu acte de terorism. Sincer să fiu nu cred aşa ceva. Sunt oameni care muncesc în afara ţării noastre pentru a-şi întreţine familia de acasă, copiii, rudele şi trimit cât pot să trimită spre casă pentru nevoile de zi cu zi pe care aceştia le au”, a afirmat, duminică, Teodorovici, într-o intervenţie telefonică la postul Antena 3.

Întrebat dacă statul impozitează cumva banii trimişi în ţară de către românii din străinătate, ministrul Finanţelor a răspuns: “Sunt prevederi fiscale care se referă la declararea veniturilor din afara ţării. Ştiţi foarte bine că fostele formulare ale Fiscului aveau aceste prevederi. Este ceva ce oamenii ştiu deja, dar cu aceste noi prevederi care să înţeleg că sunt în lucru acum, v-am spus trebuie să ne uităm puţin mai atent şi să nu fim noi primii din clasă la acest subiect. Lucrurile care se impun la nivel european, noi am avut acea practică din păcate nejustificată şi fără argumente. Tot timpul am vrut să fim noi primii la nivel european atunci când transpunem un act normativ şi de multe ori ne-am făcut noi singuri rău.”

 Eugen Teodorovici a adăugat că nu a discutat încă cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor din Oficiu pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, dar că la începutul săptâmână următoare o va face şi va analiza proiectul de lege publicat pe site-ul ONPCSB.

“De săptămâna viitoare am să mă uit şi eu pe această propunere de act normativ pentru că avem nevoie să ştim exact dacă suntem ultimii din Europa care nu am transpus această prevedere europeană, dacă nu, atunci de ce, câţi nu au transpus-o şi pentru ce motive şi dacă este momentul oportun pentru noi să facem acest lucru acum sau mai târziu. Este bun pentru economia mea? Dacă nu, mai discutăm. Eu ca minister de Finanţe şi ca român, pentru că eu nu trebuie să piedici banilor care vin din afară României în România. În primul rând, trebuie să las să intre în România banii respectivi pentru că sunt foarte utili. Eu aşa gândesc, prin prisma aceasta economică”, a completat Teodorovici.

Proiectul de lege iniţiat de ONPCSB prevede, la capitolul III – Obligaţii de raportare, Secţiunea 2 – Raportarea tranzacţiilor care nu prezintă indicatori de suspiciune, art. 7 (5), următoarele : “Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 1.000 euro.”

“Art, 7 (7) Raportul pentru tranzacţiile prevazute la alin. (1), (3) şi (5) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacţiei, iar 11 raportul prevăzut la alin. (6) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul depunerii declaraţiei conform Regulamentul (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau la ieşirea din Uniune, deţinute de acestea la intrarea sau ieşirea din Uniune, conform unei metodologii aprobată prin ordin al preşedintelui Oficiului”, se arată în proiect.

La capitolul IV – Măsuri de cunoaştere a clientelei, art. 10 (2) se arată: “Entităţile raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) (fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, inclusiv orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial) sunt obligate să cunoască identitatea entităţilor de la care primesc fonduri în cuantum mai mare decât echivalentul în lei a 1.000 de euro”.

Proiectul de lege prevede şi sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor de raportare cu amenzi între 25.000 şi 150.000 lei.

“Capitolul X – Răspunderi şi sancţiuni, art. 43 – (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională, administrativă sau penală. (2) Pentru persoanele fizice, contravenţiile prevăzute la alin.(1) lit. a), d) şi f) se sancţionează cu avertisment sau amendă de la 25.000 lei la 150.000 lei”.

De asemenea, este prevăzută şi o perioadă de maximum trei zile lucrătoare de la momentul în care persoanele fizice au efectuat tranzacţia, în care acestea să raporteze informaţii la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Tags: , , ,
teodorovici_2_0

Se anunță noi modificări la taxe și măsuri de descurajare a „nemuncii”

Guvernul ar urma să facă noi modificări la codurile fiscal și de procedură fiscală pentru firme și să ia măsuri de descurajare a „nemuncii”, inclusiv la nivelul unor ajutoare sociale, a declarat, miercuri, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

O primă modificare pe care Guvernul o plănuiește pentru perioada imediat următoare ar urma să ajute firmele mai mici, cu cifre de afacer sub 100 de milioane de lei, în procedurile vamale.

„Sunt modificări care trebuie obligatoriu făcute. De exemplu, este o aberație, în vamă, firmele sub 100 de milioane de lei sunt obligate să plătească TVA în vamă, iar cele peste 100 de milioane când valorifică ceea ce aduc. Aceasta este o piedică pentru companiile noastre în special, că ele sunt sub acest plafon. Nu știu cine a propus asta, dar trebuie schimbată imediat. Nu poți să stai 1 an, când știi că este un blocaj pentru companii cu mai mică putere finaniară” – a spus Teodorovici.

În schimb, el a precizat că o modificare mai amplă, generală a codurilor fiscale ar urma să fie efectuată la finalul anului 2018.

„Pe codurile fiscal și de procedură fiscală au fost foarte multe modificări în ultimii ani și am avut și noi câteva în acest an, dar modificări care se justificau pentru a schimba anumite lucruri în sensul în care economia îl dorește. Am spus că bine ar fi să ne oprim cu aceste modificări, să stăm până la finalul primului semestru, să facem o analiză a Codurilor și să luăm articol, cu articol, să propunem modificări acolo unde se justifică, să lăsam în dezbatere publică în iulie, august, septembrie, octombrie, iar la finalul anului să avem ultima modificare a codurilor, ca de la 1 ianuarie 2019 să-l lăsăm deoparte ca oamenii să-l înțeleagă, să-l accepte, să-l aplice și să oprim această lipsă de coerență” – a explicat ministrul Finanțelor.

Mai multe detalii AICI. 

Tags: , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Majorarea dobânzii de politică monetară, pe fondul creşterii accelerate a inflaţiei şi a deprecierii leului

Banca Naţională a României (BNR) a fost obligată să majoreze de două ori dobânda de politică monetară din cauza creşterii accelerate a inflaţiei, cu efecte ample asupra mediului economic, în condiţiile în care deficitul de cont curent şi deficitul bugetar au crescut mai mult decât în ţările din regiune, iar presiunea pe deprecierea monedei naţionale a fost semnificativă, a afirmat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul şedinţei Comisiei economice, industrii şi servicii a Senatului, având ca temă ”Evoluţia inflaţiei şi implicaţiile pentru economia României”, scrie news.ro. 

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna februarie la 4,72%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

BNR a crescut, recent, pentru a doua oară în acest an, rata dobânzii de politică monetară de la 2% la 2,25% pe an.

”Creşterea inflaţiei a necesitat majorări ample ale ratei politicii monetare, cu efecte asupra mediului economic. În alte ţări din regiune, ratele au ramas neschimbate sau au crescut marginal. (…) În alte state din regiune, rata inflaţiei se află în interiorul intervalului ţintit de băncile centrale”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul a atras atenţia că, spre deosebire de alte ţări din regiune, România s-a confruntat cu o creştere semnificativă atât a deficitului de cont curent, cât şi a deficitului bugetar, evoluţii care au pus presiune pe deprecierea monedei naţionale.

”Presiunea pe deprecierea monedei naţionale este încă un argument pentru întărirea politicii monetare. Stabilizarea cursului de schimb nu se poate face la orice dobândă”, a explicat Isărescu.

Tags: , , , ,
ciolos-este-nevoie-de-o-lege-a-salarizarii-unice-si-o-lege-de-functionare-a-administratiei-publice-18521189

Cioloş îşi face partid politic, Platforma România 100 rămâne mişcare civică

Fostul premier Dacian Cioloş a anunţat că în maxim două săptămâni se va depune dosarul de înscriere a unui partid politic, care va participa la alegerile europarlamentare. Platforma România 100, pe care o conduce, rămâne o mişcare civică.

Dacian Cioloş a declarat, miercuri, la Cluj-Napoca, la o dezbatere publică organizată cu ocazia lansării filialei locale a Platformei România 100, că platforma va avea rolul de a prelua energia existentă şi să o structureze într-un proiect politic care trebuie să fie serios şi credibil.

”Am început cu Platforma România 100 ca o mişcare civică, vom continua cu o mişcare politică. În următoarele zile, o săptămână, maximum două vom depune dosarul de înscriere a unui viitor partid care îşi propune să ducă energia asta şi în mediul politic. Lucrurile vor rămâne mai departe legate, platforma va rămâne mişcare civică şi va avea rolul de a prelua energia din platformă şi să o structureze într-un proiect politic care trebuie să fie serios şi credibil”, a spus Cioloş.

Acesta a subliniat că îşi doreşte un proiect în care reprezentanţii Platformei România 100 să acţioneze împreună astfel încât să nu le mai fie ruşine că fac politică.

”La fel, îmi doresc ca a face politică să nu devină o profesie de bază, ci un intermezzo în viaţa noastră profesională în care ne asumăm nişte lucruri pentru comunitate, după care mergem şi continuăm să rămânem conectaţi la firul ierbii, la baza societăţii. Asta e viziunea noastră, nu am venit să facem promisiui, singura promisiune pe care putem să o facem este că vom rămâne împreună cu dumneavoastră”, a spus Dacian Cioloş.

Acesta a precizat că se lucrează de un an la un program al viitorului partid în cadrul comunităţilor tematice din Platforma România 100.

”Eu unul singur sau doar cu câţiva nu mă duc la drum dacă nu suntem mai mulţi cei care ne asumăm aceste lucruri. Nici eu nu sunt mulţumit de anumite lucruri, îmi pun la bătaie pielea, resursele şi energia şi facem primul pas, după care trebuie dezvoltat de undeva. (…) Avem timp până la următoarele alegeri, pentru că altfel nu ne-am fi implicat în proiectul politic. Vom participa la alegeri cu un partid politic. După depunerea actelor de înregistrare a partidului politic, va dura câteva luni până la finalizarea procesului de înscriere la Tribunal, apoi vor începe înscrierile în partid. La primele alegeri, cele europarlamentare, intrăm în jocul politic. Aceasta este forma, trebuie să dăm fondul care înseamnă o schimbare de atitudine, dacă nu se produce declicul putem face zece partide”, a mai subliniat fostul premier.

Dacian Cioloş a participat, miercuri, la Cluj-Napoca, alături de Dragoş Pâslaru şi Mirabela Amarandei, la o dezbatere publică cu tema „Educaţie – Dezvoltare – Tradiţii multiculturale – Civilitate” organizată de filiala locală a Platformei România 100.

Comunitatea locală Cluj-Napoca a Platformei România 100 a fost înfiinţată în februarie 2018, de către un grup de 19 membri fondatori.

Tags: , ,
basescu

Băsescu dacă ar mai fi fost preşedinte: Nu aş revoca-o pe Kovesi din cauza urletului public

Preşedintele PMP, Traian Băsescu, a declarat, duminică seara, că dacă ar fi în locul lui Klaus Iohannis nu ar revoca-o pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, dar ar obliga-o să „cearnă gunoiul pe care îl are în DNA”.

„Eu dacă aş fi preşedinte nu aş revoca-o din cauza urletului public, în primul rând. Când vezi (…) toţi propagandiştii, cei care au fost dintotdeauna împotriva Justiţiei ţipând <<Să plece Kovesi>>”, a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu, la RTV.

Traian Băsescu a afirmat că ar lăsa-o pe Laura Codruţa Kovesi să îşi termine mandatul, dar ar „obliga-o” să „cearnă gunoiul pe care îl are în DNA”.

„Eu dacă aş fi preşedinte nu aş revoca-o acum, aş lăsa-o să-şi ducă mandatul, dar aş obliga-o să treacă la o cernere a gunoiului pe care îl are în DNA, pentru că măcar atât poate să facă până la anul când i se termină mandatul. Să cearnă de <<Neguleşti>>. Vă spun în mod cert că nu numai secţia Ploieşti este una care falsifică dosare. Are şi scriitori de editoriale în DNA central, Bulancea fiind un mare scriitor de editoriale şi pe urmă, când se duce la instanţa la care trebuie să ajungă, Bulancea obţine condamnări fără probe, dar pe editoriale bine scrise. Are <<Neguleşti>> şi pe la Braşov, are şi pe la Bihor, are şi pe Cluj. (…) Convingerea mea este că doamna Kovesi le vede, dar nu vrea să le recunoască. Ea trebuie adusă de preşedinte într-o discuţie la stadiul la care trebuie să spună: <<Fată dragă, ai probleme în instituţie, apucă-te şi fă curăţenie. Fă un sistem de testare. Fă ceva!>>”, a afirmat Traian Băsescu.

Traian Băsescu a spus că este convins că Iohannis vede probleme din DNA. Întrebat dacă crede că Iohannis o va revoca pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, Băsescu a răspuns: „Eu cred că nu o s-o revoce”.
Tags: , , ,
anaf

Declaraţia UNICĂ, aprobată de Guvern. Termenul limită de depunere este 15 iulie

Guvernul a decis, joi, comasarea a şapte declaraţii fiscale, printre care Formularul 600, într-o singură declaraţie, obligaţiile fiscale aferente drepturilor de autor urmând să fie reţinute la sursă.

„Această ordonanţă de urgenţă schimbă fundamental acest mecanism. Trecem de la un sistem cu şapte declaraţii pentru persoanele fizice la o singură declaraţie unică. În primul rând, schimbăm alte chestiuni legate de modalitatea de plată – nu mai sunt patru plăţi anticipate, ci o singură plată, o singură dată de depunere, anume 15 iulie în acest an (fiind un an în care facem o tranziţie de la sistemul anterior la noul mecanism de declarare a contribuţiilor), iar din anul următor să fie 15 martie. Acest mecanism este un pas important în reforma Fiscului, pentru că este vorba de simplificare, de trecere la un nou sistem – nu pe hârtie, ci online, mergem pe un mecanism de a stimula contribuabilii să depună online”, a declarat ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici.

El a mai spus că fiecare contribuabil poate beneficia de o reducere de maximum 10%, cinci procente pentru depunerea online a declaraţii şi alte cinci procente dacă face o plată anticipată pentru veniturile estimate pentru anul în curs până la final de an. De asemenea, oficialul a precizat că un contribuabil poate trece în declaraţie un venit estimat zero, dar contribuabilul respectiv nu se mai bucură de acea reducere de 5% pentru plata anticipată.

„Au fost luate în calcul toate scenariile şi credem că această variantă poate să aducă schimbări radicale în sensul bun. Pentru drepturile de autor am mers pe ideea stopajului la sursă şi scutirea – pentru cei care sunt şi salariaţi – a obligaţiilor de plată pentru contribuţiile de sănătate şi pentru cele sociale. Este o abordare care anii trecuţi a mai fost, e o abordare normală şi de bun augur pentru cei vizaţi de acest nou mecanism”, a mai spus Teodorovici.

El a precizat că MFP va organiza campanii de informare la nivel naţional, dar şi local, pentru a explica „până la nivelul fiecărui contribuabil” trecerea de la hârtie la sistemul online.

„La nivelul Ministerului Finanţelor, ANAF şi la nivelul consiliilor locale se va lucra împreună, pentru că fiecare birou al Fiscului de la nivel judeţean va avea o structură cu obligaţia de a îndruma metodologic fiecare contribuabil care are încă întrebări faţă de acest nou mecanism. Mai mult, la nivelul fiecărui consiliu local se va desemna o persoană responsabilă cu acest subiect, iar la nivel de judeţ se va face pregătire cu aceşti responsabili pentru a li se explica noul mecanism”, a conchis ministrul de Finanţe.

Tags: , , , ,
kovesi

CSM a motivat decizia privid cererea de revocare a Laurei Codruţa Kovesi

Secţia pentru procurori a CSM a trimis avizul negativ dat în cazul cererii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi la Cotroceni. Klaus Iohannis urmează să ia o decizie.

Documentele au fost transmise către Palatul Cotroceni după ce decizia a fost motivată.

“În urma avizului nefavorabil privind propunerea ministrului justiţiei de revocare a doamnei Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţa opiniei publice faptul că hotărârea nr. 52 din 27 februarie 2018 a fost motivată şi înaintată decidenţilor pentru a dispune măsurile legale”, transmite CSM.

Preşedintele Klaus Iohannis va lua o decizie privind cererea lui Tudorel Toader de revocare a procurorului şef al DNA.

Ministrul Justiţiei a declarat, luni, că procurorii din CSM au luat o hotărâre rapidă, “instant”, referindu-se la avizul negativ dat propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, precizând că acum acestora le este greu să motiveze.

“Va merge (la Preşedinţie -n.r.) imediat ca va fi gata (motivarea -n.r.). Procurorii din Secţia Consiliului Superior al Magistraturii au luat o hotărâre instant, aşa, o rapidă, în câteva minute. În realitate, cred că au fost mai puţin de 10 minute că eram acolo. Eu am făcut afirmaţiile pe care le-am făcut şi pe care mi le menţin. Acum, vă daţi seama că le este greu ca să motiveze contra evidenţei”, a declara Tudorel Toader, la ministerul Justiţiei, pentru Antena 3.

Pe 27 februarie, Secţia pentru Procurori a CSM a dat aviz negativ pentru revocarea lui Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, avizul fiind unul consultativ.

Tags: , , ,
teodorovici_2_0

Teodorovici: Ar trebui să începem cu educaţia financiară a clasei politice; în Parlament se fac propuneri habarniste

Educaţia financiară ar trebui începută de la cel mai înalt nivel, respectiv cel al clasei politice, pentru că în Parlament se fac propuneri “habarniste”, a declarat, miercuri, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la cea de-a doua ediţie a Galei EduFIN.

“Ar trebui să începem (educaţia financiară – n. r.) de la cel mai înalt nivel şi anume cred ar trebui să pregătim, să educăm clasa politică, în principal. Cred că printre principalele locuri de unde să începem educaţia financiară sau cultura financiară, pentru că mă uit şi în Parlament la mulţi dintre colegi care vin cu fel de fel de propuneri care mai de care mai habarniste – să spunem populiste deja e depăşit termenul – care nu au cum să se încadreze în nicio logică, dar că dă bine undeva e de ajuns să o promoveze şi după aceea să stai să explici, să îi faci să înţeleagă că nu aceasta este logica. Şi de la acest nivel cred că ar trebui începută foarte agresiv o astfel de educaţie financiară”, a spus Eugen Teodorovici, precizând, pentru AGERPRES, că nu s-a referit la o anume iniţiativă, ci la general.

Potrivit acestuia, lipsa culturii financiare creează mari probleme, iar studiile arată că în România aproape 90% din populaţie are un nivel redus de înţelegere a problematicilor legate de bani.

“Ne uităm azi şi vă spun că mă lovesc foarte des şi cred că v-aţi lovit cu toţii de faptul că această incultură sau lipsă a culturii financiare foarte agresivă creează mari probleme. Citeam şi eu puţin mai devreme cele trei studii făcute la nivelul României, cifre năucitoare într-adevăr. Să ai 70% din populaţie care nu a avut experienţa datoriilor. Un alt studiu spunea că aproape 90% din populaţie are un nivel redus de înţelegere a problematicilor legate de bani sau întâmpină dificultăţi în a utiliza concepte financiare. Un alt studiu spune că 14% dintre români sunt, practic, analfabeţi din punct de vedere financiar şi multe alte asemenea cifre care nu ne fac să fim mândri”, a afirmat Teodorovici.

Tags: , , , ,
aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

The Economist: Personajele din umbră ce conduc ţările Polonia şi România într-o direcţie greşită

Jaroslav Kaczynski, şeful partidului la guvernare în Polonia, premierul ceh Andrej Babis şi Liviu Dragnea, preşedintele PSD, sunt printre liderii europeni despre care publicaţia The Economist afirmă că dirijează din umbră, pe un drum greşit, ţările lor, adăugând că Italia ar putea urma aceeaşi cale.

Într-o amplă analiză intitulată “Puterea nu se află întotdeauna acolo unde v-aţi putea aştepta în Europa”, jurnaliştii de la The Economist se întreabă dacă nu cumva Italia va urma exemplul Poloniei, României şi Cehiei în cazul în care alianţa fostului premier Silvio Berlusconi va câştiga alegerile legislative de duminică.

Jurnaliştii de la The Economist afirmă că europenii s-au obişnuit cu astfel de personaje din umbră, “de când Vladimir Putin conducea Rusia din postura de premier, în timp ce factotumul său, Dmitri Medvedev, îi ţinea cald tronul prezidenţial”.

Primul exemplu de personaj din umbră citat în analiza publicaţiei britanice este Jaroslav Kaczynski, şeful partidului aflat la guvernare în Polonia, considerat şi cel mai proeminent din această categorie de oameni politici.

  “În decembrie, Kaczynski a expediat-o rapid pe Beata Szydlo pentru a face loc lui Mateusz Morawiecki, adjunctul ei. Decizia a fost luată pentru a îmbunătăţi relaţiile disonante ale Poloniei cu partenerii europeni (…) Dar liderii Europei ştiu cine este în realitate la conducere. Kaczynski a ales să rămână în umbră, poate pentru a evita inflamarea unui segment larg al alegătorilor polonezi care detestă populismul său naţionalist”.

Jurnaliştii britanici îşi îndreaptă apoi atenţia spre România, afirmând că “în alte părţi, condamnarile penale au ţinut politicienii păpuşari departe de scena”.

“În România, o condamnare pentru fraude electorale nu îi permite lui Liviu Dragnea, care conduce formaţiunea de guvernământ Partidul Social Democrat, să ocupe funcţia (de premier, n.red). De asemenea, el se confruntă cu un şir de anchete de corupţie. Aşa că, în schimb, el dirijează o serie de prim-miniştri fără însemnătate, în timp ce îşi îndeamnă partidul să lupte împotriva «statului paralel» din România, inclusiv împotriva Direcţiei Anticorupţie, şi să adopte legi care să facă mai dificilă combaterea corupţiei”, afirmă The Economist.

Despre ultima schimbare a premierului de la Bucureşti, jurnaliştii comentează că “Viorica Dăncilă, un membru obscur al Parlamentului European, a devenit al cincilea prim-ministru al României în doar puţin peste doi ani”.

 Cât priveşte Cehia, ca şi în cazul Poloniei şi României, jurnaliştii britanici sunt de părere că premierul Andrej Babis, un om de afaceri devenit politician, care se confruntă cu acuzaţii de corupţie, va dirija din umbră guvernul de la Praga pentru că potenţialii parteneri de coaliţie ai partidului său şi-au condiţionat sprijinul de retragerea sa.

În cele din urmă, jurnaliştii de la The Economist tratează scenariul victoriei coaliţiei de dreapta, în care Forza Italia, a lui Silvio Berusconi, ar putea obţine cele mai multe mandate, potrivit celor mai recente sondaje de opinie.

“La fel ca Dragnea, o condamnare penală, în acest caz pentru fraudă fiscală, nu îi permite lui Berlusconi să preia o funcţie (în guvern, n.red), cel puţin până anul viitor, dar are locotenenţi loiali”, afirmă jurnaliştii britanici, care comentează că cel mai plauzibil candidat la funcţia de premier al Italiei, Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, “nu a reuşit să scape de aerul de mediocritate” în această funcţie, dar “deţine esenţiala virtute de a-i fi rămas fidel lui Berlusconi, căruia la un moment dat i-a servit drept purtător de cuvânt, de la înfiinţarea (partidului) Forza în 1993″.

Tags: , , ,
kovesi

Kovesi: Procurorii nu au normă de rechizitorii. Nu alegem dosarele

DNA prezintă, miercuri, raportul de activitate pentru anul 2017. Evenimentul are loc la o zi după ce Codruţa Kovesi a fost audiată de procurorii CSM, aceştia dând aviz negativ cererii de revocare. Toader a anunţat că nu va participa la prezentarea bilanţului.

Kovesi, despre achitări: În 2017, 92 de persoaneau fost achitate. Am dispus o verificare

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, miercuri, la prezentarea bilanţului DNA, că anul trecut au fost achitat 92 de persoane, iar alte 29 ca urmare a dezincriminării parţiale a abuzului în serviciu, menţionând că a demarat verificări pentru a stabili care au fost cauzele.

“În 2017, instanţele au condamnat 713 inculpaţi, printre care trei deputaţi, un senator, 28 de primari şi 30 de directori ai unor instituţii publice sau ai unor societăţi cu capital de stat. În 2017, au fost achitate 92 de persoane pe alte temeiuri decât dezincriminarea abuzului în serviciu, iar 29 ca efect al deciziei CCR privind abuzul în serviciu. A scăzut numărul de achitări cu 9%, fiind mai mic decât în 2016. Rămânem preocupaţi de îmbunătăţirea standardelor de calitate. Am dispus o verificare print-un ordin intern în care vom analiza aceste soluţii şi vom stabili dacă acestea sunt imputabile procurorilor care au stabilit acuzaţia sau celui care a prezentat-o în faţa instanţei”, a declarat Codruţa Kovesi.

De asemenea, procurorul şef al DNA a precizat că 2017 a fost un an în care instituţia s-a confruntat şi cu probleme ce ţin de lege şi deontologie, menţionând că la nivelul Direcţiei sunt reguli interne mult mai stricte şi clare. Kovesi a făcut referire şi la Mihaiela Iorga şi Mircea Negulescu.

“Doi procurori au fost revocati din DNA, unul trimis în judecată, unul sancţionat disciplinar. Sunt cazuri singulare care nu caracterizează activitatea DNA. Am schimbat proceduri interne, am făcut controale şi am dispus măsuri pentru a monitoriza dacă mai sunt riscuri sau vulnerabilităţi”, a spus Kovesi.

Kovesi: Procurorii nu au normă de rechizitorii. Nu alegem dosarele

Laura Codruţa Kovesi a declarat miercuri, la bilanţul DNA pe anul 2017, că procurorii anticorupţie nu îşi aleg dosarele, ca urmare a acuzaţiilor ministrului Justiţiei că au fost prioritizate cele cu impact mediatic. Kovesi anunţă că în 2017 au fost pe masa procurorilor 3.800 de dosare.

“Nu ne alegem dosarele care sunt de competenţa DNA. Procurorii nu au normă de rechizitorii. trebuie să stabilească adevărul judiciar pe baza de probe. (…) La finalul anului erau nesoluţionate 6.000 de cauze, aproape dublu faţăn de cât putem soluţiona anual”, a declarat laura Codruţa Kovesi.

Procurorul şef al DNA a anunţat că numai în 2017 au fost soluţionate 3.800 de dosare, acesta fiind cel mai mare număr pentru instituţie.

“Într-un singur an, procurorii au audiat 23.000 de persoane, ceea ce arată la o medie că sunt 85 de persoane audiate pe zi. Au fost studiate peste 12 milioane de documente. Într-un singur dosar au fost audiaţi 1.000 de martori, au fost 55 de percheziţii, 35 de ridicări de documente, verificate 27 de societăţi comerciale. S-au luat măsuri faţă de 35 de inculpaţi. Acesta dosar are 465.000 de file “, a mai spus Kovesi.

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a arătat, în raportul managerial prin care a cerut revocarea procurorului şef al DNA, că procurorii anticorupţie au prioritizat dosarele în duncţie de impactul mediatic.

Kovesi: S-au pierdut 148 milioane euro. Există interes la alte instituţii pentru a îi recupera?

Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat, la prezentaea raportului de activitate pentru 2017, că în urma deciziei CCR privind abuzul în serviciu s-au închis 275 de dosare, prejudiciul total fiind de 148 milioane de euro, precizând că ar fi necesar ca alte instituţii să recupereze banii.

“CCR a pronunţat o decizie privind abuzul în serviciu procurorii pot investiga acele fapte care prejudiciază bugetul prin încălcarea unei legi sau OUG. Ca procurori respectăm în totalitate decizia CCR şi dacă se produc prejudicii prin încălcarea legislaţiei secundare, în aceste situaţii nu mai putem reţine răspunderea penală. Au fost închise 275 de dosare, prejudiciul fiind de 148 milioane euro. În câte dintre aceste dosare închise ca efect al deciziei CCR celelalte instuţii ale statului au demarat proceduri pentru a stabili răspundere discipliară sau materială? Există interes la alte instuţii ale statului pentru a recupera banii aceştia pierduţi? În multe cauze, deşi dovedim că sunt fapte penale, reprezentanţii autorităţilor publice nu se constituie parte civilă”, a spus Kovesi.

Tags: , ,
iohannis-465x390

Iohannis, la bilanţul DNA: Suntem departe de o revocare, tot mai departe

Iohannis: Asistăm la încercarea clară de a subordona justiţia politicului

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la bilanţul DNA pe anul 2017, că asistăm la încercarea de subordonare a justiţiei politicului şi a acuzat că mai multe persoane cu probleme penale s-au unit în încercarea de a discredita magistraţii care i-au anchetat.

“Din păcate, asistăm la manifestări virulente ale disperării şi încercări de manipulare cu scopul de a decredibiliza DNA şi cu încercarea clară de a subordona justiţia politicului. Inadmisibil. Nişte inculpaţi şi condamnaţi penal, după ce au fost prinşi de instituţii, s-au unit pentru a discredita pe aceia care i-au cercetat”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la bilanţul DNA.

 Şeful statului a dat exemplu DNA, despre care spune că a reuşit, cu 107 procurori, să soluţioneze 11.000 de dosare penale.

“Aşa cum spune şi proverbul: Minciuna umblă cât umblă, până i se înfundă. Aceste acţiuni concentrate în plan mediatic nu au şanse de reuşită. Cei care le-au pus la cale sunt cei care au rămas în trecut, care trăiesc cu iluzia că puterea înseamnă privilegii şi se exercită prin abuz. Spre nenorocul lor, democraţia s-a consolidat în România, justiţia este acum independentă şi eficientă, iar spiritul civic al societăţii româneşti se manifestă în ultima vreme cu mult curaj.Vreau să fiu foarte clar cu privire la un lucru: în lupta dintre nou şi vechi, dintre cei care trăiesc din corupţie şi cei care combat corupţia, dintre cei care se gândesc la viitorul acestei ţări şi cei care se gândesc doar la propriul viitor, va câştiga România modernă, europeană, care acţionează în baza valorilor democraţiei occidentale şi a statului de drept! Oare de ce mi-am amintit de sintagma democraţie originală? Cred că şi de acolo ni se trage ceva legat de corupţie şi abuzul de putere”, a mai spus preşedintele.

Iohannis susţine că incertitudinea generată de multiplele modificări legislative adoptate de Parlament anul trecut au dăunat societăţii româneşti.

“În tot acest context intern, deloc liniştit, actorii sistemului de justiţie din România au dat dovadă de profesionalism şi unitate pentru apărarea principiilor care le guvernează activitatea. Am deplină încredere că instituţiile statului cu atribuţii în domeniu şi asociaţiile profesionale ale magistraţilor vor continua să se manifeste atunci când independenţa justiţiei este în pericol”, a afirmat Iohannis.

Iohannis, atac la Toader: DNA, instituţie eficientă. Evaluarea, subiectivă, tentenţioasă şi partizană

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la prezentarea raportului de activitate al DNA, că evaluarea făcută de Tudorel Toader activităţii DNA este subiectivă, tentenţioasă şi partizană, menţionând că eficienţa instituţiei este departe de a putea fi contestată.

“Cifrele nu mint, sunt obiective. În 2017 au fost soluţionate peste 3800 dosare, cu 16,5 % mai multe decât în 2016, şi trimişi în judecată aproape o mie de incuplaţi. Pe baza rechizitoriilor DNA, anul trecut, instanţele de judecată au condamnat definitiv 713 inculpaţi, ponderea achitărilor fiind de 12%, din care o pătrime ca efect a deciziei CCR prin care abuzul în serviciului a fost limitat doar la încălcarea legii nu şi a HG sau alte acte normative. Toate demonstrează că DNA este o instituţie care funcţionează eficient şi se află deja de ani buni în prima linie a luptei anticorupţie, contrar unei evaluări subiective, tendenţioase şi partizane prezentată opiniei publice de cineva săptămâna trecută. Eficienţa DNA este departe de a putea fi contestată”, a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a felicitat DNA pentru rezultatele de anul trecut.

Iohannis: “O decizie astăzi, nu. Trebuie să aştept diferitele documente cum ar fi motivarea CSM. Suntem departe de o revocare, tot mai departe”, a declarat Klaus Iohannis, la sosire.

Ministrul Justiţiei a anunţat, marţi, în şedinţa Secţiei pentru Procurori a CSM, în care s-a dat aviz negativ cererii sale de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, că nu va participa la evenimentul în care se va prezenta raportul de activitate pentru 2017 al instituţiei.

 

Tags: , , , ,
kovesi

Kovesi, despre revocare:Voi urma procedura legală şi mă voi prezenta să răspund, punct cu punct, tuturor afirmaţiilor

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, după ce ministrului Justiţiei a demarat procedura de revocare din funcţie, că va urma procedura legală şi va răspunde, “punct cu punct, tuturor afirmaţiilor prezentate de ministru”.

Voi urma procedura legală şi mă voi prezenta, oricând este nevoie, să răspund, punct cu punct, tuturor afirmaţiilor prezentate de ministrul Justiţiei”, a transmis Laura Codruţa Kovesi printr-un comunicat de presă.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

“Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei.

 Acesta a mai afirmat că acţiunile Laurei Codruţa Kovesi pot pune în pericol însăşi activitatea instituţiei.

“DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef ale cărui acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin comportament discreţionar, sfidarea Parlamentului, contestarea deciziilor CCR. Statul de drept este statul în care acţiunea fiecărei autorităţi publice este reglementată prin lege, se supune legii în spiritul valorilor democratice”, a spus Toader.

Ministrul Justiţiei a prezentat 20 de critici la adresa procurorului şef al DNA, acesta fiind curpinse într-un raport care, potrivit lui Toader, ar fi urmat să fie făcut public de joi seara, lucru care nu s-a întâmplat, site-ul ministrului fiind blocat. De asemenea, biroul de presă al instituţiei nu a transmis raportul nici prin e-mail jurnalistilor acreditaţi.

Tags: , , ,
tudorel-toader-a-facut-anuntul-la-care-nu-se-astepta-nimeni-in-plin-scandal-in-justitie-ministrul-vrea-sa-272456

Revocarea lui Kovesi. Cele 20 de capete de acuzare aduse procurorului şef al DNA

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a propus, joi, revocarea procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi, după ce a prezentat un raport privind activitatea managerială de la DNA care s-a bazat pe 20 de categorii şi fapte. Printre acuzaţii se află: comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic.

Vă prezentăm în continuare cele 20 de puncte enumerate de Tudorel Toader, reţinute în perioada februarie 2017-februarie, în raportul privind activitatea DNA 2018.

1. În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an au fost înregistrate 3 conflicte în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional. 3 conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA. Am arătat că în sine constataterea unuia singur nu are aptitudinea de a revoca conducătorul instituţiei care a provocat conflictul.

Concluziile sunt diferite când încălcarea Constituţiei atunci când încălcările devin sistematice. În mai puţin de jumătate de an, DNA a fost chemată în faţa CCR pentru încă două conflicte de natură constituţională.
În opinia mea, această încălcare de la treia chemare este cu atât mai imputabilă cu cât în precedent Curtea spusese procurorul nu se poate substitui decidentului. Este un bilanţ semnificativ. dacă examinăm cea mai recentă statistică a CCR care relevă că numărul deciziilor în care se constată conflicte juridice de natură constituţională au fost 13, dintr-un număr de 39 pronunţate.

2. În al doilea rând, prin decizia 68, ce a format obiect de analiză, CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal.

Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la MJ a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are.

3. CCR a reţinut că dna Kovesi a refuzat să se prezinte în faţa comisiei de anchetă. Şi de această dată CCR a constatat că prin refuzul de prezentare s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă.

CCR a stabilit că procurorul şef refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de evenimente de interes public deosebit. A mai stabilit că prin acest refuz nu respectă acel comportament necesar loial.

Curtea a statuat că prin refuzul procurorului şef este împiedicată activitatea parlamentului.

4. În al patrulea rând, prin decizia nr 757/2017, legată de achetarea privind elaborarea a două hotărâri de Guvern, CCR a statuat că unitatea de Parchet nu are competenţa de a începe ancheta penală cu privire la oportunitate. Nu există nicio modaliate de control asupra oportunităţii actului administrativ. Aceste considerente practic le reiau pe cele din decizia 68. Văzând din partea cealaltă îşi pui întrebarea cum cu jumătate de an în umă CCR statuează, ulterior sub considerentul că e vorba de HG nu OUG au fost verificare aceleaşi aspecte.

5. DNA s-a erijat în evaluator, inclusiv în privinţa oportunităţii.

Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracţiune.

6. În al şaselea rând. Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicat au reprezentat simple opinii. Nu poţi să exprimi simple opinii când te referi la demnitatea unei persoane.

7. În al şaptelea rând, trei conflicte de de natură constituţională.

8. În al 8-lea rând, am reţinut comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar. Am solicitat în iunie 2017, realizarea unui control la DNA. Se consemnează o serie de dificlcutăţi, retinându-se indicii cu privire la împiedicarea activităţii de inspecţie.

9. Raportul relevă comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA.

Implicarea în achetele altor procurori. A supravegheat ancheta în cazul OUG 13.

10. Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic

11. În al 11-lea rând, cu prilejul unor evenimente publice: contestarea actelor şi autoritătii CCR, a învinovăţit CCR punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte şi recuperarea unor prejudicii.

12. Procurorul şef a contestat însăşi Constituţia ţării.

13. Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituţionale. Afirmaţiile sunt fără precedent, au afectat imaginea României.

14. La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.

15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preş, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.

16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitaţi. Dai un calcul la o bază alta decât cea factuală.

17. Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.

18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.

19. Tergiversarea soluţionării unor cauze.

20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.

 

Tags: , , , , , ,
spitalul-de-urgente1

Lucrările la spitalul regional din Cluj nu încep nici în 2019. Corinaţ Creţu, sfat pentru Dăncilă

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat marţi, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu premierul Viorica Dăncilă la Bruxelles, că este îngrijorată în privinţa evoluţiei proiectelor privind spitalele regionale, deoarece acesta înregistrează mari întârzieri.

Comisarul european a îndemnat la acordarea unei atenţii sporite Programului Operaţional Regional (POR), ce înregistrează cele mai mari întârzieri şi un risc de dezangajare de fonduri de până la 831 milioane de euro până la finalul anului curent.

„Sunt foarte îngrijorată de evoluţia proiectelor privind spitalele regionale care au fost aprobate în luna iulie 2015. Din păcate, construcţia celor 3 spitale regionale (Iaşi, Craiova, Cluj – n.r) este unul dintre proiectele care înregistrează mari întârzieri. Având în vedere că, aşa cum arată lucrurile în prezent, este puţin probabil ca lucrările să înceapă în 2019, autorităţile naţionale trebuie să accelereze demersurile pentru finalizarea studiilor de fezabilitate şi începerea implementării cât mai curând posibil. Un proiect de o asemenea anvergură pentru România necesită toată atenţia celor implicaţi”, a declarat Creţu, potrivit unui comunicat de presă al Reprezentanţei Comisie Europene în România.

Comisarul european a agreat cu premierul Dăncilă crearea unui grup de lucru pentru simplificare, în vederea creşterii ratei de absorbţie a fondurilor europene.

„Sunt încântată de eforturile depuse de doamna prim-ministru, ce indică o preocupare reală din partea autorităţilor naţionale privind utilizarea deplină a fondurilor europene. Pentru a beneficia de acelaşi nivel de finanţare în anii ce vor urma, România trebuie să arate că poate utiliza în mod eficient şi pe deplin aceste resurse. Anul 2018 este de o importanţă crucială pentru viitorul politicii de coeziune. Am încredere că România va accelera implementarea şi va susţine propunerea Comisiei pentru o politică de coeziune mai puternică şi mai modernă”, a susţinut Creţu, se arată în documentul citat.

Aceasta a fost cea de-a doua întâlnire dintre cei doi înalţi oficiali, de la preluarea mandatului de către actualul prim-ministru al României.

Tags: , , , , ,