Tag Archives: politics

primacasa_78515400

2019 aduce modificări pentru programul ‘Prima Casă’

Programul ‘Prima Casă’ are prevăzut un plafon de două miliarde de lei pentru acest an şi el va continua, însă până la finele lunii februarie vom avea o formă modificată pentru a-l face mai social, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

“Am prins ca plafon cam două miliarde de lei în acest an pentru programul ‘Prima Casă’, deci el va continua, numai că am spus că discuţiile acestea pe care le-am avut cu cei de la Banca Centrală au fost pentru a-l face mai social, mai îndreptat către zona socială. Probabil că până la final de februarie vom avea forma propusă a fi modificată, dar nu se schimbă aspecte esenţiale. Nu. Finanţarea există, a fost bugetat, programul continuă. Până nu îl modificăm, va continua în aceeaşi parametri. Până la final de februarie o să ieşim, cred, cu o Hotărâre de Guvern”, a spus, duminică seara, la Antena 3, Eugen Teodorovici.

Întrebat care vor fi modificările aduse acestui program, şeful de la Finanţe a subliniat că acestea vor viza aspecte legate de suprafaţa casei sau de veniturile celor care vor să îl acceseze.

“Mă refer la suprafaţa casei, la persoanele cu venituri mai mici. Este un program social la urma urmei. Nu îţi iei casă de 500 de metri pătraţi, prima casă, îţi iei o casă pentru familie atât cât poţi…”, a adăugat Teodorovici.

Potrivi datelor MFP, de la lansarea programului ‘Prima Casă’ în anul 2009 până la finele lunii octombrie 2018, au fost acordate 264.578 garanţii şi promisiuni de garantare, în valoare totală de 23,40 miliarde lei. De la începutul anului 2018 şi până la finele lunii octombrie 2018 numărul garanţiilor acordate era de 17.915, iar valoare totală a acestora de 1,7 miliarde lei. De asemenea, au fost înregistrate şi 6.494 promisiuni de garantare.

Tags: , , ,
kovesi

Kovesi, după audieri: Mi s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect

Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, vineri, la ieşirea de la Parchetul General, unde a fost audiată în urma plângerii depuse de Sebastian Ghiţă, că i s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect şi a depus două cereri de recuzare.

„Am recuzat procurorul de caz şi procurorul şef de secţie. Mi s-a adus la cunoştinţă învinuirea. Am depus două cereri. După ce am depus cererea de recuzare, procurorul de caz a spus că îmi va comunica răspunsul la cele două cereri (…) Motivul este din Codul de Procedură Penală, afectarea imparţialităţii”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la ieşirea din sediul Parchetului General, conform Mediafax.

Kovesi a mai spus că nu a fost dispusă o măsură preventivă în cazul său.

Procurorul de caz este Adina Florea, cea care a fost propusă de ministrul Justiţiei la şefia DNA, însă a fost refuzată de Klaus Iohannis. De asemenea, procurorul-şef la Secţiei de anchetă, recuzat la rândul lui de Kovesi, este Gheorghe Stan, fostul adjunct al Inspecţiei Judiciare.

Kovesi a declarat încă de miercuri seară că are calitatea de suspect în acest dosar, iar acuzaţiile din cauză sunt abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.

Adina Florea, procurorul de caz, a explicat ulterior că ancheta în care este vizată Laura Codruţa Kovesi este tratată ca orice altă speţă, fără a fi analizate aspecte cu dublă măsură, subliniind totodată că, dacă fosta şefă a DNA nu se va prezenta la audieri, vor fi avute în vedere măsurile privind citarea şi aducerea sa. Florea a mai spus că dosarul e deschis în urma unei sesizări a lui Sebastian Ghiţă din decembrie 2018.

Laura Codruţa Kovesi a mai spus, după audierea de la Secţia de anchetare a magistraţilor, că nu a comis niciodată fapte penale şi că nu a avut nicio atribuţie legată de extrădarea lui Nicolae Popa, respingând acuzaţiile care i se aduc.

Kovesi: Nu e o coincidenţă. Sunt hărţuită, am 18 dosare penale

Fostul procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că este hărţuită de doi ani şi jumătate şi are 18 dosare penale, susţinând că la fel sunt urmăriţi şi alţii din sistem care au comentat legile justiţiei.

“Nu este nicio coincidenţă. De doi ani şi junărate sunt hărţuită. Am patru acţiuni disciplinare, am 18 dosare penale”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la ieşirea de la audieri.

Fostul procuror şef al DNA spune că măsuri sancţionatorii sau acţiuni de cercetare disciplinară au fost iniţiate împotriva celor care au vorbit despre legile justiţiei.

“Toţi care şi-au făcut treaba au probleme şi au acţiuni disciplinare. Preşedinta Înaltei Curţi are acţiune disciplinară, membrii din CSM care au fost vocali sunt cercetaţi disciplinar, procurori şi judecători care au comentat de legile justiţiei sunt cercetaţi disciplinar”, a mai spus Kovesi.

Tags: , ,
cp bugetare participativa_800x533

Bugetul pentru 2019 a fost adoptat

Parlamentul a adoptat, vineri, proiectul bugetului de stat pe 2019. 

Camera Deputaţilor şi Senatul a adoptat, vineri în plen reunit, bugetul pentru anul 2019. Proiectul a obţinut 275 voturi “pentru”, 122 “contra” şi 2 abţineri.

La proiectul bugetului de stat propus de Guvern au fost adoptate mai multe amendamente. Unul dintre ele se referă la suplimentarea bugetului Ministerului Muncii pe anul 2019 pentru majorarea alocaţiilor copiilor începând cu 1 martie, de la 84 de lei la 150 de lei, iar pentru copiii cu vârste între 0 şi 2 ani de la 200 la 300 de lei. Amendamentul a aparţinut deputatului PNL Robert Sighiartău.

Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, pentru a se asigura sursa de finanţare pentru majorarea alocaţiilor pentru copii va creşte deficitul bugetului general consolidat estimat. Pentru punerea în aplicare a acestei prevederi a fost modificată legea privind plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019, majorându-se deficitul bugetar de la 2,55% la 2,76%.

De asemenea, plenul a mai decis, adoptând un amendament propus de liderul PSD, Liviu Dragnea, diminuarea bugetului SRI cu 445.000.000 lei, al Serviciului de Informaţii Externe – cu 30.000.000 lei şi al SPP – cu 50.000.000 lei, fiind suplimentate bugetele Ministerului Sănătăţii şi CNAS pentru finanţarea programului privind vitamina D, a programului “Panorama”, care presupune testări prenatale ale femeilor însărcinate, programului de testare a markerilor tumorali şi programului “Diabet juvenil”.

Şi bugetul Ministerului Educaţiei a fost suplimentat pentru finanţarea programului “Masă caldă”. În schimb, au fost diminuate bugetele Autorităţii Electorale Permanente şi Ministerului de Finanţe.

Bugetul Academiei Române a fost majorat în plen printr-un amendament cu 350.000 lei pentru editarea şi publicarea clasicilor literaturii române în ediţii ştiinţifice integrale.

Alt amendament adoptat de plen a fost propus de deputatul PMP Ionuţ Simionca şi prevede finanţarea cu 5.360.000 lei a unui complex sportiv în comuna Rodna din Bistriţa-Năsăud, fiind majorat în acest sens bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

De asemenea, plenul a aprobat şi cele patru amendamente admise de comisiile de buget-finanţe la Ministerul Transporturilor, unul dintre acestea vizând alocarea a 23.500.000 lei pentru revizuirea studiului de fezabilitate pentru tronsonul Ungheni – Iaşi – Târgu Neamţ, parte din Autostrada ”Unirii”. Suma se asigură prin redistribuiri în cadrul bugetului Ministerului Transporturilor.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat vineri, în plenul reunit al Parlamentului, înainte să fie pronunţat votul final asupra proiectului de buget, că acesta este unul realist şi cu perspectivă de dezvoltare pentru România.

Ea a menţionat că anul 2019 este “anul investiţiilor”, acestea vizând domenii precum infrastructura de transport, sănătate, construcţie de grădiniţe sau proiecte de dezvoltare locală. Dăncilă a mai precizat că sumele destinate investiţiilor au fost suplimentate cu peste 15 miliarde lei faţă de anul anterior.

Tags: , ,
teodorovici_2_0

Banca Centrală Europeană îi atrage lui Teodorovici atenţia că nu a fost consultată în privinţa OUG 114

Banca Centrală Europeană aminteşte autorităţilor române că ar fi trebuit consultată înaintea adoptării OUG 114/2018 care prevede intoducerea taxei pe activele bancare, într-o scrisoare adresată ministrului Finanţelor Eugen Teodorovici.

Conform legislaţiei europene, autorităţile naţionale sunt obligate să consulte BCE cu privire la orice proiect legislativ din domeniile de competenţă ale instituţiei, printre care legile aplicabile instituţiilor financiare, în măsura în care acestea influenţează semnificativ stabilitatea instituţiilor financiare şi a pieţelor.

„În conformitate cu articolul 4 din Decizia 98/415 / CE a Consiliului, BCE ar trebui să fie consultată într-o etapă adecvată, care să permită autorităţii care iniţiază proiectul să ia în considerare opiniile BCE, înainte de a lua o decizie pe fond”, arată documentul.

Instituţia europeană remarcă faptul că OUG nr. 114/2018 nu a fost însoţită de nicio evaluare a impactului de către asupra sectorului bancar, iar în absenţa unui astfel de document, riscul ca taxa să aibă un impact semnificativ asupra stabilităţii sistemului bancar nu poate fi exclus.

Scrisoarea include şi un ghid privind modul în care ECB este consultată de autorităţile naţionale în proceesul legislativ.

Şi alte instituţii finaciare internaţionale au trimis scrisori Guvernului, pe tema OUG 114. Este vorba de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi International Finance Corporation (IFC), care s-au plâns, în mod oficial, Guvernului român cu privire la noile impozite pentru sectorul bancar.

BERD şi IFC, care face parte din Banca Mondială, au trimis o scrisoare comună către oficialii de la Bucureşti, la data de 1 februarie, în care şi-au subliniat îngrijorarea faţă de noile planuri privind sistemul bancar.

Tags: , , ,
vot

Europarlamentare 2019. Românii sunt nehotărâţi: PSD şi PNL, la egalitate

Ultimul sondaj INSCOP Research relevă că PSD și PNL se află aproape la egalitate în intenția de vot pentru alegerile europarlamentare.

Disponibilitatea românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare din luna mai a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă ”sigur nu voi vota”, iar nota 10 înseamnă ”sigur voi vota”. 11,7% dintre respondenți au ales varianta 1, 3,7% varianta 2, 4,4% varianta 3, 3,7% varianta 4. Varianta 5 a fost aleasă de 7,9% dintre respondenți, în timp ce pentru varianta 6 au optat 5,4% dintre români, pentru varianta 7 7,5%, iar pentru varianta 8 11,2%. 10,3% dintre respondenți au ales varianta 9, în timp ce doar 26,1% au declarat că vor merge sigur să voteze. 8,2% reprezintă non-răspunsuri

Comparativ cu luna noiembrie 2018, se remarcă o scădere cu 2,9% a celor care declară că sigur nu vor vota, în contextul în care apropierea alegerilor pentru Parlamentul European duce la creșterea interesului pentru scrutinul din mai.

În ceea ce privește opțiunile de vot ale românilor, la întrebarea generică – Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul European, și ar candida următoarele partide, cu candidaţii cărui partid sau alianţă aţi vota? – 29,7% dintre respondenți nu s-au hotărât cu cine vor vota, 11,7% declară ferm că nu vor merge la vot, iar 4,1% nu știu sau nu au răspuns la această întrebare.

Dintre românii care își exprimă o opțiune de vot, reprezentând 54,5% din eșantion, 27,8% intenționează să voteze cu PSD, iar 26,7% cu PNL. Urmează USR cu 10%, ALDE cu 9,2% și PLUS cu 7%. De precizat că sondajul a fost demarat înainte de finalizarea negocierilor dintre USR și PLUS pentru formarea Alianței 2020, motiv pentru care cele două formațiuni au fost testate separat. Ar mai depăși pragul electoral Pro România, care este cotată cu 6,6% din intenția de vot, și UDMR care ar obține 5,1%. Pentru PMP și-au exprimat intenția de vot doar 4,4% dintre respondenți, în timp ce 1,5% au ales PNȚCD și 0,8% DEMOS.

Comparativ cu luna noiembrie 2018, procentele cu care este cotat PSD rămân aproape neschimbate  (27,4% în noiembrie, față de 27,6% în ianuarie – februarie), în timp ce PNL câștigă 2,6 procente din intenția de vot. Celelalte partide nu înregistrează evoluții majore.

Opțiunile de vot publicate în cadrul acestui studiu sociologic reflectă opiniile alegătorilor raportate la un eșantion reprezentativ de aproape 55% din populația cu drept de vot rezidentă în România. La alegerile europarlamentare din luna mai 2019, intenția de vot va fi influențată suplimentar de numeroși factori precum activitatea partidelor politice, evenimente de impact pe agenda publică, lista finală de candidați pe care o va prezenta fiecare partid, prezența efectivă la urne în ziua votului sau volumul voturilor din afara țării.

Conform datelor prezentate, cel puțin șase partide și alianțe politice românești au șanse ridicate de a trece pargul electoral și a trimite reprezentanți în Parlamentul European.

Sondajul Inscop Research a fost realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionaului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1080 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Tags: , , , , , ,
autostrada

CNAIR s-a angajat să termine un număr de 180 de km de autostradă în 2019

Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a declarat că CNARI s-a angajat, în acest an, să finalizeze 180 de km de autostradă. 

Preşedintele Senatului a menţionat şi care vor fi proiectele de infrastructură incluse în bugetul de stat pentru anul 2019.

„Obiectivul a fost să realizăm un buget bazat pe investiţii. Ceilalţi colegi din PSD au vrut şi ei acelaşi lucru. Ştiţi de ce a durat mai mult? Am aici să vă arăt ce am convenit. Am să vă vorbesc numai de partea de infrastructură, care necesită cele mai mari investiţii şi pe care le-am grupat pe regiuni geografice. Aş începe cu Moldova pentru că vreau să explic că scopul bugetul printre altele este şi acela de a asigura coeziunea, să manifestăm solidaritatea faţă de regiunile care sunt defavorizate şi mai puţin dezvoltate. Moldova este regiunea în care această problemă a devenit critică. Atunci trebuie făcute mai multe investiţii în infrastructură pentru a ridica calitatea vieţii şi pentru a atrage investiţii. Pe Moldova, în ceea ce priveşte autostrăzile, avem Autostrada Târgu Neamţ-Târgu Mureş, unde se lucrează la studiul de fezabilitate şi s-au prevăzut bani în buget. De asemenea, pentru Ploieşti-Suceava, studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic, cu finalizare în 2020, iar din 2020 începe execuţia”, a spus Tăriceanu.

Acesta a vorbit şi despre alte proiecte, tot de infrastructură cu finanţare prevăzută în bugetul de stat.

„Centura Bacăului, cu terminarea lucrărilor prevăzută în 2019. Este prevăzut de asemenea proiectul în parteneriat public privat pentru tronsonul Târgu Neamţ-Iaşi, care începe proiectarea în 2019 şi execuţia în 2020. De asemenea, Botoşani-Tg-Frumos. Şosele de centură; Tecuci, cu finalizare anul acesta, Tecuci cu finalizare anul acesta, Vaslui, Iaşi, Tg Frumos, Suceava, Rădăuţi. De asemenea calea ferată rapidă Bucureşti-Paşcani, Iaşi. Ele sunt bugetate.

Pe partea de sud. Craiova-Piteşti este drum rapid, finalizare parţială, 27 de km. La podul de la Brăila au început lucrările. Centura sud Bucureşti, centura Nord Bucureşti începe în 2020. De asemenea, cea mai dureroasă lucrare din punctul meu de vedere este autostrada Piteşti Sibiu.Ploieşti Comarnic Braşov. Începe proiectarea şi execuţia în 2020. De asemenea autostrada Sudului este prevăzută pentru a începe studiile de fezabilitate anul acesta cu sumele prevăzute în buget. Am discutat cu colegii şi am zis că se vor construi centuri ocolitoare la Comarnic şi la Buşteni. În momentul de faţă de derulează licitaţia. Mai sunt proiectele de cale ferată (…) Gara de Nord-Otopeni”, a completat preşedintele ALDE.

De asemenea liderul ALDE a anunţat că vor exista întâlniri frecvente între coaliţie şi reprezentanţii Ministerului Transporturilor pentru a se asigura că proiectele de infrastructură vor fi finalizate la termen.

„Vom avea reuniuni regulate cu Ministerul Transporturilor pentru a monitoriza calendarul de derulatre a tuturor acestor proiecte astfel încât să nui apară întârzieri. Liderii coaliţiei, cu ministrul, cu doamna prim-ministru”, a conchis Tăriceanu.

Proiectul de buget ar putea fi adoptat vineri, în şedinţă de Guvern, deşi de pe ordinea de zi acesta lipseşte. Premierul Viorica Dăncilă a declarat, miercuri, că atâta timp cât bugetul pe anul 2019 nu este mai mic decât cel de anul trecut, nu există un pericol să nu fie adoptat şi că acesta intră, vineri, la aprobarea de către Executiv.

Tags: , ,
Emil Boc

Primarul Clujului: “Vrem să facem capitalism cu metode comuniste!” VIDEO

Primarul Clujului, Emil Boc, critica modul de Guvernare al PSD, plecand de la problema alocarii cotelor din impozitul pe venit pentru autoritatile locale.

“Peste tot în lume guvernul central îşi păstrează funcţia de control, adică se dau legi naţionale, se eleborează politici publice, politici educaţionale, care obligă autorităţile din toată ţara să le implementeze şi guvernul îşi păstrează funcţia de control << vreau să văd dacă şcoala are autorizaţia sanitară>> este dreptul statului să verifice prin inspecţia muncii dacă sunt contracte de muncă, dar nu e dreptul guvernului să îmi spună mie ce să fac cu banii pe care îi adun din impozitele plătite aici. O parte merg întradevăr la Bucureşti, pentru că suntem o ţară unitară şi trebuie toate teritoriile, de aceea 67% sunt bani pentru a echilibra şi a sprijini regiuni ale ţării, dar lasă-mi măcar 67% şi nu mă duce la 43%. Pentru asta nici nu pot să acopăr cheltuielile de funcţionare, iluminatul şi lucrurile de bază… de unde să mai am investiţii pentru calitatea vieţii şi alte lucruri importante pentru cetăţeni. Vrem să facem capitalism cu metode comuniste! Numai comunismul se baza pe centralizare, capitalismul, economia de piaţă, democraţia porneşte invers … cei de jos sunt prioritatea. De aici porneşte baza şi democraţia”, a declarat primarul Clujului, Emil Boc, pentru notabn.ro. 

 

 

Tags: , , ,
tarnita lapustesti

Strategie naţională PSD: Peste un miliard de euro pentru energie verde la CLUJ

Ministrul Energiei, Anton Anton, speră că până la sfârşitul acestui an se va semna contractul de construire a hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, din judeţul Cluj, prin parteneriat public-privat, acesta fiind un proiect prioritar pentru sistemul energetic naţional.

Anton Anton a declarat, joi, la Cluj-Napoca într-o conferinţă de presă că proiectul hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti este prevăzut în strategia naţională de energie, fiind una dintre modalităţile prin care se acumulează mari cantităţi de energie electrică.

”Proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti este un proiect prioritar pentru România pe care neapărat trebuie să îl realizăm. Aşteptăm ca într-o lună să scoatem documentaţia pentru parteneriatul public privat. Sper că în acest an se va semna contractul de construire a hidrocentralei prin parteneriat public privat, scopul fiind ca aceasta să fie un acumulator de energie, discutăm de energie verde. Sper să fie unul dintre primele astfel de parteneriate care se semnează. Una dintre modalităţile prin care se acumulează mari cantităţi de energie electrică este schema de la Tarniţa-Lăpuşteşti, care este o chestiune obligatorie. Proiectul este prevăzut în strategia naţională de energie”, a spus Anton.

Acesta a povestit că a primit vizita unei delegaţii de la o companie din Coreea de Sud, specializată în energia nucleară şi hidro.

 ”Le-am spus că trebuie să reabilităm Unitatea 1 de la Cernavodă şi îi aştept să vină la licitaţie. Dar le-am mai spus că, văzând că au şi hidro în denumire, abia aştept să vină şi la Tarniţa-Lăpuşteşti, la parteneriatul public privat. Un astfel de parteneriat înseamnă că o firmă privată vine cu nişte bani, realizează împreună cu statul investiţia respectivă, şi într-un anumit interval de timp trebuie să îşi recupereze banii investiţi”, a explicat ministrul Energiei.

Potrivit acestuia, există mai multe companii care şi-a manifestat interesul de a investi în proiectul de la Tarniţa-Lăpuşteşti.

Lucrările la hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, situată pe râul Someşul Cald, la 30 de km de Cluj-Napoca, ar trebui să dureze între 5 şi 7 ani, unitatea urmând să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare. Realizarea proiectului este estimată la peste un miliard de euro.

Sursa: mediafax.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
bani

Ministrul Finanţelor: “O să aveţi mâine un buget adoptat în Guvern”

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat joi că bugetul pe 2019 va fi prezentat şi adoptat vineri de Executiv şi, apoi trimis către Parlament, adăugând că proiectul prevede o creştere ”foarte importantă” în domeniile investiţii, sănătate şi educaţie.

“Eu vă spun că o să aveţi mâine un buget în Guvern prezentat, discutat, adoptat, trimis la Parlament. După aceea, ţine de Parlament cât de repede va adopta acest buget, care are o creştere foarte importantă pe investiţii, sănătate şi educaţie”, a declarat Teodorovici, la sediul Ministerului Finanţelor, înainte de întâlnirea cu primarii pe tema bugetului.

Întrebat despre faptul că unii primari au plecat nemulţumiţi după întrevederea pe care a avut-o miercuri cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor, Teodorovici a spus: “A rămas că ne vedem astăzi la minister pentru o ultimă clarificare”.

El a susţinut că scandalul din jurul bugetului a fost provocat “în mod artificial”. “Şi în Parlament este tot un proces de consultare, de dezbatere, după aceea de adoptare, (…) se poate modifica orice”, a afirmat ministrul.

Chestionat de ce a durat atât de mult întocmirea proiectului de buget, el a răspuns că “în niciun caz din cauza Ministerului Finanţelor”, ci “din motive care nu mai contează”.

Tags: , , ,
vot

Sondaj europarlamentare. PSD este în scădere, PNL în creștere. Cum stau USR și Cioloș

În data de 26 mai 2019 vor avea loc alegeri europarlamentare pe tot continentul. În România se definitivează în aceste zile listele de candidați.

Politico.eu prezintă cel mai recent sondaj privind starea partidelor românești. Aşadar, în luna ianuarie PSD ar fi obținut 29,16 (11 mandate), în timp ce în februarie partidul este cotat la 25,85% (10 mandate). La alegerile din 2014, cei de la PSD au obținut 37,6% (16 mandate), informează stiripeurse.ro.

1

Cei de la PNL au parte de o ușoară creștere, față de luna precedentă. Predicțiile Politico arată că PNL ar obține 22,53% (8 mandate), în timp ce în luna precedentă, liberalii erau cotați la 21,58% (8 mandate).

De o creștere are parte și ALDE. Dacă în luna ianuarie ar fi obținut 10,7% (4 mandate), în februarie, ALDE a crescut la 12,59 (5 mandate).

USR și PLUS sunt luate separat, alianța dintre cele două partide fiind una proaspătă. USR este în ușoară creștere și ajunge la 10,93% (4 mandate), în timp ce în ianuarie erau cotați la 9,62% (3 mandate). De asemenea, PLUS este cotat la 8,61% (3 mandate), în timp ce în ianuarie erau la 5,11% (2 mandate).

Pro România este în ușoară scădere. Dacă în ianuarie ar fi obținut 8,31% și două mandate, în februarie partidul ar obține 7,92% și două mandate.

Trebuie precizat faptul că în această perioadă au avut loc mișcări pe scena politică. USR și PLUS au făcut alianță, în timp ce Pro România a făcut o serie de transferuri răsunătoare. Efectele mutărilor se vor vedea, cel mai probabil, în sondajele din luna martie.

Tags: , , , , , ,
Femeie de afaceri cu bani

Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de buget pe 2019/ Banii alocaţi pe ministere şi instituţii ale statului

Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 164,727 miliarde lei şi cheltuieli de 254,115 miliarde lei credite de angajament şi 199,584 miliarde lei lei credite bugetare, cu un deficit de 34,856 miliarde lei.

PIB estimat este de 1.022 miliarde lei, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi o creştere economică de 5,5%. Veniturile bugetului general consolidat sunt de 341,5 miliarde lei (33,4% din PIB) iar cheltuielile de 367,6 miliarde lei (35,95% din PIB), cu un deficit de 26,1 miliarde lei (2,55% din PIB). Numărul şomerilor este estimat la 287.000 de persoane, iar câştigul salarial mediu net lunar 3.085 lei.

Ţinta de deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB, anul 2019 fiind primul an în care începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv o ajustare de 0,39 puncte procentuale în termeni ESA faţa de anul 2018 , care va continua pe orizontul 2020-2022, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,8 % din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale faţă de anul 2019.

Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pe orizontul de referinţă se va situa sub 40,0% din PIB, România înregistrând în anul 2017 un procent al datoriei publice de 35,2%, în scădere faţă de anul 2016 cu 2,1 puncte procentuale.

În anul 2019 cheltuielile destinate investiţiilor însumează 47,2 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,62% în PIB. Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice sunt estimate la 13,5 miliarde lei şi au o pondere în PIB de 1,3%.

În bugetul asigurărilor sociale de stat, viramentele către Pilonul II sunt de 8,6 miliarde de lei. Cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt estimate la 46,5 miliarde lei (4,5% din PIB), în creştere cu 1,8 miliarde lei faţă de cele efectuate în anul 2018; din această creştere 1,5 miliarde de lei reprezintă bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;

Cheltuielile de personal sunt în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB), pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referinţă se înregistrează o traiectorie descendentă a ponderii acestora în PIB.

Buget – alocările pe ministere şi instituţii ale statului

Bugete cu minus au Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, nisterul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat sau Ministerul Energiei.

Bugetele ministerelor şi instituţiilor statului sunt, confrm proiectului:

Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei, creştere de 21,5%

Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei, creştere 15%

Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei, creştere 183%

Ministerul Apărării Naţonale – 18,1 miliarde lei, creştere 6,6%

Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei, creştere 2,1%

Ministerul Educaţiei – 30,8 miliarde lei, crestere faţă de 2018 de 46,7%

Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei, creştere de 54,9%

Ministerul Sănătăţii – 9,4 miliarde3 lei, creştere de 64,6%

Ministerul Finanţelor – 5,4 miliarde lei, creştere 10,3%

Ministerul Economiei – 620 milioane lei, creştere 162%

Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,7 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Tineretului şi Sportului – 658 milioane lei, creştere 95%

Ministerul Justiţiei – 4,2 miliarde lei, creştere 6,4%

Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Culturii – 958 milioane lei, creştere 29%

Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605 milioane lei, creştere 49%

Ministerul Mediului – 529 milioane lei, creştere 45%

Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Public – 1,285 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Turismului – 48 milioane lei, creştere 32%

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei, creştere 16%

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,3 milioane lei, creştere 27%

Ministerul Energiei – 250 milioane lei, minus 13%

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261 milioane lei, minus 20%

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, minus 28,9%

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 26,086 miliarde lei, minus 1,3%

Senat – 210 milioane lei, creştere 9,3%

Camera Deputaţilor – 446 milioane lei, creştere 9,7%

SRI – 2,4 miliarde lei, creştere 4,8%

Serviciul Telecomunicaţii Speciale – 604 milioane lei, creştere 69%

SPP – 233 milioane lei, creştere 20%

SIE – 309 milioane lei, creştere 8,5%

Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei, creştere 64,8%

Autoritatea Electorală – 582 milioane lei, creştere 163%

Curtea de Conturi – 363 milioane lei, creştere 24%

ANSVSA – 890 milioane lei, creştere 8%

Inspecţia Judiciară – 53 milioane lei

Institutul Cultural Român – 67 milioane lei, creştere 64%

Consilul Economic şi Social – 29,6 milioane lei. creştere 338%

Academia Română, 334 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Concurenţei – 75 milioane lei, creştere 42%

Înalta Curete de Casaţie şi Justiţie – 150 milioane lei, creştere 13%

Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei, creştere 5,6%

Curtea Constituţională – 30 milioane lei, creştere 30%

Autoritatea Naşională pentru Restituirea proprietăţilor – 21 milioane lei, creştere 48%

Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei, creştere 1,7%

Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei, creştere 31%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei, cretere 28%

Agenţia Naţională pentru Integritate – 22 milioane lei, creştere 15,6%

Administraţia Prezidenţială – 55 milioane lei, creştere 4,1%

Consilul Naţional al Audiovizualului – 12,8 milioane lei, creştere 18%

Oficul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei, creştere11,9%

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei, creştere 22%

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,2 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Legislativ – 11 milioane lei, creştere 12%

Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei, creştere 12%

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei, creştere 26%

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,7 milioane lei, creştere 8,7%

Academia – 10,6 milioane lei, creştere 5,1%

Secretariatul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei, creştere 16,5%

Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei, creştere 5,1%

Agerpres – 22 milioane lei, creştere 10,6%

 

Tags: , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

De ce nu merge Isărescu să discute despre ROBOR

Banca Națională a României își exprimă din nou disponibilitatea de a răspunde unei eventuale invitații la dialog, formulate de Parlamentul României.

Din păcate, formula utilizată de senatorul Daniel Zamfir, de a se substitui Parlamentului României, a făcut acest dialog imposibil până acum, în condițiile în care un alt senator a considerat invitarea conducerii BNR ca nerespectând procedura și fiind din această cauză un act abuziv al senatorului Zamfir. Mai mult, centrarea invitației pe persoana Guvernatorului BNR, ca și cum nu ar exista o conducere legitimă a băncii, reprezentată de Consiliul de administrație, și solicitarea repetată și în permanență a prezenței Guvernatorului BNR la întâlnirea cu senatorul Zamfir, sugerează mai mult o agendă personală decât o dorință de dialog real.

Conducerea Băncii Naționale a României a fost în cursul anului trecut de patru ori în Comisia economică și, de fiecare dată, nu subiectele discutate i-au trezit interesul senatorului Zamfir, ci prezența sau absența Guvernatorului BNR. Transformarea unei preocupări personale într-un demers public în numele Parlamentului României nu poate reprezenta un motiv de discuție, cum nici faptul că domnul Zamfir își arogă un rol de reprezentativitate dincolo de cea pe care o are. Demersul senatorului Zamfir pare mai degrabă un demers personal, și nu o invitație legitimă pentru o prezentare serioasă pe care BNR o poate face în fața Parlamentului României, în baza legii sale de funcționare și a Tratatului Unional[1].

În consecință, conducerea BNR nu va refuza niciodată o invitație din partea Parlamentului, dar refuză ferm să confunde un senator care inventează false probleme cu cel mai important for al statului.

[1] Articolul 130 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene: „În exercitarea competenţelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin Statutul SEBC și al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunii lor.”

[1] Articolul 130 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene: În exercitarea competenţelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin Statutul SEBC și al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunii lor.”

Tags: , , , , , , , , , ,
kovesi

Kovesi, procuror-şef european? Ce spune Comisia Europeană

Comisia Europeană a transmis că procedura de selecţie a procurorului-şef european este în curs, subliniind că Executivul UE nu e implicat în această activitate efectuată de o comisie independentă, în contextul informaţiilor privind candidatura Laurei Codruţa Kovesi.

Agenţia de presă MEDIAFAX a formulat o solicitare către Reprezentanţa Comisiei Europene, în contextul informaţiilor apărute în mass-media potrivit cărora fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi şi-ar fi depus candidatura pentru funcţia de procuror-şef european.

„Procedura de selecţie pentru Biroul Parchetului Public European este în curs. Comisia nu este parte a comisiei independente de selecţie. După cum s-a explicat în anunţul privind acest post vacant publicat în noiembrie 2018, comisia de selecţie va evalua candidaţii pentru postul de viitor procuror-şef european şi va prezenta evaluarea Parlamentului European şi Consiliului, care vor desemna procurorul-şef european prin consens”, precizează Reprezentanţa CE. Mai multe detalii AICI!

Tags: , ,
steaguri-UE

Priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul UE şi regulile de îngheţare a fondurilor pentru nerespectarea statului de drept

Priorităţile Preşedinţiei României a Consiliului UE şi evaluarea rezultatelor preşedinţiei austriece din ultimele şase luni, precum şi regulile de îngheţare a plăţilor UE către statele membre care intervin în instanţele judecătoreşti sau care nu iau măsuri împotriva fraudei şi a corupţiei, se află pe agenda primei sesiuni plenare a Parlamentului European (PE) ce va avea loc în perioada 14-17 ianuarie la Strasbourg.

Eurodeputaţii vor discuta marţi cu premierul român Viorica Dăncilă despre priorităţile preşedinţiei României a Consiliului UE – axate pe coeziune şi valori comune, siguranţă şi consolidarea Europei ca actor global – în cadrul unei dezbateri care va începe la 16:00 ora României. Mai multe detalii AICI!

Tags: , , , ,
indice bursier in scadere

O măsură nejustificată economic şi raţional, cu efecte puternic negative în economie

Opinia analistilor financiari cu privire la taxarea activelor sectorului bancar in functie de amplitudinea deviatiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR fata de pragul de referinta (1,5%).

Masurile propuse de proiectul de OUG privind taxarea activelor sectorului bancar in functie de amplitudinea deviatiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR fata de pragul de referinta (1,5%),  va genera o serie de efecte puternic negative in economie, deoarece:

Lipseste motivatia rationala – in conditiile in care motivatia acestei taxe face referire la lacomia sectorului bancar, in contextul profitului inregistrat la nivelul intregului sector bancar de 1,3 miliarde euro in primele 9 luni ale acestui an (ceea ce reflecta un randament al capitalului investit de aproape 16%), comparativ cu 1,2 miliarde euro pentru tot anul 2017. Acest lucru este normal, si reflecta performanta sectorului bancar ca urmare a proceselor indelungate de restructurare si reducere a ratei creditelor neperformante aproape de 5% (de cinci ori sub nivelul de acum un deceniu). De asemenea, se desconsidera total randamentul capitalului reinvestit la nivelul intregului sector bancar pentru ultimul deceniu, respectiv 3%, extrem de redus avand in vedere riscul asumat. Desigur, la un randament al capitalurilor de 3%, nu se poate vorbi despre lacomie. Costul crizei financiare anterioare a fost de aproape 9 miliarde euro, iar statul roman nu a ajutat bancile (asa cum s-a intamplat in alte tari) pentru a depasi problemele din recesiune.

Lipseste motivatia economica – analizand evolutia din ultimul deceniu, media indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni s-a pozitionat la 1% (un punct procentual) peste media inflatiei. Fundamentele economice indica o corelatie pozitiva foarte apropiata dintre cei doi indicatori. Astfel, AAFBR a avertizat inca din luna August 2017, ca indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni (situat la 0,9% la acel moment) va depasi pragul de 2% in primul semestru din 2018, respectiv 3% in a doua jumatate a anului, din cauza presiunilor inflationiste. Avand in vedere ca rata medie a inflatiei pentru ultimele 12 luni este de 4,6%, respectiv 3,4% in luna Noiembrie 2018 fata de aceeasi luna a anului anterior, apreciem ca nivelul actual al indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni de 3,04% este chiar scazut (situat sub nivelul inflatiei anuale). Spre exemplu, la finalul anului 2012, indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni era situat la 6,04%, in conditiile in care inflatia anuala la vremea respectiva era aproape de 5%. Variabilele esentiale care determina evolutia indicelui ROBOR nu se refera la preferintele unor anumitor banci, ci reflecta nivelul de lichiditate din piata (corelatie inversa), inflatiei (corelatie pozitiva) si al riscului de creditare, aspecte care sunt imputabile unei intregi natiuni.

Efectele asupra economiei sunt negative – consumatorul roman, si companiile active in Romania, nu sunt sprijinite de aceasta masura, deorece conditiile de finantare se vor inaspri iar costurile aditionale se pot transfera partial catre consumatorul final. Chiar daca aceasta masura exista si in alte tari din UE, mediul de afaceri activ in Romania difera semnificativ fata de media din UE, din mai multe considerente: gradul foarte ridicat de indatorare (respectiv 75%, maximul din UE), capitalul de lucru negativ (companiile nu se pot autofinanta pe termen scurt), nivelul de polarizare foarte ridicat (primele 1% din companiile active concentreaza 67% din veniturile inregistrare de intregul mediu de afaceri) si varsta foarte redusa (durata medie de viata a unei firme active in Romania este de aproape 10 ani), termenul de incasare al creantelor este foarte extins. Astfel, companiile active in Romania sunt mult mai vulnerabile la socurile externe, accesul la finantare sau costul capitalului influentand semnificativ supravieturirea acestora. Pe termen mediu, inclusiv statul roman urmeaza sa aibe foarte mult de suferit, din cauza cresterii insolventelor si a disponibilizarii personalului din companiile foarte vulnerabile.

Comparatie cu alte tari din UE – chiar daca aceasta masura exista sub diferite forme si in alte state din UE (exemplu: Polonia, Ungaria, Franta, Germania sau Austria), exista diferente majore privind modalitatea de aplicare si destinatia fondurilor. Majoritatea tarilor respective au implementat aceste masuri dupa dezbateri cu sectorul bancar (oferind astfel predictibilitate si perspectivele unor masuri finale optime) si utilizeaza fondurile astfel colectate pentru eventuale ajutoare viitoare care urmeaza sa fie oferite sectorului bancar in contextul unei crize financiare majore. Astfel, ratiunea acestor masuri este oferirea unei stabilitati sectorului bancar, care sa poata continua finantarea economiei si pe durata de recesiune, diminuand astfel efectele negative resimtite de populatie si companii in diferite etape ale ciclului economic.

Impact asupra bursei locale este negativ - indicele BET, al celor mai lichide actiuni de la BVB,  se deprecia in jurul orei 13.30 cu circa 11% fata de ziua anterioara, in timp ce actiunile marilor banci pierdeau din valoare intre 15%-17% fata de inchiderea din ziua precedenta.  Evolutia bursei este un indicator de predictie economica si duce la deteriorarea increderii in evolutia economica viitoare. Cresterea volatilitatii indicelui bursier, din cauza fluctuatiilor majore pe termen scurt, reflecta majorarea riscului din economie, ceea ce poate duce la diminuarea investitiilor straine directe si a investitiilor companiilor pe termen lung. Toate acestea contribuie la scaderea competitivitatii companiilor active in Romania si pericliteaza siguranta locurilor de munca.

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
plus

Cioloş şi-a lansat partid la Cluj. PLUS!

Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii – pe scurt, PLUS – a fost lansat sâmbătă, 15 decembrie la Cluj-Napoca de către Dacian Cioloş şi echipa de coordonare, în cadrul unei întâlniri cu simpatizanţi şi coordonatorii regionali.

PLUS a fost validat în urmă cu câteva zile, după ce timp de aproximativ nouă luni, diverşi contestatari au încercat să pună piedici prin nenumărate mijloace înregistrării partidului Mişcarea România Împreună (RO+), motiv pentru care s-a lucrat la o alternativă. “PLUS este partidul cu care vom schimba România în bine. Obiectivul nostru prioritar e să oferim ţării o alternativă” a fost mesajul transmis de Dacian Cioloş sâmbătă la Cluj-Napoca. Există, din acest moment, partidul înregistrat, un vehicul cu care să începem proiectul politic de schimbare în bine a României. În teritoriu, există deja formată o reţea de Grupuri de Iniţiativă Judeţeană, o structură de oameni decişi să pună umărul la construirea acestei alternative politice.

Membrii grupului de iniţiativă judeţeană PLUS Sibiu fac parte din Regiunea Centru, alături de Braşov, Alba, Mureş, Harghita şi Covasna. Coordonatorii regionali sunt Oana-Maria Bogdan, Anca-Raluca Majaru, Andreea Szabo şi George Căţean. Grupul de iniţiativă judeţeană Sibiu urmează să constituie grupuri de iniţiativă locală la nivelul localităţilor în care se află persoane care şi-au depus online cererea de adeziune, astfel încât în momentul alegerilor europarlamentare, PLUS să aibă formată deja o reţea a membrilor şi a simpatizanţilor din judeţ.

Site-ul unde se pot depune cererile de adeziune sunt: https://www.ro.plus/adeziune.

 

Tags: , , ,