Tag Archives: politics

n14347-tva-de-la-20-la-19

OUG privind TVA split, adoptat de Camera Deputaţilor

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, OUG 23/2017 privind plata defalcată a TVA, cu voturi 163 ”pentru” şi 95 ”împotrivă”, proiectul de lege urmând să fie trimis preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

”Ordonanţa 23 instituie un experiment fiscal unic în Europa. Vorbim despre un experiment pentru că alte ţări care mai aplică aşa aplică fie opţional fie numai pentru companiile de stat. (…) Birocraţia infernală pe care o va reprezenta acest TVA split este un lucru la care noi vom supune economia României şi este un lucru negativ. Noi considerăm că deja birocraţia este înfiorătoare pentru mediul privat din România, IMM-urile trebuie să se conformeze la un număr de reglementări fiscale foarte mare şi în continuă schimbare. (…) Vă rugăm să nu votaţi această lege, să punem un capăt la ceea ce s-a numit <ţopăială fiscală>”, a spus deputatul USR Claudiu Năsui.

Şi deputaţii PMP au anunţat că vor vota împotriva acestui proiect.

”Această măsură nu are decât două cauze principale. Una o reprezintă incapacitatea acestui guvern de a gestiona TVA şi transferă povara administrativă în curtea companiilor. A doua o reprezintă eşecul politicilor fiscal-bugetare în România şi nevoia disperată după resurse, fără a ţine cont de consecinţe. În acest context PNL nu poate vota decât într-un fel: împotrivă”, a spus şi deputatul PNL Bogdan Huţucă.

Comisia de buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a dat, marţi, raport de admitere în cazul OUG privind plata defalcată a TVA cu modificări, înregistrându-se 11 voturi ”pentru” şi 10 ”împotrivă”.

Membrii Comisiei au dezbătut timp de două zile proiectul de lege de aprobare a OUG privind plata defalcată a TVA, adoptând mai multe modificări, printre care cea potrivit căreia măsura să fie obligatorie doar pentru companiile care au datorii la plata acestei taxe sau se află în insolvenţă, iar plafoanele datoriilor de la care companiile intră în acest sistem au fost majorate de 10 ori.

Astfel, potrivit noilor reglementări adoptate la articolul 2, “au obligaţia să deschidă şi să utilizeze cel puţin un cont de TVA persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, pentru încasarea şi plata TVA, şi instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, pentru încasarea TVA, care se află în cel puţin una din următoarele situaţii: a) La 31 decembrie 2017 înregistrează obligaţii fiscale reprezentând TVA, restante conform art. 157 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală, cu excepţia celor a căror executare silită este suspendată în condiţiile art. 235 din Codul de procedură fiscală, în cuantum mai mare de 15.000 de lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste obligaţii nu sunt achitate până la data de 31 ianuarie 2018; b) începând cu data de 1 ianuarie 2018 înregistrează obligaţii fiscale reprezentând TVA, restante conform art. 157 din Codul de procedură fiscală, neachitate în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadenţă, cu excepţia celor a căror executare silită este suspendată în condiţiile art. 235 din Codul de procedură fiscală, în cuantum mai mare de 15.000 de lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor; c) se află sub incidenţa legislaţiei naţionale privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă”.

Tags: , ,
primaria de sus

Clujul pierde 28 milioane de euro în 2018

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a făcut luni un apel către parlamentarii clujeni de a susţine, la dezbaterile privind proiectul de buget al anului viitor, majorarea cotelor din impozitul pe venit de la 43% la 60%. 

Potrivit lui Boc, municipiul Cluj-Napoca, care este unul dintre cele mai mari din ţară, ar putea pierde o treime din bugetul anului 2018, respectiv 28 de milioane de euro, ceea ce ar pune în pericol anumite proiecte ale oraşului. Pierderea de bani derivă, după cum a explicat primarul, din diminuarea impozitului pe venit care revine municipiului Cluj-Napoca, ca urmare a scăderii acestuia, de anul viitor, de la 16% la 10%.

“Aşa cum arată proiectul Legii Bugetului pe anul 2018, trimis spre aprobare în Parlament, municipiul Cluj-Napoca este văduvit de 28 de milioane de euro. (…) Am trimis un amendament tuturor parlamentarilor de Cluj, indiferent de orientarea politică, şi le-am cerut să respingă în Parlament această propunere şi să susţină majorarea cotelor din impozitul pe venit de la 43% la 60% pentru a nu pierde banii”, a afirmat primarul municipiului Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă.

El a adăugat că, la nivelul municipiului s-a luat decizia, chiar şi în aceste condiţii, de a nu se majora taxele locale pentru anul viitor, însă a avertizat că anumite proiecte rămân fără finanţare.

“În 2018 intră în lucru parkinguri, centura metropolitană, lărgirea unor artere, reabilitarea unor poduri şi dacă lucrurile nu se schimbă vom renunţa la unele obiective de investiţii”, a spus Emil Boc.

În prezent, municipiul Cluj-Napoca primeşte o cotă de 41,7% din impozitul pe venit al locuitorilor, iar restul de bani revine bugetului central. De anul viitor, impozitul pe venit va scădea, de la 10% la 16%, ceea ce va duce la o diminuare a sumelor care revin municipiului, asta şi în condiţiile în care proiectul de buget pentru anul 2018 prevede un procent de 43% din impozitul pe venit pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor. În aceste condiţii, primarul Emil Boc cere majorarea acestei cote de la 43% la 60%.

Tags: , , ,
Parlament

Calendarul adoptării bugetului 2018 în Parlament

Calendarul dezbaterii proiectului de lege a bugetului – aprobat de Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului – prevede termen de depunere a amendamentelor de către parlamentari de joi, 7 decembrie, de la ora 17:00 şi până luni, la ora 9:00.

De marţi, de la ora 9:00, vor începe dezbaterile bugetului în comisiile Parlamentului, tot marţi, între 10:00 şi 14:00 urmând să aibă loc dezbateri generale în comisiile de buget reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Începând de miercuri şi până sâmbătă sunt programate dezbateri pe amendamente pentru redactarea raportului în cadrul comisiilor de buget, iar votul final în plenul reunit al Parlamentului va avea loc pe 21 decembrie.

“Am primit în mapă, cu 10 minute înainte să înceapă şedinţa de birou permanent, un program care spune că începând de astăzi, ora 17.00, până luni dimineaţa, la ora 9.00, trebuie să pregătim şi să depunem toate amendamentele la legea bugetuluid e stat. Pe de o parte se poate vedea că este o incapacitate şi o incompetenţă a Guvernului să poată să pregătească din timp acest proiect şi să-l trimită la Parlament. Pe de altă parte, avem o instituţie şi o majoritate care a refuzat să prelungească la cinci zile, cum permite regulamentul, termenul de depunere a amendamentelor la bugetul de stat. Nu ştiu încotro se îndreaptă această majoritate parlamentară, dar e o dovadă că nu se gândesc decât la modul în care să-şi treacă mai repede acest buget şi să ascundă faptul că e un buget cu zero rezerve. Îşi dau cui trebuie fondurile, după care mucles, ceilalţi, că nu ne mai interesează de ce mai aveţi nevoie”, a declarat senatorul Mihai Goţiu la finalul şedinţei Birourilor Permanente Reunite.

Partidul Mişcarea Populară (PMP) a anunţat dumică depunerea a peste trei mii de amendamente la proiectul legii bugetului de stat pe 2018, amendamente care, spun reprezentanţii formaţiunii, “aduc corecţii elementare bugetului trimis spre adoptare, în ciuda faptului că, pe fond, proiectul de lege nu mai are nimic în comun cu vestitul program de guvernare pe baza căruia PSD i-a păcălit pe români la alegeri, cu promisiunile mincinoase din campania electorală ale principalului partid de guvernământ”. Parlamentarii PMP au cerut alocarea de resurse suplimentare pentru continuarea lucrărilor la centura Bucureştiului, consolidarea clădirilor cu grad seismic ridicat, continuarea lucrărilor la metroul din Drumul Taberei, programe şi acţiuni pentru Diaspora, precum şi pentru implementarea programului „O ambulanţă pentru fiecare localitate”, dar şi pentru construirea a 1.400 de grădiniţe şi creşe în principalele localităţi din România.

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri proiectul de buget pe 2018, în care sănătatea, educaţia şi investiţiile sunt anunţate ca domenii prioritare.

Cabinetul Tudose estimează o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (196 miliarde euro), potrivit proiectului de buget pentru anul viitor, ritm în scădere faţă de estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) pentru acest an, de 6,1%.

Proiectul de buget pentru 2018 este construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru acordarea de vouchere de vacanţă pentru toţi salariaţii din sistemul public, creşterea salariului minim şi mediu net în întreaga economie (public şi privat) cu 9%, majorarea, de la 1 iulie, a pensiilor cu 10% şi a pensiei minime cu 23%, potrivit Guvernului. Legat de persoanele cu dizabilităţi, bugetul prevede creşterea indemnizaţiei acestora cu 30% de la 1 ianuarie.

În acelaşi timp, în buget s-au alocat 4,5 miliarde lei pentru programele de ajutor de stat care vor demara anul viitor.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi in veniturile bugetare pe 2018 le înregistrează contribuţiile sociale, cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8%, accize cu 3,3%, impozit pe salarii şi impozit pe venit cu 2,3% din PIB.

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB.

Totodată, cheltuielile de personal sunt estimate la 81,2 miliarde lei, o creştere de 11,6 miliarde lei faţă de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu asistenţa socială ajung în 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9% din PIB.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile vor fi în anul 2018 – 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică sunt estimate la 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB), potrivit proiectului. Cheltuielile cu investiţiile în anul 2018 vor fi de 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în creştere cu 13 miliarde lei faţă de anul 2017, potrivit estimărilor Guvernului.

Guvernul vrea să aloce mai mulţi bani anul viitor pentru mai multe ministere, în special pentru Ministerul Economiei, Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Educaţiei, dar vrea să taie din bugetele Ministerului Muncii, Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii şi Ministerului Justiţiei.

Totodată, Serviciul Român de Informaţii (SRI), Serviciul de Informaţii Externe (SIE), Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) vor avea bugetele majorate anul viitor.

 

Tags: , , ,
primacasa_78515400

Programul „Prima Casă”: Noi criteri de evaluare pentru băncile care acordă creditele, din 2018

Din 1 ianuarie 2018 vor intra în vigoare procedura şi criteriile de evaluare anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanţatorii participanţi în cadrul programului „Prima casă”. Procedura a fost aprobată prin Ordin al ministrului Finanţelor, a precizat vineri instituţia.

Potrivit MFP, criteriile care vor fi avute în vedere la evaluarea anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare după aplicarea criteriului privind ponderea garanţiilor acordate de fiecare finanţator în totalul garanţiilor acordate în anul precedent, sunt următoarele:

1) Raportul între volumul finanţărilor garantate acordate în cadrul programului şi volumul creditelor pentru locuinţe acordate de finanţatori persoanelor fizice, negarantate de către stat în anul precedent

2) Raportul între numărul total al garanţiilor plătite finanţatorilor de la începutul programului şi până la data de 31 decembrie a anului precedent şi numărul total al garanţiilor acordate de la începutul programului şi până la data de 31 decembrie a anului precedent

3) Raportul dintre numărul garanţiilor/promisiunilor de garantare acordate de FNGCIMM după ce solicitările de acordare au fost invalidate cel puţin o dată, înregistrate de un finanţator participant în program în anul precedent si numărul total al solicitărilor de garantare aprobate de FNGCIMM în anul precedent.

„Fiecărui criteriu mai sus menţionat îi va corespunde un punctaj diferenţiat, în funcţie de mărimea rapoartelor aferente criteriilor, iar prin însumarea punctelor atribuite fiecărui criteriu se va obţine punctajul final care va determina procentul de ajustare al plafonului alocat”, precizează Finanţele.

Evaluarea anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare alocate finanţatorilor participanţi în cadrul programului „Prima casă” se efectuează pe baza raportărilor transmise de către finanţatori şi a datelor existente în evidenţele Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii (FNGCIMM) incidente programului.

„Pe lângă ritmul de utilizare a plafoanelor alocate anterior şi condiţiile de acordare a creditelor, în cadrul programului s-a avut în vedere introducerea unor criterii noi care să stimuleze acordarea de către instituţiile finanţatoare a produselor de creditare standard fără implicarea garanţiilor de stat, precum şi adoptarea unui management al riscului prudent la nivelul instituţiilor finanţatoare care să limiteze riscul de neplată, dar şi o mai bună gestionare a procesului de acordare a creditelor în cadrul programului”, menţionează MFP.

Tags: , , ,
iohannis-465x390

Iohannis: Promovarea statului de drept, lupta împotriva corupţiei sunt valori care nu pot fi negociate

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj de Ziua Constituţiei, precizând că “promovarea statului de drept şi a independenţei justiţiei, lupta împotriva corupţiei, asigurarea integrităţii în funcţiile şi demnităţile publice sunt valori constituţionale care nu pot fi negociate”.

„În orice democraţie, Constituţia este expresia cea mai înaltă a valorilor unei naţiuni şi asigură acea legătură de încredere între cetăţeni şi instituţiile statului, esenţială pentru dezvoltarea solidă şi durabilă a oricărei societăţi. Sub imperiul Legii Fundamentale, de la a cărei adoptare prin referendum sărbătorim astăzi 26 de ani, românii se dovedesc mai uniţi ca niciodată în jurul unor principii fundamentale, pentru a căror respectare militează activ, fără a mai accepta niciun pas înapoi. Promovarea statului de drept şi a independenţei justiţiei, lupta împotriva corupţiei, asigurarea integrităţii în funcţiile şi demnităţile publice sunt valori constituţionale care nu pot fi negociate, îngrădite sau eliminate”, se arată în mesajul transmis de şeful statutului.

Şeful de stat îndeamnă, în finalul mesajului, ca toate instituţiile statului să ţină cont “nu doar de litera, ci şi de spiritul Legii Fundamentale, condiţie indispensabilă pentru buna guvernare a societăţii româneşti.”

 

Tags: , ,
Vacanta_de_vara

Guvernul a decis să nu acorde nici în 2018 tichete cadou şi indemnizaţii de vacanţă

Guvernul a decis să nu acorde nici anul viitor tichete cadou şi indemnizaţii de vacanţă, iar angajările în administraţia publică vor fi permise doar cu regula “1 la 2″, în scopul menţinerii în anul 2018 a ţintei de deficit bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit măsurilor adoptate miercuri de Executiv.

Guvernul a adoptat proiectul de buget pe 2018, în care sănătatea, educaţia şi investiţiile sunt prioritare.

Totodată, Guvernul a anunţat că a aprobat o serie de măsuri fiscal-bugetare prin aplicarea cărora se urmăreşte sustenabilitatea cheltuielilor publice şi menţinerea în anul 2018 a ţintei de deficit bugetar sub 3% din PIB.

”Ordonanţa de urgenţă aprobată astăzi include măsuri în ce priveşte restricţia de achiziţii de autoturisme, mobilier, aparatură birotică, având în vedere necesitatea de a utiliza cât mai eficient resursele bugetare, precum şi necesitatea alocării fondurilor destinate investiţiilor pentru derularea obiectivelor de investiţii”, se arată în comunicat.

Potrivit actului normativ, în anul 2018, ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a reduce cu 10% cheltuielile cu bunurile şi serviciile aferente întreţinerii şi funcţionării instituţiei. Sunt prevăzute şi excepţii, de exemplu, măsura nu se aplică pentru acţiunile şi activităţile specifice pregătirii şi exercitării Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

”Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru se va compensa numai cu timp liber corespunzător. Prin excepţie, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare în luna iunie 2017”, se arată în comunicat.

În plus, nivelul indemnizaţiilor acordate veteranilor şi văduvelor de război, persoanelor persecutate din motive politice şi etnice şi altor categorii de persoane, precum şi a celor acordate membrilor unor academii sau urmaşilor se menţine la nivelul acordat în luna decembrie 2017.

O altă măsură stabileşte suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, începând cu 1 ianuarie 2018, până la 31 decembrie 2018. Ordonatorii de credite pot aproba ocuparea unui procent de maximum 50% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data de 1 ianuarie 2018, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, potrivit Executivului.

În plus, se menţine procedura de plată eşalonată, pe cinci ani, a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale obţinute de personalul din sectorul bugetar, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018. Una din măsurile incluse în ordonanţa de urgenţă aprobată astăzi vizează stabilirea unei valori fixe a punctului-amendă contravenţională privind circulaţia pe drumurile publice.

”Astfel, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018, se plafonează punctul-amendă la suma de 145 lei, cât este în prezent, fără a se majora în funcţie de salariul minim brut pe economie garantat în plată”, se arată în comunicat.

Tags: , , ,
premierul-mihai-tudose-despre-remanierea-ministrului-sanatatii-465960

Guvernul a aprobat proiectul bugetului pentru 2018. Ce ministere primesc cei mai mulţi bani

Guvernul a anunţat miercuri că a adoptat proiectul de buget pe 2018, în care sănătatea, educaţia şi investiţiile sunt prioritare.

“Aprobarea bugetului de stat, una dintre cele mai importante acte normative pe care le emite Guvernul şi în pofida tuturor criticilor corului bocitoarelor, este un proiect bun pentru un an bun, bazat pe cifre care nu sunt nicidecum optimiste, ci mai puţin decât pesimiste, aş putea spune. Avem în vedere o creştere economică de doar 5,5%, în condiţiile în care toată lumea prognozează o creştere mai mare a PIB-ului. Prevede venituri estimate cu 30,9 miliarde de lei mai mari faţă de 2017 şi este pentru prima dată când PIB-ul României depăşeşte 200 de miliarde de euro. Suntem consecvenţi în ceea ce priveşte priorităţile – Sănătate, Educaţie, Infrastructură, creşterile fiind de 17% la Sănătate, 16% la Educaţie, iar pe Investiţii o creştere cu 42% faţă de 2017″, a spus la începutul şedinţei de guvern premierul Mihai Tudose.

El a mai precizat că la Agricultură au fost alocaţi cu 23,6% mai mulţi bani faţă de anul în curs, afirmând că acest domeniu este unul dintre principalele motoare de creştere.

“28,4 miliarde de lei va fi ţinta de fonduri europene atrase pentru 2018. Aşa, o ţintă realistă, eu cred că o s-o depăşim la anul, dat fiind faptul că ajung la maturitate tot ceea ce s-a lucrat anul acesta, proiecte pe care le-am implementat. Va fi anul Centenarului – sunt sume prevăzute, sunt proiecte”, a mai spus premierul.

La rândul său, ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat cifrele din proiectul de buget de stat pe 2018.

Tags: , , ,
Câţi români au salariul de cel puţin 10.000 de lei pe lună

Salariile bugetarilor vor ajunge la 9% din PIB în 2018, ca în 2008

Cheltuielile cu salariile bugetarilor vor ajunge la 8,9% din PIB în 2018, în creştere faţă de nivelul de 8,3% din PIB în 2017 şi 7,5% din PIB în 2016, arată datele din proiectul de buget pentru anul viitor. Astfel, sa­lariile bugetarilor vor avea anul viitor cea mai ridicată pondere raportată la PIB din ulti­mii nouă ani, arată datele centralizate de ZF.

„Am mai trecut prin perioade în care s-au fă­cut abuzuri, dar nu în halul acesta în care să se dea astfel de salarii. Este o iresponsabilitate, o aro­ganţă şi o mitocănie care mă sperie. Nu le mai e frică de nimic, îşi dau salarii, pensii spe­cia­le şi beneficii de parcă bugetul ar fi un sac fără fund“, a spus Radu Furnică, pre­şedintele com­pa­niei de exe­cu­tive search Leader­ship Deve­lop­ment Solu­tions.El amin­teşte de fap­tul că România se află în­tr-o situaţie simi­la­ră cu cea a Greciei de di­na­in­te de criza financiară glo­ba­lă, un­de locuitorii încă su­fe­ră de pe urma irespon­sabili­tăţii politicienilor.

În 2009, cu un an înainte de tăie­rea cu 25% a salariilor bugetarilor în timpul gu­ver­nă­rii conduse de Emil Boc, salariile bugetarilor repre­zentau 9,5% din PIB.

În valori absolute, cheltuielile cu salariile ce­lor 1,2 milioane de angajaţi din sistemul bugetar vor reprezenta 81 mld. lei, cu 17% mai mult decât estimările pen­tru 2017 şi cu 42% peste chel­tuielile de personal înre­gis­trate în 2016.

Citiţi continuarea articolului pe zf.ro

Tags: , , ,
prima-casa-15-ian-2015

BNR recomandă țintirea mai bună a programului ‘Prima Casă’ din punct de vedere social

Banca Națională a României consideră utilă revizuirea condițiilor de accesare a programului “Prima Casă”, în sensul orientării către debitorii cu un venit salarial sub un plafon prestabilit, care urmăresc să își achiziționeze o locuință sub o valoare reglementată și în condițiile unui grad de îndatorare sustenabil, potrivit Raportului asupra stabilității financiare.

Raportul menționează că programul “Prima Casă” s-a îndepărtat de la scopul său de program social, în condițiile în care perioada de restrângere a accesului la finanțare ca urmare a crizei economice s-a încheiat și costurile de finanțare sunt în prezent la niveluri suportabile la creditele ipotecare standard ale băncilor, creditele “Prima Casă” sunt acordate și persoanelor cu venit ridicat (circa 35% dintre debitori au salarii nete de peste 4.000 de lei) și debitorii cu venituri mai reduse tind să fie supra-îndatorați. În plus, programul nu prevede limite privind valoarea maximă a locuinței achiziționate sau obligativitatea ca imobilul să fie locuință permanentă.

Volumul de credite “Prima Casă” se menține majoritar, atât la nivelul de stoc, cumulând 62,5% din creditul ipotecar (septembrie 2017), dar și ca pondere în volumul de credit nou acordat în prima parte a anului în curs (circa 65%).

Tags: , , ,
00167179_large

22 de ministere vor primi bani în plus în buget în 2018

Un număr de 22 de ministere vor primi bani în plus în bugetul anului 2018, în timp ce alte cinci vor avea fondurile diminuate, se arată în sinteza proiectului de buget pentru anul viitor.

De asemenea, pentru 29 de instituții publice, agenții și autorități se vor majora sumele alocate de la bugetul de stat, iar alte șase vor pierde bani din bugetul alocat pentru anul 2018.

Astfel, Ministerul Apărării Naționale va avea un buget de 18,164 miliarde de lei (majorare cu 11,3% față de 2017), pentru acest minister fiind asigurată alocarea a 2% din PIB în vederea respectării angajamentului asumat de România în relația cu NATO.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene are prevăzută o sumă de 6,208 miliarde de lei credite bugetare (majorare cu 30,6% față de anul 2017) și 38,343 miliarde de lei credite de angajament, în timp ce la Ministerul Transporturilor sunt alocate 9,132 miliarde de lei credite bugetare (majorare cu 0,9% față de anul 2017) și 30,911 miliarde de lei credite de angajament.

Datele MFP arată că Ministerul Educației Naționale va avea un buget de 8,354 miliarde de lei, în creștere cu 19,7% comparativ cu acest an, Ministerul Sănătății – 8,762 miliarde de lei, un plus de 4,6% în 2018 față de 2017, în condițiile în care pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33,769 miliarde de lei, cu 4,5 miliarde de lei mai mult față de anul 2017, respectiv o majorare de 15,5%, iar la Ministerul Culturii și Identității Naționale – 1,117 miliarde de lei, o creștere cu 50,4%. În bugetul acestui minister s-au alocat 150 milioane lei pentru finanțarea manifestărilor, acțiunilor și proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial.

În schimb, Ministerul Muncii și Justiției Sociale are prevăzut un buget de 31,693 miliarde de lei, în scădere cu 13,2% față de anul 2017, scăderea provenind din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13,599 miliarde de lei în anul 2017, la 7,408 miliarde de lei în anul 2018.

Ministerul Afacerilor Externe va avea un buget de de 944,1 milioane lei credite bugetare (majorare cu 21,9% față de 2017) și 1,033 miliarde de lei credite de angajament. În bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru încheierea de contracte pentru pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, în sumă totală de 194,9 milioane lei.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are pentru 2018 un buget de 23,522 miliarde de lei, în creștere cu 23,6%, Ministerul Afacerilor Interne – 15,311 miliarde de lei (plus 20,7%), Ministerul Justiției – 3,750 miliarde de lei (minus 0,8%), Ministerul Public – 1,234 miliarde de lei (plus 0,23%), Ministerul Tineretului și Sportului – 517,3 milioane lei (majorare 15,3%), Ministerul Mediului – 444,9 milioane lei (scădere 5,4%), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale – 291,8 milioane lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Companiei Naționale “Poșta Română”.

De asemenea, bugetul Ministerului Economiei în 2018 este de 355,9 milioane lei (plus 104,9%) din care 53 milioane lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia, Ministerul Finanțelor Publice are 4,569 miliarde de lei (plus 25,5%), Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale – 21,595 miliarde de lei (plus 1,2%), Ministerul Energiei – 583,3 milioane lei (minus 36%), Secretariatul General al Guvernului – 1,336 miliarde de lei (plus 24,8%), Ministerul Turismului – 63,4 milioane lei (majorare 39,8%), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – 1,237 miliarde de lei (plus 32,4%), Ministerul Cercetării și Inovării – 1,652 miliarde de lei (plus 13,6%), Ministerul Apelor și Pădurilor 438,9 milioane lei (majorare 26,8%), Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social – 8,9 milioane lei (plus 16,8%), Ministerul pentru Relația cu Parlamentul – 7,3 milioane lei (scădere 0,7%), iar Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 25,4 milioane lei (plus 44,6%).

Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2018, Administrația Prezidențială are prevăzut un buget de 57,6 milioane lei, în 2018, în creștere cu 20,7%, Senatul României – 196 de milioane lei (plus 30,3%), iar Camera Deputaților – 436,2 milioane lei (plus 30,6%). Înalta Curte de Casație și Justiție are inclusă în buget o sumă de 128,3 milioane lei (plus 9%), Curtea Constituțională – 24,4 milioane lei (majorare 15,8%) și Consiliul Legislativ – 9,4 milioane lei (majorare 4,3%),

În 2018, bugetul Curții de Conturi este de 330,1 milioane lei, în plus cu 23,8% față de 2017, Consiliul Concurenței – 58,1 milioane lei, o majorare cu 13%, Avocatul Poporului – 19,7 milioane lei (plus 35,8%), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – 16,6 milioane lei (majorare 5,1%), Consiliul Național al Audiovizualului – 11,2 milioane lei (plus 18,2%),
Agenția Națională de integritate – 21,6 milioane lei, în scădere cu 4,2%, Serviciul Român de Informații – 2,306 miliarde de lei (plus 13,2%), Serviciul de Informații Externe – 290,1 milioane lei (plus 15,9%), Serviciul de protecție și Pază – 195,1 milioane lei
o majorare cu 19,35%, Servciul de telecomunicații Speciale – 332,6 milioane lei (plus 21,9%).

De asemenea, Academia Română are prevăzut pentru anul viitor un buget de 415,4 milioane lei, în creștere cu 3,2%, iar
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor – 694,8 milioane lei, în plus cu 4%.

Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 va avea diminuat bugetul cu 1,8%, până la 2,8 milioane lei, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor va avea o majorare cu 20% pe buget, până la 16,3 milioane lei, iar Oficiul registrului național al informațiilor secrete de stat, o ușoară scădere cu 0,2%, la 9,9 milioane lei.

Potrivit datelor MFP, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării are prevăzut pentru 2018 un buget de 6,3 milioane lei, în creștere cu 7,9%, Agenția Națională de Presă AGERPRES – 23,5 milioane lei (plus 7,1%), Institutul Cultural Român –
42,2 milioane lei (plus 33,0%), Societatea Română de Radiodifuziune – 370 milioane lei (plus 7,9%), Societatea Română de Televiziune – 440 milioane lei (minus 53,9%), Consiliul Superior al Magistraturii – 150 milioane lei (plus 6,6%), Autoritatea Electorală Permanentă – 100,7 milioane lei (scădere 16,3%), Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 6,4 milioane lei (plus 46,8%), Consiliul Economic și Social – 8,5 milioane lei (plus 34,3%), Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor – 11,8 milioane lei (plus 4,5%), Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 17,6 milioane lei (plus 3,5%), Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților – 21,4 milioane lei (scădere 37,9%), Academia Oamenilor de Știință din România – 10 milioane lei (majorare 20,1%), Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției – 2,1 milioane lei
(majorare 112%).

Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creștere economică de 5,5%, în scădere față de previziunile care indică un avans de 6,1% în acest an, produsul intern brut urmând să ajungă la 907,852 miliarde de lei.

Tags: , , ,
bani

Bugetul pe 2018 va fi adoptat miercuri în Guvern. Primele cifre

Premierul Mihai Tudose discuta luni cu vicepremierul Marcel Ciolacu şi cu ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa bugetul pe 2018, urmând ca în şedinţa de guvern de miercuri, acesta să fie adoptat, a anunţat vicepremierul Marcel Ciolacu.

Guvernul estimează o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (195,5 miliarde euro), potrivit sintezei proiectului de buget pentru anul viitor, realizată de Ministerul Finanţelor, ritm în scădere faţă de estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) pentru acest an, de 6,1%.

Totodată, Guvernul estimează în 2018 un deficit bugetar (cash) la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA va fi de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB.

În plus, pentru anul viitor, Guvernul estimează o inflaţie medie de 3,1%, în condiţiile în care BNR estimează o inflaţie de 3,2% pentru finalul anului 2018. Executivul mizează în 2018 pe un curs mediu de 4,55 lei pentru un euro, uşor peste actualul nivel afişat de BNR, de 4,6422 lei/euro. În 21 noiembrie, euro a atins un nivel record, de 4,6551 lei/euro.

Guvernul prognozează un număr al şomerilor de 351.000 de persoane şi un câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

În anul 2018 cheltuielile destinate investiţiilor sunt estimate la 38,5 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,2% în PIB, pentru ca în anul 2020 acestea să fie estimate la 53,3 miliarde lei.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB.

”Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuţiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize 3,3%, impozit pe salarii şi venit cu 2,3 % din PIB”, se arată în proiect.

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB.

Tags: , ,
Parlament

Cum se împart banii pe ministre în 2018

Un număr de 22 de ministere vor primi bani în plus în bugetul anului 2018, în timp ce alte cinci vor avea fondurile diminuate, se arată în sinteza proiectului de buget pentru anul viitor.

De asemenea, pentru 29 de instituții publice, agenții și autorități se vor majora sumele alocate de la bugetul de stat, iar alte șase vor pierde bani din bugetul alocat pentru anul 2018.

Astfel, Ministerul Apărării Naționale va avea un buget de 18,164 miliarde de lei (majorare cu 11,3% față de 2017), pentru acest minister fiind asigurată alocarea a 2% din PIB în vederea respectării angajamentului asumat de România în relația cu NATO.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene are prevăzută o sumă de 6,208 miliarde de lei credite bugetare (majorare cu 30,6% față de anul 2017) și 38,343 miliarde de lei credite de angajament, în timp ce la Ministerul Transporturilor sunt alocate 9,132 miliarde de lei credite bugetare (majorare cu 0,9% față de anul 2017) și 30,911 miliarde de lei credite de angajament.

Datele MFP arată că Ministerul Educației Naționale va avea un buget de 8,354 miliarde de lei, în creștere cu 19,7% comparativ cu acest an, Ministerul Sănătății – 8,762 miliarde de lei, un plus de 4,6% în 2018 față de 2017, în condițiile în care pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33,769 miliarde de lei, cu 4,5 miliarde de lei mai mult față de anul 2017, respectiv o majorare de 15,5%, iar la Ministerul Culturii și Identității Naționale – 1,117 miliarde de lei, o creștere cu 50,4%. În bugetul acestui minister s-au alocat 150 milioane lei pentru finanțarea manifestărilor, acțiunilor și proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial.

În schimb, Ministerul Muncii și Justiției Sociale are prevăzut un buget de 31,693 miliarde de lei, în scădere cu 13,2% față de anul 2017, scăderea provenind din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13,599 miliarde de lei în anul 2017, la 7,408 miliarde de lei în anul 2018.

Ministerul Afacerilor Externe va avea un buget de de 944,1 milioane lei credite bugetare (majorare cu 21,9% față de 2017) și 1,033 miliarde de lei credite de angajament. În bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru încheierea de contracte pentru pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, în sumă totală de 194,9 milioane lei.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are pentru 2018 un buget de 23,522 miliarde de lei, în creștere cu 23,6%, Ministerul Afacerilor Interne – 15,311 miliarde de lei (plus 20,7%), Ministerul Justiției – 3,750 miliarde de lei (minus 0,8%), Ministerul Public – 1,234 miliarde de lei (plus 0,23%), Ministerul Tineretului și Sportului – 517,3 milioane lei (majorare 15,3%), Ministerul Mediului – 444,9 milioane lei (scădere 5,4%), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale – 291,8 milioane lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Companiei Naționale “Poșta Română”.

De asemenea, bugetul Ministerului Economiei în 2018 este de 355,9 milioane lei (plus 104,9%) din care 53 milioane lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia, Ministerul Finanțelor Publice are 4,569 miliarde de lei (plus 25,5%), Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale – 21,595 miliarde de lei (plus 1,2%), Ministerul Energiei – 583,3 milioane lei (minus 36%), Secretariatul General al Guvernului – 1,336 miliarde de lei (plus 24,8%), Ministerul Turismului – 63,4 milioane lei (majorare 39,8%), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – 1,237 miliarde de lei (plus 32,4%), Ministerul Cercetării și Inovării – 1,652 miliarde de lei (plus 13,6%), Ministerul Apelor și Pădurilor 438,9 milioane lei (majorare 26,8%), Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social – 8,9 milioane lei (plus 16,8%), Ministerul pentru Relația cu Parlamentul – 7,3 milioane lei (scădere 0,7%), iar Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 25,4 milioane lei (plus 44,6%).

Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2018, Administrația Prezidențială are prevăzut un buget de 57,6 milioane lei, în 2018, în creștere cu 20,7%, Senatul României – 196 de milioane lei (plus 30,3%), iar Camera Deputaților – 436,2 milioane lei (plus 30,6%). Înalta Curte de Casație și Justiție are inclusă în buget o sumă de 128,3 milioane lei (plus 9%), Curtea Constituțională – 24,4 milioane lei (majorare 15,8%) și Consiliul Legislativ – 9,4 milioane lei (majorare 4,3%),

În 2018, bugetul Curții de Conturi este de 330,1 milioane lei, în plus cu 23,8% față de 2017, Consiliul Concurenței – 58,1 milioane lei, o majorare cu 13%, Avocatul Poporului – 19,7 milioane lei (plus 35,8%), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – 16,6 milioane lei (majorare 5,1%), Consiliul Național al Audiovizualului – 11,2 milioane lei (plus 18,2%),
Agenția Națională de integritate – 21,6 milioane lei, în scădere cu 4,2%, Serviciul Român de Informații – 2,306 miliarde de lei (plus 13,2%), Serviciul de Informații Externe – 290,1 milioane lei (plus 15,9%), Serviciul de protecție și Pază – 195,1 milioane lei
o majorare cu 19,35%, Servciul de telecomunicații Speciale – 332,6 milioane lei (plus 21,9%).

De asemenea, Academia Română are prevăzut pentru anul viitor un buget de 415,4 milioane lei, în creștere cu 3,2%, iar
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor – 694,8 milioane lei, în plus cu 4%.

Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 va avea diminuat bugetul cu 1,8%, până la 2,8 milioane lei, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor va avea o majorare cu 20% pe buget, până la 16,3 milioane lei, iar Oficiul registrului național al informațiilor secrete de stat, o ușoară scădere cu 0,2%, la 9,9 milioane lei.

Potrivit datelor MFP, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării are prevăzut pentru 2018 un buget de 6,3 milioane lei, în creștere cu 7,9%, Agenția Națională de Presă AGERPRES – 23,5 milioane lei (plus 7,1%), Institutul Cultural Român –
42,2 milioane lei (plus 33,0%), Societatea Română de Radiodifuziune – 370 milioane lei (plus 7,9%), Societatea Română de Televiziune – 440 milioane lei (minus 53,9%), Consiliul Superior al Magistraturii – 150 milioane lei (plus 6,6%), Autoritatea Electorală Permanentă – 100,7 milioane lei (scădere 16,3%), Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 6,4 milioane lei (plus 46,8%), Consiliul Economic și Social – 8,5 milioane lei (plus 34,3%), Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor – 11,8 milioane lei (plus 4,5%), Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 17,6 milioane lei (plus 3,5%), Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților – 21,4 milioane lei (scădere 37,9%), Academia Oamenilor de Știință din România – 10 milioane lei (majorare 20,1%), Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției – 2,1 milioane lei
(majorare 112%).

Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creștere economică de 5,5%, în scădere față de previziunile care indică un avans de 6,1% în acest an, produsul intern brut urmând să ajungă la 907,852 miliarde de lei.

 

Tags: , , ,
00166975_large

Departamentul de Stat al SUA, îngrijorat de propunerile discutate în Parlament pe tema justiţiei

Statele Unite exprimă “preocupare” în legătură cu modificările propuse de Comisia parlamentară specială, avertizând că măsurile riscă să afecteze acţiunile de combatere a corupţiei şi independenţa justiţiei din România.

“Statele Unite observă cu preocupare că Parlamentul României analizează proiecte de lege care ar putea submina acţiunile de combatere a corupţiei şi ar putea slăbi independenţa justiţiei în România. Aceste legi, propuse iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresele înregistrate de România în ultimii ani pentru construirea unor instituţii judiciare puternice, protejate de interferenţe politice”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul Departamentului de Stat american.

“Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi afectează combaterea corupţiei”, precizează Departamentul de Stat.

 

Tags: , , ,
iohannis-465x390

Iohannis: Aștept un buget echilibrat, sustenabil și care poate fi pus în practică

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri că așteaptă un buget pe 2018 echilibrat, sustenabil și care poate fi pus în practică.

“Așteptarea mea este ușor de definit. Aștept un buget echilibrat, sustenabil și care poate fi pus în practică și care poate fi executat. Sunt și câteva așteptări foarte concrete. Bunăoară, mi se pare obligatoriu să avem 2% alocat pentru Apărare, de asemenea mi se pare obligatoriu să avem o sumă suficient de mare pentru educație, pentru sănătate, dar sper ca, altfel ca în 2017, să avem în 2018 bani nu doar alocați pentru investiții publice, ci să fie și executate aceste investiții”, a spus șeful statului întrebat ce așteptări are privind construcția bugetului României pe anul viitor, citat de agerpres.ro.

Klaus Iohannis se află vineri la Bruxelles, unde participă la Summitul Parteneriatului Estic.

Tags: , ,
tudose (1)

Guvernul Tudose rezistă. Moţiunea PNL a picat

Moţiunea de cenzură “PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”, iniţiată de PNL şi susţinută de USR şi PMP, a fost supusă dezbaterii şi votului plenului reunit al celor două Camere, joi, de la ora 11.

Opoziţia a solicitat retragerea încrederii acordată Guvernului Tudose, pentru a opri distrugerea economiei şi scoaterea României din UE, afirmând că demiterea Guvernului trebuie să ducă la abogarea OUG care a generat „haosul fiscal”, potrivit textului moţiunii de cenzură. Liberalii au organizat simultan o manifestaţie în faţa Palatului Parlamentului, un lanţ uman în jurul clădirii. Moţiunea dezbătută joi în Parlament a avut însă puţine şanse să treacă, în condiţiile în care UDMR a anunţat că se abţine, rămânând să fie votată de aleşii PNL, USR şi PMP.

Potrivit datelor oficiale, moţiunea a fost votată pentru de 159 de aleşi, şi respinsă de trei. Pentru a fi demis guvernul ar fi fost nevoie de minimum 233 de voturi pentru.

Tags: , , , , ,
iohannis-465x390

Iohannis: Nu trebuie neglijat consumul, dar e nevoie de investiţii. Guvernul nu şi-a făcut treaba

Preşedintele Klaus Iohannis a comentat, vineri, declaraţiile premierului Tudose potrivit căruia creşterea economică bazată pe consum este o falsă problemă, şeful statului spunând că o creştere bazată pe consum nu este una sustenabilă şi că o parte importantă pentru creşterea economică o reprezintă investiţiile, iar la acest capitol Guvernul nu şi-a făcut treba deloc în acest an.

“Rămân la opinia mea – o creştere bazată pe consum nu este una sustenabilă. Nu înseamnă că trebuie să reducem consumul, dar trebuie să avem grijă de investiţii, de încurajarea investitorilor (…) Şi putem constata că aici partea guvernamentală nu şi-a făcut treaba. Avem foarte puţini bani investiţi de Guvern în lucrări publice, au lipsit cu desavârşire în acest an”, a declarat Iohannis, întrebat despre declaraţiile premierului Mihai Tudose.

Klaus Iohannis se află, vineri, la Göteborg, unde participă la Summitul social privind promovarea locurilor de muncă echitabile şi a creşterii economice în Uniunea Europeană.

Premierul Mihai Tudose a ironizat joi seară, într-o postare pe Facebook, opiniile conform cărora România “stă rău”, aducând drept contraargumente “stirile false” difuzate de Washington Post şi AFP referitoare la creşterea economică şi la faptul că ţara noastră este “tigrul Europei”, afirmaţiile comisarului european Pierre Moscovici care notează că avem cea mai mare creştere după China, rectificarea bugetară pozitivă şi creşterea producţiei industriale.

El a calificat drept “falsă problemă” faptul că această creştere ar fi bazată pe consum, afirmând că tendinţa spre consum înseamnă modernitate.

Tags: , , , ,