Tag Archives: PIB

crestere-economica-economie

INS a revizuit în creştere, la 6,1%, avansul economic al României din trimestrul al doilea

Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat marţi că a revizuit în creştere, de la 5,9% la 6,1%, pe serie brută, estimările publicate în august şi septembrie referitoare la rata de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) din trimestrul al doilea al acestui an.

În 16 august, primele estimări publicate de către INS indicau că PIB-ul, principalul indicator care măsoară dimensiunea unei economii, a urcat în trimestrul al doilea cu 5,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, pe serie brută, cu 5,7% pe serie ajustată şi cu 1,6% faţă de trimestrul anterior. În 5 septembrie, INS a reconfirmat aceste cifre.

Marţi, INS a revizuit în creştere, de la 5,9% la 6,1%, pe serie brută, datele privind creşterea economică.

”Faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 6,1% pe seria brută şi cu 5,9% pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2017, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2016, cu 5,9% pe seria brută şi cu 5,8% pe seria ajustată sezonier”, se arată în comunicat.

Principalul motiv al acestei schimbări îl reprezintă creşterea valorii adăugate în construcţii (+4,7 puncte procentuale) şi în administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (+0,3 puncte procentuale), potrivit INS.

PIB-ul – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul al doilea al acestui an a fost de 208,595 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,7% faţă de primul trimestru din 2017 şi cu 5,9% faţă de trimestrul II 2016.

PIB-ul estimat pentru trimestrul II 2017, pe serie brută, a fost de 197,507 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 6,1% faţă de trimestrul II 2016.

PIB-ul estimat pentru semestrul I 2017, pe serie ajustată, a fost de 413,117 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,8% faţă de semestrul I 2016.

Pentru semestrul I 2017, pe serie brută, PIB-ul a fost de 361,721 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,9% faţă de semestrul I 2016.

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale şi cei mai mulţi analişti financiari estimează un ritm cuprins între 4% şi 5%. Premierul Mihai Tudose a declarat, luni, în Parlament, că cifrele prezentate de organismele interne şi internaţionale arată realitatea economică din România, el reafirmând că cifra de 5,2% anunţată ca creştere economică va fi depăşită.

Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani.  Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro,  de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale, care a continuat în prima jumătate a acestui an.

Tags: , ,
crestere-economica-economie

PIB al României, estimat pentru primul trimestru, a crescut cu 5,6% faţă de T1 2016

Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2017, a fost de 199,894 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,7% faţă de trimestrul IV 2016 şi cu 5,6% faţă de trimestrul I 2016, informează INS.

Ca serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2017 a fost de 159,665 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,7% faţă de trimestrul I 2016.

La creşterea PIB, în trimestrul I 2017 faţă de trimestrul I 2016, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având industria (+1,5%), cu o pondere de 23,1% la formarea PIB şi care a înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 6,7%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,4%), cu o pondere de 19,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,3%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,9%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 15,3%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,5%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,1%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,4%, contribuind cu 4,8% la creşterea PIB; variaţiei stocurilor, cu o contribuţie de +1,1%, consecinţă a creşterii importante a stocurilor din economie.

O contribuţie negativă la creşterea PIB au avut-o formarea brută de capital fix (-0,1%), ca urmare a reducerii volumului său cu 0,7% şi exportul net (-0,1%), consecinţă a creşterii uşor mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii comparativ cu cel al exporturilor de bunuri şi servicii (+0,09 puncte procentuale).
Tags: , , ,
crestere-economica-economie

Creșterea economică a României a fost de 4,8% în 2016

Produsul Intern Brut al României a crescut în 2016 cu 4,8% comparativ cu anul 2015, contribuții mai importante având activitățile din sectoarele comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante, potrivit datelor provizorii (1) publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

PIB-ul estimat pentru anul 2016 a fost de 759,228 miliarde de lei prețuri curente, în creștere — în termeni reali — cu 4,8% față de anul 2015.

Comparativ cu trimestrul III 2016, Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2016 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,3%. Față de același trimestru din anul 2015, PIB-ul a înregistrat o creștere cu 4,7% pe seria brută și cu 4,8% pe seria ajustată sezonier.

“Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul IV 2016, nefiind înregistrate modificări față de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 42 din 14 februarie 2017.

Produsul Intern Brut — date ajustate sezonier — estimat pentru trimestrul IV 2016 a fost de 194,340 miliarde de lei prețuri curente, în creștere — în termeni reali — cu 1,3% față de trimestrul III 2016.

Pe seria brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul IV 2016 a fost de 227,141 miliarde de lei prețuri curente, în creștere — în termeni reali — cu 4,7% față de trimestrul IV 2015.

La creșterea Produsului Intern Brut, în anul 2016 față de anul 2015, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepția agriculturii, silviculturii și pescuitului, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri: comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (+1,8%), cu o pondere de 18,1% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%; informațiile și comunicațiile (+0,7%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,6%), dar care au înregistrat o creștere semnificativă a volumului de activitate (14,2%); activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,0%; industria (+0,4%), cu o pondere de 23,1% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 1,7%, și impozitele nete pe produs (+0,5%), cu o pondere de 10,5% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,3%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 7,4% contribuind cu 4,5% la creșterea PIB, și consumului final colectiv efectiv al administrațiilor publice, cu o contribuție de +0,4%, consecință a creșterii cu 4,7% a volumului său.

O contribuție negativă importantă la creșterea PIB a avut-o exportul net (-0,8%), consecință a creșterii cu 7,6% a volumului exporturilor de bunuri și servicii, corelată cu o creștere mai mare a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 9,3%.

“Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul IV 2016 față de varianta ‘semnal’ publicată în Comunicatul de presă nr. 42 din 14 februarie 2017 fiind nesemnificativă. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiți, a modificării seriilor brute și a numărului de observații disponibile”, precizează INS.

Comisia Europeană (CE) a revizuit în urcare, la 4,4%, prognoza privind evoluția PIB în 2017, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018. FMI mizează în 2017 pe un avans al Produsului Intern Brut al României de 3,8%, cel mai ridicat ritm de creștere economică din Europa.

Tags: , , , , ,
Harta 3D a Romaniei

România, codaşă în UE în ceea ce privește PIB-ul per capita în 2015

Bulgaria, România și Croația au fost anul trecut țările din Uniunea Europeană cu cel mai redus Produs Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) – aproximativ jumătate față de media înregistrată în restul statelor membre – potrivit datelor publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Acest indicator a variat anul trecut de la 47% din media UE în cazul Bulgariei, 57% din media UE în cazul României, 58% din media UE în cazul Croației până la 267% din media UE în Luxemburg, 128% din media UE în Austria și Olanda, 127% din media UE în Danemarca, 124% din media UE în Germania și Suedia.

De asemenea, Bulgaria, Croația și România au avut anul trecut cel mai mic consum individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), din UE.

În 2015, în Uniunea Europeană, consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat în PPS a variat de la 53% din media Uniunii Europene în cazul Bulgariei, 58% din media UE în cazul României și 59% din media UE în cazul Croației, până la 137% în cazul Luxemburgului și 123% din media UE în cazul Germaniei.

Tags: , , , , ,
sortilemn

Industria silvică şi de prelucrare a lemnului contribuie cu 3,5% la PIB

Contribuția directă a industriei lemnului la formarea PIB în România a fost relativ constantă în ultimul deceniu (variind între 1,1% şi 1,5%), potrivit unui studiu al PwC România. Din acest punct de vedere, România se situa în 2014 pe locul 9 în cadrul Uniunii Europene (1,1% comparativ cu media UE de 0,4%). Dacă se consideră și efectul indirect și cel indus asupra economiei, industria silvică și de prelucrare a lemnului din România contribuie cu 3,5% la PIB.

România deţine a opta cea mai mare suprafață împădurită din UE. Astfel, la finalul lui 2015 suprafața forestieră națională era de 6,86 mil. hectare, cel mai ridicat nivel de la 1929 încoace, însă suprafața forestieră disponibilă pentru exploatare a scăzut cu 18% față de 1990. Ponderea suprafeței împădurite destinată exploatării în suprafața totală împădurită a fost de 67% în 2015 (în scădere de la 88% în 1990).

În același timp, țara noastră ocupă doar locul 20 în UE în funcție de gradul de acoperire forestieră – la finalul lui 2015, suprafața forestieră reprezenta 29% din suprafața totală a terenurilor țării, în crestere cu 2% față de 1990. Astfel, gradul de acoperire forestieră al României se situează sub media UE (37%) și sub obiectivul stabilit prin programul Natura 2000 (40%). România are circa 2,2 mil. hectare de terenuri agricole degradate, care ar putea fi utilizate pentru împădurire. Pentru comparație, țările UE cu cea mai mare suprafață de pădure și cel mai mare grad de împădurire sunt: Suedia (28 mil. hectare, 64% acoperire) și Finlanda (22,2 mil. hectare, 66% acoperire) – ţări care au şi o industrie forestieră şi de exploatare a lemnului foarte dezvoltată.

Sectorul silvic şi al prelucrării lemnului contribuie cu 1,7 miliarde euro la bugetul de stat, atunci când sunt luate în calcul efectele directe și indirecte asupra economiei.  De asemenea, în sector sunt angajate 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare conexe. Industria de prelucrare a lemnului contribuie la ocuparea forței de muncă în zonele mai puțin dezvoltate, prin crearea de unităţi de producție. Potrivit studiului PwC, investițiile în sectorul de prelucrare a lemnului au fost în medie de 200 milioane de Euro pe an.

„România are un potenţial foarte bun de dezvoltare a sectorului forestier şi de prelucrare a lemnului în măsura în care şi-ar spori semnificativ productivitatea. Potrivit datelor noastre, România are în prezent cea mai scăzută productivitate a forței de muncă în sectorul forestier din UE, cu 8,4 unități de lucru anuale (ULA, echivalentul muncii efectuate de către un angajat cu normă întreagă) / 1.000 ha, dublu față de media europeană de 4,3 ULA / 1,000 ha. Printre motivele productivității scăzute se numără lipsa drumurilor forestiere și tehnologia de recoltare depășită. În țările membre UE, în medie, un singur angajat din administrația publică gestionează circa 632 ha, de 2,4 ori mai mult față de suprafața gestionată de un angajat din România (263 ha), principala cauză fiind sistemele IT deficitare folosite de autorităţile silvice din România”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Consultanţă pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.

În 2015, volumul de lemn disponibil pentru exploatare în România a reprezentat numai 66,8% din volumul total de lemn (în scădere de la 88% în 1990), fiind unul dintre cele mai reduse grade de exploatare din UE.

Totuși, țara noastră s-a situat în 2015 pe locul 6 în ceea ce privește raportul dintre volumul de lemn și suprafața forestieră disponibilă pentru exploatare (280 m3/ha), cu mult peste media UE (172 m3/ha).

Creșterea naturală a pădurilor din România este de circa 5,4 m3/ha/an (conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică) sau de circa 7.8 m3/ha/an (în conformitate cu Inventarul Forestier Național).

În 2014, România a fost cel mai mare al 9-lea procesator și comerciant de lemn brut din UE, contribuind cu 3% din totalul de lemn brut prelucrat și comercializat din Uniune (420,4 mil. m3). Însă având în vedere gradul redus de exploatare forestieră, această contribuție ar putea crește.

În România, producția (15,1 mil. m3) a fost peste media UE (14,5 mil. m3), în timp ce doar o proporție mică din lemnul brut recoltat a fost exportată (0,5 mil. m3). Media exporturilor din UE a fost de 1,7 mil. m3.  În schimb, pentru a susține capacitatea de producție și nevoia de aprovizionare, de-a lungul lanțului valoric, au fost importați 1,6 mil. m3 adiționali. În condițiile unei mai bune utilizări a pădurilor, cererea pentru acest volum ar putea fi acoperită exclusiv din producția internă.

O mare parte din producţia de lemn este consumată pentru încălzire (5 mil. m3 în România, semnificativ mai mare față de media UE – 3,39 mil. m3). O parte importantă a consumului intern a fost acoperită prin importul a 1.01 mil. m3, acest lucru confirmând faptul că există cerere care ar putea fi acoperită din producția internă.

„România exportă majoritatea producției sale din prelucrare secundară în loc să o valorifice în continuare pe lanțul valoric. Astfel, țara noastră pare a fi implicată în principal în prelucrarea primară și secundară pe lanțul valoric, cu o industrie de prelucrare finală limitată (mobilier, locuințe, construcții). Este necesară o utilizare mai intensă a potențialului forestier, prin diversificarea structurii speciilor forestiere în favoarea celor mai productive, intensificarea împăduririlor, creșterea anuală a volumului de lemn pe picior, dar și a celui recoltat”, a adăugat Bogdan Belciu.

Tags: , , , ,
crestere-economica-economie

Economia creşte, sărăcia se accentuează. Ce explicaţii au specialiştii

Economia României are şanse ca, în următorii doi ani, să atingă un nivel excelent de creştere economică estimat de specialişti la 4,4-4,8 la sută în 2016 şi la 5,2-5,7% în 2017, pe fondul stimulării cererii interne, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală. Însă paradoxul este că, pe măsură ce produsul intern brut ia avânt, stimulat în primul rând de comerţ, rata sărăciei devine tot mai mare, arată datele KeysFin.

Oficial ne merge bine, dacă analizăm datele de la Institutul Naţional de Statistică. Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 5,2%, pe serie brută, în primul semestru din 2016, şi cu 5% pe seria ajustată sezonier în semestrul I 2016 comparativ cu perioada similară a anului trecut, după ce, în trimestrul doi, avansul PIB a fost de 1,5% faţă de trimestrul 1 şi de 6% faţă de trimestrul 2 din 2015.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estima că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016, în timp ce majoritatea băncilor şi instituţiilor financiare prezente în ţara noastră au estimat avansul între 4,4 şi 4,8%.

„Datele arată încurajator însă dacă privim ce se ascunde în spatele acestui avans, observăm că evoluţia economică se datorează în primul rând consumului ceea ce, pe moment este salutar, însă pe termen mediu şi lung are şanse să devină un adevărat măr otrăvit”, spun analiştii de la KeysFin.

„Creşterea economică sănătoasă este cea care se bazează pe producţie, pe plus valoare, pe angrenarea unor lanţuri economice pe orizontală. Fără industrie, fără producţie, fără produse finite la export, economia va deveni tot mai sensibilă la evoluţiile externe. Dacă va izbucni o nouă criză, efectele ar fi devastatoare, deoarece consumul va fi primul afectat”, avertizează aceştia.

Statistica mai arată un lucru îngrijorător, pe care analiştii de la KeysFin l-au semnalat încă din anii trecuţi – România se enclavizează economic, iar sărăcia devine, astfel, tot mai prezentă în mediul rural.

„Avertizam, în trecut, de faptul că România se dezvoltă cu trei viteze, una dată de regiunile dinamice, precum Bucureşti-Ilfov, Timiş-Arad şi Constanţa, o alta dată, ceva mai lentă, dată de business-urile construite în zone precum Braşov, Cluj, Argeş şi Galaţi, şi o a treia, extrem de slabă, în fapt o adevărată frână pe care o pun zone monoindustriale, precum cele din Moldova, Oltenia, Bărăgan. Acestea au devenit adevărate enclave de sărăcie, în care business-ul stagnează, iar forţa de muncă nu are nicio şansă decât să migreze către zonele cu potenţial”, au arătat analiştii.

Vestea şi mai proastă este că, în ciuda creşterii economice semnificative din 2016, rata sărăciei tinde să atingă un record al ultimilor ani, după ce, în 2015, s-a ridicat peste nivelul de 25% (25,4%), depăşind precedentul record, de 24,8%, consemnat în 2007.

„Sunt regiuni în România, precum cea de Nord-Est, acolo unde rata sărăciei a atins nivelul de 35,6%. Pe aceleaşi coordonate se situează şi Regiunea de Sud-Est, cu o rată a sărăciei de 33,3%, urmată de Sud-Vest Oltenia cu 29,7%, Regiunea de Vest cu 26,7% şi Sud-Muntenia cu 25,5%. Media de 25% procente este asigurată de impactul situaţiei din Bucureşti-Ilfov, unde rata sărăciei este cea mai mică, de numai 5,5%”, explică analiştii de la KeysFin.

Potrivit INS, în România sunt 8,5 milioane persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială, cifră care situează ţara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata sărăciei relative.

„Procentul privind sărăcia relativă (raportul procentual între numărul persoanelor sărace care au un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent și total populației) a crescut cu 3 puncte procentuale în 2015, iar în 2016 este posibil să urmăm acelaşi traseu”, afirmă analiştii.

De altfel, potrivit datelor Eurostat, aproximativ 40,2% din populația României era expusă în 2014 riscului de sărăcie și excludere socială, situație care a plasat-o pe primul loc în Uniunea Europeană, în condițiile în care, la nivelul UE, 122 de milioane de persoane, sau 24,4% din populație, se aflau în această situație.

Statisticile World Vision arătau, recent, că aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% față de 2013.

Cum depăşim această situaţie

Potrivit analiștilor de la KeysFin, situația actuală este de natură să creeze un risc social, mai ales în contextul în care perspectivele unui nou val de criză sunt tot mai solide.

Rolul major în diminuarea efectelor acestei evoluții economice polarizată este dat de modul în care iniţiativele legislative vor fi efectiv puse în aplicare astfel încât să se creeze investiții cu dezvoltare pe orizontală, care să asigure producție și locuri de muncă mai ales în zonele defavorizate. Iar primul pas trebuie să fie cel în infrastructură.

“Statisticile noastre arată că investiţiile în infrastructură se concentrează în Transilvania, Muntenia şi prea puţin în Moldova, Oltenia şi Dobrogea. Fără o infrastructură optimă, este aproape imposibilă atragerea de investitori”, spun experţii KeysFin.

Din analiza datelor guvernamentale, specialiştii remarcă faptul că strategiile de investiții la nivel regional nu s-au tradus încă în fapte. În aceste condiții, s-a accentuat fenomenul de depopulare a unor zone din mediul rural şi accentuarea aglomerării urbane care tinde să capete aspecte sufocante mai ales in zona Bucureşti-Ilfov.

“Avem nevoie să privim România ca pe un business, să îi căutăm avantajele, oportunităţile, să extragem resursele şi să optimizăm relaţia dintre regiunile ţării. Fără o privire de ansamblu a economiei, fără măsuri de ordin fiscal de stimulare a dezvoltării zonelor defavorizate, în special a infrastructurii, degeaba construim autostrăzi în zone prospere când mai mult de jumătate din ţară nu are apa curentă şi se bazează pe fântâna din curte”, afirmă experţii KeysFin.

Tags: , , , , ,
Harta 3D a Romaniei

Investițiile cresc în Europa, la fel și riscurile politice

Incertitudinea politică în Europa este influențată de nivelurile de încredere ale întreprinderilor și gospodăriilor.

În urma votului Brexit, Coface a revizuit prognoza de creștere a PIB-ului britanic cu 0,6 puncte, la 1,2% pentru 2016.

Segmentele care reprezintă exporturile și care profită de ratele mici ale lirei sterline scăzute nu sunt de cele mai grave. Pe termen lung, un acord de liber schimb in stil “Norvegia” este puțin probabil să aibă loc după demisia lui David Cameron, iar în cazul în care se aplică normele OMC, costul economic ar putea fi ridicat pentru Regatul Unit și UE. Sectoarele de export britanice, legate de UE prin lanțuri de aprovizionare, ar putea fi sancționate de taxe vamale. În interiorul UE, țările cu o piață și cu o prioritate limitată a relațiilor comerciale interne cu Regatul Unit se confruntă cu cel mai înalt nivel de expunere: Irlanda, și într-o măsură mai mică, Țările de Jos, Belgia, Danemarca și Suedia.

La momentul actual, niciun factor nu este de așteptat să afecteze creșterea dinamică sănătoasă în Zona Euro (estimată la 1,7% în 2016), alimentată atât de consumul casnic, cât și de investițiile private. Bugetele relaxate, scăderea prețului petrolului și ratele scăzute ale BCE au avut efecte pozitive asupra marjelor întreprinderilor. Pentru prima dată, întreprinderile mici beneficiază de o gamă mai largă de servicii bancare pentru împrumut.

  • Franța a fost actualizată la A2, ca răspuns la mai multe semnale încurajatoare: cel mai înalt nivel al investițiilor de către întreprinderi în ultimii 4 ani, un impuls în sectorul construcțiilor (ceea ce reprezintă 5% din PIB), precum și o scădere constantă a numărului insolvențelor estimată la -3.2% în 2016.
  • Italia a fost actualizată la A3, datorită nivelurilor în scădere ale insolvențelor, a șomajului și a investițiilor preconizate.

Europa Centrală se află în urma Europei de Vest, cu evaluări actualizate pentru patru țări: Lituania (A3), Slovenia (A3), Letonia (A4) și România (A4), profitând de o creștere solidă și de dependența redusă față de exportul Rusiei.

 

Tags: , , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

România rămâne cu cinci regiuni între cele mai sărace 21 din UE. Între acestea şi cea de Nord-Vest

Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE (PIB pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare – 50% din media UE), potrivit Eurostat. Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

Tot în categoria regiunilor aflate sub 50% din media UE se situează şi regiunea Sud-Est a României, însă aici PIB pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare este la 49,5% din media europeană, foarte aproape de pragul de 50%.

Singura regiune a României care trece de media UE este Bucureşti-Ilfov, cu 129%. Uşor peste jumătate din media europeană se situează regiunea Vest – cu 58%, precum şi Centru – cu 52%, potrivit Eurostat.

Cele mai sărace regiuni din UE sunt Severozapaden (Bulgaria), cu 30% din medie, şi Mayotte, potrivit unui raport al biroului de statistică al UE, Eurostat, care utilizează date din 2014.

Cea mai bogată regiune a UE a rămas centrul financiar londonez, unde PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare s-a situat la 539% din media UE.

Doar 21 de regiuni au consemnat un PIB pe cap de locuitor cu cel puţin 50% peste media europeană. În această categorie, Germania este prezentă cu cinci regiuni, Olanda şi Marea Britanie cu câte trei, Austria cu două, iar cu câte una Belgia, Cehia, Danemarca, Irlanda, Franţa, Slovacia, Suedia şi Luxemburg.

Tags: , , , , ,