Tag Archives: piaţa imobiliară

cluj imob

Piaţa imobiliară se stabilizează. Vezi preţurile iernii la Cluj

Chiar şi în Cluj-Napca, oraşul cu cele mai scumpe apartamente de vânzare, diferenţa de preţ la 12 luni se situează sub pragul de 10%. 

Suma medie solicitată pentru apartamentele scoase la vânzare în întreaga țară s-a majorat cu 1,1% în noiembrie 2018, ajungând la 1.242 de euro pe metru pătrat util (față de 1.228 de euro pe metru pătrat util la finele lunii precedente), arată o analiză Imobiliare.ro.

Comparativ cu perioada similară a anului trecut – când un apartament costa, în medie, 1.169 de euro pe metru pătrat util – nivelul actual al pretențiilor vânzătorilor este cu 6,2% mai ridicat. “În condițiile în care marja anuală de creștere a prețurilor se situa la 12,4% în noiembrie 2017, se confirmă, așadar, intrarea in faza de stabilitate a sectorului rezidențial. Relevant în acest sens este și faptul că, inclusiv în marile centre regionale diferența de preț la 12 luni se situează sub pragul de 10% (chiar și în Cluj-Napoca)”, arată analiştii imobiliari.

Piaţa imobiliară din Cluj-Napoca:

În materie de scumpiri, capitala Transilvaniei nu mai ține capul de afiș nici de la o lună la alta, nici raportat la anul precedent. Astfel, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, prețurile s-au majorat aici cu 1,4% în noiembrie (de la 1.535 la 1.556 de euro pe metru pătrat util) și cu 7,5% în ultimul an (de la 1.447 euro pe metru pătrat util). Pe parcursul lunii ce tocmai s-a încheiat, apartamentele vechi din Cluj s-au apreciat cu 0,6%, de la 1.574 la 1.584 de euro pe metru pătrat util. Locuințele nou-construite au consemnat o creștere mai importantă, anume 2,1%, de la 1.503 la 1.534 de euro pe metru pătrat.

Piaţa imobiliară din marile centre regionale ale României: 

Bucureşti: 1.329 de euro pe metru pătrat util, creştere de 1,1% în noiembrie

Constanța: 1.133 de euro pe metru pătrat util, declin de 0,3%  în noiembrie

Iași: 1.008 euro pe metru pătrat util, declin de 3,1% în noiembrie

Timișoara: 1.212 euro pe metru pătrat util, avans de doar 0,1% în noiembrie

Tags: , ,
cluj imob

Cumpătare în piaţa rezidenţială din România. Ce spun dezvoltatorii

Creşterea dobânzii de referinţă la creditele în lei, ROBOR, dincolo de pragul de 2%, alături de moneda europeană care se apropie cu paşi repezi de 4,7 lei pentru un euro au dus la o încetinire a vânzărilor pe piaţa rezidenţială, mai ales în contextul în care toţi dezvoltatorii comunică preţul în euro, iar devalorizarea leului atrage o scumpire a acestora.
„În ultimele două luni ale anului s-a văzut o atenţie mai mare a cumpărătorilor pe partea de rezidenţial. Nu a mai fost acelaşi avânt pentru a cumpăra cât mai repede, ci o chibzuinţă mai mare din partea cumpărătorilor. Ei au luat în calcul mult mai bine cum arată pentru ei din punct de vedere financiar dacă va mai creşte cursul, dobânda. Am văzut şi cumpărători care au optat pentru instrumente care reduc aceste riscuri precum opţiuni legate de cursul de schimb, sau să discute cu banca o dobândă fixă. Cumva această presiune este şi un bun educator pe piaţă, am văzut acum o cumpătare mult mai mare în cererile de cumpărare”, a explicat antreprenorul Ovidiu Şandor, care prin Mulberry Development dezvoltă proiectul ISHO din Timişoara, care include birouri, rezidenţial şi un hotel Radisson Blu.
Tags: , , , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

2017 este cel mai bun an pentru investiţiile imobiliare din perioada post-criză

Investiţiile imobiliare au depăşit 400 de milioane de euro în prima jumătate a acestui an şi vor urca spre un miliard de euro până la final, reiese dintr-un studiu publicat miercuri de Colliers International.

Piaţa de investiţii a avut o evoluţie spectaculoasă, valoarea totală a tranzacţiilor din prima jumătate a acestui an depăşind 400 de milioane de euro. Au fost încheiate tranzacţii mari în sectoarele de industrial şi retail, cele mai importante fiind vânzarea depozitului Dacia Piteşti către Globalworth, tranzacţie intermediată de către Colliers International, pentru un total de 42,5 milioane euro, respectiv tranzacţia dintre Iulius Group şi Atterbury Group.

“Luând în considerare activitatea de pe piaţa industrială de până acum, ne putem aştepta la livrări de aproximativ 250.000 mp în Bucureşti şi încă 100.000 mp în restul ţării, până la finalul acestui an. Dezvoltatorii îşi îndreaptă din ce în ce mai mult atenţia către locaţii în curs de dezvoltare, precum Timişoara, Sibiu, Piteşti, Cluj-Napoca, Râmnicu Vâlcea, Braşov sau Roman”, a declarat Mihai Pătrulescu, şeful departamentului de analize strategice din cadrul Colliers International.

“Zonele din apropierea Bucureştiului sunt, de asemenea, foarte ofertante din punct de vedere al disponibilităţii forţei de muncă necalificată şi al apropierii faţă de Capitală şi de Ploieşti. Pe lângă Mogoşoaia, Chitila şi Autostrada A3, comuna Ştefăneştii de Jos are potenţialul de a deveni noul hub logistic, în contextul în care a început deja construcţia a 35.000 mp şi există cerere pentru încă 150.000 mp”, a adăugat Mihai Pătrulescu.

De asemenea, “observăm o tendinţă a investitorilor internaţionali de a crea parteneriate cu dezvoltatori locali. Acest dinamism va duce la un volum total al investiţiilor de un miliard de euro în acest an, marcând cel mai bun an pentru această piaţă din perioada post-criză”, a spus reprezentantul Colliers International.

Potrivit studiului, pe piaţa de spaţii industriale din zona Capitalei au fost livraţi aproximativ 150.000 mp, cu precădere în zonele de vest şi de nord şi în apropiere de autostrada A1. Cererea a venit din partea sectoarelor comerţ online, auto şi FMCG şi a companiilor electro-IT şi logistice, care au închiriat spaţii în principalele parcuri industriale: Network One Distribution – 30.000 mp în CTPark Bucharest West, KLG – 9.755 mp în CTPark Bucharest West, Ikea şi Heineken – 8.000, respectiv 6.000 mp în LogIQ Mogoşoaia.

La rândul său, sectorul de retail a fost marcat de interesul pentru noi dezvoltări de retail.

“Deşi stocul de spaţii comerciale a crescut cu doar 30.000 mp, urmând ca încă 150.000 mp să fie livraţi până la finalul anului, noile proiecte vor include parcuri de retail în oraşele mai mici, respectiv extinderi ale centrelor comerciale existente din oraşele mari. De asemenea, nevoia din ce în ce mai mare de servicii şi facilităţi în apropierea locului de muncă va impulsiona dezvoltarea schemelor de retail în noile spaţii de birouri”, notează autorii studiului.

În Bucureşti, stocul de spaţii de birouri a ajuns la 2,2 milioane mp în urma livrării a 50.000 mp, din care 30.000 mp îi reprezintă primele două clădiri ale proiectului Timpuri Noi Square, dezvoltat de Vastint. Suprafaţa totală închiriată a însumat 170.000 mp, iar cererea nouă, venită în special din partea firmelor de IT şi BPO/SCC, a depăşit pragul de 85.000 mp. Cele mai solicitate zone au fost Floreasca-Barbu Văcărescu (45.000 mp închiriaţi), Piaţa Victoriei şi Centru Vest.

“Din cauza întârzierilor provocate de lipsa forţei de muncă şi de obţinerea avizelor, numeroase proiecte planificate pentru acest an au fost amânate pentru 2018. Astfel, estimăm că doar 90.000 mp vor mai fi livraţi până la finalul anului 2017, urmând ca în 2018 să fie livraţi aproximativ 300.000 mp de spaţii de birouri. Infrastructura slabă din polurile deja aglomerate ale Capitalei va determina dezvoltatorii să se concentreze pe alte zone de birouri, precum Bulevardul Expoziţiei şi Centru Vest”, a mai explicat Mihai Pătrulescu.

În ceea ce priveşte chiriile, acestea nu au înregistrat fluctuaţii majore. Pe termen scurt există, însă, premisele pentru creşterea chiriilor în anumite zone, cum ar fi Floreasca-Barbu Văcărescu, pe fondul interesului crescut şi al scăderii ratei de neocupare. Oraşele secundare precum Cluj-Napopca, Iaşi sau Timişoara au înregistrat creşteri ale chiriilor cauzate de un nivel al cererii ce depăşeşte oferta.

“Se conturează două tendinţe în rândurile proprietarilor: cei care dezvoltă rapid şi închiriază agresiv şi cei care aşteaptă momentul potrivit pentru a închiria la preţuri mai mari. Activitatea din piaţă a dovedit că ambele strategii dau rezultate, astfel că proprietarii cu poziţionare pe termen lung se apropie de nivelul de chirie urmărit, în timp ce competiţia are clădirile complet ocupate”, a încheiat Mihai Pătrulescu.

Colliers International Group Inc. (simboluri bursiere Nasdaq şi TSX: CIGI) este unul dintre liderii globali în domeniul consultanţei imobiliare, cu peste 15.000 specialişti care lucrează în 68 de ţări. Colliers oferă o gamă largă de servicii clienţilor finali, dezvoltatorilor şi investitorilor, de la brokeraj, property şi asset management, project management, investiţii şi consultanţă, evaluări şi până la studii de piaţă sau produse adresate băncilor.

Tags: , , , ,
cluj de sus

Cluj, judeţul din România unde te costă cel mai mult să-ţi cumperi un apartament

Angajații din Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru achiziția unui apartament cu una sau două camere, deși salariile din județ sunt mai mici decât cele din Capitală, potrivit unei analize realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.

Astfel, chiar dacă salariul mediu net din Cluj-Napoca este cu 18% mai mic decât cel din București, angajații clujeni plătesc rate cu 15% mai mari decât bucureștenii pentru achiziția aceluiași tip de garsonieră. În cazul achiziției unui apartament cu 2 camere, rata lunară plătită pentru un credit prin Prima Casă echivalează cu 47% din salariul mediu al unui angajat clujean, cu mult peste media Bucureștiului, de numai 34% din venitul lunar.

Pentru apartamentele cu 3 și 4 camere, cele mai mari rate sunt în județul Constanța. La polul opus, Hunedoara este cel mai avantajos județ din România din punctul de vedere al ponderii pe care o are rata lunară de achiziție a unei locuințe în salariul mediu, indiferent de tipul de imobil achiziționat.

La nivel național, achiziția unei locuințe în rate lunare prin programul Prima Casă reprezintă un cost echivalent cu valori între 20% și 46% din salariul lunar mediu net, în funcție de tipul de imobil cumpărat. În cazul unui credit ipotecar standard, rata lunară pentru cumpărarea unei locuințe variază între 19% și 44% din salariul mediu net la nivel național.

“În momentul acesta, Clujul trece printr-o perioadă de creștere similară cu cea din anii 2007- 2008. Orașul se dezvoltă foarte rapid, cererea a ajuns să fie mult mai mare decât oferta și, în acest context, din ce în ce mai mulți oameni trec peste bariera prețului cu gândul că fac o investiție de lungă durată. Cu siguranță prețurile se vor stabiliza în următoarele 12 luni, iar procesul de vânzare va fi unul mult mai calculat și mai bine informat”, explică Sorin Bălan, director Storia.ro.

“Chiar dacă salariile sunt mai mici decât cele din București, iar prețurile locuințelor sunt mai mari, percepția clujenilor față de orașul lor este una foarte bună. Potrivit studiului realizat de Storia.ro care a analizat percepția oamenilor asupra costului vieții din orașul și cartierul în care locuiesc, Cluj a ieșit pe locul doi în topul orașelor cu cel mai avantajos cost al vieții din România. Mulțumirea resimțită de clujeni față de stilul lor de viață reprezintă încă o explicație pentru faptul că sunt dispuși să scoată mai mulți bani din buzunare pentru o locuință în Cluj-Napoca”, continuă Bălan.

Garsoniere

Rata lunară pentru o garsonieră consumă, în medie, 20% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziționat o astfel de locuință prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară a unei garsoniere reprezintă 19% din venitul lunar al unui angajat la nivel național.

Clujenii plătesc cele mai mari rate lunare, indiferent de modul de creditare ales. Astfel, pentru o garsonieră achiziționată prin programul Prima Casă, rata lunară este de 32% din salariul mediu net din județ și 30% din salariul lunar dacă e cumpărată prin credit imobiliar standard.

După județul Cluj-Napoca, primele poziții sunt ocupate de Dolj, Iași, Mureș, Brașov, Bihor, Prahova și Brăila. Capitala se sitează pe poziția a 15-a.

La polul opus se găsește județul Hunedoara, unde achiziția unei locuințe cu o cameră consumă numai 10% din salariul unui angajat plătit cu salariul mediu la nivel județean, indiferent dacă este cumpărată prin Prima Casă sau prin credit standard.

Apartamentele cu 2 camere

Rata lunară pentru un apartament cu 2 camere consumă, în medie, 34% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziționat o astfel de locuință prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară pentru achiziția unei locuințe cu 2 camere reprezintă 32% din salariul lunar net al unui angajat.

Pentru o locuință cu 2 camere, un angajat clujean care obține salariul mediu net va plăti 47% din veniturile sale lunare net (dacă achiziționează locuința prin Prima Casă) și 45% dacă o va cumpăra prin credit imobiliar standard.

Imediat în clasamentul județean, urmează Constanța, Dolj, Timiș, Iași, Maramureș, Bihor și Brașov. Ratele cel mai puțin împovărătoare se găsesc în județele Hunedoara, Giurgiu, Harghita, Mehedinți și Teleorman.

Apartamentele cu 3 și 4 camere

În majoritatea județelor, costul unui apartament cu 3 camere este similiar cu cel al unui apartament cu 4 camere raportat la povara pe care ar reprezenta-o pentru un salariat plătit la nivelul salariului mediu din județ, în aceleași condiții de creditare.

Angajații constănteni care vor să-și cumpere un apartament cu 3 camere vor plăti o rată echivalentă cu 58% din salariul lunar dacă o achiziționează prin programul Prima casă. Dacă achiziția se face printr-un credit imobiliar standard, rata lunară va consuma numai 57% dn salariul lunar.

Pentru apartamentele cu 4 camere, un angajat care obține salariul mediu net din Constanța va plăti 46% din veniturile sale lunare nete (dacă achiziționează apartamentul prin Prima Casă) și 44% dacă va cumpăra locuința prin credit imobiliar standard (cu avans de 15%).

La polul opus este tot situația din județul Hunedoara, unde achiziția unui apartament cu 3 camere consumă doar 24% din salariul lunar din județ, dacă este cumpăra prin Prima Casă și numai 22% din salariu în cazul unui credit ipotecar standard. În același județ, locuințele cu 4 camere consumă 24% din salariul lunar din județ dacă aceasta se face prin Prima Casă și 22% dacă locuința este cumpărată prin credit ipotecar standard.

Valoarea ratelor lunare în Capitală

În București, unde există și cele mai mari salarii, achiziția unei garsoniere înseamnă o rată de 22% din salariul mediu din municipiu prin programul Prima Casă și 21% din salariul mediu net prin creditul imobiliar standard, peste media națională. Pentru achiziția unui locuințe cu 2 camere, rata lunară consumă doar o treime (34%) din salariul mediu din municipiu dacă locuința este cumpărată prin Prima Casă și 32% dacă este achiziționată prin credit ipotecar.

Achiziția unei locuințe cu 3 camere prin Prima Casă rata lunară este echivalentă cu 39% din salariul mediu lunar. În cazul unui credit ipotecar tot pentru 30 de ani, avansul minim este de 15%, iar rata lunară echivalează cu 43% din salariul mediu net al unui angajat din Capitală.

Pentru apartamentele cu 4 camere, valoarea ratei prin programul Prima Casă este de 39%, respectiv 43% prin credit imobiliar.

 

Tags: , , , ,
Casa-Bani1

Românii, între cei mai împovăraţi din UE privind costurile legate de locuinţe

Grecii, românii şi germanii sunt europenii cu cea mai mare povară a costurilor legate de locuinţe, care includ atât chiriile sau ratele la bancă pentru credite imobiliare, cât şi cheltuielile pentru întreţinere, arată un raport al biroului european de statistică, Eurostat.

Datele, valabile pentru anul 2015, analizează proporţia cetăţenilor din fiecare stat memebru al Uniunii Europene care trăia în gospodării ce cheltuie peste 40% din venituri pentru costuri legate de locuinţă.

Astfel, în 2015, 11,3% din populaţia UE trăia în gospodării care au cheltuit peste 40% din venituri pentru chirie sau rată la bancă pentru credit imobiliar şi pentru costurile cu întreţinerea (apă, canalizare, electricitate, încălzire şi gaze).

Cea mai mare povară se înregistra în Grecia, unde 40,9% din populaţie trăia în 2015 în gospodării ce cheltuiau peste 40% din venituri pentru a acoperi costurile legate de locuinţă, arată datele Eurosat.

Pe locurile următoare, dar la mare distanţă de Grecia, se află România, unde 15,9% din populaţie trăia în gospodării afectate de costurile cu locuinţa, Germania (15,6%) şi Danemarca (15,1%).

La popul opus, doar 1,1% dintre locuitorii din Malta, 3,9% dintre ciprioţi, 4,6% dintre irlandezi şi4,9% dintre finlandezi trăiau în 2015 în gospodării ce cheltuiau peste 40% din venituri pentru locuinţă.

Tags: , , , , ,
case brasov

Despre Prima Casă și darea în plată: Finanțarea rămâne o problemă spinoasă pentru majoritatea potențialilor cumpărători de locuințe

Din 2014 încoace, piața rezidențială autohtonă și-a revenit în mod vizibil: prețurile și-au încetat cursul descendent, volumul tranzacțiilor a crescut, la fel ca și apetitul pentru dezvoltarea de noi proiecte. Acum însă noi dificultăți pun sub semnul întrebării menținerea acestei tendințe pe termen lung, arată o analiză imobiliare.ro

Bogdan C. și soția sa sunt căsătoriți de cinci ani și au o fetiță de patru. Locuiesc în chirie, într-un apartament cu două camere din Timișoara. Recent s-au gândit să facă un împrumut pentru a-și cumpăra o casă a lor, așa că au mers la bancă să se intereseze. Soluția ideală ar fi fost, desigur, să poată apela la programul Prima Casă. Li s-a spus însă că, pentru moment cel puțin, nu mai sunt fonduri. Cealaltă variantă ar fi să contracteze un credit ipotecar standard. Cum asta ar presupune achitarea unui avans de patru-cinci ori mai mare, cei doi nu pot decât să ridice trist din umeri. Cum ar putea strânge, din niște „salarii normale”, 8.000-10.000 de euro (pentru o casă de 40.000 de euro)?

Prima Casă, 90% din piața ipotecarelor

Departe de a fi singulară, situația celor doi ilustrează perfect starea de incertitudine pe care o traversează piața imobiliară autohtonă. Intrarea în vigoare a legii dării în plată, în urmă cu aproximativ trei luni, a dus la majorarea generalizată a avansurilor solicitate pentru ipotecarele standard, de la un minimum de 15% (la lei) până la circa 35% (sau mai puțin la unele bănci). În primă fază, această măsură nu a reprezentat o problemă atât de mare, întrucât piața se baza, în proporție covârșitoare, pe creditele de tip Prima Casă. Astfel, potrivit proiectului Strategiei Naționale a Locuirii, lansat recent în consultare publică, programul guvernamental a generat circa 90% din toate împrumuturile ipotecare acordate din 2009 încoace.

Adevărata provocare constă însă în faptul că, pe fondul numărului record de solicitări venite în urma discuțiilor legate de darea în plată, plafonul alocat pentru Prima Casă în 2016 s-a epuizat rapid (inclusiv un plus de 500 de milioane de lei). Pe de altă parte, autoritățile întârzie în a anunța noi suplimentări de fonduri, lăsând chiar să se înțeleagă că programul poate fi stopat. „În prezent, piața de finanțare a locuințelor este sprijinită în mare măsură de garanțiile oferite în cadrul programului «Prima Casă»”, recunosc oficialii Guvernului în proiectul citat. Nu se știe cu siguranță dacă sau când se va încheia acest program”, adaugă însă aceștia.

Băncile mai scad avansurile

În acest context, schimbările generate de aprobarea legii dării în plată capătă alte proporții. De notat este că, între timp, băncile și-au mai temperat „avântul” în ceea ce privește restricționarea creditării. BCR, spre exemplu, și-a adaptat atitudinea prudențială la specificul piețelor regionale, luând decizia de a acorda împrumuturi cu avans de 25% (în loc de 35%) în cele mai mari 20 de orașe ale țării. Potrivit explicațiilor oficiale, decizia a fost luată pe baza faptului că, în orașele medii și mari, prețurile locuințelor sunt mai ridicate, piața imobiliară este mult mai dinamică, iar puterea de cumpărare a populației mai mare. În general vorbind, reprezentanții băncii estimează că „instituțiile bancare vor găsi soluții de reducere a avansurilor la creditele de locuință pentru categorii specifice de clienți”.

Cu toate acestea, viitorul creditării – și, implicit, al pieței tranzacțiilor cu locuințe – nu arată cu mult mai bine. „În contextul în care mai multe instituții bancare au anunțat măsuri specifice de scădere a avansurilor, aspectul nu rezolvă problemele pentru piața bancară în general și nici nu elimină dezavantajele create atât pentru bănci, cât și pentru clienți”, spun oficialii BCR. Potrivit acestora, băncile nu vor putea ignora riscul general creat de darea în plată, ci vor putea identifica doar soluții particulare, în funcție de profilul clienților și lichiditatea piețelor imobiliare regionale. Astfel, poate că avansurile vor mai fi „calibrate”, dar asta va însemna de fapt o perioadă redusă de creditare sau aplicarea unor criterii de venit mult mai stricte.

Unde mai pui că, la fel ca în cazul celor doi timișoreni, și un avans de 20-25% este, pentru mulți, pur și simplu prea mare…

„Evoluția recentă a creditării pentru locuințe a avut un ritm de creștere susținut de 9-10% anual. (…) În acest moment, se poate estima cu realism faptul că ritmul de creștere a creditării pentru locuințe va încetini semnificativ, în contradicție cu nevoile generate de calitatea scăzută a fondului locativ din România (locuințe vechi, aglomerate și înghesuite, cu nevoie de modernizări și reabilitări și chiar cu risc seismic ridicat).” BCR

Tags: , , , , , , ,
cluj de sus

Cum s-a schimbat piaţa imobiliară după criză şi de ce este Clujul cel mai scump oraş din ţară

Criza economică a adus modificări drastice pe piaţa imobiliară, jumătate din cererile de apartamente vizând locuinţe de până în 60.000 euro, în timp ce în 2008 circa 70% dintre cumpărători erau interesaţi de proprietăţi mai scumpe de 100.000 de euro, se arată într-un studiu realizat de imobiliare.ro.

Introducerea programului Prima Casă, în iunie 2009, a oferit un adevărat debușeu pieței rezidențiale autohtone pe parcursul perioadei de recesiune. Pe fondul unei creditări anterior restricționate, acesta a generat o creștere semnificativă a puterii de cumpărare a populației și, implicit, a cererii (solvabile) de locuințe. Numărul de tranzacții a crescut, ceea ce, urmare a legii cererii și ofertei, a frânat în mod vizibil ritmul de scădere a prețurilor.

Suma medie solicitată pentru apartamentele (noi și vechi) disponibile spre vânzare la nivel național a scăzut cu 41% în primul (aproximativ un) an de recesiune, de la 2.058 de euro pe metru pătrat util în momentul de vârf al pieței (martie 2008) până la 1.211 euro pe metru pătrat înainte de intrarea în vigoare a inițiativei guvernamentale (mai 2009). Ulterior, în perioada 2009-2014, pretențiile proprietarilor s-au mai diminuat, cumulat, cu circa 15% față de valoarea maximă atinsă înainte de criză, ajungând până la un nivel minim de puțin sub 900 de euro pe metru pătrat.

În acest răstimp, suma de 60.000 de euro a devenit un adevărat etalon de preț (la început mai rigid, apoi mai flexibil) pentru cele mai căutate tipuri de locuințe, respectiv apartamentele cu două și trei camere. Tonul „alinierii” a fost dat de proprietarii din piața veche, după care au urmat și vânzătorii de locuințe noi, odată cu demararea unor noi dezvoltări rezidențiale.

În orașele secundare ale țării, piața a atins pragul de jos la jumătatea anului 2014 – din luna iunie, locuințele din Brașov, Cluj-Napoca, Timișoara și Constanța au început să recupereze din declinul început în 2008. În Capitală, pretențiile vânzătorilor au continuat să scadă timp de încă 12 luni, până în iunie 2015, după care au intrat pe un curs ușor ascendent. Acest decalaj este responsabil, parțial, de faptul că, de anul trecut, orașul cu cele mai mari prețuri la apartamente nu este Bucureștiul (cu o medie de 1.104 euro pe metru pătrat), ci Clujul (cu o medie de 1.197 de euro pe metru pătrat).

50% dintre clienții de azi s-ar încadra în 60.000 de euro

În ultimii opt ani, structura cererii de locuințe a suferit mutații importante pornind de la factorul preț. Potrivit datelor Imobiliare.ro, în 2008, 70% dintre cumpărătorii de apartamente erau interesați de proprietăți mai scumpe de 100.000 de euro (de notat este că, la vremea aceea, apartamentele cu trei și, în Capitală, chiar două camere se situau, de regulă, peste acest prag, atât pe piața veche, cât și pe cea nouă). Pe de altă parte, 9% dintre clienți aveau un buget cuprins între 80.000 și 100.000 de euro, 10% s-ar fi încadrat între 60.000 și 80.000 de euro, iar 11% ar fi plătit până la 60.000 de euro pentru o locuință.

Cu totul altfel stau lucrurile la nivelul anului 2016. Acum, cea mai mare parte a cererii (49%) este concentrată asupra proprietăților de până la 60.000 de euro, în vreme ce ponderea cumpărătorilor cu bugete de peste 100.000 de euro a scăzut drastic, până la 18% din total. În intervalul de preț 60.000-80.000 euro s-ar încadra 21% dintre clienți, iar 13% și-ar permite o casă de 80.000-100.000 de euro.

Mai puține camere și suprafețe mai mici

Pentru a răspunde noilor cerințe de preț ale pieței, dezvoltatorii de ansambluri rezidențiale s-au văzut nevoiți să-și reconfigureze produsele – atât în ceea ce privește numărul de camere, cât și suprafețele alocate. Astfel, din stocul locativ construit între anii 2000 și 2008, o cotă de 37,9% era reprezentată de locuințe cu trei camere, această categorie fiind urmată de unitățile cu două (33,6%), cu patru camere și mai mult (15,3%) și, în fine, de garsoniere (13,2% din total). Raportându-ne la ce s-a construit între 2012 și 2016 însă, cele mai numeroase sunt apartamentele cu două camere (48,3%), urmate la o distanță importantă de cele cu trei camere (32,5%), apoi de garsoniere (12,2%) și de unitățile cu patru camere și mai mult (7%).

Tendința de a dezvolta apartamente cu mai puține camere a fost dublată de o diminuare a suprafețelor aferente diferitelor categorii de locuințe. Astfel, suprafața medie unei garsoniere a scăzut de la 45 de metri pătrați (în 2000-2008) la 36 de metri pătrați (în 2012-2016), un apartament cu două camere are acum circa 55 de metri pătrați (față de 74 de metri pătrați), unul cu trei camere ajunge la circa 82 de metri pătrați (de la 105 metri pătrați), iar unul cu patru camere și mai mult la 115 metri pătrați (față de 125 de metri pătrați).

Tags: , , , , , ,
cluj-napoca

Construcţia de locuinţe la nivel naţional a avut anul trecut cel mai bun an de după 2010

Numărul de locuinţe finalizate anul trecut în România a fost cu 5% mai mare decât cel din 2014, de aproximativ 47.000 de unităţi, nivel care a mai fost depăşit doar în 2010, când au fost ridicate cu aproape 2.000 de locuinţe mai mult, potrivit celor mai recente date statistice.

Se remarcă astfel o creştere şi în ceea ce priveşte rezultatele pe ţară, deşi mai este încă mult până când construcţia de locuinţe la nivel naţional va putea egala rezultatele din 2008-2009.

Anul trecut a fost cel mai bun pentru construcţia de locuinţe în regiunea Bucureşti – Ilfov, fiind finalizate peste 11.000 de case şi apartamente, un nivel record pentru ultimii zece ani.

„Rezultatul din 2015 vine în urma unui an 2014 foarte bun comparativ cu 2008, astfel că, după ce a fost dat semnalul revenirii, 2015 a venit cu o depăşire. Cu siguranţă, va exista o creştere şi în 2016“, spune Gabriel Voicu, director New Homes în cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania.

Tendinţa din Bucureşti are ecou şi în alte oraşe alte ţării.

„O creştere asemănătoare este vizibilă în toate zonele ţării, de la Constanţa la Timişoara. Motivul este că, pe o perioadă destul de lungă, a avut loc o stabilizare a preţurilor, iar oamenii au prins încredere“, precizează Voicu.

Creşteri semnificative pe regiuni se mai observă în zona centrală şi de nord-est, centrul înregistrând o creştere de aproape 28% faţă de anul precedent.

Tags: , , , ,
constructii august

Piaţa imobiliară, în 2016: creşteri de 5% (volum şi valoare) şi terenurile cu potenţial de construire, în topul tranzacţiilor

Piaţa imobiliară românească a crescut, în 2015, cu 10%, comparativ cu 2014, atât în ceea ce priveşte valoarea, cât şi volumul tranzacţiilor realizate, urmând ca şi în 2016 să continue trendul ascendent, arată o analiză realizată de o agenţie imobiliară înfiinţată la Cluj.

“Cu siguranţă, 2015 a fost anul revenirii pieţei imobiliare locale. Astfel, anul trecut am asistat nu doar la o majorare a pieţei în principalele oraşe din ţară, ci şi la o creştere a încrederii investitorilor care au relansat proiecte în toţi polii principali precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Arad sau Braşov. În plus, observăm că piaţa are perspective de dezvoltare pentru următorii ani”, a declarat Răzvan Cuc, preşedintele RE/MAX România.

În acest moment, preţurile medii din principalele oraşe din ţară sunt stabile, variind de la oraş la oraş. Astfel, în Bucureşti şi Cluj-Napoca, două oraşe asemănătoare ca şi efervescenţă, preţul mediu pe metrul pătrat, pe segmentul rezidenţial, este de cca. 1.000 – 1.100 euro, iar în Braşov ajunge la cca. 850 euro / mp. În acelaşi timp, în Arad costul pe metrul pătrat este, în medie, de 800 de euro, în timp ce în Sibiu se situează la cca. 700 euro / mp.

Creşteri de 5% pentru 2016

În ceea ce priveşte evoluţia pieţei imobiliare în 2016, Răzvan Cuc estimează că trendul ascendent va fi continuat, pe toate segmentele, atât în ceea ce priveşte volumul, cât şi valoarea.

“În ceea ce priveşte segmentul rezidenţial, suntem de părere că piaţa va reacţiona diferit în funcţie de oraşul la care facem referire, aşa cum s-a întâmplat şi în 2015. Însă, credem că 2016 va aduce creşteri ale preţurilor medii naţionale cu cel puţin 5% – atât la locuinţele vechi, cât şi la cele noi”.

Acesta a mai adăugat că oraşele mari din România, cu peste 300.000 de locuitori şi care sunt poli de dezvoltare ai economiei locale, au şi cele mai active pieţe imobiliare din ţară, cu nuanţe de la un oraş la altul, dictate de specificul economiei locale, de infrastructură şi poziţionare geografică, de componenta universitară a oraşului şi de multe alte criterii. Însă, conform datelor agenţiei imobiliare, în toate aceste oraşe se află în dezvoltare proiecte rezidenţiale ale unor dezvoltatori privaţi care însumează estimativ peste 10.000 de unităţi locative ce urmează a fi livrate în 2016.

Evoluţia pozitivă a pieţei se va vedea, în acest an, şi pe segmentul terenurilor care, încă din 2015, a fost unul efervescent, marcat de tranzacţii importante în oraşele mari ale ţării.

Suprafața medie achiziţionată pentru construcția unei case este de 500 mp. Dincolo de terenurile achiziționate pentru dezvoltarea spațiilor industrial – comerciale, logistice sau de producție, mulți clienți provin din zona rezidențială și vizează terenuri ale căror suprafețe variază între 400 – 600 mp, cu scopul de a construi case/vile cu grădină, fie individual, fie în asocieri mici.

Tags: , , , , ,