Tag Archives: piata imobiliara 2016

cheie_tranzactie_imobiliara_ziaruldeiasi_ro_80029600

Piaţa imobiliară românescă, fruntaşă la scumpiri la nivel european (ANALIZĂ)

România se află pe locul 5 în Europa când vine vorba de cele mai mari creşteri ale preţurilor pe metrul pătrat pe segmentul rezidenţial în primul semetru din acest an, potrivit unui studiu realizat de RE/MAX în 15 state europene. Cu toate acestea însă, raportat la costul pe metrul pătrat, România se află pe ultimele locuri în clasament.

„Studiul arată că preţurile pentru proprietăţile rezidenţiale din România au crescut, în primele şase luni ale acestui an, cu circa 5,9% comparativ cu finele lui 2015, ajungând la aproximativ 900 de euro/mp”, a declarat Răzvan Cuc, preşedintele agenţiei imobiliare înfiinţată în Cluj-Napoca.

Astfel, ţara noastră se află pe locul 5 în Europa, după Portugalia, unde preţurile au crescut cu 14,3%, Germania – cu un avans de 11,24%, Turcia – 10,68% şi Spania – cu 6,64%. La polul opus se situează ţări precum Slovacia sau Grecia, unde preţurile au scăzut chiar şi cu până la 3%, sau Elveţia, unde majorarea a fost infimă, de sub 1%.

imobiliare

Cu toate că România este fruntaşă în ceea ce priveşte creşterile preţurilor în prima jumătate a anului, dacă este luat în calcul costul pe metrul pătrat, acesta se situează la circa 900 de euro. Pe primele locuri în acest sens se află Elveţia, Franţa şi Germania, unde preţurile pe metrul pătrat sunt cuprinse între 5.785 euro/mp şi 2.860 euro/mp. La polul opus se află ţări precum Turcia, unde preţul pe metrul pătrat a fost în primul semestru de doar 534 de euro, Cehia (832 euro), Slovacia (879 euro) şi România (900 euro).

imobiliare2

În ceea ce priveşte închirierile pe segmentul rezidențial, preţul pe metrul pătrat a rămas aproape neschimbat în majoritatea statelor.

Astfel, în România acesta se situează la cca. 5 euro/mp, la acelaşi nivel ca şi la finele lui 2015. Cele mai mari valori sunt înregistrate în Elveţia (17 euro/mp), Olanda (13 euro/mp), Franţa (12,6 euro/mp) şi Finlanda (12,5 euro/mp). La polul opus se află Turcia – 2,27 euro/mp, Grecia – 4,2 euro/mp, Italia –  cca. 5 euro/mp şi România, cu 5 euro/mp.

imobiliare3

1.908 euro/mp, preţul mediu plătit de un european pentru o locuinţă

Studiu a mai evidenţiat că piaţa imobiliară din Europa este extrem de diversificată, existând diferenţe majore de la ţară la ţară. Cu toate acestea, sigurul numitor comun la nivelul Europei este reprezentat de nivelul minim istoric al ratelor de dobândă la creditele imobiliare, fapt ce a determinat o creştere a cererii la nivel rezidenţial şi, de asemenea, a preţurilor.

Astfel, în prima jumătate a acestui an, un european a plătit în medie 1.908 euro/mp pentru achiziţia unei locuinţe, 91% dintre locuitorii ţărilor luate în calcul visând la o proprietate. În ceea ce priveşte chiriile, preţul mediu la nivelul Europei s-a situat în perioada analizată la 8,08 euro/mp, pe segmentul rezidențial.

Peisajul imobiliar european, în următoarele şase luni

Piaţa imobiliară locală şi europeană va fi influenţată de schimbări legislative sau alte tipuri de mişcări geopolitice (ex. Brexit).

Astfel, la nivel local, în ceea ce priveşte previziunile pentru următoarele şase luni, se estimează că preţurile pe metrul pătrat, atât la vânzare cât şi la închiriere, vor rămâne stabile, în timp ce legea dării în plată ar putea avea chiar un efect uşor negativ în numărul de tranzacţii. Cu toate acestea, investiţiile pe segmentul imobiliar din România vor fi în continuare la un nivel ridicat, printre cele mai mari din CEE, conform statisticii.

“Economia şi piaţa imobiliară sunt puternic influenţate de situaţia politică din anumite regiuni. Alte influenţe majore sunt determinate de schimbări legislative locale sau europene, cât şi de evoluţiile dobânzilor pentru creditele imobiliare”, a declarat Michael Polzler, Managing Director RE/MAX Europe.

Cu toate acestea, reprezentantul companiei consideră că următoarele şase luni vor aduce o creştere a preţurilor pe segmentul rezindenţial, atât în ceea ce priveşte vânzarea, cât şi închirierea.

 

Tags: , , , , , , , ,
cluj-napoca

Clujul rămâne cea mai scumpă piață rezidențială a țării

Prețurile apartamentelor din marile orașe ale țării continuă să crească, deși condițiile de accesare a finanțării s-au modificat odată cu apariția Legii dării în plată, reiese dintr-o analiză de piață care cuprinde orașele București, Cluj-Napoca și Timișoara.

“În ultimele 12 luni, apartamentele s-au scumpit, chiar dacă într-un ritm diferit, în toate cele trei orașe analizate. Tendința ascendentă a pretențiilor proprietarilor a fost susținută de majorarea cererii, în vreme ce oferta (analiza ia în calcul oferta de apartamente vechi din cele trei piețe) a dat semne clare de scădere (cu o singură excepție)”, se arată în analiza citată.

Potrivit indicelui Imobiliare.ro, Cluj-Napoca este, în prezent, cea mai scumpă piață rezidențială a țării. La finele lunii mai, prețul solicitat de vânzători ajunsese la 1.209 euro pe metru pătrat util — valoare cu 13,9% mai mare decât cea valabilă în mai 2015, respectiv 1.061 de euro pe metru pătrat.

“Această evoluție a avut loc în contextul în care, în primele cinci luni ale anului, volumul de noi anunțuri de vânzare pe segmentul apartamentelor a scăzut cu 19,1% față de anul precedent. Pe de altă parte, la capitolul cerere, datele Imobiliare.ro arată un salt de 38,4% al numărului de potențiali cumpărători (cea mai mare creștere dintre cele trei orașe analizate)”, se arată în comunicatul citat.

Bucureștiul, cu o valoare medie de 1.126 de euro pe metru pătrat util, avea în mai apartamente disponibile spre vânzare (noi și vechi) cu 6,6% mai scumpe față de perioada similară a anului trecut, când ajungeau la 1.056 de euro pe metru pătrat. Și aici s-a înregistrat o scădere cu 16% a anunțurilor de vânzare în ianuarie-mai 2016 (comparativ cu intervalul similar din 2015), în timp ce nivelul cererii a crescut cu 9,2%. Ca volum, Capitala domină orașele secundare, având de 5 ori mai mulți cumpărători decât Clujul sau Timișoara.

Pe categorii de apartamente, 38% dintre bucureșteni vizează locuințe cu două camere, 31% sunt interesați de trei camere, 18% ar opta pentru o garsonieră, 11% pentru patru camere și 2% pentru cinci camere.

“Ca preț, cea mai mare parte din cerere (47%) este concentrată pe intervalul 50.000-100.000 de euro, segment care a consemnat o creștere de 12,9% în ianuarie-mai 2016 (față de anul precedent). Pe de altă parte, 36% dintre potențialii cumpărători sunt interesați de oferte mai mici de 50.000 de euro (după un avans de 3,6% raportat la 2015). Nu în ultimul rând, segmentul de la 100.000 de euro în sus atrage 17% din cererea actuală de apartamente, după un salt de 26,7% în primele cinci luni din 2016″, mai reiese din analiza citată.

Timișoara este singurul oraș în care indicele Imobiliare.ro a consemnat luna trecută un recul, de 0,7%, coborând astfel sub pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat atins în aprilie. Cu toate acestea, prețul mediu solicitat în prezent de vânzători, respectiv 993 de euro pe metru pătrat util, este cu 13,5% mai mare decât cel valabil în urmă cu un an (875 euro pe metru pătrat).

Pe de altă parte, Timișoara este singura piață dintre cele analizate care a înregistrat o creștere a numărului de oferte noi de vânzare comparativ cu anul trecut (7,3%). Avansul consemnat la capitolul cerere, de 16,1%, îl depășește însă pe cel al ofertei — fapt ce explică, cel puțin parțial, evoluția pozitivă a prețurilor, se mai arată în analiza menționată.

Tags: , , , , , ,
apartam nov

Clujul imobiliar, cel mai scump din țară. La finele primului trimestru din 2016

Primul trimestru al anului 2016 a adus scumpiri semnificative de preț în piața imobiliară din toată țara. În unele cazuri, cu mii de euro peste valorile înregistrate la finele lui 2015.

“În luna martie, pretențiile vânzătorilor de apartamente (noi și vechi) din întreaga țară au scăzut ușor (cu 0,2%) comparativ cu februarie, de la 1.015 la 1.013 euro pe metru pătrat util. Cu toate acestea, pe parcursul primului trimestru al anului, s-a consemnat un avans de 6,5% față de valoarea de 951 de euro pe metru pătrat atinsă la sfârșitul lui decembrie 2015″

Cluj-Napoca conduce în topul scumpirilor, conform unei analize realizate de una din cele mai importante agenții imobiliare la nivel naționl.

În primele trei luni din 2016, suma medie solicitată de proprietarii din Cluj-Napoca a crescut cu 7,2%, de la 1.117 euro pe metru pătrat (la finele lui decembrie 2015), până la 1.197 de euro pe metru pătrat (în martie 2016). Locuințele vechi s-au apreciat cu 6,3% (de la 1.150 la 1.222 de euro pe metru pătrat), iar cele noi cu 5,8% (de la 1.093 la 1.156 de euro pe metru pătrat). În prima lună de primăvară, ritmul de creștere a prețurilor s-a mai temperat, cifrându-se la doar 0,9% (comparativ cu februarie).

În orașul de pe Bega, valoarea medie de listare a unui apartament s-a majorat cu 2,1% în ultimele 31 de zile (de la 970 de euro pe metru pătrat în februarie) și cu 5,3% în primul trimestru al anului (de la 940 la 990 de euro pe metru pătrat util). Unitățile locative din blocurile vechi au înregistrat un avans de 5,6% (de la 940 la 993 de euro pe metru pătrat), iar cele noi s-au scumpit cu 3,4% (de la 942 la 974 de euro pe metru pătrat).

În capitala Moldovei, analiza relevă un avans de 5,4% în primele trei luni ale anului, de la 847 de euro pe metru pătrat, la 893 de euro pe metru pătrat; în martie, prețurile s-au majorat cu 0,6% (de la 888 de euro pe metru pătrat în februarie). Locuințele vechi s-au scumpit cu 3% de la începutul acestui an, iar în prezent costă 852 de euro pe metru pătrat util (față de 827 de euro pe metru pătrat). O creștere similară – de 2,9% – a avut loc și pe segmentul unităților locative nou-construite, de la 899 la 925 de euro pe metru pătrat.

În orașul de la poalele Tâmpei, prețul mediu solicitat de vânzători s-a majorat cu 0,7% față de valoarea din februarie (912 euro pe metru pătrat util) și cu 4,6% în primele trei luni ale anului (de la 878 la 918 euro pe metru pătrat). Cu o valoare de listare de 917 euro pe metru pătrat, apartamentele vechi sunt cu 4,6% mai scumpe decât la începutul anului (când costau 877 de euro pe metru pătrat). Locuințele noi s-au apreciat cu 5,1%, de la 876 la 921 de euro pe metru pătrat.

În Capitală, s-a înregistrat un avans de 1,4% în luna martie (de la 1.089 la 1.104 euro pe metru pătrat) și de 3,3% în primul trimestru (de la 1.069 de euro pe metru pătrat în decembrie 2015). Locuințele vechi s-au scumpit cu 2,6% pe parcursul lui 2016, ajungând la 1.051 de euro pe metru pătrat util (de la 1.024 de euro pe metru pătrat). Unitățile locative nou-construite, pe de altă parte, au consemnat un salt de 6,9%, de la 1.070 de euro pe metru pătrat, la 1.144 de euro pe metru pătrat.

 

 

Tags: , , , , , ,
marasti, panoramio,com

Peste 890.000 de tranzacții imobiliare în 2015. În Cluj, între cele mai multe ipoteci și privilegii înscrise în cartea funciară

Numărul de tranzacţii imobiliare a crescut anul trecut cu peste 65.000 faţă de 2014, fiind înregistrate la nivel naţional 890.169 de contracte de vânzare-cumpărare, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Cele mai multe tranzacţii au avut în Bucureşti (83.312), judeţul Ilfov (57.169) şi judeţul Timiş (44.218).

Judeţele cu cele mai puţine imobile tranzacţionate anul trecut sunt Covasna (7.736), Bistriţa-Năsăud (7.898) şi Gorj (9.109).

Numărul ipotecilor şi al privilegiilor înscrise în cartea funciară la nivel naţional s-a cifrat la 185.381, faţă de 151.050 în 2014.

Judeţele în care au fost înscrise în cartea funciară cele mai multe ipoteci şi privilegii sunt Bucureşti – 31.990, Ilfov – 24.413 şi Cluj – 9.918. Judeţele cu cele mai puţine ipoteci şi privilegii sunt Harghita – 805, Teleorman – 909 şi Gorj – 946.

În 2015 s-au înregistrat, la nivel naţional, aproximativ 6,4 milioane de operaţiuni de cadastru şi publicitate imobiliară, în creştere cu peste 600.000.

Tags: , , ,
Vrei-sa-accesezi-credit-Prima-Casa--Vezi-cu-ce-oferte-vin-bancile-in-2014

Legea dării în plată, în forma actuală, ar afecta grav încrederea investitorilor în România

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) consideră că adoptarea legii dării în plată în forma actuală ar afecta grav încrederea investitorilor în ceea ce priveşte respectarea de către România a unor principii fundamentale şi ar fi o lovitură dată bunei guvernări.

“Pe termen lung, această slăbire a încrederii se poate concretiza în diminuarea volumului investiţiilor private în economie, cu deteriorarea indicatorilor de dezvoltare economică şi socială, fapt ce va afecta, în ultimă instanţă, calitatea nivelului de trai al cetăţenilor”, se spune într-un comunicat de luni al CDR.

Potrivit comunicatului, legea nu are la bază un studiu de impact, încalcă flagrant spiritul şi litera Directivei Europene 2014/17/E şi contrazice irevocabilitatea garanţiilor guvernamentale, statul român fiind practic exonerat de propriile garanţii emise în cadrul programului “Prima Casă”.

De asemenea, legea încalcă principiul legat de renunţarea la aplicarea retroactivă a legii, în condiţiile în care în sfera civilă, actele normative adoptate de Parlament pot să reglementeze doar pentru viitor.

“Iniţierea, discutarea şi adoptarea unor legi care produc efecte pentru trecut şi care intervin în contracte deja încheiate între entităţi private vor expune orice cetăţean, investitor sau antreprenor încălcarii flagrante a mecanismelor statului de drept, a siguranţei contractuale şi investiţionale, a dreptului de proprietate, garantat prin Constituţia României”, se mai spune în comunicat.

Premierul Dacian Cioloş l-a acuzat de populism pe deputatul PNL Daniel Zamfir, susţinând că Legea dării în plată trebuie să ţină cont de adevăratele cazuri sociale, de familiile care şi-au cumpărat pe credit o locuinţă, şi nu de speculatorii imobiliari.

Executivul cere modificarea Legii dării în plată, arătând în punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor că, în forma actuală, legea prezintă riscul unor vicii de neconstituţionalitate, poate afecta dreptul la proprietate, poate duce la falimentul unor instituţii de credit şi riscă să genereze dezechilibre pe pieţele financiare.

În replică, iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir, i-a cerut lui Dacian Cioloş, prin intermediul unei scrisori deschise, să oprească “minciuna, intoxicarea şi abuzul împotriva Legii dării în plată”, acuzându-l pe premier că a ales să servească interesele bancherilor în loc să reprezinte interesele românilor.

Tags: , , , ,
cluj de sus

Piața imobiliară, pe cartiere, în Cluj-Napoca și marile orașe din România

O agenție imobiliară națională a analizat prețurile apartamentelor de vânzare, în luna martie 2016, în 65 de cartiere din București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Timișoara. Capitala și “orașul de pe Someș” se situează peste media de 1.000 de euro/mp.

Cluj-Napoca

Suma medie solicitată pentru un apartament se situa la 1.186 de euro/mp la finele lunii februarie 2016. Prețurile depășesc pragul de 1.000 de euro/mp în toate cele opt zone analizate în detaliu. În centru, prețurile cerute ajung la aproximativ 1.344 de euro/mp util, iar în Gheorgheni, Grigorescu, Andrei Mureșanu și Mărăști sunt cuprinse între 1.200 și 1.300 de euro/mp.

cartierecluj2016

București

În Capitală, suma medie solicitată de vânzătorii de apartamente se situa la o valoare de 1.089 de euro pe metru pătrat util la finele lunii trecute. În prezent, cele mai mari prețuri (de peste 2.000 de euro pe metru pătrat), sunt întâlnite în cartierele exclusiviste din zona de centru-nord a orașului. Pe primul loc în clasament se situează aria Kiseleff-Aviatorilor, unde pretențiile proprietarilor ajung la 2.739 de euro pe metru pătrat util. În Herăstrău-Nordului, un apartament poate fi achiziționat cu circa 2.462 de euro pe metru pătrat, față de 2.203 euro pe metru pătrat în Dorobanți-Floreasca.

În celelalte cartiere ale Bucureștiului, fie ele și centrale, valorile de listare coboară sub pragul de 2.000 de euro pe metru pătrat. Astfel, pe locul al patrulea în clasament se situează Cotroceniul, cu o medie de preț de 1.656 de euro pe metru pătrat, urmat îndeaproape de Aviației (cu 1.620 de euro pe metru pătrat). În Dacia, Unirii, Decebal și Calea Călărașilor, valorile medii de listare a apartamentelor se înscriu în intervalul 1.400-1.600 de euro pe metru pătrat.

Dintre cartierele tradiționale, cele mai mari prețuri pe metru pătrat pot fi găsite în 1 Mai (1.572 euro), Tineretului (1.330 de euro), Mihai Bravu (1.304 euro) și Vitan (1.224 de euro); Titan și Crângași, pe de altă parte, se apropie de 1.000 de euro pe metru pătrat. Sub această valoare se situează cele mai accesibile cartiere ale Capitalei, respectiv Rahova (824 de euro pe metru pătrat), Berceni (943 de euro pe metru pătrat), Militari (953 euro pe metru pătrat), Drumul Taberei (975 euro pe metru pătrat) și Colentina (975 de euro pe metru pătrat).

Brașov
Pe parcursul lunii februarie, pretențiile vânzătorilor din orașul de la poalele Tâmpei au crescut până la 912 euro pe metru pătrat util. În momentul de față, prețurile solicitate depășesc pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat în Centrul Istoric, dar scad sub această valoare în Centrul Civic. În Astra și Răcădău, valorile de listare se situează la o medie de 932 de euro pe metru pătrat util, iar în Griviței și Tractorul ajung la 919 și, respectiv, 856 de euro pe metru pătrat.

Constanța

În orașul de la malul mării, valoarea medie de listare pentru un apartament (nou sau vechi) este de circa 930 de euro pe metru pătrat util. Peste acest prag se situează zone precum Faleză Nord (1.127 de euro pe metru pătrat), Casa de Cultură (989 de euro pe metru pătrat), Tomis Nord (979 de euro pe metru pătrat), Inel II (955 de euro pe metru pătrat) sau Inel I (951 de euro pe metru pătrat). În cartierele Primo și Tomis Plus, pretențiile proprietarilor coboară la sub 900 de euro pe metru pătrat.

Iași

Luna trecută, prețul mediu a ajuns la 888 de euro pe metru pătrat util în capitala Moldovei. Sub această valoare se situează șase dintre cele nouă cartiere analizate în detaliu, respectiv Păcurari, Alexandru cel Bun, Nicolina, Bucium, Cug și Galata. Pe de altă parte, în Centrul Civic și Copou, suma medie de listare pentru un apartament este mai mare de 1.000 de euro pe metru pătrat, iar în Tătărași ajunge la 970 de euro pe metru pătrat.

Timișoara

În orașul de pe Bega, prețul solicitat pentru apartamentele noi și vechi scoase la vânzare era de 970 de euro pe metru pătrat util la sfârșitul lunii trecute. Pretenții peste medie au vânzătorii din toate cele șapte cartiere analizate, valoarea de listare depășind chiar 1.000 de euro pe metru pătrat în Circumvalațiunii, centru, Soarelui, Aradului și Lipovei. Ușor sub acest prag se situează locuințele din Șagului și Girocului.

 

Tags: , , , , ,
Vrei-sa-accesezi-credit-Prima-Casa--Vezi-cu-ce-oferte-vin-bancile-in-2014

Analist imobiliar: Dispariţia programului Prima Casă nu poate fi un element definitoriu în România

Dispariţia programului Prima Casă de pe piaţă în contextul intrării în vigoare a legii dării în plată nu reprezintă un “element definitoriu” în România, având în vedere că au fost realizate circa 130.000 de tranzacţii imobiliare prin program, iar totalul tranzacţiilor au ajuns la 750.000 anul trecut.

Prima Casă a generat circa 120-130.000 de tranzacţii de la începutul programului, pe când numai anul trecut au avut loc circa 750.000 de tranzacţii imobiliare în total. Dispariţia Prima Casă nu poate să fie un element definitoriu în România”, a afirmat joi analistul imobiliar Radu Zilişteanu, într-o conferinţă pe tema relaţiei consumatorului de servicii financiare.

El admite că programul a reprezentat totuşi un element de natură psihologică în perioada de criză, întrucât există obişnuinţa oamenilor de a spune că preţurile pe orice piaţă se formează ca urmare a întâlnirii cererii cu oferta.

Pe de altă parte, Zilişteanu a criticat parlamentarii pentru că nu au ţinut cont de nicio opinie din partea specialiştilor bancari, ci şi-au urmat instinctul politic.

“Se pare că parlamentarii nu au vrut să asculte nicio opinie din rândul specialiştilor din piaţa bancară, ci au mers după instinctul lor politic”, a punctat analistul.

El a subliniat că această contracţie a procesului de creditare care va avea loc pe segmentul imobiliar, cu consecinţe de remunerare mai slabă a plasamentelor în bănci, va avea efecte tot asupra clienţilor, care nu vor mai avea acces facil la produse de creditare.

“Probabil că se va dezvolta un produs de leasing imobiliar, băncile vor păstra proprietatea asupra imobilului până la finalizarea contractului. Totodată, vom asista, într-o ţară sub-bacarizată, la continuarea dezintermedierii financiare”, a atenţionat Zilişteanu.

“Criza a fost una de încredere, în principal, şi de aceea recâştigarea încrederii este foarte importantă”, a atras atenţia analistul imobiliar.

O altă consecinţă ar putea fi creşterea din nou a apetitului pentru tranzacţiile în numerar, contracarând eforturile din ultimii ani de a inversa trendul şi de a încuraja plăţile electronice.

“Ajungem în situaţia în care, în condiţiile în care unele ţări intenţionează să renunţe la plăţile în numerar, iată că noi ne îndreptăm iar către tranzacţiile în numerar”, a concluzionat Zilişteanu.

Guvernul este de acord cu legea dării în plată, dar consideră că ar trebui să aibă un marcat caracter social, iar prevederile sale nu ar trebui să se aplice şi programului Prima Casă, ministerul de Finanţe şi cel al Justiţiei având o serie de observaţii asupra iniţiativei legislative.

De altfel, BNR şi asociaţiile bancherilor au cerut prin amendamente ca programul guvernamental să fie scos din prevederile legii, însă senatorii au respins această propunere. Legea se află în proces de reexaminare, ajunsă la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

De la lansarea programului, în anul 2009, până în decembrie anul trecut au fost acordate peste 166.000 de garanţii, pentru finanţări în valoare de peste 3,2 miliarde euro (după preluarea a 50% din risc de către bănci), respectiv peste 13,9 miliarde lei.

Din total, anul trecut au fost emise peste 30.000 de garanţii, valoarea depăşind 2,5 miliarde lei.

Tags: , , , , ,
prima-casa-15-ian-2015

Legea dării în plată se va aplica şi creditelor Prima Casă, potrivit voturilor din comisiile pe fond

Legea dării în plată se va aplica şi celor care au contractat credite prin programul Prima Casă, au votat senatorii din comisiile Economică şi Juridică reunite, fiind respinsă cererea băncilor şi a BNR de a fi exclus programul guvernamental din proiectul de lege.

Senatorii au votat cu 7 voturi “pentru” excluderea creditelor din programul Prima Casă şi 8 voturi “împotrivă”.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Enache Jiru, a pledat anterior, ca şi reprezentanţii BNR, pentru excluderea programului Prima Casă din sfera de aplicare a legii dării în plată.

“Sunt 160.000 de beneficiari ai Primei Case în prezent. Dacă programul nu este exceptat, programul nu mai are nicio valabilitate. Problema e dacă ne mai dorim acest program sau nu. Programul este foarte util”, a declarat Jiru.

Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a făcut referire la cererea de reexaminare transmisă de preşedintele României, care ridică explicit chestiunea programului Prima Casă, menţionând că programul este desfiinţat, în actuala formulare a legii.

Potrivit datelor prezentate de viceguvernatorul băncii centrale Liviu Voinea, creditele Prima Casă au fost acordate unui număr de 159.106 de clienţi, care au o rată de neperformanţă de 0,04%, el considerând că acest aspect reprezintă un argument solid pentru a nu-i avea cuprinşi în legea dării în plată.

“Dacă Parlamentul anulează garanţia pe care tot Parlamentul a introdus-o, duce România în faliment de stat, ultima orară a făcut-o Ceauşescu în 1981″, a spus Olteanu.

Voinea a menţionat totodată că statul român va pierde procesele care vor fi intentate de către clienţi şi se va crea deficit bugetar.

“Creditarea ipotecară este susţinută în proporţie de 91% de creditele Prima Casă. Dacă este eliminat programul, creditarea din România va avea de suferit şi va exista un impact şi asupra industriei construcţiilor”, a punctat Voinea.

Iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir, a explicat senatorilor că statul garantează creditele în proporţie de 50%, iar după ce statul va plăti băncilor, se va îndrepta ulterior prin ANAF împotriva debitorilor pentru a-şi recupera banii.

“Ce se întâmplă dacă peste 10 ani omul îşi pierde locul de muncă şi nu mai poate plăti? Statul va plăti băncii, iar banca este liniştită. Numai că statul se va îndrepta prin ANAF ca să-şi recupereze banii, cetăţeanul poate fi urmărit pe venituri pentru partea statului. În schimb, unuia care a luat un credit normal i se va stinge datoria, ceea ce înseamnă că au parte de tratament inegal”, a declarat Zamfir.

Senatorii au votat în final să nu excludă programul Prima Casă din lege, după ce au intervenit şi consumatorii, clienţi ai băncilor, care au subliniat că se simt discriminaţi în această situaţie.

Tags: , , , , , ,