Tag Archives: pata rat

22498956_1455409954572615_6907673342013037810_o

3 milioane de lei costă epurarea levigatului de la groapa de gunoi a Clujului

Consiliul Județean Cluj a încheiat luni, 16 octombrie 2017, cu operatorul economic Process Engineering SRL, contractul de prestări servicii pentru furnizarea, prin închiriere, a unei stații de tratare a levigatului în vederea eliminării poluării la rampa de gunoi de la Pata Rât.

Începerea lucrărilor de amplasare a stației de tratare a levigatului va avea loc în maximum cinci zile de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor, după predarea efectivă a amplasamentului șantierului de către forul administrativ județean. În ceea ce privește funcționarea efectivă a stației, aceasta va începe într-un interval de cinci zile de la finalizarea lucrărilor civile necesare în acest scop.

„Semnarea acestui contract creează premisele reintrării în normalitate în ceea ce privește situația de la Pata Rât. Negocierile cu proprietarul terenului pe care va fi amplasată stația sunt avansate și decurg bine, motiv pentru care preconizăm că stația de epurare va începe să funcționeze foarte curând. Un lucru extrem de pozitiv și care ne va ajuta în procesul de epurare a levigatului îl reprezintă faptul că stația închiriată e nouă, fiind produsă în luna septembrie a acestui an”, a declarat Alin Tișe.

Contractul încheiat cu operatorul economic Process Engineering SRL este structurat pe două componente principale. Prima, în valoare de 1.829.045,76 fără TVA, reprezintă costurile efective pentru închirierea stației de osmoză și include închirierea propriu-zisă a instalației, costul aferent consumului de piese de schimb, consumabile și chimicale, costul aferent serviciului de operare, service și asistență tehnică, costul pentru avizarea stației la autoritățile publice locale și, respectiv, costurile aferente generării proprii de curent electric prin generator până la realizarea branșamentului de curent.

În ceea ce privește cea de-a doua componentă, aferentă demarării lucrărilor civile necesare pentru instalarea și operarea stației de levigat, aceasta are o valoare de 1.251.000 lei fără TVA și prevede construirea platformei pentru poziționarea stației, edificarea bazinelor necesare – levigat/permeat/concentrat, soluția de preluare a levigatului din amplasament pentru a fi tratat, poziționarea țevilor pentru transportul levigatului, împrejmuirea stației, conectarea la energia electrică, precum și alte categorii de lucrări necesare.

În conformitate cu prevederile contractuale, Process Engineering SRL se obligă să folosească o instalație de tratare a levigatului care funcționează pe tehnologia osmozei inverse cu module de tip Disc Tube. Această tehnologie este una dintre cele mai eficiente și economice la acest moment, chiar și la nivelurile cele mai ridicate ale indicelui de densitate a levigatului, deoarece utilizează osmoza inversă pentru separarea moleculară și purificarea apei. În acest sens, Consiliul Județean Cluj și-a rezervat dreptul de a controla în orice moment calitatea permeatului, a lichidului rezultat în urma tratării levigatului, prin prelevarea de probe și analizarea calității parametrilor în conformitate cu valorile stabilite.

Amintim că, la finele lunii august, o alunecare de teren pe o lungime de 300 de metri pe fosta rampă de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, în prezent închisă, a blocat albia unui pârâu. Între timp, în zonă s-a adunat o cantitate uriaşă de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor – n.a.) de 6.000 metri cubi, care trebuie epurat şi eliminat prin soluţii tehnice care vor fi aprobate de CJ Cluj şi avizate de instituţiile abilitate.

Tags: , , , , ,
groapa-de-gunoi-600x439

Ceartă Consiliul Judeţean – Prefect pe groapa de gunoi a Clujului. ”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii”

CJSU Cluj a amânat solicitarea CJ Cluj de declarare a stării de alertă în cazul fostei rampe de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca, afectată de alunecări de teren. Mai multe schimburi de replici dure au avut loc între prefect şi şeful CJ Cluj la şedinţă, Alin Tişe numindu-l pe prefect ”incompetent”.

Prefectul Aurel Cherecheş a declarat, vineri, la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Cluj, că toate instituţiile îşi dau concursul pentru deblocarea situaţiei.

”CJSU Cluj a amânat luarea unei decizii în cazul solicitării CJ Cluj de declarare a stării de alertă la fosta rampă de deşeuri de la Pata Rât. Am propus ca în cinci zile să vină preşedintele CJ cu toate documentele semnificative, oficiale din care să rezulte acţiunile întreprinse. Suntem aici să analizăm pe nişte baze concrete, legale, ştiinţifice, iar când vom avea documentele vom da o decizie. Ce ne-a spus preşedintele CJ Cluj nu se susţine prin documente. S-a decis amânarea până vine CJ Cluj cu completările semnificative. (…) Toate instituţiile îşi dau concursul pentru deblocarea situaţiei”, a spus Cherecheş.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat, la rîndul său, că va aduce documentele solicitate în câteva zile, la începutul săptămânii viitoare.

”Lucrurile s-au agravat şi pentru asta am solicitat stare de alertă care înseamnă că noi, CJ Cluj, putem grăbi procedurile de implementare a unor măsuri care să ducă la eliminarea consecinţelor levigatului sau a alunecărilor de teren de la Pata Rât. Avem o poluare constatată de o lună şi alunecarea de teren de la rampa de gunoi care poate să ducă afectarea centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele – Apahida”, a explicat Tişe.

Potrivit acestuia, CJ Cluj are şi câteva impedimente de ordin tehnic şi nu poate implementa măsurile propuse, nefiind proprietar al terenurilor de lângă rampă pe care ar trebui amplasată staţia de osmoză inversă pentru tratarea levigatului.

În cadrul şedinţei CJSU Cluj, prefectul Aurel Chereheş şi preşedintele CJ Cluj Alin Tişe au avut schimburi de replici pe tema necesităţii declarării stării de alertă la Pata Rât.

”Lucrurile se pot rezova uşor, dar cu multă implicare din partea CJ Cluj, împreună cu autorităţile se pot depăşi etapele foarte rapid fără declararea stării de alertă, care nu se poate da aşa cum cereţi dvs. Rezolvarea problemelor poate avea loc punctual, să ne ziceţi unde v-aţi împotmolit, fumul de la rampă nu vă încurcă, erau măsuri care trebuiau luate şi se puteau face, nu ne putem juca cu o problemă care tărăgănează atâţia ani. Aproape nimic din ceea ce ne-aţi adus nu se verifică, trebuie documentat tot ce vorbiţi. (…) Vă tai microfonul”, a spus Cherecheş.

Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, l-a trimis pe prefect să se documenteze pe subiectul alunecărilor de la Pata Rât.

”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii, nu înţelegeţi, nu cunoaşteţi proiectul. Avem o stare de fapt, vine dealul peste centură, situaţia e gravă, dvs nu cunoaşteţi realitatea”, a afirmat Tişe.

Acesta a explicat că a solicitat declararea stării de alertă pentru scurtarea unor termene şi simplificarea unor proceduri necesare implementării măsurilor în ceea ce priveşte alunecarea de teren de pe fosta rampă de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât.

”Este o problemă importantă care tinde să devină gravă, iar procedurile administrative durează, existând un pericol real ca alunecările de teren să afecteze centura de ocolire prin afectarea stratului de fundare. Trebuie urgentată identificarea proprietarilor terenului privat pe care s-a scurs levigatul, pentru că nu este al nostru şi nu se ştie cine sunt proprietarii, iar acolo va trebui să intrăm şi să instalăm, într-o lună, staţia de osmoză inversă pentru tratarea levigatului. Apoi este nevoie de scurtarea termenelor pentru aducerea staţiei de osmoză, realizarea anumitor canale de drenuri, autorizaţii de curent pentru staţia de osmoză, este nevoie să primim avizele de pe o zi pe alta, nu să dureze 30 de zile. Staţia de osmoză a fost închiriată pentru 11 luni, am găsit-o greu, nu există în România, abia au fost două firme care le aduc din străinătate”, a spus Tişe.

Acesta a subliniat că poluarea în zonă creşte şi trebuie mutate o parte din deşeurile de pe rampă pentru eliminarea presiunii astfel ca depozitul să nu mai alunece.

”Trebuie să le mutăm lângă, dar nu avem teren, este privat. În plus, incendiile care apar pe cele două rampe de la Pata Rât ne creează mari probleme, deoarece apa folosită de pompieri pentru stingere merge în toate direcţiile, se amestscă cu levigatul şi ajunge în pârâul Zăpodie. Autorităţile trebuie să înţeleagă că problema de la Pata Rât nu este numai a CJ şi a lui Alin Tişe, este a judeţului, este o responsabilitate comună”, a spus preşedintele CJ Cluj.

Alin Tişe a explicat că fosta rampă a municipiului Cluj-Napoca, care funcţionează din 1970 şi este în procedură de închidere, are un termende închidere până în martie 2018.

”Ministrul Mediului care a fost în zonă nu ştia aceste detalii, noi nu avem risc de infringement. Alte rampe sunt în acest risc, nu noi”, a explicat Tişe.

În zona Pata Rât sunt trei rampe de deşeuri, cea veche din 1970, unde au apărut alunecările de teren şi care este 90% închisă, a doua este rampa temporară administrată de o regie a Primăriei Cluj-Napoca, unde a izbucnit miercuri un incendiu stins după 23 de ore, şi o rampă privată.

Tags: , , , , , ,
3

Un nou incendiu la groapa de gunoi a Clujului

Pompierii încearcă de mai bine de 12 ore să stingă incendiul puternic izbucnit la rampa de gunoi a oraşului Cluj-Napoca. 

Focarele de incendiu cu flăcări deschise de la suprafața deșeurilor au fost lichidate pe parcursul nopții, însă este necesară eliminarea focarelor ce ard mocnit în masa deșeurilor pe suprafața afectată. Operațiunile de stigere și supraveghere a focarelor continuă cu patru autospeciale de stingere și 18 pompieri militari, sprijiniți de patru autocisterne și trei utilaje ale Regiei Autonome a Domeniului Public.

1

2

Purtătorul de cuvânt al ISU Cluj, Andrei Biriş, a declarat că pompierii cercetează cauzele care au dus la izbucnirea incendiului.

“Flăcările au fost reduse în cursul nopţi dar au rămas echipaje în supraveghere pentru că e vorba de o suprafaţă mare, mai sunt focare mocnite care mai ard şi care se sting punctual. Trebuie redusă degajarea de fum, dar incendiul s-a redus considerabil. Cauzele izbucnirii incendiului nu se cunosc, pompierii cercetează încă pentru a stabili exact ce s-a întâmplat”, a spus Biriş.

Poliţiştii clujeni s-au autosesizat şi au deschis dosar penal pentru distrugere prin incendiere în cazul incendiul care a izbucnit miercuri seara, în jurul orei 21.00, pe rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, Carmen Jucan, a declarat că în cadrul cercetării se vor stabili circumstanţele în care a izbucnit incendiul. “Poliţiştii clujeni s-au sesizat din oficiu şi au deschis un dosar penal, se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distruge prin incendiere în cazul incendiului de la Pata Rât. Este vorba despre cadrul legal în care se vor stabili circumstanţele în care a izbucnit incendiul”.

Nu este prima dată când la rampa de la Pata Rât izbucneşte un incendiu. Pompierii ISU Cluj au mai intervenit la stingerea unui incendiu aici în luna mai 2016, când primarul Emil Boc a declarat că focul a fost pus intenţionat de persoane necunoscute. Rampa temporară de la Pata Rât a fost dată în folosinţă în octombrie 2015, după ce fosta rampă, neconformă, situată în vecinătate, a intrat în procedură de închidere.

 

Tags: , , , ,
pata-ratâ

Ministrul Mediului cere demiterea şefului Comisariatului Gărzii de Mediu Cluj: Niciun depozit de deşeuri din judeţul Cluj nu este conform

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a criticat autorităţile din judeţul Cluj pentru faptul că nici un depozit de deşeuri din cele şase nu este conform, spunând că este o situaţie inadmisibilă şi că nu ştie ce judeţ îşi va permite să mai primească deşeurile clujenilor. Ea a cerut demiterea şefului Comisariatului Gărzii de Mediu Cluj, pe care l-a acuzat că nu a dat amenzi şi nu a fost vigilent în cazul fostei rampe de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, care şi-a sistat activitatea în 2010.

Graţiela Gavrilescu a declarat, luni, în cadrul unei vizite la fosta rampă de gunoi a municipiului Cluj-Napoca, de la Pata Rât, afectată de alunecări de teren, că deşeurile din judeţul Cluj s-au plimbat prin toată ţara, la Alba, la Bihor, la Odorheiul Secuiesc, oriunde dar numai într-un depozit conform nu s-a făcut depozitarea.

„Niciun depozit din judeţul Cluj nu este conform, sunt şase şi toate neconforme. Deşeurile din judeţul Cluj s-au plimbat prin toată ţara, la Alba, la Bihor, la Odorheiul Secuiesc, oriunde dar numai depozitarea lor într-un depozit conform nu s-a făcut. Sunt foarte întârziaţi cu punerea în aplicare a SMID-ului (centru de deşeuri cu fonduri europene – n.a.), au avut bani din fonduri euopene pentru perioada 2007 – 2013, proiect care s-a fazat, nu s-a finalizat. Depozitul ar trebui să finalizat în 2020. Le voi face astăzi grafic de lucrări celor de la Consiliul Judeţean Cluj şi vom veni în fiecare lună, alţii au făcut absorbţii de sute de milioane de euro, acesta de ce nu se poate face? De ce să punem sănătatea populaţiei în pericol? De ce nu sunt în stare responsabilii de aici, începând de la Primăria Cluj-Napoca şi de la CJ Cluj? Este inadmisibil. Să vedem dacă plouă cum toate deşeurile sunt în stradă. Clujul are situaţia cea mai grea, cea mai urâtă şi nu ştiu ce judeţ o să îşi mai permită să primească deşeurile din judeţul Cluj”, a spus Gavrilescu.

Aceasta a promis că va fi foarte drastică cu toate instituţiile Ministerului Mediului de la Cluj dacă nu şi-au îndeplinit atribuţiile.

„Am vrut să vedem ce se întâmplă cu depozitul de la Pata Rât, pentru că este o pată neagră pe toată zona aceasta de plin centru al Ardealului şi este inadmisbil, a depăşit cu mult ceea ce se întâmplă la Braşov”, a subliniat ministrul Mediului.

Potrivit acesteia, CJ Cluj a plătit deja pentru situaţia creată şi a dat înapoi 20 de milioane de euro pentru lipsă de management, pentru neconformitate.

„Este inacceptabil ca fiecare clujean, fiecare român, să plătească pentru o proastă gestiune a banului public din cauza celor de la judeţul Cluj. Ne intereseasă siguranţa cetăţeanului. (…) Şi asta ce să însemne, nepăsare, lipsă de rea voinţă? Că nu cred că înseamnă prostie, exclus, nu iau în calcul acest lucru. Vreau să văd cu ce soluţie vine CJ Cluj, dar vreau să fie una sustenabilă, pertinentă şi rapidă. Dacă vedem 3 excavatoare care se mişcă în loc să zbârnîie pe şantier… Este inadmisbil, am tras un semnal de alarmă din momentul în care vremea rea a început să apară, să ajugem să ne punem mâna în cap şi din punct de vedere al pericolului asupra sănătăţii populaţiei?”, a mai spus Graţiela Gravrilescu.

Ministrul Mediului va avea, luni, la Prefectura Cluj, o întâlnire cu autorităţile locale şi judeţene pe tema gestionării deşeurilor din judeţ.

Gavrilescu cere demiterea şefului Comisariatului Gărzii de Mediu Cluj;nu a fost vigilent la Pata Rât

Graţiela Gavrilescu a declarat, luni, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă că solicitarea demiterii şefului Comisariatului Gărzii de Mediu Cluj vine după concluziile unui raport de control al Ministerului Mediului.

„Pentru că am constatat şi în urma raportului de control făcut de Direcţia de control a Ministerului Mediului, raport de control care mi-a fost prezentat în urma controlului pe care l-am solicitat acum trei săptămâni la Garda de Mediu Cluj, cer public comisarului general al Gărzii de Mediu demiterea comisarului şef de la Cluj. Asta pentru că am considerat şi în urma raportului Corpului de control, dar şi în urma realităţii de astăzi, că Garda de Mediu, care ar fi trebuit să dea şi mai multe amenzi, să fie extrem de vigilentă şi să apere cetăţeanul din Cluj, nu a făcut lucrul acesta, cu toate că legea îi dădea voie. Pata Rât e un depozit care şi-a sistat activitatea în 2010, care trebuia de foarte mult timp să fie închis”, a spus Graţiela Gavrilescu.

Potrivit acesteia, judeţul Cluj are cele mai multe probleme legate de mediu, întrecând din acest punct de vedere judeţul Braşov.

„La Pata Rât nici nu mai stăm de vorbă. Este inadmisibil ca de aproximativ 7 ani de când am dat sistarea pentru acest depozit să nu se fi făcut nimic. Dimpotrivă, dacă a fost o mică ploaie sau mai mare, tot levigatul să-l vedem că va ajunge cumva, undeva în viitor, chiar în stradă. Cred că autorităţile locale, în special Consiliul Judeţean, nu are nici un pic de responsabilitate. Cred că măsurile pe care trebuiau să le întreprindă trebuiau să le facă demult. Şi dacă nici acum în al 12-lea ceas nu se vor trezi, atunci cred că problemele vor fi de altă natură”, a mai spus ministrul Mediului.

Gavrilescu a afirmat că orice leu pe care România îl va scoate pentru neîndeplinirea sarcinilor de mediu se va repercuta asupra autorităţilor publice locale care nu şi-au făcut treaba, fiind nefiresc să plătească alte judeţe pentru ceea ce nu se face la Cluj.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, a declarat, la rândul său, că s-a făcut o analiză a stării proiectului Centrului Integrat de Management al Deşeurilor (CMID), care se construieşte din fonduri europene, şi care este în întârziere.

„Normal că trebuie să ne asumăm acest lucru. Asta este. Explicaţii există, deoarece legislaţia este stufoasă. Trebuie să-i dau, totuşi, dreptate dnei ministru, fiindcă trenează de foarte mult timp şi e şi această criză a levigatului care a apărut în urma alunecării de teren”, a spus Vakar.

Graţiela Gavrilescu a efectuat, luni, o vizită la fosta rampă de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, afectată de o alunecare de teren, şi la CMID, şi a avut o întâlnire la Prefectura Cluj cu autorităţile judeţene şi locale şi cu reprezentanţii instituţiilor de mediu din judeţ.

Tags: , , , , ,
pata-ratâ

Poluare masivă la Cluj. Un lac cu 6.000 de metri cubi de lichid toxic s-a format în zonă

Concentraţiile admise la azot amoniacal au fost depăşite de 750 de ori în urma poluării masive a unui pârâu din zona alunecărilor de teren de pe fosta rampă de gunoi de la Pata Rât, judeţul Cluj. Un lac cu 6.000 de metri cubi de lichid toxic s-a format în zonă, iar autorităţile cer măsuri urgente.

Prefectul judeţului Cluj, Aurel Cherecheş, a declarat, vineri, în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, că în zona fostei rampei de gunoi de la Pata Rât s-a format un lac pe o suprafaţă de 3 hectare cu o cantitate de circa 6.000 de mc de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor – n.r.).

”Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj cere Consiliului Judeţean Cluj luarea unor măsuri urgente pentru stoparea poluării înregistrate în zona alunecărilor de teren de pe fosta rampă de gunoi de la Pata Rât. Este o situaţie potenţial generatoare de situaţii de urgenţă. Sunt circa 6.000 de mc de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor – n. r.), un lac pe 3 hectare, plus o altă cantitate care se scurge pe albia pârâului Zăpodie, secată momentan. Este un fenomen de poluare masivă a acestui pârâu, cu impact asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Analizele de laborator au înregistrat depăşiri ale unor substanţe toxice care sunt foarte periculoase pentru mediu şi sănătatea populaţiei, dacă oamenii ar intra în contact cu ele”, a spus Cherecheş, citat de mediafax.ro.

Potrivit acestuia, măsurile care trebuie luate de CJ Cluj prevăd eliminarea levigatului şi efectuarea unei breşe în masa deşeurilor care colmatează albia pârâului Zăpodie, în vederea drenării cantităţii de levigat acumulat.

”Dacă trece iarna peste lacul respectiv de levigat, cu siguranţă vom avea o situaţie de urgenţă”, a precizat prefectul Clujului.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Mânzat, a declarat, la rândul său, că instituţia pe care o reprezintă a avut nevoie de o decizie a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a se putea interveni în ritm accelarat în vederea opririi poluării.

”Vom lua măsurile optime pentru a stopa acest fenomen, una dintre soluţiile propuse fiind achiziţionarea unei staţii de epurare a levigatului, pentru ca lichidul să nu ajungă în pârâul Zăpodie şi, implicit, în râul Someş”, a spus Mânzat.

Analizele de laborator efectuate în cazul poluării de la Pata Rât indică, printre altele, depăşiri de 750 de ori ale concentraţiilor admise la azot amoniacal şi de 12,8 ori la cloruri.

Tags: , , , , ,
17309766_1239048919542054_7468331859241878694_n

Se închide rampa de gunoi de la Pata Rât

Alături de aceasta, se închid și rampele de la Gherla, Turda şi Huedin, informează Consiliul Judeţean Cluj. 

„Închiderea rampei de la Pata Rât a reprezentat o prioritate absolută pentru județul Cluj. Mă bucur că am reușit să deblocăm acest proiect important și să demarăm efectiv lucrările de execuție. Termenul de închidere a celor patru rampe este de un an dar sperăm ca cea de la Pata Rât să fie închisă în șase luni”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tişe.

Consiliul Județean Cluj a notificat oficial luni, 20 martie 2017, Inspectoratul de Stat în Construcții în legătură cu faptul că încep lucrările de închidere a depozitelor neconforme de deșeuri urbane Cluj-Napoca (Pata Rât), Gherla, Turda şi Huedin.

Valoarea totală a lucrărilor de închidere a celor patru depozite neconforme este de 33.297.933, 79 lei.

În ceea ce privește lucrările propriu-zise, acestea vor viza, în principal, profilarea și reconfigurarea depozitelor și acoperirea cu un strat de pământ peste care se va realiza o înierbare a întregii suprafețe. Totodată, urmează a fi efectuate lucrări de drenaj, puțuri de captare a biogazului, drumuri de acces, sisteme de colectare a apelor pluviale, etc.

Tags: , , , ,
groapa gunoi

3.5 milioane lei pentru stingerea incendiilor de la Pata Rât

După ce în perioada 7-12 aprilie 2016 au izbucnit mai multe incendii la groapa de gunoi de la Pata Rât, iar fumul degajat i-a afectat pe locuitorii din Someşeni şi Apahida şi a perturbat activitatea pe aeroport, Consiliul Județean (CJ) Cluj se vede nevoit să intervină și va aloca suma de 3.5 milioane de lei din fondul de rezervă a bugetului judeţului pentru decontarea lucrărilor de stingere şi prevenire a propagării incendiilor la depozitul neconform de deşeuri urbane.

O comisie a Comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, constituită printr-un ordin al prefectului Gheorghe Vuşcan, s-a deplasat la Pata Rât unde a constatat existenţa unui foc mocnit în mai multe zone aflate în proprietatea municipiului Cluj-Napoca dar transmise în administrarea Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, precum şi pe alte terenuri ale unor proprietari neidentificaţi. “Deși echipajele de intervenție ale ISU Cluj au intervenit operativ, în mod repetat pentru stingerea incendiului, acesta s-a reaprins, continuând să ardă mocnit în perioada 07-12.04.2016″, transmit reprezentanții administrației județene.

Având în vedere  situația prezentată, CJ Cluj, pentru zonele aflate în administrare sa, va demara “procedurile legale în vigoare în vederea stingerii, prevenirii propagării incendiului și/sau reaprinderii unor noi focare de incendiu, pentru asigurarea protecției mediului înconjurător și sănătății populației și pentru asigurarea desfășurării în mod corespunzător a activităților pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj”.

În prezent, oficial, la groapa de gunoi de la Pata Rât nu se mai depozitează deșeuri ci se află într-o procedură de ecologizare şi închidere, pe bani europeni, în cadrul proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) – care trebuia finalizat în 2014.

Soluție de 4.6 milioane lei pentru gunoaiele clujenilor. Tarife mai maici la colectare

Din octombrie 2015, gunoaiele menajere din Cluj-Napoca sunt depozitate pe o nouă rampă temporară la Pata Rât, investiţie în valoare de 4.6 milioane de lei a Primăriei.

Noua rampă, în suprafaţă de 4.000 mp, a primit autorizaţie de funcţionare şi aviz de mediu pentru o perioadă de 2 ani, cu posibilitate de prelungire pentru încă 2, timp în care Consiliului Judeţean (CJ) Cluj ar trebui să finalizeze CMID.

Factura lunară a persoanelor fizice este de 6.79 de lei, iar agenţii economici şi instituţiile publice plătesc 43.10 lei/mc de gunoi menajer. Tarifele includ TVA, cât şi costurile transportului ulterior de la rampa temporară la CMID.

 

Tags: , , , , , ,
groapa gunoi

Soluţie de 4.6 milioane lei pentru gunoiul clujenilor. Tarife mai mici la colectare

Începând de joi, 16 octombrie 2015, gunoaiele menajere din Cluj-Napoca vor fi depozitate pe o nouă rampă temporară la Pata Rât, investiţie în valoare de 4.6 milioane de lei a Primăriei.

Noua rampă, în suprafaţă de 4.000 mp, a primit autorizaţie de funcţionare şi aviz de mediu pentru o perioadă de 2 ani, cu posibilitate de prelungire pentru încă 2, timp în care Consiliului Judeţean (CJ) Cluj ar trebui să finalizeze Centru de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), proiect pe fonduri europene.

Odată cu deschiderea noii rampe, vor scădea taxele plătite de clujeni pentru colectarea gunoiului. . La valori chiar mai mici faţă de preţul iniţial majorării din primăvara acestui an, atunci când Garda Mediu a închis definitiv groapa de gunoi a oraşului – 18 ha, iar deşeurile au necesitat să fie transportate la Alba şi ulterior, la Oradea. Cel puţin în cazul persoanelor fizice.

Aşadar, factura lunară a persoanelor fizice va fi în valoare de 6.79 de lei, iar agenţii economici şi instituţiile publice vor plăti 43.10 lei/mc. Tarifele include TVA, cât şi costurile transportului ulterior de la rampa temporară la CMID.

Pers. fizice: 7.05 lei/lună (preţ înainte de majorare), 8.38 lei/lună (preţ majorat), 6.79 lei/lună (preţ nou)

Pers. juridice: 21.15 lei/mc (preţ înainte de majorare), 70.34 lei/mc (preţ majorat), 43.10 lei/mc (preţ nou)

“A fost cea mai mare şi mai grea provocare de când sunt eu primar în acest oraş. Puteam să facem conferinţe de presă în fiecare zi ca să arătăm gravitatea situaţiei, adică aceea de a rămâne cu gunoaiele în stradă, şi să arătăm că alţii ar trebui să rezolve problemele, ceea ce este adevărat. Dar dacă nu suntem un model la centru, măcar să fim la soluţii temporare, în timp de criză. Spun acest lucru pentru că ne aflam în situaţia în care niciun alt judeţ nu ne mai primea: la Bistriţa au zis că-i îngropăm în şase luni, Alba duce gunoiul la Sibiu, Satu Mare ne-a amânat, în Sălaj abia în decembrie va fi finalizată prima celulă, Oradea ne-a zis iniţial să mai aşteptăm şi îi mulţumesc primarului de acolo că şi-a asumat în final acest risc politic până la urmă, el fiind criticat de cetăţeni pentru decizia luată. Ar mai fi fost o soluţie la Odorheiu Secuiesc, acolo unde duce şi Turda, dar vorbim de cantităţi infime. E adevărat, nici noi nu putem primi în situaţia dată deşeuri din alte părţi”, a punctat edilul Emil Boc.

Preţuri pentru alte tipuri de deşeuri:

Mobilier voluminos: 13.39 lei/mc (pers. fizice), 25.11 lei/mc (pers.juridice)
Materiale de construcţii/demolări: 24.01 lei/mc (pers. fizice), 34.91 lei/mc (pers.juridice)
DEEE: 0 lei/mc (pers. fizice), 0 lei/mc (pers.juridice)
Cadavre animale: 0.10 lei/kg (pers. fizice), 0.10 lei/mc (pers.juridice)

CMID trebuia finalizat în 2014. Depozitul este singurul, de acest fel, aprobat și autorizat de către autoritățile statului român ca să funcționeze în județul Cluj. Conform ultimelor informaţii, caietul de sarcini pentru reluarea licitaţiei de construire a fost finalizat.

Tags: , , , , , , ,