Tag Archives: pata rat

1_3_179696_1541752840_00104_fav

Au început lucrările de foraj pentru amplasarea piloților la zidul de sprijin de la Pata Rât

Lucrările de execuție a drumului tehnologic și a platformei necesare instalării forezei pentru realizarea piloților din cadrul proiectului de consolidare a depozitului neconform de deșeuri de la Pata-Rât avansează rapid, transmite Consiliul Judeţean Cluj. 

În prezent se lucrează la execuția terasamentelor în zona alunecată, respectiv la degajarea materialului alunecat și la transportarea lui pe amplasamentul primit în administrare, în acest scop, de Consiliul Județean. În paralel, se execută lucrări la drumul tehnologic situat în partea de sud-est. Totodată, joi, 8 noiembrie, au început forajele pentru execuția piloților de probă din zidul de sprijin.

„Așa după cum realitatea din teren o dovedește, ne apropiem extrem de rapid de momentul rezolvării definitive a problemei deșeurilor în județul Cluj, atât în ceea ce privește închiderea depozitelor istorice neconforme cât și în ceea ce privește construirea CMID, acea „fabrică” ce va procesa și va neutraliza deșeurile clujenilor”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

În ceea ce privește proiectul de stabilizare cu piloți a corpului depozitului, acesta presupune construirea unui zid de sprijin la baza depozitului. Astfel, întreaga zonă afectată de alunecare, situată pe latura sudică a depozitului și pe o lungime de aproximativ 300 de metri pe latura estică, precum și zona stabilă în prezent de pe latura estică a depozitului vor fi consolidate prin execuția unui zid de sprijin din beton armat, cu o lungime totală de 700 de metri. Acesta va fi fundat pe două șiruri paralele și alternative din piloți forați la adâncimea de aproximativ 10 m, cu diametrul de 600 de mm. Înălțimea zidului va fi de circa 3.5 m, acesta fiind prevăzut cu o consolă în partea din amonte cu rol de suport al canalului pluvial.

În paralel, operațiunile finale de închidere și ecologizare a depozitului de deșeuri urban neconform avansează și ele în ritm susținut, până în acest moment fiind executate lucrări de terasamente și acoperire cu un strat de pământ-suport pe partea vestică a depozitului, în zona neafectată de alunecarea de teren produsă în vara anului trecut.

Tags: , , ,
1_3_179178_1540375026_06217_fav

Gropile de gunoi din Cluj nu se regăsesc între cele sancţionate de Curtea de Justiţie a UE. Stadiul lucrărilor de la Pata Rât

Lucrările de închidere și ecologizare a trei depozite urbane neconforme de deșeuri din județul Cluj au fost finalizate, iar alte trei se află  în diverse stadii, în funcție de particularitățile fiecărui obiectiv.

La depozitele de deșeuri din Turda, Gherla și Huedin, lucrările de închidere și ecologizare au fost finalizate în proporție de 100%. Din punct de vedere procedural, în perioada următoare, Consiliul Județean va iniția demersurile către Inspectoratul de Stat în Construcții pentru recepția lucrărilor de către beneficiar – CJ Cluj, etapă preconizată a se desfășura la finalul lunii noiembrie.

Depozitele neconforme de la Cluj-Napoca (Pata Rât), Dej și Câmpia Turzii se află în diverse stadii de închidere. În ceea ce privește depozitul de la Dej, în luna mai a fost emis ordinul de începere a lucrărilor, în baza acordului contractual încheiat cu asocierea câștigătoare a licitației. Durata contractuală a lucrărilor este de doi ani, din care patru luni reprezintă proiectarea, restul fiind alocat execuției.

Societatea contractantă a depus deja la CJ documentația tehnică în vederea obținerii autorizației de construire. Referitor la închiderea depozitului de la Câmpia Turzii, CJ a finalizat licitația publică aferentă, semnarea contractului cu ofertantul declarat câștigător fiind stabilită pentru 31 octombrie.

În ceea ce privește depozitul neconform de la Pata Rât, în vederea finalizării lucrărilor de închidere, la începutul lunii septembrie a fost semnat contractul vizând proiectarea și execuția lucrărilor suplimentare necesare consolidării acestuia. Ordinul de începere a fost emis de CJ în 27 septembrie , primele trei luni fiind alocate proiectării lucrărilor de execuție.

Până acum a fost depus la CJ proiectul tehnic aferent drumului tehnologic și platformei tehnice destinate stabilizării, precum și cel destinat realizării lucrărilor de terasamente, documentația fiind deja aprobată de expertul beneficiarului. În cursul acestei săptămâni va fi depus și proiectul aferent execuției piloților necesari consolidării depozitului. Drumul tehnologic este realizat în proporție de 30% (230 m din 780 m).

În ceea ce privește unele informații vehiculate în spațiul public cu privire la declararea unei „proceduri de infringement” la adresa României ca urmare a condamnării acesteia de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza neînchiderii, până la data de 16 iulie 2009, a 68 de gropi de gunoi neconforme, CJ Cluj face următoarele precizări:

“Nici unul dintre cele șase depozite neconforme din județul Cluj al căror proces de închidere este gestionat de forul administrativ județean nu se regăsește printre cele 68 de depozite neconforme invocate în decizia CJUE. De altfel, singura groapă de gunoi din județul Cluj care trebuia închisă până în anul 2009 este „Someșul”, un depozit industrial privat din municipiul Dej.

Or, în ceea ce privește cele șase depozite, conform angajamentului luat de CJ Cluj cu Comisia Europeană (CE), acestea trebuiau închise până în anul 2010 în cazul depozitelor de la Pata Rât și Dej, respectiv până în anul 2012 pentru celelalte din Turda, Câmpia Turzii, Huedin și Gherla.

În același timp, declanșarea procedurii de infringement referitoare la neînchiderea gropilor neconforme de deșeuri reprezintă un demers judiciar extrem de laborios inițiat de CE care nu poate, în niciun caz, să fie aplicat în timpul derulării efective a procesului de închidere și ecologizare a respectivelor rampe.

În acest sens, CJUE a luat act de acest aspect, motiv pentru care nu a impus României niciun fel de sancțiune pecuniară, ci doar plata unor cheltuieli de judecată, în paralel cu urgentarea demersurilor de închidere a acestor rampe”.

Tags: , , , ,
pata-ratâ

Dreptate după 13 ani! Despăgubiri de peste 23.000 de euro într-un caz din Pata Rât

CEDO a stabilit că poliția a folosit “forță excesivă și nejustificată într-o intervenție în Pata Rât” şi condamnă România la plata a 26.500 de euro către doi cetăţeni de etnie romă. A durat 13 ani pentru ca acest caz să fie soluționat. 

Totul a început în 5 noiembrie 2005. În urma a numeroase plângeri privind fapte de furt, poliţia a descins la Pata Rât şi a arestat doi suspecţi. Au fost recuperat şi câteva obiecte furate. În baza unor noi dovezi, cum că în comunitate s-ar afla şi alţi suspecţi, în 8 noiembrie 2005 a fost efectuată o a doua acţiune a poliţiei. Potrivit comunicatului CEDO, reclamanţii au refuzat să iasă din case şi au fost scoşi afară cu forţa, iar la finalul operaţiunii poliţia a dat foc taberei.

În 21 decembrie 2005, reclamaţii Augustin Lingurar, Trandafir Lăcătuş şi Minerva Covaci au formulat o plângere penală împotriva poliţiştilor şi jandarmilor care au participat la cele două operaţiuni, acuzându-i de “comportament abuziv prin violenţă verbală, atac, ameninţare şi distrugere prin incendiere”. După ce curțile de judecată din România au respins cazul (Cluj, Oradea, ÎCCJ. n.red.) reclamanţii s-au adresat CEDO în 18 decembrie 2014.

În hotărârea definitivă, CEDO notează că “Lingurar a fost trântit la pământ de către un ofiţer de poliţie, conform materialului video inclus la dosar, iar Lăcătuş a fost lovit cu un baston deşi nu opunea rezistenţă şi era imobilizat de doi ofiţeri de poliţie”. Aceste acte au fost menite să “înjosească, să umilească şi inspire teamă”, fiind “excesive şi nejustificate de circumstanţe”. De asemenea, deşi nu a admis că acţiunea poliţiei a avut o motivaţie rasistă, CEDO a considerat totuşi că investigarea de către autorităţile române a acuzaţiei de rasism formulate de reclamanţi nu a fost aprofundată suficient. Cel de-al treilea reclamant nu a mai depus acte doveditoare la dosar.

Nu în ultimul rând, CEDO consideră că România a încălcat în acest caz articolele 3 (privind interzicerea tratamentelor inumane şi degradante) şi 8 (privind respectarea vieţii private şi de familie) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar în privinţa articolului 14 (privind interzicerea discriminării) răspunsul autorităţilor române a fost considerat de CEDO insuficient.

Decizia CEDO prevede că statul român trebuie să plătească reclamanţilor Lingurar Lăcătuş câte 11.700 de euro pentru fiecare, plus cheltuieli administrative de 3.100 de euro

Tags: , , ,
1

4 milioane de euro pentru închiderea gropii de gunoi a Clujului. Încep lucrările

Președintele Consiliului Județean Cluj a semnat ordinul de începere a lucrărilor de proiectare și execuție pentru consolidarea depozitului neconform de deșeuri de la Pata Rât, în vederea finalizării închiderii rampei.

 „Această consolidare ne va permite să finalizăm în bune condiții închiderea rampei. De altfel, procesul de închidere și ecologizare era deja extrem de avansat în momentul producerii alunecării de teren, motiv pentru care, după consolidarea depozitului, operațiunile rămase de executat se vor încheia extrem de rapid”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Lucrările vor dura 1 an de zile 

Lucrările de consolidare a părții de sud-est a depozitul neconform de la Pata Rât se vor derula pe parcursul a maxim 12 luni, din care 3 luni reprezintă perioada de proiectare, celelalte 9 luni fiind destinate executării lucrărilor propriu-zise de consolidare.

Zid de 3.5 m

Lucrările aferente acestei investiții presupun, în principal, edificarea unui zid de sprijin la baza depozitului, prin consolidarea cu piloți. Totodată, va avea loc modificarea pantei taluzului și amenajarea unui drum tehnologic, capabil să suporte încărcările mari, date de utilajul greu de forare și de transportul materialelor de construcții. De asemenea, va avea loc decolmatarea pârâului Zăpodie și consolidarea malului stâng al acestuia, totalitatea acestor operațiuni având ca principal scop protejarea depozitului de deșeuri și împiedicarea poluării pârâului Zăpodie.

În concret, întreaga zonă afectată de alunecare, situată pe latura sudică a depozitului și pe o lungime de aproximativ 300 de metri pe latura estică, precum și zona stabilă în prezent de pe latura estică a depozitului vor fi consolidate prin execuția unui zid de sprijin din beton armat, cu o lungime totală de 700 de metri. Acesta va fi fundat pe două șiruri paralele și alternative din piloți forați la adâncimea de 10 cm, cu diametrul de 600 de mm. Înălțimea zidului va fi de 3.5 m, acesta fiind prevăzut cu o consolă în partea din amonte cu rol de suport al canalului pluvial. Canalul pluvial va fi săpat în stratul de pământ compactat sprijinit de consola zidului, urmând ca apa pluvială colectată de acesta să fie evacuată printr-un sistem ce va traversa zidul prin partea inferioară, printr-un tub de beton. De acolo, apa va fi deversată printr-o zonă consolidată, în râul Zăpodie.

Operațiunile au o valoare totală de 18 milioane de lei (4 milioane de euro, n.red.). 

Tags: , , , ,
Levigat_800x530

Încă 5 milioane de euro pentru închiderea gropii de gunoi a Clujului. De ce s-a produs poluarea cu levigat


Consiliul Județean (CJ) Cluj a alocat 5 milioane de euro pentru închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât.

În cadrul ședinței ordinare a CJ Cluj de luni, 30 iulie 2018, a fost adoptat proiectul de hotărâre privind aprobarea cheltuielilor neeligibile suplimentare necesare pentru finalizarea închiderii depozitului de deşeuri neconform de la Pata Rât, care se ridică la 25,2 milioane de lei (5,4 milioane de euro).

Zid de sprijing pentru centură

Banii vor fi folosiţi pentru achitarea lucrărilor efectuate în urma alunecărilor de teren de anul trecut şi pentru epurarea acumulării de levigat. De asemenea, în costuri este prevăzut realizarea unui zid de sprijin care să protejeze centura ocolitoare a Clujului (Vâlcele – Apahida, n.red.) de viitoare posibile alunecări de teren.

Preşedintele administaţiei judeţene, Alin Tişe, speră că rampa va fi închisă până la sfârşitului acestui an.

“Evenimentele din ultima perioadă, adică alunecările de teren de anul trecut, care au necesitat lucrări suplimentare, şi situaţia de urgenţă creată de levigatul scurs, plus cantităţile suplimentare de deşeuri depozitate, au determinat costuri suplimentare. Lucrările prevăzute a se realiza includ, printre alte, un zid de sprijin care să protejeze centura de ocolire a Clujului de la Vâlcele-Apahida de eventuale alte alunecări de teren, plus soluţii de tratare a levigatului. Sper ca în acest an rampa de la Pata Rât să fie închisă, deşi termenul asumat este vara anului 2019″, a explicat Alin Tişe.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 21 de voturi pentru, 9 împotrivă şi 4 abţineri.

În referatului care a însoţit proiectul de hotărâre se menţionează cauzele probabile care au determinat producerea alunecarii de teren din 22 iulie 2017 de la rampa de deşeuri de la Pata Rât.

Terenul natural de la baza depozitului este în pantă (cca 12,…,15%) cu risc de alunecare;
Terenul natural de la baza depozitului este o argilă prăfoasă care, îmbibată cu apă și levigat, se comport ca un lubrifiant la baza depozitului;
Existența la baza depozitului a unui strat foarte slab (noroi mâlos-argilos), rezultat mai ales din nămolul adus de la stația de epurare a municipiului Cluj-Napoca (87.730 tone), nămol care prin saturare a opus o rezistență mica la alunecare și prin care se presupune că s-a produs alunecarea;
Prezența unor izvoare subterane sub masa depozitului, lucru care a facilitate menținerea umidității ridicate în masa depozitului. Izvoarele subterane provin din descărcarea freaticului sub presiune care a fost identificat la partea superioară a depozitului, în special spre depozitul nou (RADP);
Infiltrarea în depozitul Pata Rât, în lucru, neprotejat încă, a apelor pluviale scurse de pe versantul dintre cele două depozite, în perioada aprilie – mai 2017, când s-a restrâns suprafața depozitului și din depozitul amonte, a format acumulări lichide la marginea depozitului în lucru, care prin drenare s-a infiltrat sub acesta.
Infiltrarea în depozitul vechi a apei și levigatului provenite de la depozitul nou deschis la partea superioară. Infiltrațiile de apă au fost abundente în perioada de stingere a incendiilor produse la depozitul nou, superior.
Nivelul ridicat al apei subterane în masa depozitului (până la cca 3,5 m față de nivelul superior al depozitului). Infiltrațiile de apă produse la depozitul în curs de închidere, din precipitații directe, a fost semnificativă. Repetarea unei astfel de ploi, în perioada amintită a anului, a dus la ridicarea nivelului freaticului în masa depozitului;
Deranjarea structurii naturale a depozitului stabilizat, prin lucrările de restrângere a suprafeței acestuia (da la 22 ha la 18 ha), a facilitat infiltrarea mai ușoară a apei pluviale în depozit, scurgerile exterioare de pe suprafața în lucru a acestuia fiind practic nesemnificative;
Presiunea geologică suplimentară transmisă în masa depozitului, de supraînălțarea produsă prin restrângerea suprafeței acestuia (materialul rezultat prin restrângerea suprafeței depozitului s-a relocat peste cel existent), precum și pe pământul depozitat la partea superioară pentru formarea stratului de susținere. Sarcina geologică suplimentară indusă de materialul așternut la partea superioară, prin relocare, a indus în masa depozitului saturat cu apă și nămol presiuni suplimentare care au creat forte de alunecare suplimentare. Rezultatul a fost desprinderea și alunecarea unei părți din masa depozitului, formarea unei fețe de desprindere și deplasarea în plan a materialului. Prin alunecare s-a acoperit și blocat pârâul Zapodie, masa alunecată ajungând până la terasamentul drumului.

Potrivit proiectuluide hotărâre, şi Primaria Cluj-Napoca va contribui financiar la acoperirea costurilor de închidere a rampei de la Pata Rat.

Tags: , , , , ,
Emil Boc

Case pentru familii de la Pata Rât şi chirii plătite de Primăria Cluj pentru persoane nevoiaşe

Un număr de 64 de familii beneficiază de avantajezele politicilor de incluziune socială din Cluj-Napoca. Pentru 35 au fost costruite case pe bani norvegieni, iar pentru alte 29 Primăria plăteşte parţial sau integral chiria lunară.

Programul prin care municipalitatea clujeană plăteşte parţial sau integral chiria persoanelor cu venituri mici, aflate în stare de marginalizare socială, a victimelor violenţei domestice sau a tinerilor proveniți din structurile Protecției Copilului (DGASPC), începe să dea roade. Conform viceprimarului Dan Tarcea, până în prezent, au fost depuse 43 de dosare, dintre care 29 au fost aprobate, iar 14 sunt deja în plată.

“Este un bun început şi sper ca oamenii să se mobilizeze mai tare, punctajul necesar este uşor de obţinut, principala condiţie este ca aceste persoane să aibă un loc de muncă pentru a-şi putea plăti utilităţile. Încă există o reticenţă de a se muta, de a ieşit din acea zonă de marginalizare socială”, a declarat Tarcea pentru un post de radio local.

Condițiile de bază prevăd ca solicitantul să fi locuit în Cluj în ultimii trei ani, să nu aibă locuință proprie sau să nu fi înstrăinat o locuință în ultimii 10 ani și să nu fi executat pedeapsa cu închisoarea. Prin venituri mici a fost luat ca referință nivelul de 1082 de lei pentru persoanele singure sau 783 de lei/membru de familie.

Vor fi luați în calcul și tinerii până la 26 de ani proveniți din structurile DGASP Cluj, care au venituri lunare de până în 1500 de lei. În funcție de punctajul obținut, ajutorul pentru plata chiriei poate varia între 900 și 1.400 de lei. Ajutorul va fi acordat pe o perioadă de un an, cu posibilitate de prelungire la doi ani.

Proiectul se bazează pe strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca în perioada 2014-2020, unde se prevede numărul mic al stocului de locuințe sociale de care dispune statul român, circa 1.500, adică sub 1,2% din totalul locuințelor din oraș. Bugetul programului pentru anul 2018 este de 500.000 de euro.

Tot pentru a ajuta familiile nevoiaşe, în special cele din zona Pata Rât, au fost construite un număr de 35 de case pe fonduri norvegiene. “Casele sunt doate şi utilate cu tot ceea ce este necesar unei familii. 33 de familii sunt foarte bucuroase cu noua situaţie, 2 nu s-au prea acomodat. Tot ceea ce trebuie să facă este să-şi plătească utilităţile”, a subliniat viceprimarul Clujului.

 

Tags: , , , ,
1

Soluţiile propuse pentru prevenirea incendiilor la groapa de gunoi a Clujului l-au inflamat pe edilul Boc

Prefectul Clujului, Ioan Aurel Cherecheş, a convocat în şedinţă extraordinară Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Cluj, ca urmare a incendiului de la rampa temporară de gunoi de la Pata Rât, aflată în administrarea RADP Cluj-Napoca.

Pe lângă membri ai CJSU Cluj, la şedinţă au participat şi primarul Clujului, Emil Boc, dar şi deputaţii Emanuel Ungureanu (USR), Adrian Dohotaru (independent) şi Horia Nasra (PSD), cât şi activişti de mediu, între care şi István Szakáts, care susţine că rampa de gunoi se întinde pe o suprafaţă mai mare decât cea autorizată. Comisarul şef al Gărzii de Mediu, Ioan Borş, a declarat că va analiza situaţia şi că va sancţiona RADP-ul şi Primăria dacă vor fi constatate nereguli. De cealaltă parte, deputaţii de Cluj şi autorităţile locale au încercat să găsească soluţii pentru prevenirea incendiilor la groapa de gunoi de la Pata Rât. Discuţiile au fost aprinse şi s-au lăsat şi cu câteva declaraţii tăioase din partea edilului Clujului.

S-au conturat 3 soluţii în total, temporare şi pe termen lung.

Prima, şi cea pe termen scurt, vizează soluții tehnice de captare a gazului pentru a evita incendiile şi anume, introducerea unor ţevi sau realizarea unor puţuri în mormanul de gunoi prin care să iasă gazele prduse.

O a doua soluţie ar putea fi suspendarea autorizației de mediu, pentru a obliga Primăria să vină cu un sistem de colectare separată și de reciclare care să conducă la un grad mult mai mic de depozitare care să provoace poluare și incendii.

“Am cerut suspendarea autorizațiilor de mediu pentru rampa RADP și rampa Salprest pe motiv că rampele poluează din cauza incendiilor, ca cel de azi-dimineață prin auto-combustie spontană, pe motiv că sunt la sub 1 km de zonele locuite din Pata Rât și pentru că suprafața desemnată pentru depozitarea deșeurilor a fost oricum depășită. În acest sens, Fundația Desire a înaintat deja o acțiune în instanță reprezentând câteva zeci de oameni din Pata. Înaintea mea, reprezentantul Gărzii de Mediu, Ioan Borș, a avansat această soluție în sensul sesizării Agenției de Protecție a Mediului, instituția responsabilă de autorizare, să suspende autorizația”, a declarat Adrian Dohotaru.

Primarul a luat foc la această soluție pe motiv că “mor clujenii” dacă se adună deșeurile în oraș. “Însă în nici un moment nu s-a pus problema cât de afectată e sănătatea celor aproape 1.500 de oameni care trăiesc în proximitatea rampelor”, a mai spus deputatul de Cluj, care susţine că Boc a mai spus că “Nu putem face colectare separată din cauza romilor care distrug tomberoanele”.

Copierea modelului de colectare separată şi de reciclare propus de Sandor Korosfoy la Târgul Lăpuș este cea de-a treia soluţie înaintată în şedinţa CJSU.

“Suspendarea autorizației pentru rampa temporară are sens mai ales dacă obligă Primăria să vină cu un sistem de management al deșeurilor care conduce la un grad mult mai mare de colectare separată și de reciclare, model propus de Sandor Korosfoy la Tg. Lăpuș, dar și Primăriei clujene încă de acum câțiva ani, fără să fie luat atunci în considerare. E nevoie de un model nou de colectare separată și reciclare care poate să ocolească blocajele la actualul Sistem de Management al Deșeurilor (SMID).

Primarul Emil Boc a declarat că, din informațiile sale, noul centru de depozitare va fi finalizat la finalul anului. A fost contrazis de reprezentatul Agenției pentru Protecția Mediului Cluj care arăta că nici în doi ani nu va fi finalizat. Agenția a emis autorizația în 2015 în ideea că într-un an noul centru va fi realizat, așa cum a promis Consiliul Județean, instituție care nu a considerat necesar să fie prezentă la întâlnire”, a conchis Dohotaru.

Un nou incendiu la groapa de gunoi a Clujului. Al treilea. 

Incendiul a fost anunțat în noaptea de miercuri spre joi, la ora 01.00 dimineaţa, iar focarele de ardere au afectat o suprafață de circa 3.500 mp. Au intervenit 4 autospeciale din cadrul Detașamentului 1 de Pompieri Cluj-Napoca, Detașamentului de Pompieri Dej și Detașamentului de Pompieri Turda.

În 30 aprilie 2018, un al doilea incendiu a izbucnit la groapa de gunoi de la Pata Rât, cea administrată de RADP. “La incendiu de la rampa de deșeuri a intervenit o singura autospecială, au fost focare ce acopereau o suprafață de cca 100 de metri pătrați”, transmite ISU Cluj.  Primul incendiu a avut loc în data de 3 aprilie 2018 şi a fost vorba despre 2 focare care au afectat o suprafaţă de aproximativ 30-40 de metri pătraţi.

 

Tags: , , , , ,
1

Marea de levigat de la Pata Rât a îngheţat. Fizic şi birocratic VIDEO

Celebra stație cu osmoză inversă, care ar trebui să epureze marea de levigat de la Pata Rât, a fost instalată de nemți, dar nu a funcționat niciodată.

“În ianuarie nemții de la Klarwin au adus și instalat stația, gospodărește, pe banii lor. Ei aveau tot interesul s-o și pună în funcțiune – dacă nu pentru altceva, să înceapă și ei să-și recupereze banii. Dar nu au mai putut apăsa butonul. Că stația cu osmoză inversă produce nu numai apă decontaminată care se poate lăsa în Zăpodie, ci și un zaț rezidual. De care trebuie să scape – adică trebuie s-o ducă undeva. Cam 40 tone pe zi. Dar zațul asta dintr-o dată ei nu mai au unde duce. Că românii s-a răzgândit.

Conform proiectului zațul trebuia reinjectat în dealul din care curge acum levigatul. Soluția tehnică prevedea 5 țevi de 250m îngropate în deal și prin care zațul se pompează cu presiune până în miezul dealului de gunoi.

Dar firma care administrază închiderea rampei dintr-o dată s-a trezit că asta de fapt nu-i mai convine. Din două motive. Primul, banii. Bă, depui? Plătești. Că nu era vorba inițial? Ghinion. Dar cine plătește? Klarwin? Consiliul? Iar al doilea și ăl mai mare motiv al răzgândirii: i-a apucat frica. Că dacă zaţul” asta îi fluidizează și mai mult masa imensă de gunoi și fuge iară tot dealul în jos?

Dar nu se poate. Că legea interzice să plimbi reziduurile de pe o groapă pe alta. Ca atare trebuie să le gestionezi local. Dar localu’ nu mai vrea. Iaca așa s-a blocat neamțul cu mâna pe butonul verde și Tișe cu foarfeca pe pamblică, trecând peste el iarna întreagă”, scrie activistul Szakáts István pe Facebook.

 

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat că procedura de punere în funcţiune a staţiei de osmoză este în plină desfăşurare, că staţia va începe să funcţioneze până la sfârşitul acestei luni şi că nu există o problemă legat de depozitarea reziduurilor care rămân după epurare. 

Alin Tişe a explicat că aceste reziduuri vor fi depozitate în vechea rampă, în urma unei proceduri convenite de comun acord cu firma care se ocupă de închiderea Pata Rât, operaţiune care implică şi o etapă de uscare a resturilor care rămân după epurare.

Preşedintele CJ Cluj a mai arătat că în acest moment se lucrează la alimentarea cu curent electric a staţiei şi că ea va începe să funcţioneze când totul va fi pregătit, conform procedurilor legale în vigoare.

Amintim că Consiliul Județean (CJ) Cluj a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru amenajarea bazinelor de decantare a levigatului și a stației de epurare cu osmoză inversă de la Pata Rât la finele lunii noiembrie 2017. Pentru amplasarea acestora a fost închiriat un teren 5.000 mp; prețul pe care îl va plăti CJ fiind stabilit la finalul unei expertize.

Staţia de epurare a fost adusă din Hamburg (Germania), fiind închiriată pe un termen de 10 luni. (VEZI DEMONSTRAŢIA DE PURTIFICARE). Contractul încheiat de CJ Cluj cu operatorul economic Process Engineering este structurat pe două componente principale. Prima, în valoare de 1,8 milioane de lei, fără taxa pe valoarea adăugată (TVA), reprezintă costurile efective pentru închirierea statiei de osmoză şi include închirierea propriu-zisă a instalaţiei, costul aferent consumului de piese de schimb, consumabile şi chimicale, costul aferent serviciului de operare, service şi asistenţă tehnică, costul pentru avizarea staţiei la autorităţile publice locale, respectiv costurile aferente generării proprii de curent electric prin generator până la realizarea branşamentului de curent.

În ceea ce priveşte cea de-a doua componentă, aferentă demarării lucrărilor civile necesare pentru instalarea şi operarea staţiei de levigat, aceasta are o valoare de 1,2 milioane de lei, fără TVA, şi prevede construirea platformei pentru poziţionarea staţiei, edificarea bazinelor necesare – levigat/permeat/concentrat, soluţia de preluare a levigatului din amplasament pentru a fi tratat, poziţionarea ţevilor pentru transportul levigatului, împrejmuirea staţiei, conectarea la energia electrică, precum şi alte categorii de lucrări necesare.

Scurgerea de levigat din depozit este urgența zero pentru CJ. Mai sunt și alte probleme: alunecarea depozitului de deșeuri aflat în procedură de închidere și lacul de levigat. Reprezentanți ai societății civile au tras un semnal de alarmă referitor la faptul lacul este tot mai întins. Acesta însă are o concentrație redusă de levigat, pentru că este amestecat cu apa de ploaie scursă de pe versanți. Apa urmează să fie captată și transferată peste lac, cu ajutorul unor pompe și furtunuri.

Amintim că ministrul Grațiela Gavrilescu i-a cerut demisia fostului șef al Gărzii de Mediu, Marius Triță, pentru că nu a amendat Consiliul Județean pentru situaţia de la groapa de gunoi a Clujului. Ei bine, actualul șef, Ioan Borș, a făcut-o. Consiliul Județean a contestat amenzile de 60.000 și de 80.000 de lei pe care le-a primit.

 

Tags: , , , , , ,
24130006_1497242107056066_8439605784553956581_n

CJ Cluj va acţiona în instanţă CJSU Cluj pentru nedeclarea stării de urgenţă la Pata Rât

Președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe, a susținut marți, 28 noiembrie 2017, o conferință de presă în care a prezentat situația existentă la depozitul de gunoi neconform de la Pata Rât, respectiv problema scurgerilor de levigat din corpul depozitului, în lumina noii înștiințări primite din partea Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Cluj.

În acest sens, forul administrativ al județului Cluj a primit în cursul zilei de luni, 27 noiembrie, avizul de forță majoră eliberat de Camera de Comerț și Industrie Cluj privind alunecările de la depozitul neconform de la Pata Rât, document în care se arată fără echivoc faptul că solicitările repetate ale Consiliului Județean Cluj privind existența unui situații de urgență, generatoare a stării de alertă, se confirmă: „se apreciază ca și cauze ale producerii evenimentului existența unui cumul de mai mulți factori imprevizibili, insurmontabili și de neevitat ce au stat la baza producerii situației de forță majoră”.

Astfel, având în vedere poziția CCI Cluj, prin care aceasta a calificat evenimentul produs la Pata Rât în luna iulie a acestui an drept unul imprevizibil și independent de voința părților, specific situațiilor de forță majoră, Consiliul Județean Cluj se va re-adresa în cursul acestei zile Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) al județului Cluj pentru convocarea acestui organism și, respectiv, stabilirea unui grup de suport tehnic pentru implementarea măsurilor care trebuie luate de îndată, în urma constatării situației invocate de instituția în a cărui competență legală întră și avizarea cazurilor de forță majoră. De asemenea, în acest context, Consiliul Județean Cluj își rezervă dreptul de a acționa în instanță membri CJSU Cluj care s-au opus, încă din luna septembrie 2017, declarării stării de alertă, și care, prin neasumarea răspunderii, au determinat o potențare a consecințelor poluării accidentale din acel areal.

În ceea ce privește problema levigatului de la Pata Rât, în funcție de răspunsul primit din partea CJSU Cluj, dar și a soluției tehnice recomandate de expertul contractat de Consiliul Județean Cluj în acest sens, forul administrativ județean va continua acțiunea de depoluare a zonei. Astfel, în ceea ce privește lacul de levigat acumulat până în acest moment și a cărui concentrație este una diluată, Consiliul Județean Cluj va acționa pentru depoluarea treptată a acestuia având în vedere cantitatea strânsă. Referitor la levigatul pur, toxic, în concentrație ridicată, care se scurge din corpul depozitului, acesta va fi captat în cele două bazine de decantare și mai departe redirecționat spre stația de osmoză. În acest sens, Consiliul Județean a obținut acordul proprietarilor pentru amplasarea stației de osmoză, motiv pentru care domnul Alin Tișe va elibera ordinul de începere la lucrărilor. De asemenea, în ceea ce privește reluarea acțiunii de închidere a depozitului neconform de la Pata Rât, antreprenorul va efectua în perioada imediat următoare, în regim de urgență, o serie de lucrări stabilite de experți și autorizate de către Inginer.

Tags: , , , ,
Levigat_800x530

Demonstraţie de purificare a levigatului de la groapa de gunoi a Clujului FOTO

Autoritățile locale au fost invitate, luni, la depozitul de deșeuri de la Pata Rât, pentru o demonstrație a procedeului de tratare a levigatului din zonă, prin intermediul stației KLARWIN®, care utilizează tehnologia osmozei inverse, sub licența DT Pall Corporation.

Process Engineering SRL, furnizorul acestei soluții în România, a utilizat o instalație de dimensiuni reduse, o versiune demo a stației contractate de către Consiliul Județean Cluj pentru o perioadă de 10 luni, cu ajutorul căreia a fost prezentat procesul care s-ar derula în mod normal pentru tratarea levigatului. Principala diferență între stația demo și cea originală este faptul că prima nu are conducte definitive, ci furtunuri flexibile, iar infrastructura sa este adaptată pentru funcționare temporară (demonstrativă).

”Prin acțiunea de azi dorim să transmitem un mesaj autorităților locale: acela de a privi situația cu calm și de a implementa măsurile raționale care se impun. Suntem compania cu cea mai mare experință de pe piață – practic, procedeul tratării levigatului prin osmoza inversă cu tehnologia DT a fost inventat si dezvoltat pemanent în fabrica din Germania care ne livrează stațiile. Cred că demonstrația de azi e mai mult decât edificatoare cu privire la resursele și expertiza pe care le deținem în acest domeniu. Comunitatea locală din Cluj beneficiază de întreaga noastră disponibilitate și transparență pentru a lua cea mai bună decizie în acest moment. Conform analizelor pe care le deținem și noi, și alți specialiști, la Pata Rât e o stare de urgență și nimeni nu își mai permite o tergiversare, în ideea că zăpada și înghețul vor «acoperi pata neagră»”, a declarat Adrian Dobre, director general Process Engineering SRL.

Consiliul Județean Cluj a încheiat în 16 octombrie 2017 un contract cu Process Engineering SRL pentru închirierea unei stații de tratare a levigatului, în urma declarării situației de urgență nr 9/08.09.2017. Ordinul de comandă pentru începerea lucrărilor a fost amânat pe motivul indisponibilității terenului pentru amplasarea stației și până la această oră nu s-au primit informații pe cale oficială cu privire la momentul când furnizorul stației poate începe procedurile agreate prin contrat.

Ce conține levigatul generat de Pata Rât. Care este impactul levigatului asupra mediului/comunității locale. Analize și surse științifice Material informativ Proces Engineering

Dupa tratare_450x600

Int statie 2_800x530

Int statie 3_800x530

Interior statie_800x530

Levigat 2_338x600

Levigat_800x530

Panou Statie_800x530 Statia Demo exterior_800x530

Tags: , , , , , ,
23376108_1478140422299568_5493174897878553999_n

Măsuri pentru epurarea levigatului și finalizarea închiderii rampei de la Pata Rât

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a prezentat miercuri, 8 noiembrie 2017, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul forului administrativ județean, măsurile ce urmează a fi întreprinse în perioada următoare în vederea epurării levigatului și, respectiv, a finalizării procedurii de închidere și ecologizare a rampei neconforme de deșeuri de la Pata Rât.

Astfel, președintele Consiliului Județean a anunțat finalizarea expertizei tehnice comandate de constructor referitoare la alunecarea de deșeuri din data de 22 iulie a.c., a prezentat aspectele constatate prin intermediul acesteia și soluțiile propuse. În esență, documentul în cauză, elaborat de experți independenți, a confirmat faptul că poluarea produsă a avut un caracter accidental, fiind determinată de alunecarea accidentală a corpului deșeurilor, și a propus o serie de măsuri menite să asigure, pe de o parte, eliminarea poluării iar, pe de altă parte, stabilizarea depozitului de deșeuri.

În acest context, liderul forului administrativ județean a precizat că soluțiile propuse au fost deja trimise spre avizare Apelor Române. În același timp, președintele Consiliului Județean a anunțat că a avut deja, în cursul zilei de miercuri, o întâlnire de lucru cu constructorul, acesta fiind pregătit pentru începerea lucrărilor de eliminare a levigatului.
„Am optat pentru cea mai ieftină și mai rapidă dintre soluții. Sigur, dacă s-ar fi declarat starea de alertă situația ar fi fost cu totul alta, intervenția ar fi fost mai eficientă și mai rapidă. Tocmai de aceea, pentru recuperarea acestor costuri ne vom îndrepta ulterior împotriva celor pe care îi considerăm vinovați” a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

În acest sens, lucrările ce urmează să înceapă încă de joi, în regim de urgență, vor consta în colectarea levigatului în două bazine de decantare, acesta urmând a fi pompat prin conducte cu ajutorul unor motopompe special instalate. După decantarea și sedimentarea levigatului în primul bazin, acesta va fi transferat în cel de-al doilea bazin unde va fi supus de Compania de Apă unor tratamente chimice menite să îl decontamineze. Ulterior, lichidul rezultat, total nepericulos pentru mediu, va ajunge în sistemul de canalizare. Pentru a se asigura conformarea la legislația în vigoare și a se atinge standardele impuse de lege, întregul proces de epurare va fi monitorizat de Apele Române.

În același timp, în vederea derulării acestor lucrări dar și a celor de consolidare și finalizare a închiderii depozitului neconform, în prezent se lucrează la identificarea proprietarilor de teren din zonă. Urmează astfel ca, zilele următoare, să fie convocată o ședință de îndată a Consiliului Județean, ședință în cadrul căreia să fie aprobat coridorul de exproprieri, respectiv parcelele exacte ce vor fi supuse acestei proceduri.

În ceea ce privește finalizarea închiderii rampei, concluzia expertizei a fost că este total contraindicată o supraîncărcare a corpului actual al deșeurilor, motiv pentru care gunoaiele situate adiacent perimetrului actual de 18 ha vizat de lucrări să fie ecologizate pe amplasamentul existent, sens în care se va trece la exproprierea terenurilor respective. Desigur, Acordul de Mediu urmează a fi revizuit în acest sens.

În ceea ce privește completa finalizare a procesului de închidere și ecologizare a depozitului de la Pata Rât, președintele Consiliului Județean a precizat că rămâne valabil termenul deja anunțat, respectiv luna martie 2018. În ceea ce privește lucrările de stabilizare a corpului depozitului, președintele Alin Tișe a precizat că soluția tehnică aleasă va permite lucrul pe timpul iernii, astfel încât piloții ce vor trebui fixați în adâncime să poată fi amplasați în acest interval.

Tags: , , , ,
23004615_10155293141019833_7937157820836659472_o-672x372

Poluarea de la groapa de gunoi a Clujului. Valorile lacului de levigat (STUDIU)

Universitatea Sapientia a prevelat 10 probe din lacul de levigat de la Pata Rât şi din pârâul de levigat de sub dealul de gunoi, în 5 octombrie. Rezultatele au fost publicate de activistul de mediu Szakats Istvan.

Clorid (Cl, mg/l) – depășire de peste 20 ori față de max. admis în apa potabilă
Lac: 1920
Pârâu: 5359
Valoare medie în râuri: 1-10
Max admis în apa potabilă: 250

Sulfat (SO4, mg/l) – depășire de peste 6 ori față de max. admis în apa potabilă
Lac: 764
Pârâu: 1640
Valoare medie în râuri: 1-20
Max admis în apa potabilă: 250

Amoniu (NH4, mg/l) – depășire de peste 4000 ori față de maximul admis în apa potabilă
Lac: 313
Pârâu: 2025
Valoare medie în râuri: –
Max admis în apa potabilă: 0.5

Nitrat (NO3, mg/l) – depășire de peste 20 ori față de maximul admis în apa potabilă
Lac: 76.1
Pârâu: 1226
Valoare medie în râuri: 0-1
Max admis în apa potabilă: 50

Bicarbonat (HCO3, mg/l) – depășire de peste 70 ori față de maximul admis în apa potabilă
Lac: 1852
Pârâu: 7168
Valoare medie în râuri: 25-100
Max admis în apa potabilă: –

23167970_10155302141884833_3763176372686519106_n

23168028_10155302141664833_1797107760426920962_n

23172444_10155302140624833_1379358874538295664_n

23172612_10155302141644833_5544240296873529825_n

23172869_10155302141829833_1377941080247748239_n

23172959_10155302141904833_431960908463338269_n

23316256_10155302140649833_6503216627717479896_n

23316346_10155302140619833_497571781419316436_n

CE MAI ARATĂ STUDIUL AICI 

VEZI şi Risc major pentru Centura Clujului. Activiștii de mediu spun că levigatul este la 4 metri de centura Vâlcele-Apahida, ceea ce va duce la închiderea acesteia dacă în zonă se va interveni cu lucrări de consolidare. Mai mult, există oricând pericolul unei avalanșe de gunoi care să ocupe întreg drumul.

Tags: , , , , ,
23004615_10155293141019833_7937157820836659472_o

Centura Clujului, la un pas să se închidă din cauza levigatului scurs de la groapa de gunoi FOTO/VIDEO

Activiștii de mediu spun că levigatul este la 4 metri de centura Vâlcele-Apahida, ceea ce va duce la închiderea acesteia dacă în zonă se va interveni cu lucrări de consolidare. Mai mult, există oricând pericolul unei avalanșe de gunoi care să ocupe întreg drumul.

“În 2 noiembrie levigatul era la 4m de carosabil. De la apăsarea dealului de gunoi, șanțul care ar fi putut să conducă levigatul către Apahida s-a ridicat. Nu mai curge nimic, de vreo lună de zile, iar astfel levigatul se captează în spatele barajului de pământ și gunoi. La o diferență de nivel de 30cm asta înseamnă încă 50.000 metri cubi de lichid toxic. O rigolă nu se poate săpa – pentru că Apele Române spun că această cantitate de levigat netratat ajungând în Someș și apoi Tisa ar produce un incident internațional. Se pare că ce e acolo e chiar toxic. Toxic – toxic. Apele române cer de la CJ o stație de epurare – abia după aia s-ar putea lăsa lichidul în aval. Dar. Dacă Consiliul Județean nu a avut loc unde să pună o stație mică cu osmoză inversă, o stație de epurare nu are unde să pună nici atât. Deci CJ o să stea și o să dea vina pe Prefect că nu-i dă starea de alertă. Dar și dacă ar primi-o: construcția stației de epurare nu are șanse să se temine până în primăvară. Iar ploile vin. Barajul nu se poate găuri nici măcar pe șest, că se vorbește de incident internațional. Și atunci lichidul o să se tot acumuleze. Asta produce două efecte: odată, patul de argilă pe care stă acum muntele de gunoi devine și mai alunecos. Și pământul amestecat cu gunoi vine și mai tare peste Centură. Deja e la 4m. Am fotografiat mai multe crevase, unele de peste 2.5m adâncime în gunoi. Doi, sub Centură deja curge levigatul. Și nivelul o să se ridice și mai mult. Cât o să dureze până centura începe să se lase de la greutatea traficului? Acolo trec sute de camioane zilnic”, scrie activistul de mediu Szakáts István pe Facebook.

23116915_10155293142224833_8183406528689998488_o

23117115_10155293141504833_3950265271234460600_o

23120147_10155293141409833_4640961553007828425_o

23120266_10155293141014833_2526851299732032007_o

23154758_10155293141964833_5886203699996984568_o

Activistul a adăugat că situația este și mai dramatică deorece expertiza Universității Tehnice cere ridicarea unui zid între gunoi și Centură, iar în realitate acest viitor șantier va fi foarte greu de gestionat și va duce la închiderea centurii și la încărcarea Clujului cu mai mult trafic.

“O rigolă nu se poate săpa – pentru că Apele Române spun că această cantitate de levigat netratat ajungând în Someș și apoi Tisa ar produce un incident internațional. Se pare că ce e acolo e chiar toxic. Toxic – toxic.

Apele române cer de la CJ o stație de epurare – abia după aia s-ar putea lăsa lichidul în aval. Dar. Dacă Consiliul Județean nu a avut loc unde să pună o stație mică cu osmoză inversă, o stație de epurare nu are unde să pună nici atât.

Deci CJ o să stea și o să dea vina pe Prefect că nu-i mai dă starea de alertă. Dar și dacă ar primi-o: construcția stației de epurare nu are șanse să se temine până în primăvară. Iar ploile vin. Barajul nu se poate găuri nici măcar pe șest, că e incident internațional. Și atunci lichidul o să se tot acumuleze. Asta produce două efecte: odată, patul de argilă pe care stă acum muntele de gunoi devine și mai alunecos. Și pământul amestecat cu gunoi vine și mai tare peste Centură. Deja e la 4m. Am fotografiat mai multe crevase, unele de peste 2.5m adâncime în gunoi.

Doi, sub Centură deja curge levigatul. Și nivelul o să se ridice și mai mult. Cât o să dureze până centura începe să se lase sub greutatea traficului? Acolo trec sute de camioane zilnic.

Expertiza Universității Tehnice cere ridicarea unui zid între gunoi și Centură. Asta înseamnă săpături serioase. În cazul mult-așteptatei Prime Celule a CMID se vorbea de adâncimi de până la 18m.
Dar utilajele nu au unde să stea (excavatoare, mașini de forare, camioane), așa că dacă CJ se apucă vreodată de lucrare, traficul pe Centură va trebui în primă fază cel puțin restricționat, iar după o vreme Centura va trebui cel mai probabil, închisă. Teoretic, temporar. Asta înseamnă o încărcare de trafic și mai mare pe Cluj.
Dar problema e că săpăturile necesare pentru ridicarea acelui zid ar însemna că levigatul scapă în vale. Care e incident internațional. Ca atare Apele Române o să fie atenți la proces și o să insiste pe epurare. Dar CJ nu are unde pune o stație de epurare. Și la o asemenea cantitate nici nu poți da cep la levigat și să-l lași să șiroaie încet, dade nu se observă. E prea mult.

Sumarizând:

Expertiza Universității cere intervenții urgente la Pata Rât.
Intervențiile vizează o zonă foarte sensibilă, barajul de gunoi – care stă pe o mlaștină. Mlaștina se umflă constant de la apăsarea dealului în Centură, iar asta blochează curgerea lichidului toxic în aval. Centura e în pericol, dar lucrările de consolidare nu pot începe înainte de epurarea levigatului.

Stația însă nu va fi construită și pusă în funcțiune. Nu în această iarnă. Iar ploile vin. Lacul o să crească, și riscul de a mai avea avalanșe de gunoi crește. Riscul ca Centura să fie compromisă, e deja semnificativ. Dacă cumva cândva se apucă de lucrări, Centura va trebui închisă. Dacă nu, s-a dus Centura. Deja e pe ducă.
Și încă ceva. Din cauza patului de argilă și a gunoiului care alunecă peste, ecologizarea muntelui de gunoi prin acoperirea acestuia cu pământ e imposibilă. Greutatea ar aduce tot dealul peste Centură. Până nu se face zidul de sprijin – ori aici vorbim de ani – o să ne tot putem făli zilnic cu muntele nostru de gunoi. Iar Clujul se poate redenumi Orașul de sub Poalele Pata Râtului. Sau putem face ceva”, precizează activistul de mediu.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a anunţat, în premieră, joi, la Realitatea FM Cluj, că instituţia a primit rezultatele expertizei care arată cauzele alunecării de teren de la Pata Rât şi măsurile care trebuie luate pentru stoparea poluării şi pentru a nu se agrava fenomenul de alunecare. Mai multe detalii AICI. 

Ce spune expertul Apelor Române

În aceeaşi emisiune, a intervenit şi un expert al Administraţiei Bazinale de Apă Someş Tisa, Costică Sofronie, care a explicat care este poziţia instituţiei pe care o reprezintă în cazul poluării de la Pata Rât.

Expertul a spus că într-adevăr la Pata Rât exista o scurgere de levigat de mai mult timp dar în urma alunecării de teren din 22 iulie, s-a mărit debitul de levigat şi că din cauza obturării albiei pârâului Zăpodie, în urma alunecării de gunoi, s-a format şi se măreşte balta din amonte.

Expertul Apelor Române a arătat că instituţia nu poate da aviz pentru crearea de tranşee prin care să se scurgă acest levigat, pe pârâul Zăpodie şi de aici în Someş şi apoi în Tisa, pentru că s-ar crea o problemă internaţională. O asemenea scurgere ar fi posibilă numai după ce acest levigat ar fi epurat.

 

Tags: , , , , , ,
22498956_1455409954572615_6907673342013037810_o

3 milioane de lei costă epurarea levigatului de la groapa de gunoi a Clujului

Consiliul Județean Cluj a încheiat luni, 16 octombrie 2017, cu operatorul economic Process Engineering SRL, contractul de prestări servicii pentru furnizarea, prin închiriere, a unei stații de tratare a levigatului în vederea eliminării poluării la rampa de gunoi de la Pata Rât.

Începerea lucrărilor de amplasare a stației de tratare a levigatului va avea loc în maximum cinci zile de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor, după predarea efectivă a amplasamentului șantierului de către forul administrativ județean. În ceea ce privește funcționarea efectivă a stației, aceasta va începe într-un interval de cinci zile de la finalizarea lucrărilor civile necesare în acest scop.

„Semnarea acestui contract creează premisele reintrării în normalitate în ceea ce privește situația de la Pata Rât. Negocierile cu proprietarul terenului pe care va fi amplasată stația sunt avansate și decurg bine, motiv pentru care preconizăm că stația de epurare va începe să funcționeze foarte curând. Un lucru extrem de pozitiv și care ne va ajuta în procesul de epurare a levigatului îl reprezintă faptul că stația închiriată e nouă, fiind produsă în luna septembrie a acestui an”, a declarat Alin Tișe.

Contractul încheiat cu operatorul economic Process Engineering SRL este structurat pe două componente principale. Prima, în valoare de 1.829.045,76 fără TVA, reprezintă costurile efective pentru închirierea stației de osmoză și include închirierea propriu-zisă a instalației, costul aferent consumului de piese de schimb, consumabile și chimicale, costul aferent serviciului de operare, service și asistență tehnică, costul pentru avizarea stației la autoritățile publice locale și, respectiv, costurile aferente generării proprii de curent electric prin generator până la realizarea branșamentului de curent.

În ceea ce privește cea de-a doua componentă, aferentă demarării lucrărilor civile necesare pentru instalarea și operarea stației de levigat, aceasta are o valoare de 1.251.000 lei fără TVA și prevede construirea platformei pentru poziționarea stației, edificarea bazinelor necesare – levigat/permeat/concentrat, soluția de preluare a levigatului din amplasament pentru a fi tratat, poziționarea țevilor pentru transportul levigatului, împrejmuirea stației, conectarea la energia electrică, precum și alte categorii de lucrări necesare.

În conformitate cu prevederile contractuale, Process Engineering SRL se obligă să folosească o instalație de tratare a levigatului care funcționează pe tehnologia osmozei inverse cu module de tip Disc Tube. Această tehnologie este una dintre cele mai eficiente și economice la acest moment, chiar și la nivelurile cele mai ridicate ale indicelui de densitate a levigatului, deoarece utilizează osmoza inversă pentru separarea moleculară și purificarea apei. În acest sens, Consiliul Județean Cluj și-a rezervat dreptul de a controla în orice moment calitatea permeatului, a lichidului rezultat în urma tratării levigatului, prin prelevarea de probe și analizarea calității parametrilor în conformitate cu valorile stabilite.

Amintim că, la finele lunii august, o alunecare de teren pe o lungime de 300 de metri pe fosta rampă de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, în prezent închisă, a blocat albia unui pârâu. Între timp, în zonă s-a adunat o cantitate uriaşă de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor – n.a.) de 6.000 metri cubi, care trebuie epurat şi eliminat prin soluţii tehnice care vor fi aprobate de CJ Cluj şi avizate de instituţiile abilitate.

Tags: , , , , ,
groapa-de-gunoi-600x439

Ceartă Consiliul Judeţean – Prefect pe groapa de gunoi a Clujului. ”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii”

CJSU Cluj a amânat solicitarea CJ Cluj de declarare a stării de alertă în cazul fostei rampe de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca, afectată de alunecări de teren. Mai multe schimburi de replici dure au avut loc între prefect şi şeful CJ Cluj la şedinţă, Alin Tişe numindu-l pe prefect ”incompetent”.

Prefectul Aurel Cherecheş a declarat, vineri, la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Cluj, că toate instituţiile îşi dau concursul pentru deblocarea situaţiei.

”CJSU Cluj a amânat luarea unei decizii în cazul solicitării CJ Cluj de declarare a stării de alertă la fosta rampă de deşeuri de la Pata Rât. Am propus ca în cinci zile să vină preşedintele CJ cu toate documentele semnificative, oficiale din care să rezulte acţiunile întreprinse. Suntem aici să analizăm pe nişte baze concrete, legale, ştiinţifice, iar când vom avea documentele vom da o decizie. Ce ne-a spus preşedintele CJ Cluj nu se susţine prin documente. S-a decis amânarea până vine CJ Cluj cu completările semnificative. (…) Toate instituţiile îşi dau concursul pentru deblocarea situaţiei”, a spus Cherecheş.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat, la rîndul său, că va aduce documentele solicitate în câteva zile, la începutul săptămânii viitoare.

”Lucrurile s-au agravat şi pentru asta am solicitat stare de alertă care înseamnă că noi, CJ Cluj, putem grăbi procedurile de implementare a unor măsuri care să ducă la eliminarea consecinţelor levigatului sau a alunecărilor de teren de la Pata Rât. Avem o poluare constatată de o lună şi alunecarea de teren de la rampa de gunoi care poate să ducă afectarea centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele – Apahida”, a explicat Tişe.

Potrivit acestuia, CJ Cluj are şi câteva impedimente de ordin tehnic şi nu poate implementa măsurile propuse, nefiind proprietar al terenurilor de lângă rampă pe care ar trebui amplasată staţia de osmoză inversă pentru tratarea levigatului.

În cadrul şedinţei CJSU Cluj, prefectul Aurel Chereheş şi preşedintele CJ Cluj Alin Tişe au avut schimburi de replici pe tema necesităţii declarării stării de alertă la Pata Rât.

”Lucrurile se pot rezova uşor, dar cu multă implicare din partea CJ Cluj, împreună cu autorităţile se pot depăşi etapele foarte rapid fără declararea stării de alertă, care nu se poate da aşa cum cereţi dvs. Rezolvarea problemelor poate avea loc punctual, să ne ziceţi unde v-aţi împotmolit, fumul de la rampă nu vă încurcă, erau măsuri care trebuiau luate şi se puteau face, nu ne putem juca cu o problemă care tărăgănează atâţia ani. Aproape nimic din ceea ce ne-aţi adus nu se verifică, trebuie documentat tot ce vorbiţi. (…) Vă tai microfonul”, a spus Cherecheş.

Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, l-a trimis pe prefect să se documenteze pe subiectul alunecărilor de la Pata Rât.

”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii, nu înţelegeţi, nu cunoaşteţi proiectul. Avem o stare de fapt, vine dealul peste centură, situaţia e gravă, dvs nu cunoaşteţi realitatea”, a afirmat Tişe.

Acesta a explicat că a solicitat declararea stării de alertă pentru scurtarea unor termene şi simplificarea unor proceduri necesare implementării măsurilor în ceea ce priveşte alunecarea de teren de pe fosta rampă de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât.

”Este o problemă importantă care tinde să devină gravă, iar procedurile administrative durează, existând un pericol real ca alunecările de teren să afecteze centura de ocolire prin afectarea stratului de fundare. Trebuie urgentată identificarea proprietarilor terenului privat pe care s-a scurs levigatul, pentru că nu este al nostru şi nu se ştie cine sunt proprietarii, iar acolo va trebui să intrăm şi să instalăm, într-o lună, staţia de osmoză inversă pentru tratarea levigatului. Apoi este nevoie de scurtarea termenelor pentru aducerea staţiei de osmoză, realizarea anumitor canale de drenuri, autorizaţii de curent pentru staţia de osmoză, este nevoie să primim avizele de pe o zi pe alta, nu să dureze 30 de zile. Staţia de osmoză a fost închiriată pentru 11 luni, am găsit-o greu, nu există în România, abia au fost două firme care le aduc din străinătate”, a spus Tişe.

Acesta a subliniat că poluarea în zonă creşte şi trebuie mutate o parte din deşeurile de pe rampă pentru eliminarea presiunii astfel ca depozitul să nu mai alunece.

”Trebuie să le mutăm lângă, dar nu avem teren, este privat. În plus, incendiile care apar pe cele două rampe de la Pata Rât ne creează mari probleme, deoarece apa folosită de pompieri pentru stingere merge în toate direcţiile, se amestscă cu levigatul şi ajunge în pârâul Zăpodie. Autorităţile trebuie să înţeleagă că problema de la Pata Rât nu este numai a CJ şi a lui Alin Tişe, este a judeţului, este o responsabilitate comună”, a spus preşedintele CJ Cluj.

Alin Tişe a explicat că fosta rampă a municipiului Cluj-Napoca, care funcţionează din 1970 şi este în procedură de închidere, are un termende închidere până în martie 2018.

”Ministrul Mediului care a fost în zonă nu ştia aceste detalii, noi nu avem risc de infringement. Alte rampe sunt în acest risc, nu noi”, a explicat Tişe.

În zona Pata Rât sunt trei rampe de deşeuri, cea veche din 1970, unde au apărut alunecările de teren şi care este 90% închisă, a doua este rampa temporară administrată de o regie a Primăriei Cluj-Napoca, unde a izbucnit miercuri un incendiu stins după 23 de ore, şi o rampă privată.

Tags: , , , , , ,
3

Un nou incendiu la groapa de gunoi a Clujului

Pompierii încearcă de mai bine de 12 ore să stingă incendiul puternic izbucnit la rampa de gunoi a oraşului Cluj-Napoca. 

Focarele de incendiu cu flăcări deschise de la suprafața deșeurilor au fost lichidate pe parcursul nopții, însă este necesară eliminarea focarelor ce ard mocnit în masa deșeurilor pe suprafața afectată. Operațiunile de stigere și supraveghere a focarelor continuă cu patru autospeciale de stingere și 18 pompieri militari, sprijiniți de patru autocisterne și trei utilaje ale Regiei Autonome a Domeniului Public.

1

2

Purtătorul de cuvânt al ISU Cluj, Andrei Biriş, a declarat că pompierii cercetează cauzele care au dus la izbucnirea incendiului.

“Flăcările au fost reduse în cursul nopţi dar au rămas echipaje în supraveghere pentru că e vorba de o suprafaţă mare, mai sunt focare mocnite care mai ard şi care se sting punctual. Trebuie redusă degajarea de fum, dar incendiul s-a redus considerabil. Cauzele izbucnirii incendiului nu se cunosc, pompierii cercetează încă pentru a stabili exact ce s-a întâmplat”, a spus Biriş.

Poliţiştii clujeni s-au autosesizat şi au deschis dosar penal pentru distrugere prin incendiere în cazul incendiul care a izbucnit miercuri seara, în jurul orei 21.00, pe rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, Carmen Jucan, a declarat că în cadrul cercetării se vor stabili circumstanţele în care a izbucnit incendiul. “Poliţiştii clujeni s-au sesizat din oficiu şi au deschis un dosar penal, se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distruge prin incendiere în cazul incendiului de la Pata Rât. Este vorba despre cadrul legal în care se vor stabili circumstanţele în care a izbucnit incendiul”.

Nu este prima dată când la rampa de la Pata Rât izbucneşte un incendiu. Pompierii ISU Cluj au mai intervenit la stingerea unui incendiu aici în luna mai 2016, când primarul Emil Boc a declarat că focul a fost pus intenţionat de persoane necunoscute. Rampa temporară de la Pata Rât a fost dată în folosinţă în octombrie 2015, după ce fosta rampă, neconformă, situată în vecinătate, a intrat în procedură de închidere.

 

Tags: , , , ,