Tag Archives: pata rat

24130006_1497242107056066_8439605784553956581_n

CJ Cluj va acţiona în instanţă CJSU Cluj pentru nedeclarea stării de urgenţă la Pata Rât

Președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe, a susținut marți, 28 noiembrie 2017, o conferință de presă în care a prezentat situația existentă la depozitul de gunoi neconform de la Pata Rât, respectiv problema scurgerilor de levigat din corpul depozitului, în lumina noii înștiințări primite din partea Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Cluj.

În acest sens, forul administrativ al județului Cluj a primit în cursul zilei de luni, 27 noiembrie, avizul de forță majoră eliberat de Camera de Comerț și Industrie Cluj privind alunecările de la depozitul neconform de la Pata Rât, document în care se arată fără echivoc faptul că solicitările repetate ale Consiliului Județean Cluj privind existența unui situații de urgență, generatoare a stării de alertă, se confirmă: „se apreciază ca și cauze ale producerii evenimentului existența unui cumul de mai mulți factori imprevizibili, insurmontabili și de neevitat ce au stat la baza producerii situației de forță majoră”.

Astfel, având în vedere poziția CCI Cluj, prin care aceasta a calificat evenimentul produs la Pata Rât în luna iulie a acestui an drept unul imprevizibil și independent de voința părților, specific situațiilor de forță majoră, Consiliul Județean Cluj se va re-adresa în cursul acestei zile Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) al județului Cluj pentru convocarea acestui organism și, respectiv, stabilirea unui grup de suport tehnic pentru implementarea măsurilor care trebuie luate de îndată, în urma constatării situației invocate de instituția în a cărui competență legală întră și avizarea cazurilor de forță majoră. De asemenea, în acest context, Consiliul Județean Cluj își rezervă dreptul de a acționa în instanță membri CJSU Cluj care s-au opus, încă din luna septembrie 2017, declarării stării de alertă, și care, prin neasumarea răspunderii, au determinat o potențare a consecințelor poluării accidentale din acel areal.

În ceea ce privește problema levigatului de la Pata Rât, în funcție de răspunsul primit din partea CJSU Cluj, dar și a soluției tehnice recomandate de expertul contractat de Consiliul Județean Cluj în acest sens, forul administrativ județean va continua acțiunea de depoluare a zonei. Astfel, în ceea ce privește lacul de levigat acumulat până în acest moment și a cărui concentrație este una diluată, Consiliul Județean Cluj va acționa pentru depoluarea treptată a acestuia având în vedere cantitatea strânsă. Referitor la levigatul pur, toxic, în concentrație ridicată, care se scurge din corpul depozitului, acesta va fi captat în cele două bazine de decantare și mai departe redirecționat spre stația de osmoză. În acest sens, Consiliul Județean a obținut acordul proprietarilor pentru amplasarea stației de osmoză, motiv pentru care domnul Alin Tișe va elibera ordinul de începere la lucrărilor. De asemenea, în ceea ce privește reluarea acțiunii de închidere a depozitului neconform de la Pata Rât, antreprenorul va efectua în perioada imediat următoare, în regim de urgență, o serie de lucrări stabilite de experți și autorizate de către Inginer.

Tags: , , , ,
Levigat_800x530

Demonstraţie de purificare a levigatului de la groapa de gunoi a Clujului FOTO

Autoritățile locale au fost invitate, luni, la depozitul de deșeuri de la Pata Rât, pentru o demonstrație a procedeului de tratare a levigatului din zonă, prin intermediul stației KLARWIN®, care utilizează tehnologia osmozei inverse, sub licența DT Pall Corporation.

Process Engineering SRL, furnizorul acestei soluții în România, a utilizat o instalație de dimensiuni reduse, o versiune demo a stației contractate de către Consiliul Județean Cluj pentru o perioadă de 10 luni, cu ajutorul căreia a fost prezentat procesul care s-ar derula în mod normal pentru tratarea levigatului. Principala diferență între stația demo și cea originală este faptul că prima nu are conducte definitive, ci furtunuri flexibile, iar infrastructura sa este adaptată pentru funcționare temporară (demonstrativă).

”Prin acțiunea de azi dorim să transmitem un mesaj autorităților locale: acela de a privi situația cu calm și de a implementa măsurile raționale care se impun. Suntem compania cu cea mai mare experință de pe piață – practic, procedeul tratării levigatului prin osmoza inversă cu tehnologia DT a fost inventat si dezvoltat pemanent în fabrica din Germania care ne livrează stațiile. Cred că demonstrația de azi e mai mult decât edificatoare cu privire la resursele și expertiza pe care le deținem în acest domeniu. Comunitatea locală din Cluj beneficiază de întreaga noastră disponibilitate și transparență pentru a lua cea mai bună decizie în acest moment. Conform analizelor pe care le deținem și noi, și alți specialiști, la Pata Rât e o stare de urgență și nimeni nu își mai permite o tergiversare, în ideea că zăpada și înghețul vor «acoperi pata neagră»”, a declarat Adrian Dobre, director general Process Engineering SRL.

Consiliul Județean Cluj a încheiat în 16 octombrie 2017 un contract cu Process Engineering SRL pentru închirierea unei stații de tratare a levigatului, în urma declarării situației de urgență nr 9/08.09.2017. Ordinul de comandă pentru începerea lucrărilor a fost amânat pe motivul indisponibilității terenului pentru amplasarea stației și până la această oră nu s-au primit informații pe cale oficială cu privire la momentul când furnizorul stației poate începe procedurile agreate prin contrat.

Ce conține levigatul generat de Pata Rât. Care este impactul levigatului asupra mediului/comunității locale. Analize și surse științifice Material informativ Proces Engineering

Dupa tratare_450x600

Int statie 2_800x530

Int statie 3_800x530

Interior statie_800x530

Levigat 2_338x600

Levigat_800x530

Panou Statie_800x530 Statia Demo exterior_800x530

Tags: , , , , , ,
23376108_1478140422299568_5493174897878553999_n

Măsuri pentru epurarea levigatului și finalizarea închiderii rampei de la Pata Rât

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a prezentat miercuri, 8 noiembrie 2017, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul forului administrativ județean, măsurile ce urmează a fi întreprinse în perioada următoare în vederea epurării levigatului și, respectiv, a finalizării procedurii de închidere și ecologizare a rampei neconforme de deșeuri de la Pata Rât.

Astfel, președintele Consiliului Județean a anunțat finalizarea expertizei tehnice comandate de constructor referitoare la alunecarea de deșeuri din data de 22 iulie a.c., a prezentat aspectele constatate prin intermediul acesteia și soluțiile propuse. În esență, documentul în cauză, elaborat de experți independenți, a confirmat faptul că poluarea produsă a avut un caracter accidental, fiind determinată de alunecarea accidentală a corpului deșeurilor, și a propus o serie de măsuri menite să asigure, pe de o parte, eliminarea poluării iar, pe de altă parte, stabilizarea depozitului de deșeuri.

În acest context, liderul forului administrativ județean a precizat că soluțiile propuse au fost deja trimise spre avizare Apelor Române. În același timp, președintele Consiliului Județean a anunțat că a avut deja, în cursul zilei de miercuri, o întâlnire de lucru cu constructorul, acesta fiind pregătit pentru începerea lucrărilor de eliminare a levigatului.
„Am optat pentru cea mai ieftină și mai rapidă dintre soluții. Sigur, dacă s-ar fi declarat starea de alertă situația ar fi fost cu totul alta, intervenția ar fi fost mai eficientă și mai rapidă. Tocmai de aceea, pentru recuperarea acestor costuri ne vom îndrepta ulterior împotriva celor pe care îi considerăm vinovați” a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

În acest sens, lucrările ce urmează să înceapă încă de joi, în regim de urgență, vor consta în colectarea levigatului în două bazine de decantare, acesta urmând a fi pompat prin conducte cu ajutorul unor motopompe special instalate. După decantarea și sedimentarea levigatului în primul bazin, acesta va fi transferat în cel de-al doilea bazin unde va fi supus de Compania de Apă unor tratamente chimice menite să îl decontamineze. Ulterior, lichidul rezultat, total nepericulos pentru mediu, va ajunge în sistemul de canalizare. Pentru a se asigura conformarea la legislația în vigoare și a se atinge standardele impuse de lege, întregul proces de epurare va fi monitorizat de Apele Române.

În același timp, în vederea derulării acestor lucrări dar și a celor de consolidare și finalizare a închiderii depozitului neconform, în prezent se lucrează la identificarea proprietarilor de teren din zonă. Urmează astfel ca, zilele următoare, să fie convocată o ședință de îndată a Consiliului Județean, ședință în cadrul căreia să fie aprobat coridorul de exproprieri, respectiv parcelele exacte ce vor fi supuse acestei proceduri.

În ceea ce privește finalizarea închiderii rampei, concluzia expertizei a fost că este total contraindicată o supraîncărcare a corpului actual al deșeurilor, motiv pentru care gunoaiele situate adiacent perimetrului actual de 18 ha vizat de lucrări să fie ecologizate pe amplasamentul existent, sens în care se va trece la exproprierea terenurilor respective. Desigur, Acordul de Mediu urmează a fi revizuit în acest sens.

În ceea ce privește completa finalizare a procesului de închidere și ecologizare a depozitului de la Pata Rât, președintele Consiliului Județean a precizat că rămâne valabil termenul deja anunțat, respectiv luna martie 2018. În ceea ce privește lucrările de stabilizare a corpului depozitului, președintele Alin Tișe a precizat că soluția tehnică aleasă va permite lucrul pe timpul iernii, astfel încât piloții ce vor trebui fixați în adâncime să poată fi amplasați în acest interval.

Tags: , , , ,
23004615_10155293141019833_7937157820836659472_o-672x372

Poluarea de la groapa de gunoi a Clujului. Valorile lacului de levigat (STUDIU)

Universitatea Sapientia a prevelat 10 probe din lacul de levigat de la Pata Rât şi din pârâul de levigat de sub dealul de gunoi, în 5 octombrie. Rezultatele au fost publicate de activistul de mediu Szakats Istvan.

Clorid (Cl, mg/l) – depășire de peste 20 ori față de max. admis în apa potabilă
Lac: 1920
Pârâu: 5359
Valoare medie în râuri: 1-10
Max admis în apa potabilă: 250

Sulfat (SO4, mg/l) – depășire de peste 6 ori față de max. admis în apa potabilă
Lac: 764
Pârâu: 1640
Valoare medie în râuri: 1-20
Max admis în apa potabilă: 250

Amoniu (NH4, mg/l) – depășire de peste 4000 ori față de maximul admis în apa potabilă
Lac: 313
Pârâu: 2025
Valoare medie în râuri: –
Max admis în apa potabilă: 0.5

Nitrat (NO3, mg/l) – depășire de peste 20 ori față de maximul admis în apa potabilă
Lac: 76.1
Pârâu: 1226
Valoare medie în râuri: 0-1
Max admis în apa potabilă: 50

Bicarbonat (HCO3, mg/l) – depășire de peste 70 ori față de maximul admis în apa potabilă
Lac: 1852
Pârâu: 7168
Valoare medie în râuri: 25-100
Max admis în apa potabilă: –

23167970_10155302141884833_3763176372686519106_n

23168028_10155302141664833_1797107760426920962_n

23172444_10155302140624833_1379358874538295664_n

23172612_10155302141644833_5544240296873529825_n

23172869_10155302141829833_1377941080247748239_n

23172959_10155302141904833_431960908463338269_n

23316256_10155302140649833_6503216627717479896_n

23316346_10155302140619833_497571781419316436_n

CE MAI ARATĂ STUDIUL AICI 

VEZI şi Risc major pentru Centura Clujului. Activiștii de mediu spun că levigatul este la 4 metri de centura Vâlcele-Apahida, ceea ce va duce la închiderea acesteia dacă în zonă se va interveni cu lucrări de consolidare. Mai mult, există oricând pericolul unei avalanșe de gunoi care să ocupe întreg drumul.

Tags: , , , , ,
23004615_10155293141019833_7937157820836659472_o

Centura Clujului, la un pas să se închidă din cauza levigatului scurs de la groapa de gunoi FOTO/VIDEO

Activiștii de mediu spun că levigatul este la 4 metri de centura Vâlcele-Apahida, ceea ce va duce la închiderea acesteia dacă în zonă se va interveni cu lucrări de consolidare. Mai mult, există oricând pericolul unei avalanșe de gunoi care să ocupe întreg drumul.

“În 2 noiembrie levigatul era la 4m de carosabil. De la apăsarea dealului de gunoi, șanțul care ar fi putut să conducă levigatul către Apahida s-a ridicat. Nu mai curge nimic, de vreo lună de zile, iar astfel levigatul se captează în spatele barajului de pământ și gunoi. La o diferență de nivel de 30cm asta înseamnă încă 50.000 metri cubi de lichid toxic. O rigolă nu se poate săpa – pentru că Apele Române spun că această cantitate de levigat netratat ajungând în Someș și apoi Tisa ar produce un incident internațional. Se pare că ce e acolo e chiar toxic. Toxic – toxic. Apele române cer de la CJ o stație de epurare – abia după aia s-ar putea lăsa lichidul în aval. Dar. Dacă Consiliul Județean nu a avut loc unde să pună o stație mică cu osmoză inversă, o stație de epurare nu are unde să pună nici atât. Deci CJ o să stea și o să dea vina pe Prefect că nu-i dă starea de alertă. Dar și dacă ar primi-o: construcția stației de epurare nu are șanse să se temine până în primăvară. Iar ploile vin. Barajul nu se poate găuri nici măcar pe șest, că se vorbește de incident internațional. Și atunci lichidul o să se tot acumuleze. Asta produce două efecte: odată, patul de argilă pe care stă acum muntele de gunoi devine și mai alunecos. Și pământul amestecat cu gunoi vine și mai tare peste Centură. Deja e la 4m. Am fotografiat mai multe crevase, unele de peste 2.5m adâncime în gunoi. Doi, sub Centură deja curge levigatul. Și nivelul o să se ridice și mai mult. Cât o să dureze până centura începe să se lase de la greutatea traficului? Acolo trec sute de camioane zilnic”, scrie activistul de mediu Szakáts István pe Facebook.

23116915_10155293142224833_8183406528689998488_o

23117115_10155293141504833_3950265271234460600_o

23120147_10155293141409833_4640961553007828425_o

23120266_10155293141014833_2526851299732032007_o

23154758_10155293141964833_5886203699996984568_o

Activistul a adăugat că situația este și mai dramatică deorece expertiza Universității Tehnice cere ridicarea unui zid între gunoi și Centură, iar în realitate acest viitor șantier va fi foarte greu de gestionat și va duce la închiderea centurii și la încărcarea Clujului cu mai mult trafic.

“O rigolă nu se poate săpa – pentru că Apele Române spun că această cantitate de levigat netratat ajungând în Someș și apoi Tisa ar produce un incident internațional. Se pare că ce e acolo e chiar toxic. Toxic – toxic.

Apele române cer de la CJ o stație de epurare – abia după aia s-ar putea lăsa lichidul în aval. Dar. Dacă Consiliul Județean nu a avut loc unde să pună o stație mică cu osmoză inversă, o stație de epurare nu are unde să pună nici atât.

Deci CJ o să stea și o să dea vina pe Prefect că nu-i mai dă starea de alertă. Dar și dacă ar primi-o: construcția stației de epurare nu are șanse să se temine până în primăvară. Iar ploile vin. Barajul nu se poate găuri nici măcar pe șest, că e incident internațional. Și atunci lichidul o să se tot acumuleze. Asta produce două efecte: odată, patul de argilă pe care stă acum muntele de gunoi devine și mai alunecos. Și pământul amestecat cu gunoi vine și mai tare peste Centură. Deja e la 4m. Am fotografiat mai multe crevase, unele de peste 2.5m adâncime în gunoi.

Doi, sub Centură deja curge levigatul. Și nivelul o să se ridice și mai mult. Cât o să dureze până centura începe să se lase sub greutatea traficului? Acolo trec sute de camioane zilnic.

Expertiza Universității Tehnice cere ridicarea unui zid între gunoi și Centură. Asta înseamnă săpături serioase. În cazul mult-așteptatei Prime Celule a CMID se vorbea de adâncimi de până la 18m.
Dar utilajele nu au unde să stea (excavatoare, mașini de forare, camioane), așa că dacă CJ se apucă vreodată de lucrare, traficul pe Centură va trebui în primă fază cel puțin restricționat, iar după o vreme Centura va trebui cel mai probabil, închisă. Teoretic, temporar. Asta înseamnă o încărcare de trafic și mai mare pe Cluj.
Dar problema e că săpăturile necesare pentru ridicarea acelui zid ar însemna că levigatul scapă în vale. Care e incident internațional. Ca atare Apele Române o să fie atenți la proces și o să insiste pe epurare. Dar CJ nu are unde pune o stație de epurare. Și la o asemenea cantitate nici nu poți da cep la levigat și să-l lași să șiroaie încet, dade nu se observă. E prea mult.

Sumarizând:

Expertiza Universității cere intervenții urgente la Pata Rât.
Intervențiile vizează o zonă foarte sensibilă, barajul de gunoi – care stă pe o mlaștină. Mlaștina se umflă constant de la apăsarea dealului în Centură, iar asta blochează curgerea lichidului toxic în aval. Centura e în pericol, dar lucrările de consolidare nu pot începe înainte de epurarea levigatului.

Stația însă nu va fi construită și pusă în funcțiune. Nu în această iarnă. Iar ploile vin. Lacul o să crească, și riscul de a mai avea avalanșe de gunoi crește. Riscul ca Centura să fie compromisă, e deja semnificativ. Dacă cumva cândva se apucă de lucrări, Centura va trebui închisă. Dacă nu, s-a dus Centura. Deja e pe ducă.
Și încă ceva. Din cauza patului de argilă și a gunoiului care alunecă peste, ecologizarea muntelui de gunoi prin acoperirea acestuia cu pământ e imposibilă. Greutatea ar aduce tot dealul peste Centură. Până nu se face zidul de sprijin – ori aici vorbim de ani – o să ne tot putem făli zilnic cu muntele nostru de gunoi. Iar Clujul se poate redenumi Orașul de sub Poalele Pata Râtului. Sau putem face ceva”, precizează activistul de mediu.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a anunţat, în premieră, joi, la Realitatea FM Cluj, că instituţia a primit rezultatele expertizei care arată cauzele alunecării de teren de la Pata Rât şi măsurile care trebuie luate pentru stoparea poluării şi pentru a nu se agrava fenomenul de alunecare. Mai multe detalii AICI. 

Ce spune expertul Apelor Române

În aceeaşi emisiune, a intervenit şi un expert al Administraţiei Bazinale de Apă Someş Tisa, Costică Sofronie, care a explicat care este poziţia instituţiei pe care o reprezintă în cazul poluării de la Pata Rât.

Expertul a spus că într-adevăr la Pata Rât exista o scurgere de levigat de mai mult timp dar în urma alunecării de teren din 22 iulie, s-a mărit debitul de levigat şi că din cauza obturării albiei pârâului Zăpodie, în urma alunecării de gunoi, s-a format şi se măreşte balta din amonte.

Expertul Apelor Române a arătat că instituţia nu poate da aviz pentru crearea de tranşee prin care să se scurgă acest levigat, pe pârâul Zăpodie şi de aici în Someş şi apoi în Tisa, pentru că s-ar crea o problemă internaţională. O asemenea scurgere ar fi posibilă numai după ce acest levigat ar fi epurat.

 

Tags: , , , , , ,
22498956_1455409954572615_6907673342013037810_o

3 milioane de lei costă epurarea levigatului de la groapa de gunoi a Clujului

Consiliul Județean Cluj a încheiat luni, 16 octombrie 2017, cu operatorul economic Process Engineering SRL, contractul de prestări servicii pentru furnizarea, prin închiriere, a unei stații de tratare a levigatului în vederea eliminării poluării la rampa de gunoi de la Pata Rât.

Începerea lucrărilor de amplasare a stației de tratare a levigatului va avea loc în maximum cinci zile de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor, după predarea efectivă a amplasamentului șantierului de către forul administrativ județean. În ceea ce privește funcționarea efectivă a stației, aceasta va începe într-un interval de cinci zile de la finalizarea lucrărilor civile necesare în acest scop.

„Semnarea acestui contract creează premisele reintrării în normalitate în ceea ce privește situația de la Pata Rât. Negocierile cu proprietarul terenului pe care va fi amplasată stația sunt avansate și decurg bine, motiv pentru care preconizăm că stația de epurare va începe să funcționeze foarte curând. Un lucru extrem de pozitiv și care ne va ajuta în procesul de epurare a levigatului îl reprezintă faptul că stația închiriată e nouă, fiind produsă în luna septembrie a acestui an”, a declarat Alin Tișe.

Contractul încheiat cu operatorul economic Process Engineering SRL este structurat pe două componente principale. Prima, în valoare de 1.829.045,76 fără TVA, reprezintă costurile efective pentru închirierea stației de osmoză și include închirierea propriu-zisă a instalației, costul aferent consumului de piese de schimb, consumabile și chimicale, costul aferent serviciului de operare, service și asistență tehnică, costul pentru avizarea stației la autoritățile publice locale și, respectiv, costurile aferente generării proprii de curent electric prin generator până la realizarea branșamentului de curent.

În ceea ce privește cea de-a doua componentă, aferentă demarării lucrărilor civile necesare pentru instalarea și operarea stației de levigat, aceasta are o valoare de 1.251.000 lei fără TVA și prevede construirea platformei pentru poziționarea stației, edificarea bazinelor necesare – levigat/permeat/concentrat, soluția de preluare a levigatului din amplasament pentru a fi tratat, poziționarea țevilor pentru transportul levigatului, împrejmuirea stației, conectarea la energia electrică, precum și alte categorii de lucrări necesare.

În conformitate cu prevederile contractuale, Process Engineering SRL se obligă să folosească o instalație de tratare a levigatului care funcționează pe tehnologia osmozei inverse cu module de tip Disc Tube. Această tehnologie este una dintre cele mai eficiente și economice la acest moment, chiar și la nivelurile cele mai ridicate ale indicelui de densitate a levigatului, deoarece utilizează osmoza inversă pentru separarea moleculară și purificarea apei. În acest sens, Consiliul Județean Cluj și-a rezervat dreptul de a controla în orice moment calitatea permeatului, a lichidului rezultat în urma tratării levigatului, prin prelevarea de probe și analizarea calității parametrilor în conformitate cu valorile stabilite.

Amintim că, la finele lunii august, o alunecare de teren pe o lungime de 300 de metri pe fosta rampă de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, în prezent închisă, a blocat albia unui pârâu. Între timp, în zonă s-a adunat o cantitate uriaşă de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor – n.a.) de 6.000 metri cubi, care trebuie epurat şi eliminat prin soluţii tehnice care vor fi aprobate de CJ Cluj şi avizate de instituţiile abilitate.

Tags: , , , , ,
groapa-de-gunoi-600x439

Ceartă Consiliul Judeţean – Prefect pe groapa de gunoi a Clujului. ”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii”

CJSU Cluj a amânat solicitarea CJ Cluj de declarare a stării de alertă în cazul fostei rampe de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca, afectată de alunecări de teren. Mai multe schimburi de replici dure au avut loc între prefect şi şeful CJ Cluj la şedinţă, Alin Tişe numindu-l pe prefect ”incompetent”.

Prefectul Aurel Cherecheş a declarat, vineri, la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Cluj, că toate instituţiile îşi dau concursul pentru deblocarea situaţiei.

”CJSU Cluj a amânat luarea unei decizii în cazul solicitării CJ Cluj de declarare a stării de alertă la fosta rampă de deşeuri de la Pata Rât. Am propus ca în cinci zile să vină preşedintele CJ cu toate documentele semnificative, oficiale din care să rezulte acţiunile întreprinse. Suntem aici să analizăm pe nişte baze concrete, legale, ştiinţifice, iar când vom avea documentele vom da o decizie. Ce ne-a spus preşedintele CJ Cluj nu se susţine prin documente. S-a decis amânarea până vine CJ Cluj cu completările semnificative. (…) Toate instituţiile îşi dau concursul pentru deblocarea situaţiei”, a spus Cherecheş.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat, la rîndul său, că va aduce documentele solicitate în câteva zile, la începutul săptămânii viitoare.

”Lucrurile s-au agravat şi pentru asta am solicitat stare de alertă care înseamnă că noi, CJ Cluj, putem grăbi procedurile de implementare a unor măsuri care să ducă la eliminarea consecinţelor levigatului sau a alunecărilor de teren de la Pata Rât. Avem o poluare constatată de o lună şi alunecarea de teren de la rampa de gunoi care poate să ducă afectarea centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele – Apahida”, a explicat Tişe.

Potrivit acestuia, CJ Cluj are şi câteva impedimente de ordin tehnic şi nu poate implementa măsurile propuse, nefiind proprietar al terenurilor de lângă rampă pe care ar trebui amplasată staţia de osmoză inversă pentru tratarea levigatului.

În cadrul şedinţei CJSU Cluj, prefectul Aurel Chereheş şi preşedintele CJ Cluj Alin Tişe au avut schimburi de replici pe tema necesităţii declarării stării de alertă la Pata Rât.

”Lucrurile se pot rezova uşor, dar cu multă implicare din partea CJ Cluj, împreună cu autorităţile se pot depăşi etapele foarte rapid fără declararea stării de alertă, care nu se poate da aşa cum cereţi dvs. Rezolvarea problemelor poate avea loc punctual, să ne ziceţi unde v-aţi împotmolit, fumul de la rampă nu vă încurcă, erau măsuri care trebuiau luate şi se puteau face, nu ne putem juca cu o problemă care tărăgănează atâţia ani. Aproape nimic din ceea ce ne-aţi adus nu se verifică, trebuie documentat tot ce vorbiţi. (…) Vă tai microfonul”, a spus Cherecheş.

Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, l-a trimis pe prefect să se documenteze pe subiectul alunecărilor de la Pata Rât.

”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii, nu înţelegeţi, nu cunoaşteţi proiectul. Avem o stare de fapt, vine dealul peste centură, situaţia e gravă, dvs nu cunoaşteţi realitatea”, a afirmat Tişe.

Acesta a explicat că a solicitat declararea stării de alertă pentru scurtarea unor termene şi simplificarea unor proceduri necesare implementării măsurilor în ceea ce priveşte alunecarea de teren de pe fosta rampă de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât.

”Este o problemă importantă care tinde să devină gravă, iar procedurile administrative durează, existând un pericol real ca alunecările de teren să afecteze centura de ocolire prin afectarea stratului de fundare. Trebuie urgentată identificarea proprietarilor terenului privat pe care s-a scurs levigatul, pentru că nu este al nostru şi nu se ştie cine sunt proprietarii, iar acolo va trebui să intrăm şi să instalăm, într-o lună, staţia de osmoză inversă pentru tratarea levigatului. Apoi este nevoie de scurtarea termenelor pentru aducerea staţiei de osmoză, realizarea anumitor canale de drenuri, autorizaţii de curent pentru staţia de osmoză, este nevoie să primim avizele de pe o zi pe alta, nu să dureze 30 de zile. Staţia de osmoză a fost închiriată pentru 11 luni, am găsit-o greu, nu există în România, abia au fost două firme care le aduc din străinătate”, a spus Tişe.

Acesta a subliniat că poluarea în zonă creşte şi trebuie mutate o parte din deşeurile de pe rampă pentru eliminarea presiunii astfel ca depozitul să nu mai alunece.

”Trebuie să le mutăm lângă, dar nu avem teren, este privat. În plus, incendiile care apar pe cele două rampe de la Pata Rât ne creează mari probleme, deoarece apa folosită de pompieri pentru stingere merge în toate direcţiile, se amestscă cu levigatul şi ajunge în pârâul Zăpodie. Autorităţile trebuie să înţeleagă că problema de la Pata Rât nu este numai a CJ şi a lui Alin Tişe, este a judeţului, este o responsabilitate comună”, a spus preşedintele CJ Cluj.

Alin Tişe a explicat că fosta rampă a municipiului Cluj-Napoca, care funcţionează din 1970 şi este în procedură de închidere, are un termende închidere până în martie 2018.

”Ministrul Mediului care a fost în zonă nu ştia aceste detalii, noi nu avem risc de infringement. Alte rampe sunt în acest risc, nu noi”, a explicat Tişe.

În zona Pata Rât sunt trei rampe de deşeuri, cea veche din 1970, unde au apărut alunecările de teren şi care este 90% închisă, a doua este rampa temporară administrată de o regie a Primăriei Cluj-Napoca, unde a izbucnit miercuri un incendiu stins după 23 de ore, şi o rampă privată.

Tags: , , , , , ,
3

Un nou incendiu la groapa de gunoi a Clujului

Pompierii încearcă de mai bine de 12 ore să stingă incendiul puternic izbucnit la rampa de gunoi a oraşului Cluj-Napoca. 

Focarele de incendiu cu flăcări deschise de la suprafața deșeurilor au fost lichidate pe parcursul nopții, însă este necesară eliminarea focarelor ce ard mocnit în masa deșeurilor pe suprafața afectată. Operațiunile de stigere și supraveghere a focarelor continuă cu patru autospeciale de stingere și 18 pompieri militari, sprijiniți de patru autocisterne și trei utilaje ale Regiei Autonome a Domeniului Public.

1

2

Purtătorul de cuvânt al ISU Cluj, Andrei Biriş, a declarat că pompierii cercetează cauzele care au dus la izbucnirea incendiului.

“Flăcările au fost reduse în cursul nopţi dar au rămas echipaje în supraveghere pentru că e vorba de o suprafaţă mare, mai sunt focare mocnite care mai ard şi care se sting punctual. Trebuie redusă degajarea de fum, dar incendiul s-a redus considerabil. Cauzele izbucnirii incendiului nu se cunosc, pompierii cercetează încă pentru a stabili exact ce s-a întâmplat”, a spus Biriş.

Poliţiştii clujeni s-au autosesizat şi au deschis dosar penal pentru distrugere prin incendiere în cazul incendiul care a izbucnit miercuri seara, în jurul orei 21.00, pe rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, Carmen Jucan, a declarat că în cadrul cercetării se vor stabili circumstanţele în care a izbucnit incendiul. “Poliţiştii clujeni s-au sesizat din oficiu şi au deschis un dosar penal, se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distruge prin incendiere în cazul incendiului de la Pata Rât. Este vorba despre cadrul legal în care se vor stabili circumstanţele în care a izbucnit incendiul”.

Nu este prima dată când la rampa de la Pata Rât izbucneşte un incendiu. Pompierii ISU Cluj au mai intervenit la stingerea unui incendiu aici în luna mai 2016, când primarul Emil Boc a declarat că focul a fost pus intenţionat de persoane necunoscute. Rampa temporară de la Pata Rât a fost dată în folosinţă în octombrie 2015, după ce fosta rampă, neconformă, situată în vecinătate, a intrat în procedură de închidere.

 

Tags: , , , ,
pata-ratâ

Ministrul Mediului cere demiterea şefului Comisariatului Gărzii de Mediu Cluj: Niciun depozit de deşeuri din judeţul Cluj nu este conform

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a criticat autorităţile din judeţul Cluj pentru faptul că nici un depozit de deşeuri din cele şase nu este conform, spunând că este o situaţie inadmisibilă şi că nu ştie ce judeţ îşi va permite să mai primească deşeurile clujenilor. Ea a cerut demiterea şefului Comisariatului Gărzii de Mediu Cluj, pe care l-a acuzat că nu a dat amenzi şi nu a fost vigilent în cazul fostei rampe de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, care şi-a sistat activitatea în 2010.

Graţiela Gavrilescu a declarat, luni, în cadrul unei vizite la fosta rampă de gunoi a municipiului Cluj-Napoca, de la Pata Rât, afectată de alunecări de teren, că deşeurile din judeţul Cluj s-au plimbat prin toată ţara, la Alba, la Bihor, la Odorheiul Secuiesc, oriunde dar numai într-un depozit conform nu s-a făcut depozitarea.

„Niciun depozit din judeţul Cluj nu este conform, sunt şase şi toate neconforme. Deşeurile din judeţul Cluj s-au plimbat prin toată ţara, la Alba, la Bihor, la Odorheiul Secuiesc, oriunde dar numai depozitarea lor într-un depozit conform nu s-a făcut. Sunt foarte întârziaţi cu punerea în aplicare a SMID-ului (centru de deşeuri cu fonduri europene – n.a.), au avut bani din fonduri euopene pentru perioada 2007 – 2013, proiect care s-a fazat, nu s-a finalizat. Depozitul ar trebui să finalizat în 2020. Le voi face astăzi grafic de lucrări celor de la Consiliul Judeţean Cluj şi vom veni în fiecare lună, alţii au făcut absorbţii de sute de milioane de euro, acesta de ce nu se poate face? De ce să punem sănătatea populaţiei în pericol? De ce nu sunt în stare responsabilii de aici, începând de la Primăria Cluj-Napoca şi de la CJ Cluj? Este inadmisibil. Să vedem dacă plouă cum toate deşeurile sunt în stradă. Clujul are situaţia cea mai grea, cea mai urâtă şi nu ştiu ce judeţ o să îşi mai permită să primească deşeurile din judeţul Cluj”, a spus Gavrilescu.

Aceasta a promis că va fi foarte drastică cu toate instituţiile Ministerului Mediului de la Cluj dacă nu şi-au îndeplinit atribuţiile.

„Am vrut să vedem ce se întâmplă cu depozitul de la Pata Rât, pentru că este o pată neagră pe toată zona aceasta de plin centru al Ardealului şi este inadmisbil, a depăşit cu mult ceea ce se întâmplă la Braşov”, a subliniat ministrul Mediului.

Potrivit acesteia, CJ Cluj a plătit deja pentru situaţia creată şi a dat înapoi 20 de milioane de euro pentru lipsă de management, pentru neconformitate.

„Este inacceptabil ca fiecare clujean, fiecare român, să plătească pentru o proastă gestiune a banului public din cauza celor de la judeţul Cluj. Ne intereseasă siguranţa cetăţeanului. (…) Şi asta ce să însemne, nepăsare, lipsă de rea voinţă? Că nu cred că înseamnă prostie, exclus, nu iau în calcul acest lucru. Vreau să văd cu ce soluţie vine CJ Cluj, dar vreau să fie una sustenabilă, pertinentă şi rapidă. Dacă vedem 3 excavatoare care se mişcă în loc să zbârnîie pe şantier… Este inadmisbil, am tras un semnal de alarmă din momentul în care vremea rea a început să apară, să ajugem să ne punem mâna în cap şi din punct de vedere al pericolului asupra sănătăţii populaţiei?”, a mai spus Graţiela Gravrilescu.

Ministrul Mediului va avea, luni, la Prefectura Cluj, o întâlnire cu autorităţile locale şi judeţene pe tema gestionării deşeurilor din judeţ.

Gavrilescu cere demiterea şefului Comisariatului Gărzii de Mediu Cluj;nu a fost vigilent la Pata Rât

Graţiela Gavrilescu a declarat, luni, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă că solicitarea demiterii şefului Comisariatului Gărzii de Mediu Cluj vine după concluziile unui raport de control al Ministerului Mediului.

„Pentru că am constatat şi în urma raportului de control făcut de Direcţia de control a Ministerului Mediului, raport de control care mi-a fost prezentat în urma controlului pe care l-am solicitat acum trei săptămâni la Garda de Mediu Cluj, cer public comisarului general al Gărzii de Mediu demiterea comisarului şef de la Cluj. Asta pentru că am considerat şi în urma raportului Corpului de control, dar şi în urma realităţii de astăzi, că Garda de Mediu, care ar fi trebuit să dea şi mai multe amenzi, să fie extrem de vigilentă şi să apere cetăţeanul din Cluj, nu a făcut lucrul acesta, cu toate că legea îi dădea voie. Pata Rât e un depozit care şi-a sistat activitatea în 2010, care trebuia de foarte mult timp să fie închis”, a spus Graţiela Gavrilescu.

Potrivit acesteia, judeţul Cluj are cele mai multe probleme legate de mediu, întrecând din acest punct de vedere judeţul Braşov.

„La Pata Rât nici nu mai stăm de vorbă. Este inadmisibil ca de aproximativ 7 ani de când am dat sistarea pentru acest depozit să nu se fi făcut nimic. Dimpotrivă, dacă a fost o mică ploaie sau mai mare, tot levigatul să-l vedem că va ajunge cumva, undeva în viitor, chiar în stradă. Cred că autorităţile locale, în special Consiliul Judeţean, nu are nici un pic de responsabilitate. Cred că măsurile pe care trebuiau să le întreprindă trebuiau să le facă demult. Şi dacă nici acum în al 12-lea ceas nu se vor trezi, atunci cred că problemele vor fi de altă natură”, a mai spus ministrul Mediului.

Gavrilescu a afirmat că orice leu pe care România îl va scoate pentru neîndeplinirea sarcinilor de mediu se va repercuta asupra autorităţilor publice locale care nu şi-au făcut treaba, fiind nefiresc să plătească alte judeţe pentru ceea ce nu se face la Cluj.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, a declarat, la rândul său, că s-a făcut o analiză a stării proiectului Centrului Integrat de Management al Deşeurilor (CMID), care se construieşte din fonduri europene, şi care este în întârziere.

„Normal că trebuie să ne asumăm acest lucru. Asta este. Explicaţii există, deoarece legislaţia este stufoasă. Trebuie să-i dau, totuşi, dreptate dnei ministru, fiindcă trenează de foarte mult timp şi e şi această criză a levigatului care a apărut în urma alunecării de teren”, a spus Vakar.

Graţiela Gavrilescu a efectuat, luni, o vizită la fosta rampă de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, afectată de o alunecare de teren, şi la CMID, şi a avut o întâlnire la Prefectura Cluj cu autorităţile judeţene şi locale şi cu reprezentanţii instituţiilor de mediu din judeţ.

Tags: , , , , ,
pata-ratâ

Poluare masivă la Cluj. Un lac cu 6.000 de metri cubi de lichid toxic s-a format în zonă

Concentraţiile admise la azot amoniacal au fost depăşite de 750 de ori în urma poluării masive a unui pârâu din zona alunecărilor de teren de pe fosta rampă de gunoi de la Pata Rât, judeţul Cluj. Un lac cu 6.000 de metri cubi de lichid toxic s-a format în zonă, iar autorităţile cer măsuri urgente.

Prefectul judeţului Cluj, Aurel Cherecheş, a declarat, vineri, în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, că în zona fostei rampei de gunoi de la Pata Rât s-a format un lac pe o suprafaţă de 3 hectare cu o cantitate de circa 6.000 de mc de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor – n.r.).

”Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj cere Consiliului Judeţean Cluj luarea unor măsuri urgente pentru stoparea poluării înregistrate în zona alunecărilor de teren de pe fosta rampă de gunoi de la Pata Rât. Este o situaţie potenţial generatoare de situaţii de urgenţă. Sunt circa 6.000 de mc de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor – n. r.), un lac pe 3 hectare, plus o altă cantitate care se scurge pe albia pârâului Zăpodie, secată momentan. Este un fenomen de poluare masivă a acestui pârâu, cu impact asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Analizele de laborator au înregistrat depăşiri ale unor substanţe toxice care sunt foarte periculoase pentru mediu şi sănătatea populaţiei, dacă oamenii ar intra în contact cu ele”, a spus Cherecheş, citat de mediafax.ro.

Potrivit acestuia, măsurile care trebuie luate de CJ Cluj prevăd eliminarea levigatului şi efectuarea unei breşe în masa deşeurilor care colmatează albia pârâului Zăpodie, în vederea drenării cantităţii de levigat acumulat.

”Dacă trece iarna peste lacul respectiv de levigat, cu siguranţă vom avea o situaţie de urgenţă”, a precizat prefectul Clujului.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Mânzat, a declarat, la rândul său, că instituţia pe care o reprezintă a avut nevoie de o decizie a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a se putea interveni în ritm accelarat în vederea opririi poluării.

”Vom lua măsurile optime pentru a stopa acest fenomen, una dintre soluţiile propuse fiind achiziţionarea unei staţii de epurare a levigatului, pentru ca lichidul să nu ajungă în pârâul Zăpodie şi, implicit, în râul Someş”, a spus Mânzat.

Analizele de laborator efectuate în cazul poluării de la Pata Rât indică, printre altele, depăşiri de 750 de ori ale concentraţiilor admise la azot amoniacal şi de 12,8 ori la cloruri.

Tags: , , , , ,
17309766_1239048919542054_7468331859241878694_n

Se închide rampa de gunoi de la Pata Rât

Alături de aceasta, se închid și rampele de la Gherla, Turda şi Huedin, informează Consiliul Judeţean Cluj. 

„Închiderea rampei de la Pata Rât a reprezentat o prioritate absolută pentru județul Cluj. Mă bucur că am reușit să deblocăm acest proiect important și să demarăm efectiv lucrările de execuție. Termenul de închidere a celor patru rampe este de un an dar sperăm ca cea de la Pata Rât să fie închisă în șase luni”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tişe.

Consiliul Județean Cluj a notificat oficial luni, 20 martie 2017, Inspectoratul de Stat în Construcții în legătură cu faptul că încep lucrările de închidere a depozitelor neconforme de deșeuri urbane Cluj-Napoca (Pata Rât), Gherla, Turda şi Huedin.

Valoarea totală a lucrărilor de închidere a celor patru depozite neconforme este de 33.297.933, 79 lei.

În ceea ce privește lucrările propriu-zise, acestea vor viza, în principal, profilarea și reconfigurarea depozitelor și acoperirea cu un strat de pământ peste care se va realiza o înierbare a întregii suprafețe. Totodată, urmează a fi efectuate lucrări de drenaj, puțuri de captare a biogazului, drumuri de acces, sisteme de colectare a apelor pluviale, etc.

Tags: , , , ,
groapa gunoi

3.5 milioane lei pentru stingerea incendiilor de la Pata Rât

După ce în perioada 7-12 aprilie 2016 au izbucnit mai multe incendii la groapa de gunoi de la Pata Rât, iar fumul degajat i-a afectat pe locuitorii din Someşeni şi Apahida şi a perturbat activitatea pe aeroport, Consiliul Județean (CJ) Cluj se vede nevoit să intervină și va aloca suma de 3.5 milioane de lei din fondul de rezervă a bugetului judeţului pentru decontarea lucrărilor de stingere şi prevenire a propagării incendiilor la depozitul neconform de deşeuri urbane.

O comisie a Comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, constituită printr-un ordin al prefectului Gheorghe Vuşcan, s-a deplasat la Pata Rât unde a constatat existenţa unui foc mocnit în mai multe zone aflate în proprietatea municipiului Cluj-Napoca dar transmise în administrarea Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, precum şi pe alte terenuri ale unor proprietari neidentificaţi. “Deși echipajele de intervenție ale ISU Cluj au intervenit operativ, în mod repetat pentru stingerea incendiului, acesta s-a reaprins, continuând să ardă mocnit în perioada 07-12.04.2016″, transmit reprezentanții administrației județene.

Având în vedere  situația prezentată, CJ Cluj, pentru zonele aflate în administrare sa, va demara “procedurile legale în vigoare în vederea stingerii, prevenirii propagării incendiului și/sau reaprinderii unor noi focare de incendiu, pentru asigurarea protecției mediului înconjurător și sănătății populației și pentru asigurarea desfășurării în mod corespunzător a activităților pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj”.

În prezent, oficial, la groapa de gunoi de la Pata Rât nu se mai depozitează deșeuri ci se află într-o procedură de ecologizare şi închidere, pe bani europeni, în cadrul proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) – care trebuia finalizat în 2014.

Soluție de 4.6 milioane lei pentru gunoaiele clujenilor. Tarife mai maici la colectare

Din octombrie 2015, gunoaiele menajere din Cluj-Napoca sunt depozitate pe o nouă rampă temporară la Pata Rât, investiţie în valoare de 4.6 milioane de lei a Primăriei.

Noua rampă, în suprafaţă de 4.000 mp, a primit autorizaţie de funcţionare şi aviz de mediu pentru o perioadă de 2 ani, cu posibilitate de prelungire pentru încă 2, timp în care Consiliului Judeţean (CJ) Cluj ar trebui să finalizeze CMID.

Factura lunară a persoanelor fizice este de 6.79 de lei, iar agenţii economici şi instituţiile publice plătesc 43.10 lei/mc de gunoi menajer. Tarifele includ TVA, cât şi costurile transportului ulterior de la rampa temporară la CMID.

 

Tags: , , , , , ,
groapa gunoi

Soluţie de 4.6 milioane lei pentru gunoiul clujenilor. Tarife mai mici la colectare

Începând de joi, 16 octombrie 2015, gunoaiele menajere din Cluj-Napoca vor fi depozitate pe o nouă rampă temporară la Pata Rât, investiţie în valoare de 4.6 milioane de lei a Primăriei.

Noua rampă, în suprafaţă de 4.000 mp, a primit autorizaţie de funcţionare şi aviz de mediu pentru o perioadă de 2 ani, cu posibilitate de prelungire pentru încă 2, timp în care Consiliului Judeţean (CJ) Cluj ar trebui să finalizeze Centru de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), proiect pe fonduri europene.

Odată cu deschiderea noii rampe, vor scădea taxele plătite de clujeni pentru colectarea gunoiului. . La valori chiar mai mici faţă de preţul iniţial majorării din primăvara acestui an, atunci când Garda Mediu a închis definitiv groapa de gunoi a oraşului – 18 ha, iar deşeurile au necesitat să fie transportate la Alba şi ulterior, la Oradea. Cel puţin în cazul persoanelor fizice.

Aşadar, factura lunară a persoanelor fizice va fi în valoare de 6.79 de lei, iar agenţii economici şi instituţiile publice vor plăti 43.10 lei/mc. Tarifele include TVA, cât şi costurile transportului ulterior de la rampa temporară la CMID.

Pers. fizice: 7.05 lei/lună (preţ înainte de majorare), 8.38 lei/lună (preţ majorat), 6.79 lei/lună (preţ nou)

Pers. juridice: 21.15 lei/mc (preţ înainte de majorare), 70.34 lei/mc (preţ majorat), 43.10 lei/mc (preţ nou)

“A fost cea mai mare şi mai grea provocare de când sunt eu primar în acest oraş. Puteam să facem conferinţe de presă în fiecare zi ca să arătăm gravitatea situaţiei, adică aceea de a rămâne cu gunoaiele în stradă, şi să arătăm că alţii ar trebui să rezolve problemele, ceea ce este adevărat. Dar dacă nu suntem un model la centru, măcar să fim la soluţii temporare, în timp de criză. Spun acest lucru pentru că ne aflam în situaţia în care niciun alt judeţ nu ne mai primea: la Bistriţa au zis că-i îngropăm în şase luni, Alba duce gunoiul la Sibiu, Satu Mare ne-a amânat, în Sălaj abia în decembrie va fi finalizată prima celulă, Oradea ne-a zis iniţial să mai aşteptăm şi îi mulţumesc primarului de acolo că şi-a asumat în final acest risc politic până la urmă, el fiind criticat de cetăţeni pentru decizia luată. Ar mai fi fost o soluţie la Odorheiu Secuiesc, acolo unde duce şi Turda, dar vorbim de cantităţi infime. E adevărat, nici noi nu putem primi în situaţia dată deşeuri din alte părţi”, a punctat edilul Emil Boc.

Preţuri pentru alte tipuri de deşeuri:

Mobilier voluminos: 13.39 lei/mc (pers. fizice), 25.11 lei/mc (pers.juridice)
Materiale de construcţii/demolări: 24.01 lei/mc (pers. fizice), 34.91 lei/mc (pers.juridice)
DEEE: 0 lei/mc (pers. fizice), 0 lei/mc (pers.juridice)
Cadavre animale: 0.10 lei/kg (pers. fizice), 0.10 lei/mc (pers.juridice)

CMID trebuia finalizat în 2014. Depozitul este singurul, de acest fel, aprobat și autorizat de către autoritățile statului român ca să funcționeze în județul Cluj. Conform ultimelor informaţii, caietul de sarcini pentru reluarea licitaţiei de construire a fost finalizat.

Tags: , , , , , , ,