Tag Archives: pata rat

pata rat

Cum decurg lucrările pentru închiderea gropii de gunoi a Clujului

Se lucrează intens la închiderea și ecologizarea rampei de deșeuri de la Pata Rât, atât la impermeabilizarea și acoperirea depozitului cât și la consolidare, transmite conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Cluj. 

“În prezent, se lucrează intens la impermeabilizarea zonei de est a corpului depozitului, respectiv la montarea puțurilor de drenare a biogazului. După amplasarea celor trei membrane geocompozite ce impermeabilizează depozitul față de apele provenite din precipitații, acestea sunt acoperite cu stratul de pământ cu o grosime de 85 de cm, respectiv cu cel de sol vegetal cu o grosime de 15 cm. Rolul materialelor geocompozite este acela de a asigura o interacțiune controlată între corpul depozitului și mediul înconjurător, pentru a anula, în acest fel, efectele negative ale deșeurilor asupra mediului. În același timp, în partea de sud a depozitului, înspre Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, constructorul a demarat acțiunea de terasare”, transmite CJ Cluj.

În paralel, proiectul de consolidare a corpului depozitului afectat de alunecări este și el în plină desfășurare. “Până în momentul de față au fost executați circa 350 de piloți forați precum și 260 de metri din zidul de sprijin din beton armat. Analiza stadiului fizic al lucrărilor indică un progres semnificativ al acestora, neexistând niciun fel de motive de îngrijorare legate de nerespectarea termenelor de execuție”, conchide CJ Cluj.

Tags: , , , ,
1_3_183447_1551869332_08912

Avansează lucrările pentru închiderea rampei de la Pata Rât

Având în vedere vremea favorabilă din această perioadă, proiectul de consolidare a corpului depozitului neconform de deșeuri de la Pata Rât progresează în ritm susținut, lucrările de construire fiind în plină desfășurare, transmite Consiliul Judeţean (CJ) Cluj. 

“Amplasarea piloților forați și a zidului de sprijin va continua și în perioada următoare, concomitent cu progresul lucrărilor de degajare a deșeurilor de pe terasamentul afectat de lucrările de forare a piloților rămași de executat. Menționăm faptul că proiectul de consolidare prevede realizarea a 700 de metri de piloți forați, peste care se edifică un zid de sprijin din beton armat, la o înălțime maximă de 3,5 metri”, se arată într-un comunicat remis presei.

Pata Rât, deal înverzit. Rampa de gunoi se închide în 2020. Unde vor fi duse deşeurile

Săptămâna trecută, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a venit cu precizări despre stadiul lucrărilor la închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât şi finalizarea Centrului de Management Inregrat al Deşeurilor (CMID). “Depozitul neconform de la Pata-Rât este vechea rampă de deșeuri municipale deschisă acum 70 de ani de către Statul român. Prin negocierile de aderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat că va construi 8 Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor – SMID, închizând astfel rampele vechi, publice sau private. Astfel, “Pata-Rât” a fost transferat către Consiliului Județean pentru închidere și ecologizare pe fonduri europene. Valoarea totală a lucrărilor aferente construirii noului centru ecologic și a închiderii tuturor vechilor rampe este de 231 milioane euro, în cea mai mare parte fiind folosite fonduri europene”. DETALII despre ce s-a făcut până acum AICI!

În prezent se efectuează lucrările de stabilizare a zonei, cu încheierea acestora cel târziu în luna septembrie 2019. Urmează finalizarea lucrărilor de închiderea a rampei, termenul limită fiind luna martie a anului viitor. După închidere, vechiului depozit de la “Pata-Rât” va deveni un deal înverzit.  Se monitorizează areal timp de 30 ani, în conformitate reglementările de mediu în vigoare. Se monitorizează colectarea levigatului.

Acum, toate deșeurile municipale se duc la rampa RADP, iar cele județene, parțial, la rampa temporară a operatorului privat STRICT PREST. După ce întregul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor – SMID va intra în totalitate în funcțiune, toate deșeurile de pe raza județului vor fi depozitate la centrul ecologic cel nou.

Tags: , , , ,
groapa gunoi

Când se închide groapa de gunoi de la Pata Rât. Tişe: “Va fi un deal înverzit”

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, vine cu precizări despre stadiul lucrărilor la închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât şi finalizarea Centrului de Management Inregrat al Deşeurilor (CMID).

“Depozitul neconform de la Pata-Rât este vechea rampă de deșeuri municipale deschisă acum 70 de ani de către Statul român. Prin negocierile de aderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat că va construi 8 Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor – SMID, închizând astfel rampele vechi, publice sau private. Astfel, “Pata-Rât” a fost transferat către Consiliului Județean pentru închidere și ecologizare pe fonduri europene. Valoarea totală a lucrărilor aferente construirii noului centru ecologic și a închiderii tuturor vechilor rampe este de 231 milioane euro, în cea mai mare parte fiind folosite fonduri europene”, se arată într-un comunicat remis presei.

CE S-A FĂCUT PÂNĂ ACUM

  • 2015 – a fost atribuit contractul de închidere pentru depozitele Pata-Rât, Turda, Gherla și Huedin; 10 luni – s-a așteptat un răspuns de la Ministerul Mediului privind noile obligații de închidere a depozitului “Pata-Rât”;
  • 2017 – după finalizarea proiectării închiderii celor patru depozite, am semnat contractul de execuție pentru lucrările aferente cantităților suplimentare de deșuri depuse;
  • 2017 – am reglementat modalitatea de închidere și ecologizare a deșeurilor depozitate suplimentar după încheierea contractului;
  • 2017, martie – au început lucrările de închidere la toate cele 4 depozite;
  • 2017, iulie – lucrările de închidere au fost afectatate de o alunecare de deșeuri care a avansat rapid;
  • 2018, martie, – abia după 6 luni. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență prezidat de Prefect emite documentul care ne dă posibilitatea de a începe lucrările de închidere și consolidare în regim de urgență, Consiliul județean putând aplica proceduri mai scurte.
  • 2018, decembrie – s-au finalizat lucrările de închidere a vechilor depozite de la Turda, Huedin și Gherla, rezultatul fiind o zonă verde;

În acest moment se lucrează la cele două șiruri de piloți de stabilizare pe care a fost ridicat un zid de peste 150 metri din beton armat, cu o înălțime de 3,5 metri.

DESPRE LEVIGAT și STAȚIA DE OSMOZĂ

Din cauza alunecării deșeurilor din 2017, cantitatea de levigat a depășit brusc limitele admise prin Avizul de gospodărire a apelor. Ca urmare a noii cantității imense de levigat acumulată în amonte de depozit, am fost nevoiți să instalăm o stație de epurare care funcționează prin procedură de osmoză. Stația de osmoză preia levigatul și îl transformă în apă curată/limpede care curge în pârâul Zăpodie. Mai rezultă nămol concentrat care este colectat, transportat și eliminat de către un prestator. Stația de osmoză funcționează permanent, începând cu 31 mai 2018, iar scurtele întreruperi sunt necesare pentru mentenanță. Pentru a evita orice poluare a râului și/sau mediului, Consiliul județean Cluj va păstra în funcțiune stația până ne asigurăm că vechiul depozit nu va mai genera poluare. Stația de osmoză existentă este cea mai performantă din țară.

În prezent se efectuează lucrările de stabilizare a zonei, cu încheierea acestora cel târziu în luna septembrie 2019. Urmează finalizarea lucrărilor de închiderea a rampei, termenul limită fiind luna martie a anului viitor. După închidere, vechiului depozit de la “Pata-Rât” va deveni un deal înverzit.  Se monitorizează areal timp de 30 ani, în conformitate reglementările de mediu în vigoare. Se monitorizează colectarea levigatului.

UNDE SE VOR DEPOZITA DEȘEURILE?

În prezent, toate deșeurile municipale se duc la rampa RADP iar cele județene, parțial, la rampa temporară a operatorului privat STRICT PREST. După ce întregul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor – SMID va intra în totalitate în funcțiune, toate deșeurile de pe raza județului vor fi depozitate la centrul ecologic cel nou.

Tags: , , ,
pata-ratâ

Ajutor pentru copiii de la Pata Rât din partea Primăriei Cluj: mâncare şi transport spre şcoală

44.880 de lei, de la bugetul local pentru anul 2018, merg către hrana copiilor de la Pata Rât, beneficiari ai serviciilor socio-educative oferite de Fundaţia Popoarelor – Filiala Cluj. Banii merg către 17 copii, costurile fiind calculate astfel: 12 lei/copil/zi x 17 copii x 220 zile lucrătoare. Mâncarea va fi pregătită de Cantina de Ajutor Social şi Pensiune a primăriei clujene.

“În cadrul Strategiei Europa 2020, România și-a asumat incluziunea socială a grupurilor vulnerabile și reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu 580.000, până în anul 2020, față de anul 2008 și totodată, reducerea abandonului școlar timpuriu cu 11,3% până în 2020. Ca urmare a acestor obiective asumate de către Guvernul României, Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020 stabilește ca prioritate creșterea accesului la educație de calitate pentru copiii din grupurile vulnerabile, inclusiv pentru cei proveniți din zonele urbane marginalizate. Având în vedere situația de vulnerabilitate a copiilor care locuiesc în comunitățile din zona Pata Rât, respectiv Dallas și rampa de gunoi, importanța și necesitatea includerii acestora în activități socio-educative cu scopul prevenirii abandonului școlar, a fost instalată de către Primăria Cluj-Napoca o unitate mobilă în comunitate, care să ofere cadrul formal în care aceste activități să se desfășoare. Complementar, reținând situația de risc în care se află copiii proveniți din aceste zone, au fost sprijinite și programele fundațiilor și asociațiilor partenere ale Direcției de Asistență Socială și Medicală, prin suportarea cheltuielilor pentru asigurarea hranei copiilor beneficiari ai serviciilor socio-educative acordate în zona comunităților din Pata Rât”, se arată în proiectul de hotărâre, care va fi supus dezbaterii în şedinţa din 15 ianuarie 2019.

500.000 lei pentru elevii din Colonia Sopor, Pata Rât și Valea Fânațelor 

Un alt proiect de hotărâre inclus pe lista şedinţei de marţi se referă la gratuitatea transportului public în comun, cu excepția vacanțelor, pentru elevii din Colonia Sopor, Pata Rât și Valea Fânațelor. Vor fi alocaţi  550.000 de lei, din bugetul local pe 2019, astfel:

Colonia Sopor: 50.000 de lei
Pata Rât: 300.000 de lei
Valea Fânațelor: 200.000 de lei

Tags: , , ,
1_3_179696_1541752840_00104_fav

Au început lucrările de foraj pentru amplasarea piloților la zidul de sprijin de la Pata Rât

Lucrările de execuție a drumului tehnologic și a platformei necesare instalării forezei pentru realizarea piloților din cadrul proiectului de consolidare a depozitului neconform de deșeuri de la Pata-Rât avansează rapid, transmite Consiliul Judeţean Cluj. 

În prezent se lucrează la execuția terasamentelor în zona alunecată, respectiv la degajarea materialului alunecat și la transportarea lui pe amplasamentul primit în administrare, în acest scop, de Consiliul Județean. În paralel, se execută lucrări la drumul tehnologic situat în partea de sud-est. Totodată, joi, 8 noiembrie, au început forajele pentru execuția piloților de probă din zidul de sprijin.

„Așa după cum realitatea din teren o dovedește, ne apropiem extrem de rapid de momentul rezolvării definitive a problemei deșeurilor în județul Cluj, atât în ceea ce privește închiderea depozitelor istorice neconforme cât și în ceea ce privește construirea CMID, acea „fabrică” ce va procesa și va neutraliza deșeurile clujenilor”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

În ceea ce privește proiectul de stabilizare cu piloți a corpului depozitului, acesta presupune construirea unui zid de sprijin la baza depozitului. Astfel, întreaga zonă afectată de alunecare, situată pe latura sudică a depozitului și pe o lungime de aproximativ 300 de metri pe latura estică, precum și zona stabilă în prezent de pe latura estică a depozitului vor fi consolidate prin execuția unui zid de sprijin din beton armat, cu o lungime totală de 700 de metri. Acesta va fi fundat pe două șiruri paralele și alternative din piloți forați la adâncimea de aproximativ 10 m, cu diametrul de 600 de mm. Înălțimea zidului va fi de circa 3.5 m, acesta fiind prevăzut cu o consolă în partea din amonte cu rol de suport al canalului pluvial.

În paralel, operațiunile finale de închidere și ecologizare a depozitului de deșeuri urban neconform avansează și ele în ritm susținut, până în acest moment fiind executate lucrări de terasamente și acoperire cu un strat de pământ-suport pe partea vestică a depozitului, în zona neafectată de alunecarea de teren produsă în vara anului trecut.

Tags: , , ,
1_3_179178_1540375026_06217_fav

Gropile de gunoi din Cluj nu se regăsesc între cele sancţionate de Curtea de Justiţie a UE. Stadiul lucrărilor de la Pata Rât

Lucrările de închidere și ecologizare a trei depozite urbane neconforme de deșeuri din județul Cluj au fost finalizate, iar alte trei se află  în diverse stadii, în funcție de particularitățile fiecărui obiectiv.

La depozitele de deșeuri din Turda, Gherla și Huedin, lucrările de închidere și ecologizare au fost finalizate în proporție de 100%. Din punct de vedere procedural, în perioada următoare, Consiliul Județean va iniția demersurile către Inspectoratul de Stat în Construcții pentru recepția lucrărilor de către beneficiar – CJ Cluj, etapă preconizată a se desfășura la finalul lunii noiembrie.

Depozitele neconforme de la Cluj-Napoca (Pata Rât), Dej și Câmpia Turzii se află în diverse stadii de închidere. În ceea ce privește depozitul de la Dej, în luna mai a fost emis ordinul de începere a lucrărilor, în baza acordului contractual încheiat cu asocierea câștigătoare a licitației. Durata contractuală a lucrărilor este de doi ani, din care patru luni reprezintă proiectarea, restul fiind alocat execuției.

Societatea contractantă a depus deja la CJ documentația tehnică în vederea obținerii autorizației de construire. Referitor la închiderea depozitului de la Câmpia Turzii, CJ a finalizat licitația publică aferentă, semnarea contractului cu ofertantul declarat câștigător fiind stabilită pentru 31 octombrie.

În ceea ce privește depozitul neconform de la Pata Rât, în vederea finalizării lucrărilor de închidere, la începutul lunii septembrie a fost semnat contractul vizând proiectarea și execuția lucrărilor suplimentare necesare consolidării acestuia. Ordinul de începere a fost emis de CJ în 27 septembrie , primele trei luni fiind alocate proiectării lucrărilor de execuție.

Până acum a fost depus la CJ proiectul tehnic aferent drumului tehnologic și platformei tehnice destinate stabilizării, precum și cel destinat realizării lucrărilor de terasamente, documentația fiind deja aprobată de expertul beneficiarului. În cursul acestei săptămâni va fi depus și proiectul aferent execuției piloților necesari consolidării depozitului. Drumul tehnologic este realizat în proporție de 30% (230 m din 780 m).

În ceea ce privește unele informații vehiculate în spațiul public cu privire la declararea unei „proceduri de infringement” la adresa României ca urmare a condamnării acesteia de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza neînchiderii, până la data de 16 iulie 2009, a 68 de gropi de gunoi neconforme, CJ Cluj face următoarele precizări:

“Nici unul dintre cele șase depozite neconforme din județul Cluj al căror proces de închidere este gestionat de forul administrativ județean nu se regăsește printre cele 68 de depozite neconforme invocate în decizia CJUE. De altfel, singura groapă de gunoi din județul Cluj care trebuia închisă până în anul 2009 este „Someșul”, un depozit industrial privat din municipiul Dej.

Or, în ceea ce privește cele șase depozite, conform angajamentului luat de CJ Cluj cu Comisia Europeană (CE), acestea trebuiau închise până în anul 2010 în cazul depozitelor de la Pata Rât și Dej, respectiv până în anul 2012 pentru celelalte din Turda, Câmpia Turzii, Huedin și Gherla.

În același timp, declanșarea procedurii de infringement referitoare la neînchiderea gropilor neconforme de deșeuri reprezintă un demers judiciar extrem de laborios inițiat de CE care nu poate, în niciun caz, să fie aplicat în timpul derulării efective a procesului de închidere și ecologizare a respectivelor rampe.

În acest sens, CJUE a luat act de acest aspect, motiv pentru care nu a impus României niciun fel de sancțiune pecuniară, ci doar plata unor cheltuieli de judecată, în paralel cu urgentarea demersurilor de închidere a acestor rampe”.

Tags: , , , ,
pata-ratâ

Dreptate după 13 ani! Despăgubiri de peste 23.000 de euro într-un caz din Pata Rât

CEDO a stabilit că poliția a folosit “forță excesivă și nejustificată într-o intervenție în Pata Rât” şi condamnă România la plata a 26.500 de euro către doi cetăţeni de etnie romă. A durat 13 ani pentru ca acest caz să fie soluționat. 

Totul a început în 5 noiembrie 2005. În urma a numeroase plângeri privind fapte de furt, poliţia a descins la Pata Rât şi a arestat doi suspecţi. Au fost recuperat şi câteva obiecte furate. În baza unor noi dovezi, cum că în comunitate s-ar afla şi alţi suspecţi, în 8 noiembrie 2005 a fost efectuată o a doua acţiune a poliţiei. Potrivit comunicatului CEDO, reclamanţii au refuzat să iasă din case şi au fost scoşi afară cu forţa, iar la finalul operaţiunii poliţia a dat foc taberei.

În 21 decembrie 2005, reclamaţii Augustin Lingurar, Trandafir Lăcătuş şi Minerva Covaci au formulat o plângere penală împotriva poliţiştilor şi jandarmilor care au participat la cele două operaţiuni, acuzându-i de “comportament abuziv prin violenţă verbală, atac, ameninţare şi distrugere prin incendiere”. După ce curțile de judecată din România au respins cazul (Cluj, Oradea, ÎCCJ. n.red.) reclamanţii s-au adresat CEDO în 18 decembrie 2014.

În hotărârea definitivă, CEDO notează că “Lingurar a fost trântit la pământ de către un ofiţer de poliţie, conform materialului video inclus la dosar, iar Lăcătuş a fost lovit cu un baston deşi nu opunea rezistenţă şi era imobilizat de doi ofiţeri de poliţie”. Aceste acte au fost menite să “înjosească, să umilească şi inspire teamă”, fiind “excesive şi nejustificate de circumstanţe”. De asemenea, deşi nu a admis că acţiunea poliţiei a avut o motivaţie rasistă, CEDO a considerat totuşi că investigarea de către autorităţile române a acuzaţiei de rasism formulate de reclamanţi nu a fost aprofundată suficient. Cel de-al treilea reclamant nu a mai depus acte doveditoare la dosar.

Nu în ultimul rând, CEDO consideră că România a încălcat în acest caz articolele 3 (privind interzicerea tratamentelor inumane şi degradante) şi 8 (privind respectarea vieţii private şi de familie) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar în privinţa articolului 14 (privind interzicerea discriminării) răspunsul autorităţilor române a fost considerat de CEDO insuficient.

Decizia CEDO prevede că statul român trebuie să plătească reclamanţilor Lingurar Lăcătuş câte 11.700 de euro pentru fiecare, plus cheltuieli administrative de 3.100 de euro

Tags: , , ,
1

4 milioane de euro pentru închiderea gropii de gunoi a Clujului. Încep lucrările

Președintele Consiliului Județean Cluj a semnat ordinul de începere a lucrărilor de proiectare și execuție pentru consolidarea depozitului neconform de deșeuri de la Pata Rât, în vederea finalizării închiderii rampei.

 „Această consolidare ne va permite să finalizăm în bune condiții închiderea rampei. De altfel, procesul de închidere și ecologizare era deja extrem de avansat în momentul producerii alunecării de teren, motiv pentru care, după consolidarea depozitului, operațiunile rămase de executat se vor încheia extrem de rapid”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Lucrările vor dura 1 an de zile 

Lucrările de consolidare a părții de sud-est a depozitul neconform de la Pata Rât se vor derula pe parcursul a maxim 12 luni, din care 3 luni reprezintă perioada de proiectare, celelalte 9 luni fiind destinate executării lucrărilor propriu-zise de consolidare.

Zid de 3.5 m

Lucrările aferente acestei investiții presupun, în principal, edificarea unui zid de sprijin la baza depozitului, prin consolidarea cu piloți. Totodată, va avea loc modificarea pantei taluzului și amenajarea unui drum tehnologic, capabil să suporte încărcările mari, date de utilajul greu de forare și de transportul materialelor de construcții. De asemenea, va avea loc decolmatarea pârâului Zăpodie și consolidarea malului stâng al acestuia, totalitatea acestor operațiuni având ca principal scop protejarea depozitului de deșeuri și împiedicarea poluării pârâului Zăpodie.

În concret, întreaga zonă afectată de alunecare, situată pe latura sudică a depozitului și pe o lungime de aproximativ 300 de metri pe latura estică, precum și zona stabilă în prezent de pe latura estică a depozitului vor fi consolidate prin execuția unui zid de sprijin din beton armat, cu o lungime totală de 700 de metri. Acesta va fi fundat pe două șiruri paralele și alternative din piloți forați la adâncimea de 10 cm, cu diametrul de 600 de mm. Înălțimea zidului va fi de 3.5 m, acesta fiind prevăzut cu o consolă în partea din amonte cu rol de suport al canalului pluvial. Canalul pluvial va fi săpat în stratul de pământ compactat sprijinit de consola zidului, urmând ca apa pluvială colectată de acesta să fie evacuată printr-un sistem ce va traversa zidul prin partea inferioară, printr-un tub de beton. De acolo, apa va fi deversată printr-o zonă consolidată, în râul Zăpodie.

Operațiunile au o valoare totală de 18 milioane de lei (4 milioane de euro, n.red.). 

Tags: , , , ,
Levigat_800x530

Încă 5 milioane de euro pentru închiderea gropii de gunoi a Clujului. De ce s-a produs poluarea cu levigat


Consiliul Județean (CJ) Cluj a alocat 5 milioane de euro pentru închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât.

În cadrul ședinței ordinare a CJ Cluj de luni, 30 iulie 2018, a fost adoptat proiectul de hotărâre privind aprobarea cheltuielilor neeligibile suplimentare necesare pentru finalizarea închiderii depozitului de deşeuri neconform de la Pata Rât, care se ridică la 25,2 milioane de lei (5,4 milioane de euro).

Zid de sprijing pentru centură

Banii vor fi folosiţi pentru achitarea lucrărilor efectuate în urma alunecărilor de teren de anul trecut şi pentru epurarea acumulării de levigat. De asemenea, în costuri este prevăzut realizarea unui zid de sprijin care să protejeze centura ocolitoare a Clujului (Vâlcele – Apahida, n.red.) de viitoare posibile alunecări de teren.

Preşedintele administaţiei judeţene, Alin Tişe, speră că rampa va fi închisă până la sfârşitului acestui an.

“Evenimentele din ultima perioadă, adică alunecările de teren de anul trecut, care au necesitat lucrări suplimentare, şi situaţia de urgenţă creată de levigatul scurs, plus cantităţile suplimentare de deşeuri depozitate, au determinat costuri suplimentare. Lucrările prevăzute a se realiza includ, printre alte, un zid de sprijin care să protejeze centura de ocolire a Clujului de la Vâlcele-Apahida de eventuale alte alunecări de teren, plus soluţii de tratare a levigatului. Sper ca în acest an rampa de la Pata Rât să fie închisă, deşi termenul asumat este vara anului 2019″, a explicat Alin Tişe.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 21 de voturi pentru, 9 împotrivă şi 4 abţineri.

În referatului care a însoţit proiectul de hotărâre se menţionează cauzele probabile care au determinat producerea alunecarii de teren din 22 iulie 2017 de la rampa de deşeuri de la Pata Rât.

Terenul natural de la baza depozitului este în pantă (cca 12,…,15%) cu risc de alunecare;
Terenul natural de la baza depozitului este o argilă prăfoasă care, îmbibată cu apă și levigat, se comport ca un lubrifiant la baza depozitului;
Existența la baza depozitului a unui strat foarte slab (noroi mâlos-argilos), rezultat mai ales din nămolul adus de la stația de epurare a municipiului Cluj-Napoca (87.730 tone), nămol care prin saturare a opus o rezistență mica la alunecare și prin care se presupune că s-a produs alunecarea;
Prezența unor izvoare subterane sub masa depozitului, lucru care a facilitate menținerea umidității ridicate în masa depozitului. Izvoarele subterane provin din descărcarea freaticului sub presiune care a fost identificat la partea superioară a depozitului, în special spre depozitul nou (RADP);
Infiltrarea în depozitul Pata Rât, în lucru, neprotejat încă, a apelor pluviale scurse de pe versantul dintre cele două depozite, în perioada aprilie – mai 2017, când s-a restrâns suprafața depozitului și din depozitul amonte, a format acumulări lichide la marginea depozitului în lucru, care prin drenare s-a infiltrat sub acesta.
Infiltrarea în depozitul vechi a apei și levigatului provenite de la depozitul nou deschis la partea superioară. Infiltrațiile de apă au fost abundente în perioada de stingere a incendiilor produse la depozitul nou, superior.
Nivelul ridicat al apei subterane în masa depozitului (până la cca 3,5 m față de nivelul superior al depozitului). Infiltrațiile de apă produse la depozitul în curs de închidere, din precipitații directe, a fost semnificativă. Repetarea unei astfel de ploi, în perioada amintită a anului, a dus la ridicarea nivelului freaticului în masa depozitului;
Deranjarea structurii naturale a depozitului stabilizat, prin lucrările de restrângere a suprafeței acestuia (da la 22 ha la 18 ha), a facilitat infiltrarea mai ușoară a apei pluviale în depozit, scurgerile exterioare de pe suprafața în lucru a acestuia fiind practic nesemnificative;
Presiunea geologică suplimentară transmisă în masa depozitului, de supraînălțarea produsă prin restrângerea suprafeței acestuia (materialul rezultat prin restrângerea suprafeței depozitului s-a relocat peste cel existent), precum și pe pământul depozitat la partea superioară pentru formarea stratului de susținere. Sarcina geologică suplimentară indusă de materialul așternut la partea superioară, prin relocare, a indus în masa depozitului saturat cu apă și nămol presiuni suplimentare care au creat forte de alunecare suplimentare. Rezultatul a fost desprinderea și alunecarea unei părți din masa depozitului, formarea unei fețe de desprindere și deplasarea în plan a materialului. Prin alunecare s-a acoperit și blocat pârâul Zapodie, masa alunecată ajungând până la terasamentul drumului.

Potrivit proiectuluide hotărâre, şi Primaria Cluj-Napoca va contribui financiar la acoperirea costurilor de închidere a rampei de la Pata Rat.

Tags: , , , , ,
Emil Boc

Case pentru familii de la Pata Rât şi chirii plătite de Primăria Cluj pentru persoane nevoiaşe

Un număr de 64 de familii beneficiază de avantajezele politicilor de incluziune socială din Cluj-Napoca. Pentru 35 au fost costruite case pe bani norvegieni, iar pentru alte 29 Primăria plăteşte parţial sau integral chiria lunară.

Programul prin care municipalitatea clujeană plăteşte parţial sau integral chiria persoanelor cu venituri mici, aflate în stare de marginalizare socială, a victimelor violenţei domestice sau a tinerilor proveniți din structurile Protecției Copilului (DGASPC), începe să dea roade. Conform viceprimarului Dan Tarcea, până în prezent, au fost depuse 43 de dosare, dintre care 29 au fost aprobate, iar 14 sunt deja în plată.

“Este un bun început şi sper ca oamenii să se mobilizeze mai tare, punctajul necesar este uşor de obţinut, principala condiţie este ca aceste persoane să aibă un loc de muncă pentru a-şi putea plăti utilităţile. Încă există o reticenţă de a se muta, de a ieşit din acea zonă de marginalizare socială”, a declarat Tarcea pentru un post de radio local.

Condițiile de bază prevăd ca solicitantul să fi locuit în Cluj în ultimii trei ani, să nu aibă locuință proprie sau să nu fi înstrăinat o locuință în ultimii 10 ani și să nu fi executat pedeapsa cu închisoarea. Prin venituri mici a fost luat ca referință nivelul de 1082 de lei pentru persoanele singure sau 783 de lei/membru de familie.

Vor fi luați în calcul și tinerii până la 26 de ani proveniți din structurile DGASP Cluj, care au venituri lunare de până în 1500 de lei. În funcție de punctajul obținut, ajutorul pentru plata chiriei poate varia între 900 și 1.400 de lei. Ajutorul va fi acordat pe o perioadă de un an, cu posibilitate de prelungire la doi ani.

Proiectul se bazează pe strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca în perioada 2014-2020, unde se prevede numărul mic al stocului de locuințe sociale de care dispune statul român, circa 1.500, adică sub 1,2% din totalul locuințelor din oraș. Bugetul programului pentru anul 2018 este de 500.000 de euro.

Tot pentru a ajuta familiile nevoiaşe, în special cele din zona Pata Rât, au fost construite un număr de 35 de case pe fonduri norvegiene. “Casele sunt doate şi utilate cu tot ceea ce este necesar unei familii. 33 de familii sunt foarte bucuroase cu noua situaţie, 2 nu s-au prea acomodat. Tot ceea ce trebuie să facă este să-şi plătească utilităţile”, a subliniat viceprimarul Clujului.

 

Tags: , , , ,
1

Soluţiile propuse pentru prevenirea incendiilor la groapa de gunoi a Clujului l-au inflamat pe edilul Boc

Prefectul Clujului, Ioan Aurel Cherecheş, a convocat în şedinţă extraordinară Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Cluj, ca urmare a incendiului de la rampa temporară de gunoi de la Pata Rât, aflată în administrarea RADP Cluj-Napoca.

Pe lângă membri ai CJSU Cluj, la şedinţă au participat şi primarul Clujului, Emil Boc, dar şi deputaţii Emanuel Ungureanu (USR), Adrian Dohotaru (independent) şi Horia Nasra (PSD), cât şi activişti de mediu, între care şi István Szakáts, care susţine că rampa de gunoi se întinde pe o suprafaţă mai mare decât cea autorizată. Comisarul şef al Gărzii de Mediu, Ioan Borş, a declarat că va analiza situaţia şi că va sancţiona RADP-ul şi Primăria dacă vor fi constatate nereguli. De cealaltă parte, deputaţii de Cluj şi autorităţile locale au încercat să găsească soluţii pentru prevenirea incendiilor la groapa de gunoi de la Pata Rât. Discuţiile au fost aprinse şi s-au lăsat şi cu câteva declaraţii tăioase din partea edilului Clujului.

S-au conturat 3 soluţii în total, temporare şi pe termen lung.

Prima, şi cea pe termen scurt, vizează soluții tehnice de captare a gazului pentru a evita incendiile şi anume, introducerea unor ţevi sau realizarea unor puţuri în mormanul de gunoi prin care să iasă gazele prduse.

O a doua soluţie ar putea fi suspendarea autorizației de mediu, pentru a obliga Primăria să vină cu un sistem de colectare separată și de reciclare care să conducă la un grad mult mai mic de depozitare care să provoace poluare și incendii.

“Am cerut suspendarea autorizațiilor de mediu pentru rampa RADP și rampa Salprest pe motiv că rampele poluează din cauza incendiilor, ca cel de azi-dimineață prin auto-combustie spontană, pe motiv că sunt la sub 1 km de zonele locuite din Pata Rât și pentru că suprafața desemnată pentru depozitarea deșeurilor a fost oricum depășită. În acest sens, Fundația Desire a înaintat deja o acțiune în instanță reprezentând câteva zeci de oameni din Pata. Înaintea mea, reprezentantul Gărzii de Mediu, Ioan Borș, a avansat această soluție în sensul sesizării Agenției de Protecție a Mediului, instituția responsabilă de autorizare, să suspende autorizația”, a declarat Adrian Dohotaru.

Primarul a luat foc la această soluție pe motiv că “mor clujenii” dacă se adună deșeurile în oraș. “Însă în nici un moment nu s-a pus problema cât de afectată e sănătatea celor aproape 1.500 de oameni care trăiesc în proximitatea rampelor”, a mai spus deputatul de Cluj, care susţine că Boc a mai spus că “Nu putem face colectare separată din cauza romilor care distrug tomberoanele”.

Copierea modelului de colectare separată şi de reciclare propus de Sandor Korosfoy la Târgul Lăpuș este cea de-a treia soluţie înaintată în şedinţa CJSU.

“Suspendarea autorizației pentru rampa temporară are sens mai ales dacă obligă Primăria să vină cu un sistem de management al deșeurilor care conduce la un grad mult mai mare de colectare separată și de reciclare, model propus de Sandor Korosfoy la Tg. Lăpuș, dar și Primăriei clujene încă de acum câțiva ani, fără să fie luat atunci în considerare. E nevoie de un model nou de colectare separată și reciclare care poate să ocolească blocajele la actualul Sistem de Management al Deșeurilor (SMID).

Primarul Emil Boc a declarat că, din informațiile sale, noul centru de depozitare va fi finalizat la finalul anului. A fost contrazis de reprezentatul Agenției pentru Protecția Mediului Cluj care arăta că nici în doi ani nu va fi finalizat. Agenția a emis autorizația în 2015 în ideea că într-un an noul centru va fi realizat, așa cum a promis Consiliul Județean, instituție care nu a considerat necesar să fie prezentă la întâlnire”, a conchis Dohotaru.

Un nou incendiu la groapa de gunoi a Clujului. Al treilea. 

Incendiul a fost anunțat în noaptea de miercuri spre joi, la ora 01.00 dimineaţa, iar focarele de ardere au afectat o suprafață de circa 3.500 mp. Au intervenit 4 autospeciale din cadrul Detașamentului 1 de Pompieri Cluj-Napoca, Detașamentului de Pompieri Dej și Detașamentului de Pompieri Turda.

În 30 aprilie 2018, un al doilea incendiu a izbucnit la groapa de gunoi de la Pata Rât, cea administrată de RADP. “La incendiu de la rampa de deșeuri a intervenit o singura autospecială, au fost focare ce acopereau o suprafață de cca 100 de metri pătrați”, transmite ISU Cluj.  Primul incendiu a avut loc în data de 3 aprilie 2018 şi a fost vorba despre 2 focare care au afectat o suprafaţă de aproximativ 30-40 de metri pătraţi.

 

Tags: , , , , ,
1

Marea de levigat de la Pata Rât a îngheţat. Fizic şi birocratic VIDEO

Celebra stație cu osmoză inversă, care ar trebui să epureze marea de levigat de la Pata Rât, a fost instalată de nemți, dar nu a funcționat niciodată.

“În ianuarie nemții de la Klarwin au adus și instalat stația, gospodărește, pe banii lor. Ei aveau tot interesul s-o și pună în funcțiune – dacă nu pentru altceva, să înceapă și ei să-și recupereze banii. Dar nu au mai putut apăsa butonul. Că stația cu osmoză inversă produce nu numai apă decontaminată care se poate lăsa în Zăpodie, ci și un zaț rezidual. De care trebuie să scape – adică trebuie s-o ducă undeva. Cam 40 tone pe zi. Dar zațul asta dintr-o dată ei nu mai au unde duce. Că românii s-a răzgândit.

Conform proiectului zațul trebuia reinjectat în dealul din care curge acum levigatul. Soluția tehnică prevedea 5 țevi de 250m îngropate în deal și prin care zațul se pompează cu presiune până în miezul dealului de gunoi.

Dar firma care administrază închiderea rampei dintr-o dată s-a trezit că asta de fapt nu-i mai convine. Din două motive. Primul, banii. Bă, depui? Plătești. Că nu era vorba inițial? Ghinion. Dar cine plătește? Klarwin? Consiliul? Iar al doilea și ăl mai mare motiv al răzgândirii: i-a apucat frica. Că dacă zaţul” asta îi fluidizează și mai mult masa imensă de gunoi și fuge iară tot dealul în jos?

Dar nu se poate. Că legea interzice să plimbi reziduurile de pe o groapă pe alta. Ca atare trebuie să le gestionezi local. Dar localu’ nu mai vrea. Iaca așa s-a blocat neamțul cu mâna pe butonul verde și Tișe cu foarfeca pe pamblică, trecând peste el iarna întreagă”, scrie activistul Szakáts István pe Facebook.

 

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat că procedura de punere în funcţiune a staţiei de osmoză este în plină desfăşurare, că staţia va începe să funcţioneze până la sfârşitul acestei luni şi că nu există o problemă legat de depozitarea reziduurilor care rămân după epurare. 

Alin Tişe a explicat că aceste reziduuri vor fi depozitate în vechea rampă, în urma unei proceduri convenite de comun acord cu firma care se ocupă de închiderea Pata Rât, operaţiune care implică şi o etapă de uscare a resturilor care rămân după epurare.

Preşedintele CJ Cluj a mai arătat că în acest moment se lucrează la alimentarea cu curent electric a staţiei şi că ea va începe să funcţioneze când totul va fi pregătit, conform procedurilor legale în vigoare.

Amintim că Consiliul Județean (CJ) Cluj a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru amenajarea bazinelor de decantare a levigatului și a stației de epurare cu osmoză inversă de la Pata Rât la finele lunii noiembrie 2017. Pentru amplasarea acestora a fost închiriat un teren 5.000 mp; prețul pe care îl va plăti CJ fiind stabilit la finalul unei expertize.

Staţia de epurare a fost adusă din Hamburg (Germania), fiind închiriată pe un termen de 10 luni. (VEZI DEMONSTRAŢIA DE PURTIFICARE). Contractul încheiat de CJ Cluj cu operatorul economic Process Engineering este structurat pe două componente principale. Prima, în valoare de 1,8 milioane de lei, fără taxa pe valoarea adăugată (TVA), reprezintă costurile efective pentru închirierea statiei de osmoză şi include închirierea propriu-zisă a instalaţiei, costul aferent consumului de piese de schimb, consumabile şi chimicale, costul aferent serviciului de operare, service şi asistenţă tehnică, costul pentru avizarea staţiei la autorităţile publice locale, respectiv costurile aferente generării proprii de curent electric prin generator până la realizarea branşamentului de curent.

În ceea ce priveşte cea de-a doua componentă, aferentă demarării lucrărilor civile necesare pentru instalarea şi operarea staţiei de levigat, aceasta are o valoare de 1,2 milioane de lei, fără TVA, şi prevede construirea platformei pentru poziţionarea staţiei, edificarea bazinelor necesare – levigat/permeat/concentrat, soluţia de preluare a levigatului din amplasament pentru a fi tratat, poziţionarea ţevilor pentru transportul levigatului, împrejmuirea staţiei, conectarea la energia electrică, precum şi alte categorii de lucrări necesare.

Scurgerea de levigat din depozit este urgența zero pentru CJ. Mai sunt și alte probleme: alunecarea depozitului de deșeuri aflat în procedură de închidere și lacul de levigat. Reprezentanți ai societății civile au tras un semnal de alarmă referitor la faptul lacul este tot mai întins. Acesta însă are o concentrație redusă de levigat, pentru că este amestecat cu apa de ploaie scursă de pe versanți. Apa urmează să fie captată și transferată peste lac, cu ajutorul unor pompe și furtunuri.

Amintim că ministrul Grațiela Gavrilescu i-a cerut demisia fostului șef al Gărzii de Mediu, Marius Triță, pentru că nu a amendat Consiliul Județean pentru situaţia de la groapa de gunoi a Clujului. Ei bine, actualul șef, Ioan Borș, a făcut-o. Consiliul Județean a contestat amenzile de 60.000 și de 80.000 de lei pe care le-a primit.

 

Tags: , , , , , ,
24130006_1497242107056066_8439605784553956581_n

CJ Cluj va acţiona în instanţă CJSU Cluj pentru nedeclarea stării de urgenţă la Pata Rât

Președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe, a susținut marți, 28 noiembrie 2017, o conferință de presă în care a prezentat situația existentă la depozitul de gunoi neconform de la Pata Rât, respectiv problema scurgerilor de levigat din corpul depozitului, în lumina noii înștiințări primite din partea Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Cluj.

În acest sens, forul administrativ al județului Cluj a primit în cursul zilei de luni, 27 noiembrie, avizul de forță majoră eliberat de Camera de Comerț și Industrie Cluj privind alunecările de la depozitul neconform de la Pata Rât, document în care se arată fără echivoc faptul că solicitările repetate ale Consiliului Județean Cluj privind existența unui situații de urgență, generatoare a stării de alertă, se confirmă: „se apreciază ca și cauze ale producerii evenimentului existența unui cumul de mai mulți factori imprevizibili, insurmontabili și de neevitat ce au stat la baza producerii situației de forță majoră”.

Astfel, având în vedere poziția CCI Cluj, prin care aceasta a calificat evenimentul produs la Pata Rât în luna iulie a acestui an drept unul imprevizibil și independent de voința părților, specific situațiilor de forță majoră, Consiliul Județean Cluj se va re-adresa în cursul acestei zile Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) al județului Cluj pentru convocarea acestui organism și, respectiv, stabilirea unui grup de suport tehnic pentru implementarea măsurilor care trebuie luate de îndată, în urma constatării situației invocate de instituția în a cărui competență legală întră și avizarea cazurilor de forță majoră. De asemenea, în acest context, Consiliul Județean Cluj își rezervă dreptul de a acționa în instanță membri CJSU Cluj care s-au opus, încă din luna septembrie 2017, declarării stării de alertă, și care, prin neasumarea răspunderii, au determinat o potențare a consecințelor poluării accidentale din acel areal.

În ceea ce privește problema levigatului de la Pata Rât, în funcție de răspunsul primit din partea CJSU Cluj, dar și a soluției tehnice recomandate de expertul contractat de Consiliul Județean Cluj în acest sens, forul administrativ județean va continua acțiunea de depoluare a zonei. Astfel, în ceea ce privește lacul de levigat acumulat până în acest moment și a cărui concentrație este una diluată, Consiliul Județean Cluj va acționa pentru depoluarea treptată a acestuia având în vedere cantitatea strânsă. Referitor la levigatul pur, toxic, în concentrație ridicată, care se scurge din corpul depozitului, acesta va fi captat în cele două bazine de decantare și mai departe redirecționat spre stația de osmoză. În acest sens, Consiliul Județean a obținut acordul proprietarilor pentru amplasarea stației de osmoză, motiv pentru care domnul Alin Tișe va elibera ordinul de începere la lucrărilor. De asemenea, în ceea ce privește reluarea acțiunii de închidere a depozitului neconform de la Pata Rât, antreprenorul va efectua în perioada imediat următoare, în regim de urgență, o serie de lucrări stabilite de experți și autorizate de către Inginer.

Tags: , , , ,
Levigat_800x530

Demonstraţie de purificare a levigatului de la groapa de gunoi a Clujului FOTO

Autoritățile locale au fost invitate, luni, la depozitul de deșeuri de la Pata Rât, pentru o demonstrație a procedeului de tratare a levigatului din zonă, prin intermediul stației KLARWIN®, care utilizează tehnologia osmozei inverse, sub licența DT Pall Corporation.

Process Engineering SRL, furnizorul acestei soluții în România, a utilizat o instalație de dimensiuni reduse, o versiune demo a stației contractate de către Consiliul Județean Cluj pentru o perioadă de 10 luni, cu ajutorul căreia a fost prezentat procesul care s-ar derula în mod normal pentru tratarea levigatului. Principala diferență între stația demo și cea originală este faptul că prima nu are conducte definitive, ci furtunuri flexibile, iar infrastructura sa este adaptată pentru funcționare temporară (demonstrativă).

”Prin acțiunea de azi dorim să transmitem un mesaj autorităților locale: acela de a privi situația cu calm și de a implementa măsurile raționale care se impun. Suntem compania cu cea mai mare experință de pe piață – practic, procedeul tratării levigatului prin osmoza inversă cu tehnologia DT a fost inventat si dezvoltat pemanent în fabrica din Germania care ne livrează stațiile. Cred că demonstrația de azi e mai mult decât edificatoare cu privire la resursele și expertiza pe care le deținem în acest domeniu. Comunitatea locală din Cluj beneficiază de întreaga noastră disponibilitate și transparență pentru a lua cea mai bună decizie în acest moment. Conform analizelor pe care le deținem și noi, și alți specialiști, la Pata Rât e o stare de urgență și nimeni nu își mai permite o tergiversare, în ideea că zăpada și înghețul vor «acoperi pata neagră»”, a declarat Adrian Dobre, director general Process Engineering SRL.

Consiliul Județean Cluj a încheiat în 16 octombrie 2017 un contract cu Process Engineering SRL pentru închirierea unei stații de tratare a levigatului, în urma declarării situației de urgență nr 9/08.09.2017. Ordinul de comandă pentru începerea lucrărilor a fost amânat pe motivul indisponibilității terenului pentru amplasarea stației și până la această oră nu s-au primit informații pe cale oficială cu privire la momentul când furnizorul stației poate începe procedurile agreate prin contrat.

Ce conține levigatul generat de Pata Rât. Care este impactul levigatului asupra mediului/comunității locale. Analize și surse științifice Material informativ Proces Engineering

Dupa tratare_450x600

Int statie 2_800x530

Int statie 3_800x530

Interior statie_800x530

Levigat 2_338x600

Levigat_800x530

Panou Statie_800x530 Statia Demo exterior_800x530

Tags: , , , , , ,
23376108_1478140422299568_5493174897878553999_n

Măsuri pentru epurarea levigatului și finalizarea închiderii rampei de la Pata Rât

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a prezentat miercuri, 8 noiembrie 2017, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul forului administrativ județean, măsurile ce urmează a fi întreprinse în perioada următoare în vederea epurării levigatului și, respectiv, a finalizării procedurii de închidere și ecologizare a rampei neconforme de deșeuri de la Pata Rât.

Astfel, președintele Consiliului Județean a anunțat finalizarea expertizei tehnice comandate de constructor referitoare la alunecarea de deșeuri din data de 22 iulie a.c., a prezentat aspectele constatate prin intermediul acesteia și soluțiile propuse. În esență, documentul în cauză, elaborat de experți independenți, a confirmat faptul că poluarea produsă a avut un caracter accidental, fiind determinată de alunecarea accidentală a corpului deșeurilor, și a propus o serie de măsuri menite să asigure, pe de o parte, eliminarea poluării iar, pe de altă parte, stabilizarea depozitului de deșeuri.

În acest context, liderul forului administrativ județean a precizat că soluțiile propuse au fost deja trimise spre avizare Apelor Române. În același timp, președintele Consiliului Județean a anunțat că a avut deja, în cursul zilei de miercuri, o întâlnire de lucru cu constructorul, acesta fiind pregătit pentru începerea lucrărilor de eliminare a levigatului.
„Am optat pentru cea mai ieftină și mai rapidă dintre soluții. Sigur, dacă s-ar fi declarat starea de alertă situația ar fi fost cu totul alta, intervenția ar fi fost mai eficientă și mai rapidă. Tocmai de aceea, pentru recuperarea acestor costuri ne vom îndrepta ulterior împotriva celor pe care îi considerăm vinovați” a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

În acest sens, lucrările ce urmează să înceapă încă de joi, în regim de urgență, vor consta în colectarea levigatului în două bazine de decantare, acesta urmând a fi pompat prin conducte cu ajutorul unor motopompe special instalate. După decantarea și sedimentarea levigatului în primul bazin, acesta va fi transferat în cel de-al doilea bazin unde va fi supus de Compania de Apă unor tratamente chimice menite să îl decontamineze. Ulterior, lichidul rezultat, total nepericulos pentru mediu, va ajunge în sistemul de canalizare. Pentru a se asigura conformarea la legislația în vigoare și a se atinge standardele impuse de lege, întregul proces de epurare va fi monitorizat de Apele Române.

În același timp, în vederea derulării acestor lucrări dar și a celor de consolidare și finalizare a închiderii depozitului neconform, în prezent se lucrează la identificarea proprietarilor de teren din zonă. Urmează astfel ca, zilele următoare, să fie convocată o ședință de îndată a Consiliului Județean, ședință în cadrul căreia să fie aprobat coridorul de exproprieri, respectiv parcelele exacte ce vor fi supuse acestei proceduri.

În ceea ce privește finalizarea închiderii rampei, concluzia expertizei a fost că este total contraindicată o supraîncărcare a corpului actual al deșeurilor, motiv pentru care gunoaiele situate adiacent perimetrului actual de 18 ha vizat de lucrări să fie ecologizate pe amplasamentul existent, sens în care se va trece la exproprierea terenurilor respective. Desigur, Acordul de Mediu urmează a fi revizuit în acest sens.

În ceea ce privește completa finalizare a procesului de închidere și ecologizare a depozitului de la Pata Rât, președintele Consiliului Județean a precizat că rămâne valabil termenul deja anunțat, respectiv luna martie 2018. În ceea ce privește lucrările de stabilizare a corpului depozitului, președintele Alin Tișe a precizat că soluția tehnică aleasă va permite lucrul pe timpul iernii, astfel încât piloții ce vor trebui fixați în adâncime să poată fi amplasați în acest interval.

Tags: , , , ,
23004615_10155293141019833_7937157820836659472_o-672x372

Poluarea de la groapa de gunoi a Clujului. Valorile lacului de levigat (STUDIU)

Universitatea Sapientia a prevelat 10 probe din lacul de levigat de la Pata Rât şi din pârâul de levigat de sub dealul de gunoi, în 5 octombrie. Rezultatele au fost publicate de activistul de mediu Szakats Istvan.

Clorid (Cl, mg/l) – depășire de peste 20 ori față de max. admis în apa potabilă
Lac: 1920
Pârâu: 5359
Valoare medie în râuri: 1-10
Max admis în apa potabilă: 250

Sulfat (SO4, mg/l) – depășire de peste 6 ori față de max. admis în apa potabilă
Lac: 764
Pârâu: 1640
Valoare medie în râuri: 1-20
Max admis în apa potabilă: 250

Amoniu (NH4, mg/l) – depășire de peste 4000 ori față de maximul admis în apa potabilă
Lac: 313
Pârâu: 2025
Valoare medie în râuri: –
Max admis în apa potabilă: 0.5

Nitrat (NO3, mg/l) – depășire de peste 20 ori față de maximul admis în apa potabilă
Lac: 76.1
Pârâu: 1226
Valoare medie în râuri: 0-1
Max admis în apa potabilă: 50

Bicarbonat (HCO3, mg/l) – depășire de peste 70 ori față de maximul admis în apa potabilă
Lac: 1852
Pârâu: 7168
Valoare medie în râuri: 25-100
Max admis în apa potabilă: –

23167970_10155302141884833_3763176372686519106_n

23168028_10155302141664833_1797107760426920962_n

23172444_10155302140624833_1379358874538295664_n

23172612_10155302141644833_5544240296873529825_n

23172869_10155302141829833_1377941080247748239_n

23172959_10155302141904833_431960908463338269_n

23316256_10155302140649833_6503216627717479896_n

23316346_10155302140619833_497571781419316436_n

CE MAI ARATĂ STUDIUL AICI 

VEZI şi Risc major pentru Centura Clujului. Activiștii de mediu spun că levigatul este la 4 metri de centura Vâlcele-Apahida, ceea ce va duce la închiderea acesteia dacă în zonă se va interveni cu lucrări de consolidare. Mai mult, există oricând pericolul unei avalanșe de gunoi care să ocupe întreg drumul.

Tags: , , , , ,