Tag Archives: partide

partide

HARTA voturilor pe județe! Unde a câştigat USR şi care sunt fiefurile PSD

Rezultatele parţiale la alegerile europarlamentare arată că până la această oră PSD a obţinut cele mai multe voturi, la nivelul judeţelor. PSD a câştigat 19 judeţe, PNL 14, USR PLUS 5, iar UDMR şi-a adjudecat 4 judeţe.

Potrivit rezultatelor parţiale la europarlamentare, PSD a câştigat în cele mai multe judeţe, 19, dar a pierdut în altele care erau considerate fiefuri ale partidului. Printre acestea, se numără Vrancea, unde social-democraţii au fost învinşi de liberali.

PNL a câştigat în 14 judeţe, în unele dintre ele în detrimentul PSD, dar a şi pierdut în unele judeţe, care în ultimii ani au votat constant cu liberalii. Este vorba de Cluj, Timiş, unde USR PLUS a reuşit să îi devanseze pe liberali. USR PLUS şi-a adjudecat mai multe judeţe. Atfel, pe lângă Cluj şi Timiş, Alianţa a câştigat în Iaşi, Sălaj şi Braşov. UDMR şi-a adjudecat voturile din 4 judeţe: Satu Mare, Mureş, Covasna şi Harghita.

Voturi pe judeţe – rezultate parţiale
Alba: PNL -46,5%

ARAD PNL – 35,7%

ARGEŞ PSD – 30,04%

BACĂU PSD – 27,8%

BIHOR PNL – 34,46%

BISTRIŢA-NĂSĂUD – PNL 38.28%

BOTOŞANI – PSD 33.04%

BRAŞOV – USR PLUS 30,17%

BUZĂU – PSD 33,46%

CARAŞ-SEVERIN – PNL – 31,7%

CLUJ – USR PLUS – 30,16%

CONSTANŢA – încă se numără, PNL şi USR-PLUS despărţite de câteva zeci de voturi

COVASNA – UDMR 69,00%

CĂLĂRAŞI PNL – 33,54%

DOLJ PSD- 40,83%

DÂMBOVIŢA PSD: 32,85%

GALAŢI PSD-26,9%

GIURGIU – PSD 39,7%

GORJ PSD- 31,95%

HARGHITA – UDMR 83,23%

HUNEDOARA – PSD 29,57%

IALOMIŢA PSD – 31,35%

IAŞI USR PLUS – 26,8%

ILFOV PNL – 26,35%

MARAMUREŞ PNL – 28,07%

MEHEDINŢI PSD – 43,07%

MUN. BUCUREŞTI – USR PLUS 40,62%

MUREŞ UDMR 34,59%

NEAMŢ PSD – 29,07%

OLT PSD-44,57%

PRAHOVA PNL 28,34%

SATU MARE UDMR – 33%

SIBIU PNL-48%

SUCEAVA PNL -33.78%

SĂLAJ USR PLUS – 24,7%

TELEORMAN – PSD 48%

TIMIŞ USR-PLUS: 32,34%

TULCEA PNL – 27,79%

VASLUI PSD – 30,52%

VRANCEA PNL-37,1%

VÂLCEA PNL –30,55%

Tags: , , ,
stampila-vot

Europarlamentare 2019. Lista candidaţilor pe partide

România va avea în total 32 de europalamentari la Bruxelles. Numărul total de euroaleşi, din toate cele 28 de state membre, este de 751.

Partidul Social-Democrat (PSD):

1. Rovana Plumb,

2. jurnalista Carmen Avram,

3. senatorul Claudiu Manda,

4. preotul Cristian Terhes,

5. Dan Nica, europarlamentar

6. Maria Grapini, europarlamentar

7. deputatul Tudor Ciuhodaru

8. Dragoş Benea

9. Fost ministru pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu

10. Andi Cristea,

11. Natalia Intotero,

12. Gabriela Zoană, europarlamentar

13. Bianca Gavriliţă 1

14. Emilian Pavel

15. Doina Pană

Partidul Naţional Liberal (PNL):

1. Rareş Bogdan, jurnalist

2. Mircea Hava, primar Alba Iulia

3. Siegfried Mureşan, europarlamentar

4. Daniel Buda, europarlamentar

5. Adina Vălean, europarlamentar

6. Vasile Blaga, fost co-preşedinte PNL,

7. Dan Motreanu, fost deputat

8. Gheorghe Falcă, primar Arad

9. Cristian Buşoi, europarlamentar

10. Marian-Jean Marinescu, europarlamentar

11. Vlad Nistor

12. Mihai Ţurcanu, europarlamentar

13. Violeta Alexandru

14. Ligia Ionescu Popescu 1

15. Laura Dumitru.

Alianţa 2020 USR-Plus:

1. Dacian Cioloş, preşedintele PLUS,

2. Cristian Ghinea (USR),

3. Dragoş Pîslaru (PLUS)

4. Clotilde Armand (USR)

5. Dragoş Tudorache (PLUS)

6. Nicolae Ştefănuţă (USR)

7. Vlad Botoş (USR),

8. Ramona Strugariu (PLUS)

9. Vlad Gheorghe (USR),

10. Alin Mituţă (PLUS)

11. Anamaria Naomi Reniuţ (PLUS),

12. Valeriu Nicolae (PLUS)

13. Oana Ţoiu (PLUS)

14. Radu Ghelmez (USR)

15. Liviu Iolu (PLUS).

Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE)

1. Norica Nicolai,

2. Daniel Barbu,

3. Renate Weber,

4. Ovidiu Silaghi,

5. Varujan Vosganian,

6. Andrei Gerea,

7. conf. univ dr. Radu Silaghi Dumitrescu de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj,

8. deputatul Eusebiu Pistru,

9. Horia Victor Toma fost europarlamentar şi

10. Tudor Tim Ionescu de la organizaţia de tineret ALDE

Partidul Mişcarea Populară (PMP):

1. Traian Băsescu

2. Eugen Tomac –preşedinte PMP,

3. Ioana Constantin – consultant management şi Comunicare

4. deputatul Marius Paşcan,

5. Preşedintele PMP Călăraşi Simona Vlădica,

6. deputatul Robert Turcescu,

7. Teodora Desagă –consilier parlamentar,

8. vicepreşedinte PMP Petru Movilă,

9. deputat Cătălina Bozianu,

10. preşedintele PMP Argeş Cătălin Bulf

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR):

1. Eurodeputat Iuliu Winkler

2. Loránt Vincze, preşedinte al Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN)

3. Csilla Hegedüs, vicepreşedinte executiv al UDMR

4. Csongor Oltean, preşedintele Conferinţei Tineretului Maghiar

5. europarlamentarul Csaba Sógor

PRO România:

1.Victor Ponta,

2. comisarul european Corina Creţu,

3. fostul premier Mihai Tudose,

4. fostul premier al Rep. Moldova Iurie Leancă,

5. Geanina Puşcaşu,

6. Gabriela Podaşcă, deputat

7. Cristian Cosmin,

8. Ioana Petrescu,

9. Mihai Sturzu,

10. Ionela Danciu

Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR):

1. Ilie Năstase,

2. Anghel Iordănescu,

3. Luminiţa Adam, vicepreşedinte al partidului, avocat,

4. Claudiu Ciprian Tănăsescu, europarlamentar

5. Mircea Manolache, preşedintele organizaţiei Iaşi,

6. Constantin Tomescu, viceprimarul sectorului 6 Bucureşti,

7. Gheorghe Bică, prof. univ., vicepreşedinte UNPR,

8. Roman Apostol-Picu, jurist, viceprimar al municipiului Galaţi,

9. Laura Berbecaru,

10. Ene Dinga, prof. univ.

Partidul România Unită (PRU):

1.Bogdan Diaconu,

2.Andrei Piticaş,

3. Ionuţ Stuparu,

4. Ioan Constantinescu,

5. Sorin Deac,

6. Narcis Someşfelean,

7. Ştefan Lungu,

8. Laura Vicol

PRODEMO:

1. Alexandrescu Vasile Constantin,

2. Burduşel Emilian Aristide

Partidul Social Democrat Independent (PSDI):

1. George Cornel Comşa,

2. Mariana Carmen Dăscălescu,

3.Radu Stancu,

4. Sergiu Plîngău

Partidul Blocul Unităţii Naţionale (BUN):

1. Alexandru Vulpoiu,

2. Costel Stanciu,

3.Saveta Ionisei,

4. Manuela Aciubotăriţei

Partidul Socialist Român (PSR):

1. Marin Badea,

2. Violeta Mercea,

3. Petrică Dima,

4. Corneliu Reigler

Candidaţi independenţi:

Gregoriana Carmen Tudoran, George-Nicolae Simion, Peter Costea

Tags: , , , , ,
vot

Cum votează românii, pe regiuni. Iată ce partide preferă

Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a dat publicității două infografice bazate pe datele din ultimul studiu de tip omnibus.

Conform acestora, principalul partid din Moldova este Partidul Social Democrat cu 35%, urmat de Partidul Național Liberal al cu 20% și Partidul Mișcarea Populară cu 14%. Urmează Alianța  2020 cu 12% și, apoi, ALDE și Pro România cu 11% fiecare, a scris stiripesurse.ro

În Muntenia, avansul PSD este și mai mare, partidul având 44%. Următorul partid este PNL cu 25% urmat de ALDE  cu 11%, Alianța 2020 cu 7% și PMP cu 6%.

În Transilvania, principalul partid este Partidul Național Liberal cu 29%, urmat de UDMR și Alianța  2020 cu 18% fiecare iar PSD urmează abia pe locul patru cu 16%. Totuși, distanța dintre locurile 2-4 este nesemnificativă statistic (2%).

Dacă privim la distribuția în funcție de mediul de rezidență, PSD este votat în mediul rural preponderent (38 versus 28%). PNL are o ușoară preponderență urbană (25% versus 22%). Alianța  2020 are o preponderență mai clară în favoarea mediului urban (15% versus 9%). ALDE , PMP și Pro România au o distribuție relativ echilibrată, conform sursei citate.

Tags: , , , , , , , , ,
iohannis-465x390

Partidele, invitate la consultări cu preşedintele Iohannis pe tema legilor justiţiei

Preşedintele Klaus Iohannis discută miercuri cu reprezentanţii partidelor parlamentare pe tema legislaţiei din domeniul justiţiei, întâlnirile fiind programate începând cu ora 15:00.

“Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis luni, 22 octombrie a.c., o scrisoare preşedinţilor partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, prin care îi invită la consultări, la Palatul Cotroceni, pe tema legislaţiei din domeniul justiţiei”, anunţa Administraţia prezidenţială.

Consultările încep miercuri la ora 15:00 şi vor dura câte 30 de minute pentru fiecarea formaţiune.

Primii invitaţi sunt reprezentanţii PSD, urmaţi de cei ai ALDE, PNL, USR, UDMR, PMP şi de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Fiecare delegaţie poate fi formată din maximum 5 persoane.

 

Tags: , , ,
bani

Finanţarea de la buget a partidelor a crescut de patru ori faţă de acum 10 ani

Subvenţia totală alocată partidelor în 2008, chiar înaintea crizei financiare şi economice, era de 8 milioane de lei, reprezentând 0,01% din veniturile bugetului de stat, anul acesta a ajuns la suma de 32 milioane lei, adică aproape 0,03% din veniturile bugetare şi peste dublul sumei distribuite anul trecut, conform unei analize Profit.ro

Conform legislaţiei actuale, partidele politice primesc anual o subvenţie de la bugetul de stat, dar suma totală alocată anual acestora nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat. Subvenţia de la bugetul de stat este acordată în funcţie de următoarele criterii:  a) numărul de voturi primite la alegerile generale pentru Camera Deputaţilor şi Senat; b) numărul de voturi primite la alegerile generale pentru autorităţile administraţiei publice locale.

Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat este majorată proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei.

Conform datelor analizate, în ultimii 10 ani, cota procentuală a sumei anuale alocată partidelor politice, raportată la veniturile prevăzute în bugetul de stat, s-a situat sub 0,01% doar pe perioada crizei.

Astfel, în 2008, când criza internaţională a luat amploare, partidele politice au primit o subvenţie de 8 milioane lei, adică 0,012% din veniturile prognozate ale bugetului de stat, pentru ca în următorii 7 ani, această sumă să scadă chiar sub 6 milioane lei şi să rămână constant sub 0,01% din veniturile bugetare estimate.

Anul 2016 a înregistrat însă un reviriment semnificativ în finanţarea partidelor politice, astfel că au fost alocate fonduri de 14,5 milioane lei, adică 0,13% din veniturile bugetare, dublu faţă de subvenţia acordată în 2015.

Dublarea subvenţiei de la buget pentru partidele politice a fost menţinută şi chiar depăşită anul acesta, când, prin Legea bugetului de stat, fondurile destinate partidelor politice aprobate în bugetul Autorităţii Electorale Permanente au fost urcate la 32 milioane lei, aproximativ 0,03% din veniturile bugetului de stat, prognozate la 117 miliarde lei.

Mai multe detalii se regăsesc pe Profit.ro.

Tags: , , , , ,