Tag Archives: parlament

Parlament

Opoziţia susţine victoria în Camera Deputaţilor şi revocarea lui Dragnea de la conducere/ Iordache se opune

Deputatul PNL Raluca Turcan susţine că votul dat în Parlament, chiar dacă nu a fost supus de preşedintele de for, a respectat procedura, aşa că Liviu Dragnea a pierdut funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Turcan afirmă că dacă nu e recunoscut votul, Opoziţia va părăsi plenul.

“Dl Dragnea a fugit. A capturat statul român şi prin interpusi, exact aşa cum fac infractiorii. Iar cel mai umil şi slugarnic interpus este Florin Iordache. Realitatea este că majoritatea PSD ALDE nu mai există. Punct. Doi -Liviu Dragnea este revocat din funcţia de presedinte al Camerei Deputaţilor. Florin Iordache este revocat din funcţia de vicepreşedinte al camerei Deputaţilor. 4. Procedura de vot stabilită pentru a merge mai departe cu orice fel de lege e votul cu mâna ridicată”, a declarat Raluca Turcan.

Aceasta a mai spus că: “PNL, USR, PMP, ProRomania, neafiliaţi nu mai pot tolera modul abziv in care ati confiscat Camera Deputaţilor. Dacă nu luaţi act de voturile date democratic, toţi cei menţionaţi îşi rezervă dreptul de a părăsi lucrările”.

Opoziţia se bazează pe votul dat la iniţiativa vicepreşedintelui Marilen Pirtea, care a mers la microfonul unde se ţin discursurile şi a cerut vot, în timp ce Florin Iordache, cel care prezida forul, striga la microfon: “Vă faceţi de râs”.

Florin Iordache: Opoziţia a făcut un simulacru de vot/ Suciu: Au făcut şedinţă paralelă în plen

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, cel care a condus şedinţa de plen în care s-a cerut revocarea lui Liviu Dragnea, spune că opoziţia nu a respectat regulamentul şi a făcut un simulacru de vot, în timp ce liderul de grup PSD a acuzat Opoziţia de “şedinţă paralelă”.

“Astăzi a fost o zi tristă în Parlamentul României. Am constat că din dorinţa de a schimba una sau mai multe persoane s-a mers cu încălcarea regulamentului. Astăzi dimineaţă, datorită unui eveniment nedorit, colega noastră Carmen Moldovan a fost chemată la DNA şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, m-a împuternicit pe mine să conduc şedinţa de azi. Datorită faptului că solicitarea de revocare a preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea s-a făcut în Biroul permanent trecut. Am constatat astăzi că încălcarea regulamentului foarte gravă, am solicitat o consultare a liderilor de grup. Am întrebat pe colegul meu, Daniel Suciu dacă a solicitat revocarea mea, a preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea sau dl Nicolicea. Mi-a spus că nu. În aceste condiţii eu nu puteam pune pe ordinea de zi proiectele de hotărâre. Am dorit să ajungem acolo printr-un vot, dar permament se încălca regulamentul. Am spus bine putem ajunge la revocarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, dar cu respectarea regulamentului”, a declarat Florin Iordache.

Acesta a mai precizat: “Colegii de la opoziţie au făcut un simulacru de vot, iar când am cerut să facem un vot şi-au scos cartelele şi au plecat”.

Întrebat dacă votul arată că PSD şi ALDE nu mai au majoritate, Iordache a răspuns:” Nu, în niciun caz. Arată că în acel moment, faptul că, colegii din Opoziţie şi-a scos cartelele de vot şi au părăsit sală şi că erau în sală 148 de colegi. Să nu uităm că foarte mulţi colegi sunt în deplasări externe, că foarte mulţi miniştri sunt în deplasare la Bruxelles, cu doamna premier”.

“Chiar îmi doream să ajungem la vot final ca să vedem că această marotă că am pierdut majoritate nu stă în picioare. Dacă au ajuns să vină cu microfoane şi boxe ca să facă şedinţă paralelă în plen, îmi dau seama cât de jos au ajuns şedinţele în plen. Eu sunt foarte curios să văd ce urmează, pentru că au declarat aici foarte voioşi că suntem în situaţia că nu avem preşedinte la Cameră, un lucru fals, după un plen de pomină”, a spus şi Daniel Suciu, lider de Grup PSD.

Tags: , , , ,
teodorovici_2_0

Teodorovici: Ar trebui să începem cu educaţia financiară a clasei politice; în Parlament se fac propuneri habarniste

Educaţia financiară ar trebui începută de la cel mai înalt nivel, respectiv cel al clasei politice, pentru că în Parlament se fac propuneri “habarniste”, a declarat, miercuri, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la cea de-a doua ediţie a Galei EduFIN.

“Ar trebui să începem (educaţia financiară – n. r.) de la cel mai înalt nivel şi anume cred ar trebui să pregătim, să educăm clasa politică, în principal. Cred că printre principalele locuri de unde să începem educaţia financiară sau cultura financiară, pentru că mă uit şi în Parlament la mulţi dintre colegi care vin cu fel de fel de propuneri care mai de care mai habarniste – să spunem populiste deja e depăşit termenul – care nu au cum să se încadreze în nicio logică, dar că dă bine undeva e de ajuns să o promoveze şi după aceea să stai să explici, să îi faci să înţeleagă că nu aceasta este logica. Şi de la acest nivel cred că ar trebui începută foarte agresiv o astfel de educaţie financiară”, a spus Eugen Teodorovici, precizând, pentru AGERPRES, că nu s-a referit la o anume iniţiativă, ci la general.

Potrivit acestuia, lipsa culturii financiare creează mari probleme, iar studiile arată că în România aproape 90% din populaţie are un nivel redus de înţelegere a problematicilor legate de bani.

“Ne uităm azi şi vă spun că mă lovesc foarte des şi cred că v-aţi lovit cu toţii de faptul că această incultură sau lipsă a culturii financiare foarte agresivă creează mari probleme. Citeam şi eu puţin mai devreme cele trei studii făcute la nivelul României, cifre năucitoare într-adevăr. Să ai 70% din populaţie care nu a avut experienţa datoriilor. Un alt studiu spunea că aproape 90% din populaţie are un nivel redus de înţelegere a problematicilor legate de bani sau întâmpină dificultăţi în a utiliza concepte financiare. Un alt studiu spune că 14% dintre români sunt, practic, analfabeţi din punct de vedere financiar şi multe alte asemenea cifre care nu ne fac să fim mândri”, a afirmat Teodorovici.

Tags: , , , ,
sedinta parlament

Creştere economică de 5,5%. Pe această creştere a fost aprobat bugetul pe 2018

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului au votat proiectul de buget pentru anul 2018, acesta fiind construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

Faţă de proiectul aprobat iniţial de Guvern, Parlamentul a suplimentat bugetele mai multor instituţii.

Cea mai mare sumă, 350 de milioane de lei, a fost transferată fondului de rezervă al Guvernului, iar banii au fost luaţi din bugetul alocat pentru contribuţia României la Uniunea Europeană.

Astfel, au fost acordate 60 de milioane de lei în plus Secretariatului General al Guvernului pentru finanţarea cultelor religioase şi alte 5 milioane pentru minorităţi.

De asemenea, Ministerul Culturii a primit în plus 8 milioane de lei pentru construirea monumentului Unirii de la Alba Iulia.

Tot 10 milioane de lei în plus a primit şi Ministerul Energiei pentru un program de cercetare în domeniul nuclear.

Radioul public a primit 3 milioane de lei în plus faţă de ce dăduse Guvernul iniţial.

Tot cu 3 milioane de lei a fost majorat şi bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Nu în ultimul rând, Curtea Constituţională a primit 2 milioane de lei în plus faţă de varianta aprobată iniţial de Guvern.

În schimb, plenul reunit al Parlamentului a respins, luni, amendamentul adoptat vineri în Comisiile de buget-finanţe privind creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit care merg la bugetele locale.

Amendamenul adoptat iniţial în comisii stabilea că: „În anul 2018, prin derogare de la prevederile art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul pe venit, cu excepţia impozitului din venituri din pensii, estimat a fi încasat la bugetul de stat se repartizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale astfel: a) 18% la bugetul local al judeţului; b) 66,8% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 15,2% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ”.

În priiectul de buget trimis Parlamentului, Guvernul a estimat o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (196 miliarde euro), potrivit proiectului de buget pentru anul viitor, ritm în scădere faţă de estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) pentru acest an, de 6,1%.

Proiectul de buget pentru 2018 a fost construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

mai multe despre bugetul adoptat pe news.ro

Tags: , , , , , , , , , , , ,
iordache-despre-demisie-dupa-motiunea-de-cenzura-voi-avea-o-discutie-cu-premierul-18566285

Comisia Iordache discută modificarea Codurilor penale. Ghidul complet al celor mai controversate amendamente

Comisia Iordache reia azi dezbaterile asupra modificărilor codurilor penale, iniţiativă justificată prin transpunerea în legislaţia naţională a directivei Parlamentului European şi Consiliului UE privind prezumţia de nevinovăţie, pe care România trebuie să o ducă la capăt până la 1 aprilie 2018. Modificările propuse, în special prin amendamente PSD+ALDE au fost criticate dur de magistraţi care reclamă că „amputează” părţi importante din urmărirea penală, favorizând în mod neacceptat inculpaţii faţă de victime.

La discuţiile din comisie sunt aşteptaţi reprezentanţii Ministerului Justiţiei, Tudorel Toader participând marţi la o discuţie generală în care a atras atenţia că România riscă infringementul pentru netranspunerea directivei şi a evocat posibilitatea adoptării unei ordonanţe de urgenţă, dacă legea nu trece de Parlament.

Mai mult, el a dat şi o sugestie comisiei. „Dacă dumneavoastră veţi aprecia că pentru transpunerea Directivei dincolo de termenul acela de 30 de zile este necesar, drept garanţie a prezumpţiei de nevinovăţie, venită prin Constituţie şi Directivă, să facem unele modificări şi la procedura penală, în sensul înlocuirii dubiului rezonabil, suspiciunii rezonabile cu (…) probe temeinicie dincolo de orice dubiu. (…) Ministerul Justiţiei va veni cu propuneri”, a spus Toader.

Gândul vă prezintă mai jos cele mai importante şi controversate modificări la Codul de procedură penală, cu motivaţia iniţiatorilor şi observaţiile magistraţilor

CITESTE AICI EXEMPLE CONCRETE DESPRE CUM POT AFECTA MODIFICĂRILE CAZURI REALE. DOCUMENT AL ASOCIAŢIEI PROCURORILOR

ARTICOLUL 4

Forma actuală: Prezumţia de nevinovăţie (1)Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr- o hotărâre penală definitivă.

(2)După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

Amendament PSD+ALDE:  La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) şi (4) cu următorul cuprins: ”(3) În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligaţii reprezintă infracţiune şi se pedepseşte, potrivit legii penale.

(4) În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinovate de săvârşirea unor infracţiuni.

Motivare: Pentru respectarea prezumţiei de nevinovăţie se impune ca persoanele împotriva cărora se derulează proceduri judiciare nepublice faţă de care nu se pot apăra public, să nu fie acuzate în mod public de săvârşirea unor posibile infracţiuni. Acest lucru ar putea fi făcut numai după ce dosarul devine public şi într-o formă cenzurată de un judecător, astfel încât acuzaţiile formulate pe de o parte să nu fie de natură a influenţa martorii în declaraţiile lor şi pe de altă parte să dea posibilitatea celui acuzat public să se apere cu probe pertinente, care pot fi făcute publice. De altfel, în Cauza Morice vs. Franta, în care CEDO a statuat că o persoană acuzată în mod public îşi poate face apărări publice fără restricţii. De asemenea, se impune ca persoanele care sunt arestate preventiv să nu fie arătate public purtând cătuşe sau alte mijloace de restrângere a libertăţii lor, pentru a nu le fi afectată prezumţia de nevinovăţie. În cauza Popovi vs. Bulgaria CEDO a reţinut că prezentarea încătuşată a unei persoane încalcă prezumţia de nevinovăţie şi viaţa privată (art. 8 CEDO).

APADOR-CH: Cu privire la incriminarea propusă prin modificarea art.4, APADOR-CH atrage atenţia că o interdicţie absolută de a comunica orice informaţie privind o cauză penală este în mod vădit excesivă şi denotă lipsă de realism. Este adevărat că dosarele penale nu trebuie dezbătute la televizor, cum se mai întâmplă în prezent, dar trebuie prevăzuta în textul de lege posibilitatea comunicării, în mod neutru, a unui minimum de informaţii privind autorul, fapta comisă şi posibila încadrare juridică. De asemenea, comunicarea unor astfel de informaţii ar trebui permisă atunci când, în interesul urmăririi penale sau al prezervării ordinii publice ori pentru prevenirea infracţiunilor este necesară informarea opiniei publice cu privire la faptele comise de o anumită persoană (incidentul de la metrou, de săptămâna aceasta, soldat cu decesul unei persoane, este un exemplu în acest sens). Astfel, interdicţia absolută de a comunica informaţii propusă sub pretextul prezumţiei de nevinovăţie poate afecta atât activitatea de combatere a infracţiunilor cât şi dreptul publicului de a fi informat, parte a libertăţii de exprimare.

ARTICOLUL 83

Forma actuală: Drepturile inculpatului În cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi: a) dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i- se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa; a^1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;  b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii; c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu; d) dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii; e) dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei; f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română; g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege; g^1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;    h) alte drepturi prevăzute de lege.

Amendament PSD+ALDE: La art. 83, după litera b) se introduc două  noi litere, literele b1) şi b2), cu următorul cuprins: ”b1) dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri, memorii şi obiecţiuni; b2) poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e- mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului.

Motivare: Se impune ca inculpatul să aibă dreptul de a participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală la care doreşte să participe în cursul urmăririi. Astfel, acesta este cel care cunoaşte cel mai bine circumstanţele faptei şi poate să exercite efectiv apărări, având în vedere că avocatul nu ştie ce cunoaşte un martor şi ce ar putea fi acesta întrebat astfel încât să fie aflate cât mai rapid şi mai corect circumstanţele faptelor săvârşite.

DNA:  Modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului şi inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situaţii martorii vor fi intimidaţi de prezenţa autorului infracţiunii, mai ales în situaţiile în care se află în relaţie de subordonare faţă de acesta, cum se întâmplă în situaţia infracţiunilor de abuz în serviciu şi corupţie. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanţie absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate;
DIICOT: Modificările propuse la art. 83 C.pr.pen cu privire la prezenţa inculpatului la proceduri de audiere a diferiţilor subiecţi procesuali în faza de urmărire penală contrazice dispoziţii exprese privind audierea unor persoane în cadrul căreia este exclusă posibilitatea prezenţei inculpatului – a se vedea situaţia victimelor traficului de persoane. Drepturile inculpaţilor nu trebuie să lezeze drepturile martorilor sau ale victimelor.

ARTICOLUL 97

Forma actuală Proba şi mijloace de probă: e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;

Amendament PSD+ALDE: La art. 97, lit. e) a alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă

Motivare: Se impune eliminarea rapoartelor de constatare din rândul probelor, având învedere că acestea sunt întocmite de angajaţi ai acuzării, fiind evident că ele pot fi uşor influenţate de acuzare. În aceste condiţii, singurele probe pe baza cărora instanţele îşi pot fundamenta soluţiile sunt doar expertizele, care trebuie realizate în mod nepărtinitor, obiectiv, cu participarea experţilor-parte desemnaţi şi cu posibilitatea de a se formula apărări.

DIICOT: Un exemplu particular cu privire la activitatea procurorilor D.I.I.C.O.T. şi cu un impact deosebit de grav îl reprezintă solicitarea de eliminare a rapoartelor de constatare dintre mijloacele probatorii prevăzute de art. 97 C.pr.pen. Trecând peste faptul că sunt frecvente situaţiile în care nu exista experţi pentru anumite domenii sau laboratoare care sa asigure condiţii pentru efectuarea unor expertize, în cauzele referitoare la traficul ilicit de droguri de orice fel, referatul de constatare tehnico-ştiinţifică este singurul act de urmărire penală care certifică existenţa sau inexistenţa substanţelor interzise în materialele supuse verificării. Fără acest mijloc, activitatea D.I.I.C.O.T., care instrumentează circa 1200 de dosare anti-drog lunar va fi blocată din primul moment post-modificare.

ARTICOLUL 139

Forma actuală: „(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.”

Amendament PSD+ALDE: „(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”.

Motivare: Se impune modificarea dispoziţiilor art. 139 referitoare la supravegherea tehnică în sensul că doar înregistrările efectuate de părţi pot constitui mijloace de probă atunci când privesc propriile convorbiri  sau comunicări pe care aceştia le-au purtat cu terţii în principal cele în apărare. Legea nu trebuie să permită şi să legitimeze comportamente de genul: o persoană înregistrează o terţă persoană în scopul de a o determina ulterior la un anume tip de atitudine, sau poartă o discuţie despre un terţ şi conduce discuţia astfel încât acreditează ideea că terţul a săvârşit o faptă penală, iar ulterior prezintă această înregistrare organelor de urmărire penală, integral sau parţial, pentru a obţine diverse beneficii judiciare sau în scop de răzbunare.

DNA: Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracţiunilor;

ARTICOLUL 168

Forma actuală:  Percheziţia informatică: (15) Datele informatice identificate cu caracter secret se păstrează în condiţiile legii

Amendament PSD+ALDE: După alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (151)  cu următorul cuprins: „(151)  Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte.”

Motivare: Norma propusă este o reglementare care prevede în mod expres faptul că datele care nu privesc infracţiunea pentru care se efectuează cercetări trebuie distruse. Este o formă de protecţie a drepturilor persoanei privind viaţa sa privată, astfel încât abuzurile să poată fi prevenite. Acele date sunt obţinute fără a exista mandat şi de obicei se folosesc diverse pretexte pentru a se face percheziţii abuzive, fie pentru fapte inexistente, fie la persoane din apropierea unor persoane vizate în mod real, în speranţa că vor fi găsite indicii despre săvârşirea unor fapte de către alte persoane sau de alte fapte de persoana vizată. Mai mult, aceste materiale pot fi folosite în scop de intimidare, pentru obţinerea unor probe împotriva unor persoane ţintite, cu încălcarea loialităţii obţinerii probelor

DNA: Modificarea art. 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziţii informatice şi va îngreuna dovedirea unor infracţiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii şi în baza autorizaţiei unui judecător ;

ARTICOLUL 223

Forma actuală: Art. 223 Condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive ”(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s- a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii, naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive, trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Amendament PSD+ALDE: „(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar  sau o altă infracţiune comisă cu violenţă si, cumulativ, pe baza evaluării gravitaţii faptei, a modului si a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica”

Motivare: Se propune modificarea reglementărilor cu privire la condiţiile în care se pot dispune măsurile preventive referitoare la arestul preventiv şi arestul la domiciliu, în sensul că între infracţiunile săvârşite cu violenţă şi cele economice sau de altă natură trebuie să se realizeze o distincţie cu privire la măsura preventivă care se dispune în cauză. Este nefiresc şi împotriva hotărârilor pronunţate de CEDO ca persoane, care nu au avut un comportament violent în societate să fie arestate preventiv pentru presupuse fapte săvârşite cu 5-10 ani în urmă.  Mai mult decât atât, să se constate că motivarea procurorului, prin care cere luarea măsurii arestului preventiv, şi a judecătorului care dispune această măsură să se întemeieze pe consideraţii generale, date de un potenţial pericol pentru societate şi pe faptul că opinia publică ar fi revoltată, dacă acea persoană ar fi cercetată în stare de libertate. Ca atare, modificările pun într-o ordine firească toate aceste aspecte menţionate mai sus, şi transformă între-adevăr într-o răspundere personală  faptele săvârşite de o persoană, deoarece motivările vor fi personale. Mai mult, s-a dovedit eşecul unei astfel de justificări pe opinia publică în privinţa arestărilor, având în vedere că în anul în care s-au dispus cele mai multe arestări la nivel înalt a scăzut cel mai mult încrederea publică în justiţie, potrivit barometrului european.

DNA: Prin modificarea art. 223 alin.2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor contra capacităţii de apărare a României, infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, dacă comit aceste infracţiuni fără violenţă. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte şi cei ai unor infracţiuni mai puţin grave (falsificare de monedă) şi se poate da naştere unei stări de insecuritate în societate.

ARTICOLUL  267

Forma actuală:  Accesul la bazele electronice de date (1) În vederea realizării procedurii de citare, a comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, procurorul sau instanţa au drept de acces direct la bazele electronice de date deţinute de organele administraţiei de stat. (2) Organele administraţiei de stat care deţin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente în bazele electronice de date, în condiţiile legii.

Amendament PSD+ALDE: (2) Organele administraţiei de stat care deţin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente în bazele electronice de date, în scopul comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, în condiţiile legii. Este interzis organelor administraţiei de stat să furnizeze date şi informaţii din bazele electronice de date la care părţile, experţii parte sau avocaţii părţilor nu au asigurat accesul, pentru garantarea principiului egalităţii de arme.”

Motivare: Se impune a garanta egalitatea de arme între acuzare şi apărare. Având în vedere că organele de cercetare pot accesa baze de date cu diferite organe, cu care au protocoale de colaborare, se impune ca, pentru a se putea apăra de cele rezultate din accesarea acelor baze de date, să poată fi utilizate numai baze de date care sunt accesibile şi părţilor, avocaţilor ori experţilor lor parte. În caz contrar, datele pretins obţinute nu pot fi verificate şi nici stabilită veridicitatea şi realitate acestora ori dacă nu cumva în acele baze de date nu există alte informaţii ce ar putea schimba complet situaţia.

DNA: Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privaţi de un instrument indispensabil în investigarea infracţiunilor şi anume accesul rapid la informaţii pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menţionat că orice instituţie este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informaţii necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date creşte doar viteza de reacţie pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracţiuni. Nu poate fi condiţionat accesul procurorului şi al poliţistului la instrumente investigative de acordarea aceluiaşi drept şi autorilor infracţiunilor. Dreptul la apărare presupune garanţii pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracţiunile săvârşite;

DIICOT: Modificarea art. 267 C.pr.pen. în sensul restrângerii posibilităţii organelor de urmărire penală de a accesa informaţii conţinute în baze electronice de date deţinute de organe ale administraţiei de stat şi argumentele invocate în susţinerea unei astfel de modificări reflectă o înţelegere total greşită a naturii investigaţiilor penale şi a rolului organelor de anchetă penală. Bazele de date oferă informaţii şi nu probe. Principiul egalităţi de arme se referă la probe şi administrarea lor, singurele elemente pe baza cărora poate fi înfrântă în cele din urmă prezumţia de nevinovăţie.

ARTICOLUL 307

Forma actuală: Aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Amendament PSD+ALDE: (1) Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia şi a probelor din care rezultă săvârşirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect. (2) Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (1) şi persoana faţă de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de  urmărire penala va aduce la cunoştinţă, de îndată, calitatea de suspect, sub sancţiunea nulităţii absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi faţă de aceasta după aflarea identităţii persoanei.”

Motivare:  Pentru evitarea unor acuzaţii informe, care nu reprezintă fapte penale, se impune ca procurorul să descrie fapta penală, în elementele sale constitutive şi să precizeze care sunt probele pe care se sprijină acuzaţia, pentru a putea să îşi formuleze apărările în mod efectiv.

DNA: Modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedură penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care priveşte o persoană determinată să o anunţe pe aceasta şi să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidenţialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziţii domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant;
ARTICOLUL 364

Forma actuală: (6)Inculpatul poate formula cereri, ridica excepţii şi pune concluzii, inclusiv în situaţia prevăzută la alin. (1) teza finală.

Amendament UDMR: După alineatul (6) se introduc două noi alineate, alin. (7) şi (8), cu următorul cuprins: „(7) Persoana poate fi condamnată în lipsă numai dacă a fost citată legal pentru fiecare fază a judecăţii sau a intrat prin alte mijloace oficiale în posesia unor informaţii cu privire la locul şi data procesului, a fost informată despre posibilitatea pronunţării unei hotărâri în lipsă, precum şi dacă a fost reprezentată de un avocat ales sau desemnat din oficiu şi a beneficiat de apărare corespunzătoare în cadrul procesului. (8) Procedura de punere în executare a unei hotărâri definitive pronunţate în lipsa inculpatului poate fi declanşată numai dacă i s-a comunicat hotărârea şi numai după ce a fost informat în mod expres cu privire la dreptul la o nouă procedură de judecată sau la o cale de atac, la care are dreptul să se prezinte şi care permite o nouă stabilire a fondului cauzei, inclusiv examinarea unor probe noi care pot conduce la schimbarea hotărârii iniţiale, respectiv dacă persoana în cauză declară în mod expres că nu contestă decizia sau nu solicită o nouă procedură de judecată ori nu introduce o cale de extraordinară de atac în termen de 30 de zile de la primirea informaţiei legate de hotărâre.”

DNA: Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane;

ARTICOLUL 335

Forma actuală: Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale ”(1) Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale. Dispoziţiile art. 317 se aplică în mod corespunzător.

Amendament PSD+ALDE: (1) Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată că au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea ulterior, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a luat cunoştinţă de apariţia faptei sau împrejurării noi, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale. Dispoziţiile art. 317 se aplică în mod corespunzător. Redeschiderea este supusă confirmării, potrivit alin. (4).”

Motivare: Se propune limitarea în timp a dreptului procurorului ierarhic superior de a infirma soluţia de clasare a procurorului care a desfăşurat cercetarea, în absenţa unor probe noi, având în vedere că starea de incertitudine cu privire la vinovăţia sau nu a unei persoane nu poate dura o perioadă de timp nelimitată. Astfel, orice procuror ierarhic are obligaţia ca, în termen de 6 luni de la pronunţarea soluţiei, să se asigure că acea soluţie este legală şi, în absenţa unor noi probe, soluţia va rămâne definitivă în privinţa acelei fapte

DNA: Prin modificarea art. 335 Cod procedură penală, o soluţie iniţială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârşit în realitate infracţiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situaţii în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluţii de clasare în cauze care vizează infracţiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi traşi la răspundere penală;

Tags: , , , , , ,
minstri-1

NOUL GUVERN a fost învestit de Parlament

Noul Guvern Tudose a primit astăzi votul de învestitură în Parlament. Vechii şi noii miniştri au fost audiaţi în procedură rapidă şi au fost validaţi de comisii. 

Guvernul Mihai Tudose a fost votat de Parlament. 275 de aleşi au votat joi după-amiaza pentru susţinerea Cabinetului Tudose, în timp ce 102 parlamentari au fost împotriva noului Guvern.

Guvernul MIhai Tudose

Prim-ministru: Mihai Tudose

Vicepremier – Marcel Ciolacu

Viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale: Sevil Shaideh

Viceprim-ministru, ministrul Mediului: Graţiela Gavrilescu (ALDE)

Ministrul Afacerilor Interne: Carmen Dan

Ministerul Economiei: Mihai Fifor

Ministerul Finanţelor: Ionuţ Mişa

Ministerul pentru IMM-uri şi Mediu de Afaceri: Ilan Laufer

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene- Victor Negrescu

Ministru delegat pentru Foduri Europene- Rovana Plumb

Ministerul Educaţiei: Liviu Pop

Ministerul Justiţiei: Tudorel Toader

Ministrul Sănătăţii: Florian Bodog

Ministrul Afacerilor Externe : Teodor Meleşcanu (ALDE)

Ministrul Energiei: Toma Petcu (ALDE)

Ministerul Apărării: Adrian Ţuţuianu

Ministerul Apelor şi Pădurilor: Doina Pană

Ministrul Agriculturii: Petre Daea

Ministrul Muncii: Lia Olguta Vasilescu

Ministrul Transpoturilor: Răzvan Cuc

Ministerul Comuncaţiilor: Lucian Şova

Ministerul Culturii: Lucian Romaşcanu

Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul: Viorel Ilie (ALDE)

Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni: Andreea Păstârnac

Ministrul Turismului: Mircea Dobre

Ministrul Tineretului: Marius Dunca

Premierul desemnat Mihai Tudose a declarat, miercuri, în discursul pe care l-a ţinut la Parlament, că noul guvern şi-a sporit forţele, în câteva funcţii de miniştri fiind oameni de la vârful partidului, oameni cu greutate şi cu experienţă.

“Scopurile mari rămân intacte – ceea ce am promis în campanie va fi realizat! Noul guvern şi-a sporit, după cum vedeţi, forţele. Sunt acum în câteva poziţii de miniştri oameni de la vârful partidului, oameni cu greutate şi cu experienţă. Asta arată că PSD îşi asumă în mod clar, cert, în cel mai mare grad responsabilitatea politică asupra programului. Guvernului îi va fi mai uşor să stăpânească administraţia centrală, să comunice cu partidul, să fie mai bine reprezentat politic. Guvernul va fi mai eficient”, a declarat premierul desemnat Mihai Tudose.

El a mai spus că a fost propus în funcţia de premier pentru a da un impuls în special investiţiilor şi creşterii veniturilor la buget.

UDMR a anunţat că va susţine la vot noul guvern. Schimbări majore au intrevenit în programul de guvernare care vor afecta mediul de business, astfel încât din ianuarie 2018 impozitul pe profit va fi aplicat pe cifra de afaceri.

NOUL PROGRAM DE GUVERNARE: Firmelor li se vor percepe cel mult 50 de taxe, populaţiei – maximum 10/ Ce se întâmplă cu pilonul II de pensii/ Noile impozite

Tags: , , , , , ,
Parlament

Legea salarizării unitare a trecut de Parlament

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, cu 188 de voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă şi 47 de abţineri, proiectul de lege privind salarizarea personalului bugetar.

Anterior, Camera Deputaţilor a epuizat în doar 15 minute dezbaterile generale pe marginea Legii salarizării personalului bugetar, articolele legii şi amendamentele fiind votate în bloc. Şedinţa de plen a Camerei Depuţatilor în care s-a discutat Legea salarizării personalului bugetar a debutat cu declaraţii poliţice susţinute de toate partidele din Parlament, care au durat în jur de 50 de minute. Actul normativ urmează să fie trimis spre promulgare preşedintelui României. USR a anunţat, marţi, că va strânge semnături pentru a contesta la CCR Legea salarizării.

 

Tags: , , ,
Parlament

Proiectul legii salarizării unitare şi legea graţierii vor fi pe masa Parlamentului

Proiectul legii salarizării unitare va fi depus, luni, în Parlament, potrivit ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, iar ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a cerut răgaz senatorilor din Comisia juridică până marţi pentru a dezbate proiectul legii graţierii.

Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a declarat, vineri seară, că legea salarizării unitare va fi depusă, luni, la Parlament, după ce va fi semnată şi de senatori, afirmând că până atunci se “amuză” văzând “dezlănţuirea de forţe” împotriva acestei legi, pe care cei care o critică nu au văzut-o.

“Luni, depunem legea la Parlament, după ce o semnează şi senatorii. Sunt convinsă ca această lege va fi foarte apreciată de cei care au salarii mici şi au fost nedreptăţiţi timp de 25 de ani, aşa cum sunt convinsă şi ca ea va fi aplicată. Sunt la fel de convinsă ca o vor aprecia şi cei cu salarii mari, care vor vedea ce creşteri au şi ei. Mai puţin bugetarii de lux. Puţini. Dacă vor comenta, poate ca toată lumea va fi interesată şi ce salarii au în plată. Dar ştiu ca nu o vor face. Nicio familie ocupaţională nu va fi afectată, în ansamblu. Nici Justiţia, unde creşterile sunt semnificative”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, pe Facebook.

Tot luni este aşteptat în Camera Deputaţilor ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan, la “Ora Guvernului”, după ce liberalii au cerut invitarea ministrului Finanţelor Publice, în vederea dezbaterii situaţiei economice a ţării după primele trei luni din acest an.Marţi va veni la Comisia juridică din Senat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, după ce senatorii jurişti au amânat, la cererea acestuia, în urmă cu trei săptămâni, dezbaterea proiectului de lege privind graţierea unor pedepse, Tudorel Toader precizând că Executivul pregăteşte unele măsuri complementare graţierii pentru rezolvarea problemelor din penitenciare.

”Din moment ce eu, în faţa comisiei, am cerut termenul de trei săptămâni, e limpede că am avut în vedere posibilitatea încadrării în termen. (…) Despre retragerea sau nu a acestui proiect de lege trebuie discutat în Guvern. O opinie o am, dar o exprim în Guvern”, a spus ministrul Tudorel Toader după şedinţa Comisiei juridice.

Minitrul Justiţiei nu a dat mai multe amănunte despre măsurile complementare graţierii unor pedepse, precizând doar că este vorba patru astfel de măsuri.

Senatul este prima Cameră sesizată în cazul acestui proiect de lege organică, forul decizional fiind Camera Deputaţilor. Guvernul a iniţiat acest proiect de lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate în timp ce ministrul Justiţiei era Florin Iordache. Termenul de adoptare tacită în Senat este 25 aprilie.

Tags: , , , ,
Parlament

Săptămână importantă pentru Romania. Convocarea noului Parlament şi desemnarea premierului

Săptămână importantă pentru Romania. Preşedintele Klaus Iohannis a convocat marţi, 20 decembrie, noul Parlament, urmând ca în zilele următoare să aibă loc consultări cu partidele politice pentru desemnarea noului premier.

Luni, 19 decembrie, este ultima zi din mandatul parlamentarilor aleşi în urmă cu 4 ani. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor se reuneşte pentru a marca finalul mandatului dar şi pentru a lua act de demisia liderului PSD Liviu Dragnea din Parlament, gest pe care acesta l-a făcut cu scopul de a nu beneficia de pensie specială.

Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, a declarat că şedinţa din data de 19 decembrie va fi ultima din acest mandat, iar scopul este de a lăsa ”lucrurile în ordine pentru următorul Parlament”.

“Pe ordinea de zi mai avem şi demisia domnului preşedintele Dragnea şi alte materiale pe final de mandat”, a declarat Iordache.

În paralel, Centrul de primire pentru deputaţii nou aleşi (legislatura 2016 – 2020) se va deschide luni, 19 decembrie, la ora 10.00. Acesta va funcţiona în fiecare zi, până la finalizarea procedurilor legale. În această perioadă, deputaţii vor îndeplini toate formalităţile necesare preluării mandatului de parlamentar: completarea şi depunerea fişei deputatului, a declaraţiei pe propria răspundere privind calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii, dacă este cazul, precum şi un Curriculum Vitae. Totodată, conform Legii 176/2010, deputaţii pot depune declaraţiile de avere şi interese, termenul fiind însă de 30 de zile din momentul validării. De asemenea, aceştia vor completa o fişă pentru evidenţa unitară a deputaţilor în viitoarea legislatură şi vor primi informaţiile necesare despre structurile instituţiei şi atribuţiile specifice ale fiecăreia, pentru a putea beneficia de suportul necesar îndeplinirii mandatului de parlamentar.

Marţi, preşedintele Klaus Iohannis a convocat noul Parlament, după care va chema partidele care au intrat în Legislativ la consultări pentru formarea noului guvern.

”Voi convoca noul parlament, pentru marţi, 20 decembrie, ora 12:00, iar pentru miercuri 21 decembrie şi joi voi convoca consultări cu partidele politice”, a declarat Klaus Iohannis.

Tags: , , , , ,
Parlament

Cine sunt noii parlamentari de Cluj

Numele celor care vor ajunge în viitorul legislativ, dar şi câte posturi rămân pentru redistribuire, după ce Biroul Electoral Central a centralizat 70% din voturi.

CAMERA DEPUTAŢILOR

Florin Stamatian (PNL)

Adrian Oros (PNL)

Sorin Moldovan (PNL)

Horia Nasra (PSD)

Cornel Itu (PSD)

Cristina Burciu (PSD)

Csoma Botond (UDMR)

Hegedus Csilla (UDMR)

Emanuel Ungureanu (USR)

Un mandat- REDISTRIBUIRE

SENAT

Marius Nicoară (PNL)

Vasile Ilea (PSD)

Laszlo Attila (UDMR)

Mihai Goţiu (USR)

 

Tags: , , , , , , , ,